Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.88/03-07-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 23-06-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2009

6. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 61 de deputați cu tema "Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas".

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm în următorul punct al ordinii de zi care vizează moțiunea simplă inițiată de 61 de deputați.

Dați-mi voie, pentru început, să întreb dacă își retrage cineva semnătura dintre inițiatori. Nu. Atunci, dau cuvântul reprezentantului inițiatorilor pentru a prezenta moțiunea.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Bună ziua!

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Stimată doamnă ministru,

Am să vă prezint astăzi un rezumat al moțiunii pe care Grupul parlamentar al PNL a depus-o săptămâna trecută.

Stimați colegi,

Subsemnații, membri ai Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, vă înaintăm prezenta moțiune în urma acțiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu cu privire la fondurile alocate cercetării din momentul în care noua coaliție de guvernare a preluat conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

I. Cercetare Dezvoltare Inovare - CDI.

Nu ne explicăm de ce cercetarea românească a fost constant și continuu asuprită de către tandemul ce constituie noul FSN, reactualizat astăzi prin Coaliția Partidelor PD-L și PSD+PC, dar sprijinită de un partid ce nu necesită corecții matematice - PNL.

În Europa, la Lisabona, statele europene au decis că pentru a se menține în plutonul fruntaș al dezvoltării economice, Comunitatea Europeana trebuie să determine investiții majore în cercetare, de 3% din p.i.b.-ul european, și anume 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private. Guvernele au, în consecință, de făcut două lucruri elementare:

  1. Să crească fondurile publice alocate cercetării până la nivelul de 1% din p.i.b.
  2. Să determine și să identifice cheltuirea pentru inovare, dezvoltare și cercetare la 2% din p.i.b. în mediul economic.

Toate țările europene au înțeles mesajul și și-au propus să atingă aceste ținte mai devreme sau mai târziu. România nu a făcut excepție, a făcut eforturi între 2005 și 2008, pentru ca în 2010 să atingă ținta de 1% fonduri publice din p.i.b. alocate cercetării.

Un program ambițios? Poate că da, dar singurii care și l-au asumat și care l-au urmat consecvent au fost liberalii. Poate că da, dar nu cred că ne dorim să fim în permanență în coada Europei în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Programul a fost acceptat de toți partenerii de guvernare - la vremea respectivă PD, PC și UDMR -, legiferat și urmărit cu consecvență și tenacitate de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - ANCS.

Starea cercetării românești între 2005 și 2008.

Obiectivele asumate și atinse în perioada guvernării liberale 2005 - 2008. Programul de guvernare 2005 - 2008 a prevăzut următoarele obiective strategice și direcții de acțiune pentru politicile din domeniul cercetare științifică și dezvoltare tehnologică:

  • creșterea rolului cercetării în dezvoltarea și transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe plan internațional;
  • corelarea mai strânsă a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare cu politica industrială a României și întărirea pe termen lung a legăturii între sectorul de cercetare-dezvoltare și mediul economic, prin următoarele: dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie; încurajarea participării sectorului privat în activități de cercetare-dezvoltare și inovare; majorarea cheltuielilor totale destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din p.i.b. până în 2007, iar a celor publice la 1% din p.i.b. până în 2010; întărirea capacității în domeniul cercetare-dezvoltare atât la nivelul autorităților publice, cât și al unităților și personalului de cercetare-dezvoltare.

Obiectivele strategice referitoare la domeniile cercetare-dezvoltare și inovare au fost promovate în primul rând prin politicile specifice sectorului, coordonate de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, organismul guvernamental care a preluat în 2005 responsabilitățile Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind domeniul CDI.

În acest context, ANCS și-a asumat responsabilitatea armonizării politicilor naționale CDI cu cele dezvoltate la nivel european, urmărind să asigure pregătirea comunității științifice și tehnice și a mediului economic din România pentru racordarea la prioritățile specifice științei și tehnologiei în Uniunea Europeană, ca și la dinamica alertă de evoluție a acestora.

ANCS a promovat documentele strategice care definesc perspectiva de dezvoltare a domeniului CDI în perioada postaderare, 2007-2013, și care au fost adoptate și promovate de Guvernul României în anul 2007:

Strategia Națională CDI pentru perioada 2007-2013, aprobată prin HG nr.217/2007.

Susținerea realizării obiectivelor Strategiei Lisabona. Creșterea investiției în cercetare.

În perioada 2005-2008, Guvernul României, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, a urmărit alinierea la obiectivele Strategiei Lisabona de promovare intensivă a cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, ca surse principale de creștere a competitivității economice și a bunăstării în plan social.

Creșterea fondurilor publice și private alocate pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.

În acord cu opțiunea politică asumată de Guvern, de a considera domeniul cercetării și dezvoltării ca domeniu strategic prioritar, în perioada 2005-2007, fondurile publice alocate pentru CDI prin bugetul de stat au păstrat un ritm susținut de creștere, de peste 50% anual.

Astfel, fondurile bugetare alocate pentru domeniul CD în anul 2007 au atins nivelul de circa 0,35% din p.i.b. Conform previziunii ANCS, nivelul preliminat pentru anul 2008 este de circa 0,47% din p.i.b.

Conform datelor preliminare INS, cheltuielile pentru cercetare efectuate în sectorul privat au cunoscut o creștere foarte importantă în perioada 2006-2007.

Stimularea creșterii investiției în cercetare-dezvoltare la nivelul întreprinderilor. Măsuri fiscale.

Conform analizelor recente, Anchetele de inovare realizate de Institutul Național de Statistică, ponderea întreprinderilor inovative din România este încă foarte scăzută față de nivelul european, unde peste 50% dintre întreprinderi sunt inovative din punct de vedere tehnologic, dar tendința este de creștere de la 19,9% în perioada 2002-2004 (conform EIS 2002-2004), la 21,1% (conform analizei INS privind inovarea în perioada 2004-2006, pe baza metodologiei EUROSTAT CIS 3 - Anuarul Statistic al României 2008).

Pentru a genera și a menține ritmuri ridicate de creștere economică pe termen lung, în special în cadrul politic și economic generat de implementarea în spațiul european a Strategiei Lisabona, este nevoie de eforturi susținute pentru dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanță tehnologică, în concordanță cu condițiile concurențiale la nivel european și global.

Menționăm că pentru a atinge nivelul de 2% din p.i.b., prevăzut prin Strategia Lisabona, cheltuielile agenților economici pentru cercetare-dezvoltare trebuie să crească de circa 15 ori față de nivelul actual, de cca. 0,14% din p.i.b., în perioada 2006-2007.

În consecință, realizarea unei creșteri semnificative a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din partea agenților economici impune corelarea politicilor din domeniul CDI cu măsuri de stimulare complementare, care vizează instrumente specifice importante.

Întărirea capacității naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

România dispune de un număr total de personal angrenat în activități de cercetare-dezvoltare (CD) care la nivelul anului 2007 se ridica la circa 42.484, din care 30.740 cercetători (tot conform Anuarului Statistic 2008, Institutul Național de Statistică, 2008).

Activitățile de cercetare și dezvoltare continuă să se desfășoare, în cea mai mare parte, în sectorul public, în speță peste 60%.

Personalul CD este specializat într-o gamă largă de cca. 50 de domenii științifice și tehnologice, care cuprind inclusiv unele domenii ale tehnologiilor de vârf (ex.: TIC, electronică, medicină, industrie farmaceutică, aeronautică).

Ponderea majoritară, de circa 44%, a cercetătorilor din domeniile științelor tehnice și inginerești, constituie o premisă favorabilă pentru susținerea procesului de introducere mai rapidă a tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice.

Cu toate acestea, decalajele tehnologice care separă țara noastră de statele avansate sunt încă foarte serioase. Ca exemple, menționăm pe cele legate de nivelul resurselor umane înalt specializate:

  • 4,89 personal de cercetare/1000 angajați, față de media de cca 13,80 la nivelul UE-27 (2006);
  • 3,52 cercetători/1000 angajați (2007), față de media de cca 5,6 la nivelul UE-27 (2006), 10,7 în Japonia și, respectiv 9,3 în SUA.

Îmbunătățirea accesului la resursele interne și internaționale de informare științifică și tehnică.

În perioada 2007- 2008, a fost realizată, din fonduri publice, o rețea de acces cu acoperire națională la care sunt racordate 90 de unități de CDI din România (universități de stat, institute naționale publice de CDI, institute de cercetare ale Academiei Române, agenții și alte entități publice). Prin intermediul acestei rețele, comunitatea științifică și tehnologică din România beneficiază de accesul, prin internet, la resursele informaționale, care constituie circa 75% din baza de publicații științifice periodice disponibile on-line.

Valoarea fondurilor alocate de la buget pentru accesul la aceste resurse în anul 2008 a fost de 4.223.460 euro.

Rețeaua de acces la resursele de informare internaționale disponibile on-line vine să completeze sistemul național de informare și documentare științifică și tehnică realizat în perioada 2004-2005 prin unificarea sistemelor de biblioteci universitare și de cercetare românești. Prin proiectul dedicat acestui scop, derulat de ANCS în perioada 2004-2005, s-au pus bazele realizării unei biblioteci virtual unificate pentru domeniul cercetării științifice.

Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni.

ANCS urmărește concentrarea efortului investițional pentru dezvoltarea unor centre de cercetare de nivel european, în special în domeniile relevante, pentru participarea la programul Cadru CDT al UE pe perioada 2007 - 2013. În acest scop, în anul 2007 a fost înființat Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării - CRIC, for strategic consultativ al ANCS pentru planificarea și alocarea resurselor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Înființarea CRIC reprezintă un prim pas important în punerea în aplicare a Strategiei naționale CDI și, în același timp, o urmare firească a rezultatelor analizei referitoare la situația infrastructurii pentru cercetare, realizată de ANCS în anul 2005.

În anul 2008, Comitetul a elaborat "Raportul privind infrastructurile de cercetare din România", care cuprinde "foaia de parcurs" națională (road-map) pentru infrastructurile cercetării, document utilizat pentru fundamentarea deciziilor în ceea ce privește planificarea și alocarea resurselor în crearea, dezvoltarea și utilizarea infrastructurii de cercetare.

Raportul propune crearea a 19 centre noi de cercetare, în cele 10 domenii știință-tehnologie prioritare stabilite prin Strategia Națională CDI și susține participarea activă a României la implementarea foii de parcurs pentru infrastructurile de cercetare pan-europene, participarea la 9 din cele 35 de proiecte.

Publicații științifice.

Efectul de creștere calitativă a productivității științifice și tehnice și, în consecință, a vizibilității internaționale a cercetării românești este reflectat în primul rând prin creșterea semnificativă a numărului de articole apărute în publicațiile științifice din fluxurile internaționale principale.

În consecință, numărul de articole ISI (sau echivalent) apărute în revistele științifice atinge o medie de peste 3000 pe an, pentru perioada 2007-2008, evoluție datorată, în primul rând, programelor din Planul Național CDI. Aceste rezultate sunt meritorii deoarece, pentru comparație, toate lucrările ISI (echivalent), având indicat cel puțin un autor afiliat la o organizație din România, au fost, în 2006, în număr de aproximativ 1700. Creșterea acestui indicator se datorează și creșterii numărului periodicelor românești (reviste, buletine, jurnale) intrate în evidențele sistemelor informatice internaționale. La nivelul anului 2008, erau 54 de astfel de publicații, în România.

În anul 2008, numărul total de publicații ISI (sau echivalent) ale cercetătorilor din România, apărute în revistele științifice, s-a dublat practic față de cel din 2007, depășind pe cel înregistrat de Ungaria.

Stimularea climatului inovativ în economie.

Prin prisma antrenării sectorului privat în activități CDI, o atenție specială merită Programul inovare. Se constată o creștere a participării agenților economici din țară, care în competiția 2008 au atins o cotă de 46 % din total, comparativ cu competiția 2007, în care aceștia nu atingeau decât o cotă de 38 %, restul agenților provenind din capitală.

Ca structură a agenților economici în competiția 2008, întreprinderile mici și mijlocii dețin o pondere de 79 %, comparativ cu 38 % înregistrat în competiția 2007.

România participă activ la procesul de consolidare a Ariei Europene a Cercetării.

Prin implementarea Strategiei Naționale CDI, România asigură alinierea la orientările politicilor CDI din spațiul european și participă activ la procesul de consolidare a Ariei Europene a Cercetării - ERA.

Un aspect extrem de important al cooperării la nivel european îl reprezintă participarea României la grupurile de lucru ale Consiliului UE Competitivitate, care au rolul de a pregăti legislația comunitară în domeniul cercetare-dezvoltare de la momentul primirii propunerilor legislative de la Comisia Europeană până în momentul aprobării acestora de către miniștrii cercetării și de Parlamentul European, atunci când este cazul. Participarea activă la aceste grupuri de lucru implică pregătirea și susținerea poziției României față de problematica inclusă pe agenda acestora.

Este de menționat participarea ANCS la Comitetul de experți care a sprijinit Comisia Europeană în elaborarea Cartei Europene de Management al Proprietății Intelectuale pentru organizații publice de cercetare și universități.

Ce se întâmplă în lume în acest timp? Dinamica Cercetării pe plan mondial. Exemple relevante.

Janez Potoènik, comisarul european pentru cercetare, a declarat în nenumărate rânduri: "Pe timp de criză nu este un moment potrivit pentru a întrerupe investițiile în cercetare și inovare. Acestea sunt domenii vitale dacă Europa vrea să aibă un cuvânt de spus în privința provocărilor generate de schimbările climatice și în privința globalizării".

Planul european de reconstrucție economică.

Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE un plan de măsuri pentru reconstrucția economiei europene pe timp de criză. Acest plan cuprinde măsuri concrete în domeniul cercetării și inovării.

Planul Comisiei pornește de la premisa că recesiunea financiară și micșorarea resurselor financiare atât publice, cât și private, impune tendința de a diminua drastic investițiile în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Asemenea decizii de reducere sunt considerate a avea un efect negativ pentru dezvoltarea Europei și asupra perspectivelor de ocupare a locurilor de muncă pe termen mediu și lung. Există totuși state atât în interiorul, cât și în afara UE, care au avut viziunea de a mări investițiile în cercetare și dezvoltare educațională în perioada crizei economice. Astfel, statele respective au pus bazele unui fundament solid în domeniul inovării.

Planul Comisiei îndeamnă statele membre și sectorul privat să mărească investițiile planificate în educație, cercetare și inovare, în concordanță cu obiectivele propuse privind CDI, pentru a stimula creșterea economică și productivitatea. Statele membre ar trebui să gândească metode pentru stimularea mediului privat prin oferirea unor stimulente financiare, granturi sau subsidii. Scopul acestor investiții făcute de statele membre este de a crește calitatea educației.

Politica Statelor Unite în domeniul CDI.

Actualul președinte al SUA, Barack Obama, a promovat încă din timpul campaniei sale electorale investițiile în domeniul cercetării, competitivității și inovării, inclusiv în perioada de criză.

Politica administrației Obama în acest domeniu a fost foarte clar reflectată în prevederile bugetare pentru anul 2009, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

În ceea ce privește cifra generală a investițiilor, Statele Unite au înregistrat numai creșteri între 7% și 30% a fondurilor de cercetare.

Pachetul de programe al administrației Obama se sprijină pe trei coordonate majore în domeniul CDI: dublarea activităților de cercetare prin Inițiativa pentru competitivitate a președintelui american, investițiile în competitivitatea economică viitoare a SUA și îmbunătățirea oportunităților pentru tinerii cercetători.

Măsurile specifice pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv sunt următoarele:

  • creșterea finanțării pentru Fundația Națională de Știință;
  • menținerea promisiunii președintelui Obama pentru finanțarea puternică a investițiilor în domeniile critice de cercetare în științele fizice, inginerie și alte domenii relevante;
  • creșterea investițiilor cu 14 procente peste nivelul anului 2008, inclusiv cu 16 % în plus pentru centrele de cercetare ale Fundației Naționale de Știință;
  • promovarea investițiilor în tehnologiile noi;
  • investirea a 397 milioane de dolari pentru cercetarea în nanotehnologie și în centrele de cercetare necesare pentru a continua procesul de înțelegere a acelor dispozitive și materiale cu proprietăți revoluționare;

Investirea a 1,1 miliarde de dolari pentru cercetarea în tehnologia informației, a computerelor cu putere mare de procesare și a resurselor de rețelistică, inclusiv 100 milioane de dolari, reprezentând o creștere de 110%, pentru un demers al Fundației Naționale de Știință de a dezvolta tehnici și metode noi de programare și modelare computerizată, și 30 milioane de dolari pentru un nou demers științific legat de un cercetarea în cyber-securitate;

Susținerea unei infrastructuri computerizate prin investiții de 186 milioane dolari, reprezentând o creștere de 17%;

Construcția de noi centre de cercetare științifică. În acest scop, vor fi cheltuiți 148 milioane de dolari pentru construirea de centre de cercetare de nivel înalt în astronomie și fizică, precum și 115 milioane de dolari pentru alte instrumente de cercetare necesare;

Menținerea, îmbunătățirea și întreținerea centrelor de cercetare deja existente. În această categorie sunt incluse flota navală de cercetare, telescoapele astronomice, rețelele de monitorizare geologice și de mediu, precum și Stația de cercetare de la Polul Sud ce aparține Fundației Naționale de Știință;

Recunoașterea tinerilor cercetători. 182 milioane de dolari vor fi cheltuiți pentru un program al Fundației Naționale de Știință pentru activitățile specifice începutului de carieră, destinat studenților care își doresc să devină cercetători și academicieni în viitor;

Promovarea interesului studenților pentru studiul aprofundat și diplome universitare suplimentare. Prin finanțarea cu 125 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 30%, este susținut un program de studii aprofundate al Fundației Naționale de Știință destinat tinerilor absolvenți care sunt așteptați să contribuie semnificativ la cercetarea și inovările viitoare în știință și inginerie;

Creșterea oportunităților pentru proaspeții studenți. Sprijinul activ și programele de participare a studenților la activitățile de cercetare ale Fundației Naționale de Știință sunt finanțate cu 62 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere cu 6 procente pe acest segment.

Distrugerea cercetării dezvoltării și inovării în 2009

Ce constatăm, la nivelul anului 12009?

Am inventat un nou termen de comparație, "bugetul la 11 luni", (un fel de cincinal în patru ani și jumătate) pe care l-am oficializat sub denumirea de execuție preliminată a anului 2008. Această valoare, de 1.740.579 mii Ron, este valoarea de referință pe baza căreia s-a construit bugetul. În realitate, la suma amintită trebuie adăugate plățile restante din anul 2008, în valoare de 227.421 mii Ron, ceea ce conduce la un buget al anului 2008 de 1.968.000 mii Ron, foarte aproape de valoarea aprobată prin legea bugetului de stat, aceea de 2.031.873 mii Ron.

Ați interpretat creditele de angajament într-un fel original, introducând în bugetul anului 2009 sume ce se vor deconta în anul 2010, în valoare de 300.000 mii Ron. Ați inventat creditele de angajament din fonduri proprii atrase de cercetare în valoare de 320.000 mii Ron.

Iată cum, printr-o scamatorie simplă, tipică noului FSN, fondurile de cercetare ajung la valoarea "execuției" anului trecut, de1.750.000 mii Ron.

În realitate, de fapt, este vorba de numai 900.000 mii Ron, valoare efectivă. Ce înseamnă acest lucru pentru cercetarea, dezvoltarea și inovarea din România? Distrugerea lor cu buna știință.

În sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare, toți banii sunt alocați prin competiție. Un proiect durează trei ani și, în consecință, bazat pe previziunile de alocare și competițiile organizate și finanțate în anii anteriori, ANCS a întocmit un buget de 3.700.000 mii Ron la sfârșitul anului trecut, buget aprobat în ședința de guvern. Cu noul buget de puțin peste 25% nu se pot finanța nici măcar proiectele în derulare. Această reducere face ca proiectele să fie practic stopate.

În sistemul CDI, începând cu anul 2005, cercetătorilor români li s-a arătat că ceea ce-și doresc chiar se poate. Ei sunt la fel de buni ca și colegii lor din Europa, America, Japonia, India etc. Ei pot lucra în comun la proiecte importante europene (CERN) sau mondiale (ITER). Li s-a redat demnitatea și au fost încurajați să ridice ochii din pământ.

Acest proces este unul lung și dificil, dar azi avem un corp de cercetători care fac cinste țării și care au realizări notabile (vezi creșterea numărului de articole ISI, a numărului de reviste și mai ales vezi noua față a Salonului Cercetării din cadrul TIB, salon la care nu mai domină posterele, ci produsele realizate).

Ce să înțeleagă acum această comunitate? Cum să perceapă faptul că azi mecanismul cercetării, dezvoltării și inovării, pus în sfârșit în mișcare și care a luat avânt, este stopat brutal prin introducerea unei răngi între piesele aflate în mișcare?

Exodul creierelor este un fenomen de care se plâng toate țările. La întâlnirea diasporei științifice din toamna anului 2008, absolut toți colegii noștri de origine română care lucrează în străinătate, au stabilit domenii comune de cooperare, parteneriate, unii și-au făcut planuri de reintegrare.

Exodul creierelor a fost stopat și a devenit ceea ce-și doresc toate celelalte țări, o circulație a acestora. Din păcate, măcelărirea fondurilor de cercetare a frânt aripile și acestei intrări în normalitate și a readus imediat în prim-plan suspiciunea, dorința celor valoroși de a pleca și de a se realiza în altă parte. Iată că, într-un mod simplu, prin politica pașilor în spate, actuala guvernare reușește să-i alunge pe cei care constituie motorul dezvoltării societății.

Cercetare fără investiții nu se poate face. Din păcate, pentru dumneavoastră, investițiile nu înseamnă bani, ci minciuni. România a reușit să propună un plan coerent de investiții în cercetare, dezvoltare, inovare, este singura țară care a avut curajul să facă o competiție comună, punând laolaltă fondurile naționale de investiții cu cele structurale europene. Cei care au câștigat competiția din fonduri naționale n-au avut "noroc în viață", banii lor nu mai există!

Azi cercetarea, dezvoltarea, inovarea înseamnă cooperare, atât națională, cât și internațională. Probabil că Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN), cunoscut pentru controversatul experiment ce urmează să fie efectuat și care va elucida parte din tainele materiei și universului, este cel mai prestigios loc în care și-au dat mâna toți cercetătorii lumii. Ei bine, România, după o lungă perioadă de eforturi, intensificate în ultimii trei ani, a ajuns să fie acceptată ca membru. Ce vor spune delegații la întrunirea din vară? Nu mai avem bani? Menționez că cercetătorii români lucrează de mult și cu bune rezultate acolo, dar nu beneficiază de drepturile celorlalți. În urma experimentelor din anii următori se estimează că cercetătorii au mari șanse să ia premiul Nobel, dar din nou, numai cei care sunt membri!

În Europa și în lume, toate țările au crescut sau, în cel mai rău caz, și-au menținut fondurile pentru cercetare, dezvoltare, inovare, la nivelul anului anterior. Toți, fără excepție, știu din perioada crizelor trecute că cea mai grea revenire după criză este atunci când, în plină recesiune, ai redus fondurile destinate cercetării, dezvoltării și inovării.

Dacă oprim sistemul acum, el nu va mai porni și am condamna România la importuri perpetue de tehnologie și know-how. Nu avem acest drept și nu cred că există cineva din clasa politică care să își dorească acest lucru conștient.

În anii 2009 și 2010 nu se vor mai organiza competiții pentru proiecte, din lipsă de fonduri. Ne-au trebuit aproape 20 de ani pentru a trece de la finanțare pe bază de "ochi-frumoși și pile" la finanțare pe bază de competiție. Sistemul este departe de a fi perfect dar reprezintă un progres fantastic față de alocarea practicată înainte, este stimulativ, aduce tinerii în prim-plan, consolidează poziția cercetătorilor valoroși. Tot acest sistem se duce pe apa sâmbetei! Se vor stimula de azi înainte finanțările preferențiale, pilele, falsurile și în special mimarea activității de cercetare, ceea ce este echivalent cu moartea cercetării însăși.

Rețeaua entităților de transfer tehnologic, creată cu mari eforturi, care a început să funcționeze și să aducă profit IMM-urilor se va bloca din lipsă de finanțare, dar cel puțin aici guvernul este consecvent, introducând simultan și impozitul forfetar.

Caravana inovării, cea mai nouă inițiativă în domeniul transferului tehnologic, un real succes, nu mai poate demara, din lipsă de fonduri.

Saloanele de cercetare și de inventică, resuscitate și revigorate, vor cădea din nou, se vor prăfui și se vor umple de postere cu minciuni colorate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Apreciem că atitudinea cel puțin injustă a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării față de cercetarea din România trebuie sancționată, pentru ca situația investițiilor în domeniu să fie normalizată. Considerăm suficient de puternice și de convingătoare probele care stau la baza prezentei moțiuni și ne arătăm indignarea față de modul în care sunt sfidați astăzi "părinții" invențiilor de mâine.

Ca reacție la cele prezentate mai sus și înțelegând efectele nocive ale deciziilor coaliției FSN asupra cercetării din România, ne facem datoria față de sistemul de învățământ românesc și față de cetățeni, solicitându-vă votul pentru a determina Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să dispună următoarele lucruri:

  1. Aplicarea unei conduite europene în legătură cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Nu dorim să reinventăm roata și nici nu dorim o politică "originală" în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.
  2. Creșterea fondurilor alocate real cercetării, dezvoltării și inovării, cel puțin la nivelul celor planificate pentru anul 2008 și planificarea unei creșteri graduale la nivelul a 1% din p.i.b. fonduri publice până în 2010.
  3. Intrarea în normalitate în domeniul cercetării, prin prefinanțarea cu cel puțin 90% din valoarea proiectelor. Acest fapt ar fi o aliniere la practica mondială, unde finanțarea cercetării nu este privită ca o achiziție a unui serviciu. În fapt, acest lucru înseamnă acordarea unui avans de 90%, și nu de 30% ca până acum, deoarece instituțiile de cercetare nu au posibilitatea și nici nu au menirea să ia credite pentru finalizarea lucrărilor.
  4. Planificarea multianuală a resurselor și garantarea acestora pe perioadele planificate (nu ca acum, când brusc resursele au fost măcelărite, reduse la 25%, un sfert din cele pe baza cărora s-a realizat planificarea competițiilor din planul național).

Suplimentar față de aceste solicitări pe care ministerul are datoria să le pună în aplicare, cerem Parlamentului explicitarea atribuțiilor specifice din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în cadrul comisiilor pentru învățământ a celor două Camere și, de asemenea, solicităm coagularea unui grup de experți care să ofere parlamentarilor consiliere în domeniile științei, tehnologiei și transferului tehnologic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim și noi, doamna deputat.

Domnul deputat Florin Iordache. Pe procedură? Da.

Domnule coleg, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Într-adevăr este un subiect foarte interesant acesta care vizează cercetarea. Dar pentru prima dată în Parlamentul României ni se prezintă un raport al unei autorități. Este vorba de raportul Autorității Naționale pentru Cercetare pentru anul 2007, ca moțiune a colegilor noștri liberali.

Eu cred că puteau să ne prezinte raportul Autorității Naționale măcar pentru anul 2008, pentru că dacă vă uitați, stimați colegi, la pagina 9, în moțiune se spune foarte clar "nivelul preliminat pentru anul 2008 este cel de circa 0,47% din p.i.b." Datele pentru anul 2008 sunt publice, puteau colegii noștri măcar să reactualizeze, și în momentul în care au dat "copy-paste" după raportul Autorității Naționale, măcar puteau să dea "copy-paste" după raportul pentru anul 2008.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să pun în discuția plenului timpii prevăzuți pentru a fi alocați grupurilor parlamentare și reprezentantului Guvernului.

Conform unor norme stabilite, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, după cum crede de cuviință.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, 38 de minute: Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat plus Partidul Conservator, 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, 22 de minute; Grupul parlamentar al UDMR, 7 minute, și Grupul parlamentar al minorităților naționale, 6 minute.

Dacă sunt observații, comentarii față de modul în care au fost distribuite minutele.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Votul cu cartelă.

Cine este pentru?

Cu 110 voturi pentru, propunerile au fost aprobate.

Am să întreb semnatarii acestei moțiuni, conform regulamentului, dacă este cineva care dorește să-și retragă semnătura. (Din sală i se strigă că au fost întrebați)

V-a întrebat? E, poate că între timp s-a mai răzgândit careva. Nu s-a răzgândit niciunul, apreciem fidelitatea semnatarilor.

Domnilor colegi,

De asemenea, vă reamintesc faptul că în acest moment nu se mai pot face amendamente la moțiune. Ea intră în dezbaterea noastră, în forma în care a fost prezentată de către unul din reprezentanții Partidului Național Liberal.

Am să rog acum pe domnul Jităreanu, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, să exprime punctul de vedere al Guvernului la moțiunea simplă depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Gerard Jităreanu (președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică):

Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu siguranță, cercetarea științifică este unul din domeniile sensibile, iar evoluția acesteia în ultimii 10-15 ani este de natură să crească și mai mult sensibilitatea noastră în raport cu acest domeniu.

De asemenea, cred că nu este nimeni în această sală care să considere că cercetarea nu necesită un proces de restructurare și, de asemenea, sunt convins că nimeni dintre dumneavoastră nu va aprecia că în șase luni se pot face minuni, iar acest proces de revitalizare a domeniului cercetării se poate încheia. Nu cred că se poate ca, peste noapte, economia și cercetarea nu fac excepție, să beneficieze de soluții miraculoase care să schimbe radical și cu un ritm atât de ascendent încât practic să facă imposibilă punerea în discuție a oricăruia dintre domenii, dar cred foarte mult în profesioniștii domeniului și pe ei mă bazez atunci când sper că acest domeniu, al cercetării, peste o perioadă de timp va arăta altfel.

Aș vrea, în același timp, să vă asigur că toți membrii Guvernului consideră moțiunea ca o instituție democratică și prin ea este firesc să supunem dezbaterii Parlamentului problemele cele mai stringente cu care se confruntă societatea românească.

Ca principiu respectat în marea majoritate a comunităților politice, domeniul cercetării, prin natura sa, reprezintă una din rarele excepții, întrucât nu face obiectul controverselor politice, ci cel mult al unor dezbateri care urmăresc formularea și susținerea pe termen lung a consensului în privința domeniilor și priorităților de cercetare, iar depunerea unei moțiuni referitoare la acest domeniu poate submina grav orice demers care ar putea fi întreprins pentru realizarea consensului atât de necesar în domeniul crucial al vieții economice și sociale a României.

Prezenta moțiune nu face decât să exprime, într-o tonalitate prețios didactică, sub o aparență conciliantă, soluții total desprinse de contextul macro-economic actual și, în parte, de sfera de acțiune a unui singur minister. Ceea ce reflectă atitudinea injustă a inițiatorului acestui demers față de Ministerul Educației și Cercetării.

Doamnelor și domnilor deputați,

Știm cu toții că anul 2009 este un an de manifestare evidentă și agravare pe plan global a crizei economice, ceea ce a condus și conduce pentru toate guvernele la o reconsiderare și reajustare în permanență a obiectivelor și politicilor.

Ca urmare, și în țara noastră au fost făcute, din păcate, ajustări negative la bugetul ministerului, inclusiv în domeniul cercetării, cu toate că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării susține creșterea fondurilor alocate acestui domeniu la cel puțin 1% din p.i.b.

Din păcate, însă, realitatea crizei economice și a problemelor financiare reale depășesc dorințele și eforturile ministerului și ale Guvernului, după cum depășesc dorințele și eforturile multor guverne din lume în această perioadă.

Dar, în pofida crizei care se manifestă, bugetul este și reprezintă prioritatea numărul 1 a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, în vederea dezvoltării activității de cercetare și inovare, ca și a respectului pentru cheltuirea banului public.

Moțiunea aduce în discuție conduita europeană în legătură cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Ținem să precizăm că, în ciuda condițiilor foarte dificile generate de un an de criză economică, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a susținut în mod ferm, cu ocazia elaborării proiectului de buget, necesitatea menținerii unui ritm crescut al investiției în cercetare, dată fiind importanța strategică a domeniului.

De asemenea, a întreprins și a susținut numeroase demersuri în același sens, inițiate inclusiv la nivelul organismelor parlamentare. Menționăm în acest context în mod special locul important ocupat de domeniul cercetării în cadrul dialogului la nivel înalt purtat de autorități cu partenerii sociali, în scopul adoptării programului național de reforme pentru realizarea obiectivelor strategiei Lisabona.

Trebuie să menționăm, de asemenea, că din resursele bugetare alocate pentru anul în curs, ministerul a onorat obligațiile contractuale scandente și neonorate în anul precedent, în valoare de peste 250 de milioane de Ron.

Ministerul Educației urmărește ferm principiile de echitate și eficiență în utilizarea fondurilor disponibile, analizând și evaluând în detaliu fiecare proiect, introducând o finanțare diferențiată a acestora, în funcție de modul în care au fost atinse obiectivele preconizate și calitatea rezultatelor obținute. În consecință, susține doar proiectele valoroase a căror rezultate pot fi rapid valorizate în mediul economic și social.

În prezent, activitatea de implementare a rezultatelor cercetării este asigurată prin Direcția Generală de Transfer Tehnologic și Inovare, care se află în contact permanent cu inventatorii și cu organizațiile acestora, astfel încât activitățile inovative să fie susținute nemijlocit, în mod eficace și eficient.

Dezvoltarea capitalului uman și a bazei materiale pentru cercetare reprezintă o prioritate susținută ferm de către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, urmărindu-se creșterea în continuare a personalului implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare, creșterea numărului cercetătorilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, reducerea fenomenului de exod a cercetătorilor și revenirea și reintegrarea în unități de cercetare din România a cercetătorilor români din diaspora. Avem un exemplu prezent aici în acest sens, domnul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Marian Enăchescu, s-a reîntors în cadrul unui astfel de program și proiect.

În cadrul programului "resurse umane" din Planul național II sunt în curs de derulare 704 proiecte pentru tineri cercetători, și pentru aceste proiecte au fost alocate pentru acest an în întregime sumele care au fost contractate.

De asemenea, au fost alocate în întregime sumele pentru reîntoarcerea tinerilor cercetători, prevăzute în bugetele proiectelor cu acest specific.

Pentru a mări șansele pentru integrare mai rapidă a comunității științifice din România în circuitele internaționale, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică susține prin programul "capacități" din Planul național II, dezvoltarea infrastructurii de cercetare cu instituții de profil din sectorul public, atât institute naționale, cât și universități, promovând dezvoltarea polilor de excelență în domeniile științifice și tehnice relevante la nivel internațional.

În 2009 este asigurată susținerea financiară pentru un număr de 179 de proiecte care au ca obiective aducerea la zi a echipamentelor și laboratoarelor de cercetare în domenii cu potențial deosebit și care, pe de o parte, sunt de interes major pentru consolidarea capacității naționale de cercetare, iar pe de altă parte, se integrează mai ușor în tendințele actuale pe plan internațional.

În același timp, în acord cu recomandările referitoare la cercetare, menționate în rapoartele de țară ale Comisiei Europene, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Ministerul Educației pun în continuare accent pe concentrarea și orientarea cu prioritate a potențialului din sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare către domeniile care susțin dezvoltarea competitivă și durabilă a economiei.

Astfel, se urmărește focalizarea resurselor bugetare spre proiecte care implică parteneriate viabile între cercetare și industrie, pentru a dezvolta tehnologii avansate, materiale și produse inovative, cu un impact deosebit asupra creșterii competitivității în sectoare economice cum sunt: industria, alimentația și agricultura, sănătatea, energia și mediul, urmărind inclusiv dezvoltarea serviciilor științifice și tehnologice de referință în domenii de înaltă tehnologie, cum ar fi: energie, inclusiv pe bază de hidrogen și pile de combustie, comunicații, aeronautică și spațiu, securitate, domeniu nuclear.

În cadrul programului "parteneriate", se derulează în momentul de față aproximativ 2500 de proiecte la care participă peste 1100 de agenți economici, iar din aceste proiecte, 2000 fac parte din categoria celor care determină un impact semnificativ asupra dezvoltării tehnologice și creșterii competitivității economiei românești.

Un număr semnificativ de proiecte susțin procesul de modernizare și creștere a vizibilității internaționale a României prin fundamentarea științifică a deciziilor de politică internă și internațională, Ministerul Educației încurajând valorificarea investițiilor de cercetare, dezvoltare, precum și a rezultatelor cercetării prin toate demersurile întreprinse, cu accent pe antrenarea mediului privat.

Doamnelor și domnilor deputați,

În pofida condițiilor dificile privind finanțarea, Ministerul Educației nu neglijează cercetarea în domenii de frontieră, care permit angrenarea mai fermă a comunității științifice din România în proiecte de dezvoltare în parteneriat internațional. Astfel, Ministerul Educației și Autoritatea Națională și-au onorat toate angajamentele impuse de colaborările la proiectele derulate în cadrul programelor și institutelor internaționale din domeniul de cercetare-dezvoltare, cum ar fi: FP7, Euratom, SERN și altele.

În cadrul FP 7 au fost selectate pentru finanțare 181 de proiecte cu participare românească, în valoare de peste 30 de milioane de euro pentru entitățile din România, ceea ce reprezintă aproape 5% din sumele angajate de Comisia Europeană pentru aceste proiecte.

În ceea ce privește contribuția pe domenii, domeniul tehnologia informației și comunicațiilor deține primul loc, cu o pondere de 24% aproape, iar în ceea ce privește suma alocată, este de peste 7 milioane de euro; urmează transporturile, nanoștiințele, nanomateriale și mediu.

În același scop, de a mări vizibilitatea internațională a cercetării din România, Ministerul Educației și Autoritatea Națională au susținut participarea reprezentanților României la cel de-al 37-lea Salon internațional al invențiilor tehnicilor și produselor noi de la Geneva, Elveția, din acest an, unde România a obținut 26 medalii de aur, 24 medalii de argint și 5 de bronz și, pentru prima dată în istoria participărilor românești, Marele premiu al Salonului pentru o invenție a unei companii MB "Technologic", intitulată "Roboscan", destinată serviciilor de control vamal, proiect care a beneficiat și de finanțare din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

De asemenea, România a participat, prin reprezentanții ei, la Salonul Internațional de Invenții și Inovații 2009 de la Varșovia, unde a luat premii pentru fiecare din invențiile care au fost prezentate, adică 10 invenții: 8 medalii de aur și 2 medalii de argint.

De asemenea, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică acordă o atenție specială menținerii și dezvoltării capacității de cercetare a institutelor naționale, prin susținerea programelor de tip nucleu, la care acestea participă prin competiție și, în prezent, se finanțează un buget cu 30% mai mare față de 2008 pentru susținerea acestor institute naționale de cercetare.

În cadrul acestor proiecte, sunt în studiu 184 de obiective de cercetare, 1.017 proiecte în toate cele zece domenii prioritare promovate prin strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare 2007 - 2013.

Politicile Autorității Naționale, concretizate prin obiectivele menționate, sunt susținute în mod sinergic și prin programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" - axa prioritară II - în cadrul căreia au fost selectate 126 de proiecte în valoare de peste 250 milioane de euro, din care asistența nerambursabilă este de circa 200 milioane de euro.

Aceste proiecte urmăresc construcția de infrastructuri noi de cercetare-dezvoltare, modernizarea celor existente, crearea unor poli de excelență în domenii de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea proiectelor în parteneriat, între institute de cercetare-dezvoltare, universități și agenți economici privați, dezvoltarea activității și infrastructurii de cercetare-dezvoltare la agenții economici privați.

Un mare număr de proiecte de cercetare-dezvoltare, peste 880, au beneficiat în perioada 2006 - 2008 de pregătire pentru a accesa fonduri structurale, prin programul "IMPACT", al cărui efect s-a dovedit foarte redus, în condițiile în care sub 10% din proiectele pentru care s-au plătit studii de fezabilitate, de piață sau planul de afaceri, în valoare de peste 58 milioane de roni, au fost depuse și finanțate la competițiile organizate pentru fonduri structurale.

Sensibilizarea societății și schimbarea atitudinii acesteia față de activitatea de cercetare și de rezultatele ei, cred că, de asemenea, trebuie să ne dea de gândit, și este o zonă în care avem foarte multe de făcut.

Sunt încă persoane care susțin că cercetarea doar consumă fonduri și nu înțeleg rolul major pe care aceasta îl are în dezvoltarea societății și transformarea acesteia, conform Declarației de la Lisabona, într-una bazată pe cunoaștere.

În plus, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin ANCS, desfășoară în prezent o campanie de consultare a ministerelor economice în privința temelor de proiecte de cercetare-dezvoltare, care vor fi lansate în regim prioritar de tip "top-down", pentru a susține dezvoltarea sectoarelor respective, prin valorificarea rezultatelor aplicative directe ale cercetării.

Astfel, vor fi incluse în pachetele de informații aferente planului național de cercetare-dezvoltare cerințele ministerelor privind tematica de cercetare, în concordanță cu strategiile de ramură.

Acesta este modul prin care se realizează susținerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativă.

Au fost, de asemenea, în aceeași direcție și același sens, semnate protocoale de colaborare cu OSIM și Consiliul Național al IMM-urilor pentru stabilirea de parteneriate, în vederea stabilirii unor tematici de cercetare cu aplicabilitate imediată în mediul economic.

Doamnelor și domnilor deputați din grupurile parlamentare ale PNL, trebuie să subliniem că noi nu putem fi responsabili pentru angajamentele asumate la final de guvernare, când au fost angajate, pentru anul 2009, sume mai mari cu aproape 50% față de cele acordate în 2008, fiind evidentă imposibilitatea practică a acoperirii acestora.

Din păcate, datorită nivelului la care au fost angajate fondurile, fără a se ține seama de evoluția descendentă a economiei mondiale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării regretă că nu dispune momentan de resursele financiare care să-i permită realizarea de noi proiecte de investiție în cercetare.

Referitor la intrarea în normalitate în domeniul cercetării, prin prefinanțarea cu cel puțin 90% din valoarea proiectelor, precizăm că ministerul este susținător al proiectului de lege inițiat de către domnul senator Mihail Hârdău, proiect aflat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, prin care se propune modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să fie asigurată finanțarea și nu decontarea cercetării, măsură prin care vor fi asigurate prefinanțări de până la 90% din valoarea anuală a proiectelor.

În legătură cu planificarea multianuală a resurselor și garantarea acestora pe perioadele planificate, reamintim promotorilor moțiunii că Ministerul Educației asigură finanțarea în sistem descentralizat a programelor și proiectelor de cercetare-dezvoltare și este inițiatorul hotărârii Guvernului prin care a fost aprobat principalul instrument pentru implementarea strategiei naționale în domeniu, planul național pentru cercetare-dezvoltare-inovare pentru perioada 2007 - 2013, instrument care funcționează pe baza planificării multianuale a resurselor. Este, însă, evident că Ministerul Educației nu poate garanta singur respectarea acestor planificări.

În ceea ce privește grija exprimată de promotorii moțiunii referitoare la coagularea unui grup de experți care să ofere parlamentarilor consilieri în domeniul științei, tehnologiei și transferului tehnologic, dorim să aducem în atenția doamnelor și domnilor deputați faptul că pe perioada ultimelor 4 ani a fost amânată nejustificat constituirea Consiliului pentru politica științei și tehnologiei, organism care, conform legii, trebuie să funcționeze în coordonarea primului-ministru, pentru a acorda consiliere de specialitate, la nivel strategic în ceea ce privește activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare din România.

Precizăm că, în momentul de față, Ministerul Educației realizează acțiunile necesare pentru numirea și funcționarea acestui consiliu.

Activitatea de cercetare reprezintă un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia românească și, de aceea, considerăm că dezbaterile pe această temă nu trebuie să fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci recunoscându-se rolul și importanța de ordin strategic ale activităților de cercetare, planul de acțiune în domeniu ar trebui să fie susținut de toate grupările politice.

Dacă nu se respectă această cerință democratică elementară, moțiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Având în vedere argumentele prezentate referitoare la problemele învederate de semnatarii moțiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaților ca moțiunea, susținută de deputații aparținând Grupului parlamentar al PNL, să fie respinsă prin votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

În continuare, domnilor colegi, intrăm în dezbaterea moțiunii. Am să dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare pentru a-și exprima punctul de vedere în raport cu moțiunea supusă dezbaterii.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul deputat Teodor Marius Spînu, urmând "..

Vă cer scuze! Am aici o altă ordine, puțin sofisticată.

Doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, din partea Partidului Democrat Liberal, urmând ca domnul Spînu să fie al doilea vorbitor din partea acestui grup.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Cristian Dumitrescu.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Regret că sunt nevoită să constat că ne aflăm din nou în fața unui demers demagogic și superficial și a unui text cu comparații și date lipsite de pertinență, contradictorii.

Demersul dumneavoastră, stimați colegi liberali, aduce chiar prejudicii unui domeniu de maximă importanță pentru societatea românească, cum este domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, prin modalitățile de abordare a unei problematici complexe și ale cărei rezultate se văd pe termen lung. Și spun aceasta din interiorul sistemului universitar, în cadrul căruia rolul cercetării reprezintă un element hotărâtor.

Însă, prezenta moțiune nu reprezintă astăzi, în opinia mea, altceva decât o tentativă criticabilă atât din punctul de vedere al formei, cât și al conținutului, de a deschide o ușă pe care, tot dumneavoastră, stimați colegi liberali, ați închis-o printr-o atitudine marcată de lipsa unui interes real și pe termen lung, acționând cel mult, uneori, discreționar, atunci când ați avut șansa să vă spuneți cuvântul și în acest domeniu.

Și apoi, ca lingvist, nu pot să nu remarc construirea defectuoasă a însuși titlului unei moțiuni redactate de specialiști universitari și cercetători, poate, dar care recurg la o limbă română demnă doar de presa de scandal.

Titlul moțiuni dumneavoastră, doamnelor și domnilor semnatari, șchioapătă grav și surprinzător, chiar și la capitolul creativitate, inovare, în limba română, limba maternă.

Prin urmare, nu putem lua în serios un asemenea text, pe care îl punem sub semnul întrebării atât din perspectiva corectitudinii lui, cât și a moralității enunțiatorului. Este un joc democratic, din păcate neinspirat, promovat într-un context dificil pentru toată lumea.

Cercetarea nu este un ateneu căruia trebuie să i se dea un bănuț din milă. Și, apoi, este nedemn să revendicăm schimbarea radicală a situației cercetării la doar șase luni de guvernare, dar după ani de neglijare și ignorare a domeniului.

Ca membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, am participat deja la dezbateri pe această temă, încă din primele săptămâni ale actualei sesiuni, votând pentru alocarea de fonduri suplimentare cercetării, pentru încurajarea progresului în cercetare-dezvoltare și inovare.

Stimați colegi liberali, nu era nevoie de atâta hârtie, timp și energie inutil consumate pentru a contura palid o situație existentă și un ideal spre care privim cu toții. Vrem și noi alocarea unui procent decent din p.i.b. pentru excelența intelectuală. vrem și noi recunoașterea performanței personale și instituționale. milităm și chiar acționăm ca participanți direcți la proiecte interne și internaționale, pentru stimularea inovației și transferul rezultatelor cercetării științifice către mediul economic și social. România este și va trebui să se consolideze ca țară creatoare de tehnologie.

Dar, vă invit, doamnelor și domnilor, să părăsim terenul steril al vorbelor de dragul vorbelor, și să construim împreună, prin soluții și atitudini adecvate, o legislație coerentă, în cadrul căreia triada cercetare-dezvoltare-inovare să se constituie într-un puternic argument al europenității noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Ați utilizat 5 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al PSD-PC, domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

De fiecare dată când voi veni la acest microfon și mă voi adresa domniilor voastre în legătură cu o moțiune, indiferent cum - simplă sau de cenzură -, nu voi înceta să aduc în atenție faptul că respect în mod deosebit această instituție, că instituția moțiunilor simple și a moțiunilor de cenzură sunt instrumentele fundamentale, principale ale controlului parlamentar exercitat asupra Guvernului. nu o să încetez să spun că sunt extrem de utile, de necesare, și, de asemenea, să reamintesc, în acest context, că, din păcate, în spiritul nostru balcanic și dâmbovițean, am transformat și tindem să transformăm, pentru că nu trebuie să generalizăm, aceste instrumente în folosirea lor aproape abuziv, să le transformăm în instrumente lipsite de semnificația pe care legiuitorul le-a conferit...

Asta este realitatea și, de fiecare dată, o să spun acest lucru, pentru că doresc să menționez că indiferent de ceea ce voi spune, și sper că voi spune lucrurile pe față și foarte corect, respectul meu pentru instituție, chiar dacă vorbesc împotriva acestei moțiuni simple, este același. Și, de aceea, am să fac referire la Sisif, care a rămas pentru noi simbolul acțiunilor perseverente, dar inutile, din antichitate până astăzi. Într-o astfel de ipostază se plasează, pentru a câta oară și din păcate, și Partidul Național Liberal care împinge din nou pe Dealul Parlamentului o moțiune bolovănoasă simplă și, și de data aceasta, trebuie s-o spun cu regret, inutilă, indiscutabil.

însă, domeniul cercetării-dezvoltării-inovării este unul dintre cele mai elevate, mai necesare, mai importante ale societății, ale cunoașterii. În consecință, merită să fie abordat cu toată deferența necesară. Tot respectul meu pentru domeniul cercetării, tot respectul meu pentru cercetători, toată considerația și tot respectul meu pentru problemele reale cu care aceștia se confruntă.

Dar, ce ne oferă autorii moțiunii? O abordare inconsistentă și, din păcate, am aici un cuvânt pe care aș vrea să-l sar, trivial. Denumirea dată moțiunii devine emblematică pentru modul în care colegii noștri ne-au învățat că abordează acest instrument fundamental al democrației, și o fac și acum, când și-au propus să vorbească despre un subiect de respectat, cum este cel al cercetării.

Prin volumul său, moțiunea pare de-a dreptul impresionantă. Numără nu mai puțin de 32 de pagini. Și nu pot să nu constat, să apreciez modul în care a fost prezentată de distinsa noastră colegă, cu intonație, cu punctuație corectă, cu o prezentare într-adevăr care, dacă ar fi fost și pe conținut la fel de elegantă și de relevantă, poate ne-ar fi și atras atenția. În orice caz, tot respectul și considerația pentru exercițiul pe care de atâtea ori și în mod neobosit colega noastră îl face în prezentarea acestor moțiuni.

din păcate, trei sferturi din această moțiune nu numai că nu are legătură cu titlul moțiunii, dar constituie de fapt o perpetuă rostogolire a ideii că autorii caută piatra filozofală. În imposibilitatea de a-și susține cu argumente intențiile critice la adresa politicii actualei guvernări în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, autorii își încarcă moțiunea cu un enorm balast, transformând-o într-un fel de tratat, din păcate, elementar despre cercetare.

Pe întinsul a 27 de pagini, din cele 32, în moțiune ni se explică răbdător, abuzându-se, însă, de răbdarea noastră, cum se definesc termenii de cercetare-dezvoltare-inovare, care este politica SUA și a președintelui Barack Obama în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, ce conține strategia Lisabona, ce sunt și ce fac diverse organizații, organisme internaționale în acest domeniu.

Efortul de a umple moțiunea cu compilații despre cercetare i-a epuizat se pare, însă, pe autori, pentru că cităm chiar din autori, nemairămânându-le suficientă energie pentru cercetarea propriu-zisă. Iată de ce, din complicatul puzzle în care sunt împărtășite ideile moțiunii, sau împrăștiate, se disting totuși suficient de clar afirmații precum că în bezna în care se găsește cercetarea-dezvoltarea-inovarea românească pre și postdecembristă, a existat o singură fereastră de lumină, exact în timpul guvernării liberale, care ne amintește de neuitata sintagmă "luminița de la capătul tunelului". Această perioadă este descrisă în moțiune prin termeni ca "întărirea capacității naționale", "întărirea colaborării", "îmbunătățirea accesului la resurse", "stimularea climatului novativ", "România participă activ ".."

Stimați colegi, vă sună cunoscute aceste formulări? Din documentele cărui partid de ieri și-au extras, onorabilii noștri colegi de astăzi, aceste formulări bolovănoase ale limbajului de lemn?

Totuși "finit coronat opus", finalul moțiunii face dovada capacității inovative în exprimarea autorilor. Pentru a vesteji preocupările actualei guvernări în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării sunt folosite din plin cuvinte ca: "ce din coadă au să sune", sau se vorbește despre introducerea unei "răngi" între piese și despre politica pașilor din spate, despre măcelărirea fondurilor de cercetare și chiar despre moartea cercetării însăși.

Știți foarte bine cum un foarte mare filozof vorbea despre moartea societăți. Iată un tablou macabru, care, din păcate, nu este real, deși, încă o dată, sunt ultima persoană care să susțin că în cercetarea românească nu există probleme, probleme complicate și foarte mult agravate, într-adevăr, de o politică inconsecventă, de peste 20 de ani, datorită unei politici a priorităților naționale, parcă prost înțelese, dar și de o politică a neînțelegerii pe fond a importanței cercetării românești.

Dar, revenind la fondul problemei: în opoziție cu liberalii, cu colegii, distinșii mei colegi liberali, mă voi ghida după dictonul "non multam, sed multum". Iată de ce știm că activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este în esență o activitate sau o profesie liberală, comparabilă cu cea artistică sau culturală, de fapt, de creație. Iar creația, sigur, este un apanaj al libertății. Iar libertatea este o componentă esențială a spiritului novator.

M-aș fi așteptat ca domnii colegi liberali să o trateze în consecință. Ce constatăm, însă? Măsurile propuse în moțiune nu depășesc clasicul apel la resursele bugetare. cererile se limitează la creșterea fondurilor, refinanțare, planificarea multianuală a resurselor și garantarea acestora (am citat din moțiune).

Credeți, domnilor liberali, că finanțarea de la buget este de natură să descătușeze cercetarea-dezvoltarea-inovarea? Să stimuleze libera inițiativă în creativitate? În totalitate, aceasta este problema legată de finanțare? Da, finanțarea, recunosc, este un element important, definitoriu, definitiv și obligatoriu, dacă vrem să avem cercetare. Dar, resursa principală este alta: resursa principală este stimularea, iar această stimulare vine prin educație, prin responsabilizarea factorului politic și, în cele din urmă, printr-o politică în domeniul cercetării, care implică o subsidiară, la fel de importantă, însă și în opinia mea, aceea a finanțării.

În societatea cunoașterii, importantă nu este doar cercetarea în sine deci, cât mai ales rezultatele cercetării. Viziunea dumneavoastră nu ajunge până acolo, tocmai la finalitatea pe care o așteptam din partea dumneavoastră. Nu a ajuns nici măcar până la a pune în discuție veniturile cercetătorilor. V-ați cantonat doar pe palierul de intrare a banilor publici în sistemul cercetării-dezvoltării-inovării, dar nu ați încercat să faceți o analiză input-output și să vedeți care sunt, pe cale de consecință, rezultatele ieșirii, adică rezultatele unei finanțări.

Ați prezentat în moțiune o mulțime de date despre sumele mai mari sau mai mici care au fost introduse în sistem. N-ați spus nimic de specialiștii din sistem, și subliniez că cercetarea trebuie să ajungă, să producă mai multe resurse decât consumă. În această direcție, trebuie arătat că măsurile propuse în moțiunea aceasta este politica. A ajunge, însă, acolo, asta nu înseamnă că nu avem nevoie de resurse.

Iată de ce, doamnelor și domnilor, în cuprinsul moțiunii toată vina pentru nerealizările din domeniul cercetării-dezvoltării-inovării este atribuită "noului FSN", această sintagmă care vă bucură foarte tare. Dacă aș vrea să fiu răutăcios, dar nu pot să-mi permit, pentru că totdeauna am respectat minoritatea, înțeleg că pentru această simplă sintagmă ați introdus această moțiune. Vreți s-o auziți, vă place cum sună, o repetați, dar nu are niciun ".. După 20 de ani de democrație în România, cred că sunteți pe o cale greșită, așa cum, acum 20 de ani, un eminent liberal de atunci și un eminent analist al politicii românești de acum, nu știu dacă mai este liberal, Patriciu, vorbea de tăiatul cozii câinilor pentru a urgenta reforma.

Actualul Guvern este subtil făcut responsabil, inclusiv pentru angajamentele fără acoperire pe care fostul guvern liberal și le-a asumat, mai ales la final de mandat. Dar eu n-o să vă mai împovărez cu trista moștenire, pentru că un adevăr enunțat de prea multe ori ajunge să se devalorizeze.

Susțin cu convingere că perspectiva macabră din care semnatarii moțiunii privesc cercetarea-dezvoltarea-inovarea românească, este în bună măsură produsul propriei lor politici. O responsabilitate comună are întreaga clasă politică din România - o afirm cu tărie! -, dar dumneavoastră ați avut foarte mulți bani și i-ați folosit foarte prost. Pentru că asta este marea realitate a guvernării abundente din perioada în care ați condus această țară, și care abundență, din nefericire sau din fericire pentru unii și pentru alții, dar, oricum, din păcate, nu a fost rezultatul managementului politic exersat de dumneavoastră în actul guvernării, ci a unei conjuncturi cu adevărat astrale de elemente, care au permis să existe resurse și creștere economică importantă în România, o perioadă bună de timp, sperăm să se întoarcă, indiferent din ce motive.

Să ne amintim de efectul devastator asupra cercetării-dezvoltării-inovării pe care l-a avut procesul de privatizare al unităților de cercetare în perioada '97 - 2000. Majoritatea acestora nu și-au menținut domeniul de activitate, devenind doar valori imobiliare. Atunci a fost o fereastră; o fereastră, dar nu de lumină în cercetarea românească, ci de oportunitate de a pune cruce cercetării românești, dacă vreți să folosim argumentele folosite chiar de dumneavoastră.

Doresc, în final, să fac un apel la colegii din opoziție să nu mai folosească dezbaterile asupra unor domenii atât de importante și de sensibile, cum este cel al cercetării-dezvoltării-inovării, ca instrument de acumulare de capital politic. Sau, să-l folosească pe acela care poate să le aducă capital politic.

Acesta, din păcate, în afară de o dezbatere și o discuție politicianistă, cred că nu a făcut altceva decât să fie un vehicul pentru niște acuze, între care mult și dragul, simpaticul, susținutul, plăcutul dumneavoastră "noul FSN".

Se constată că multe moțiuni nu conduc neapărat la multe soluții, iar mult nu înseamnă neapărat mult și bine.

Față de post-scriptumul moțiunii, asigur pe colegii liberali că sunt bine cunoscute la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, al cărui președinte am onoarea să fiu, atribuțiile ce ne revin în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării. Avem, de asemenea, și experți care pot să ofere celor care au nevoie consiliere.

Avem, într-adevăr, nevoie de mai puține moțiuni și mai multe noțiuni.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul în continuare domnului Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi, membri ai Camerei Deputaților,

Doresc să mă adresez, de asemenea, reprezentanților cercetătorilor care se află astăzi în sală, pentru a asista la această dezbatere.

Doresc de la bun început să spun că am ascultat cu multă atenție intervențiile antevorbitorilor mei, fie că mă refer la cel care reprezintă Ministerul Educației și Cercetării, fie la colega deputat din partea Grupului parlamentar al PD-L, al cărui nume nu-l mai rețin, am impresia că a și plecat din sală, și m-am speriat cât de mult bla-bla am auzit. Niște luări de poziții într-un limbaj de lemn, așa cum se întâmplă, din păcate, de multe ori și vii cu explicații care sunt de-a dreptul penibile, de-a dreptul jenante.

Așadar, permiteți-mi să mă refer în câteva cuvinte la situația din acest moment a cercetării, a dezvoltării și a inovării din România. Și cred că pentru situația actuală există cel puțin, dacă nu mai mulți, doi vinovați. Acești vinovați sunt fostul prim-ministru din ultimii patru ani și fostul ministru al cercetării, prof.univ.dr. Anton Anton, care, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Știință și Cercetare, a făcut eforturi mari pentru a duce domeniul cercetării acolo unde trebuie să se situeze într-o țară modernă și europeană. Și noi doi suntem vinovați, pentru că în acești patru ani am reușit să le arătăm cercetătorilor că se poate, că sunt la fel ca și confrații lor din Europa și că în țara lor se poate face cercetare, se poate face dezvoltare tehnologică și se pot face inovații.

Mai suntem vinovați și pentru faptul că i-am adus înapoi pe tinerii cercetători valoroși care plecaseră în străinătate, mințindu-i că pot să aibă o activitate normală într-o țară normală. Și mai suntem vinovați pentru că am reușit să ridicăm România de pe ultimul loc în Europa în statisticile de inovare și să imprimăm o tendință puternic ascendentă. Suntem vinovați și pentru că am făcut ca România, în consiliul de competitivitate, să fie o voce ascultată și respectată. La toate aceste lucruri, vă pot spune că nu am visat, ci am reușit să le realizăm.

Ce folos, însă, că, după toate aceste lucruri, o grupă de nepricepuți, dar, în sfârșit, școliți la o școală, școala folosind motorul de cercetare Google al domnului Președinte, a venit și le-a trântit tuturor ușa în nas. Nu numai atât, a mai pus și un baston în agrenaj, un băț în angrenaj, în așa fel încât acest angrenaj care începuse să funcționeze foarte bine, să se poată bloca.

Toate acestea, într-un context de evoluție socială și evoluție economică a Europei, care se îndreaptă clar, în privința țărilor dezvoltate, către un singur obiectiv - promovarea acestui sector al cercetării și dezvoltării și inovației ca adevărat motor de creștere economică și de progres social.

Pentru cercetătorii români care au avut proasta inspirație să facă apel la fondurile naționale pentru cercetare, nu aș putea să le spun decât că sunt lipsiți de noroc în viață. De ce? pentru că actualul Guvern a reușit o performanță remarcabilă, și anume, să diminueze drastic fondurile alocate cercetării cu peste 70% în acest an. Ceva mai norocoși, la modul serios vorbind, sunt cei care au făcut apel la fondurile structurale, la fondurile europene și care-și pot astăzi continua proiectele începute.

Dar cred că pentru România nu este normal, nu este firesc să creadă că poate să progreseze exclusiv bazându-se pe fondurile europene. Fără un efort propriu, nu vom putea să ne atingem obiectivele. Și permiteți-mi, pentru că vorbesc de Europa, să vă dau un citat din comunicarea făcută de președintele Comisiei Europene către Consiliul European din 26 noiembrie 2008, în care se referea la un plan de restabilire a economiei europene afectate de criză. Și ce spunea Barroso în această comunicare? Că planul de revenire economică, planul de reconstrucție economică trebuie să aibă doi stâlpi. Primul este o injecție masivă - traduc din engleză și de aceea poate fac pauze mai lungi - este o injecție masivă pentru a susține puterea de cumpărare și a crea și a stimula încrederea consumatorilor. Este un element de care, evident, actualul Guvern român nu a ținut cont și acest lucru l-am discutat atunci când am dezbătut moțiunea pe măsurile de consolidare și de refacere a economiei afectate de criză.

Al doilea element la care se referă Barroso este o acțiune pe termen scurt și permiteți-mi să citesc, pentru a întări competitivitatea Europei pe termen lung. Planul stabilește un program complet către acțiuni îndreptate în domeniul invetițiilor inteligente. Și comisia ne și spune ce înseamnă investiții inteligente. Înseamnă a investi în domeniile corecte care țin de nevoile viitorului. Și anume, investind în eficiență energetică, pentru a crea locuri de muncă și a economisi energie, a investi în tehnologii curate pentru a susține sectoare precum construcțiile și automobilele, în piețele cu emisii reduse de carbon ale viitorului și, de asemenea, investind în infrastructură și interconectare pentru a promova eficiența și inovația.

Din păcate, aceste lucruri par să fie absente în analiza responsabililor Guvernului român. Am vorbit nu o dată de necesitatea de a ne angaja într-un proiect ambițios, și anume, de a transforma România în a șaptea putere economică a Europei. Și acest lucru se poate face numai cu cercetare, numai cu dezvoltare și cu inovare, pentru a transforma România într-o țară modernă și competitivă.

Nu cred, cu toată onestitatea, că rămânând la activități care se făceau și acum câteva milenii, cum ar fi de exemplu agricultura sau construcțiile de nave, o să facem o Românie mai competitivă. Nici aceste activități fără cercetare și dezvoltare tehnologică nu vor putea să fie competitive la nivel european. Mai degrabă, ar trebui să ne orientăm către domenii precum IT-ul, energiile regenerabile, tehnologii și soluții pentru protecția mediului, investiții în produse cu emisii reduse de bioxid de carbon.

Astăzi, am putea spune că tehnologiile de comunicații moderne sunt la fel de importante precum a fost calea ferată în secolul al XIX-lea.

După cum știți, obiectivul Guvernului trecut a fost să atingem 1% fonduri alocate cercetării, dezvoltării și inovării, fonduri din bani publici și 1% din produsul intern brut până în 2010, pentru a ne alinia la obiectivele stabilite prin agenda Lisabona. Și eram pe drumul cel bun.

Fondurile tăiate pentru anul 2009 cu 70% sunt dovadă a lipsei de responsabilitate nu numai față de un domeniu - acela al cercetării -, dar și față de viitorul României și față de viitoarele generații, cărora le închidem orice perspectivă de viitor.

L-am auzit pe domnul secretar de stat spunând: "Guvernul nu neglijează cercetarea în condițiile crizei". Atunci, domnule secretar de stat, v-aș ruga să ne spuneți cum se face cercetare fără bani, cum se fac investiții în cercetare fără bani, cum se derulează proiectele din cercetare fără bani. Poate, eu știu, o să inventați un fel de perpetuum mobile, nu de alta, dar cred că actualul Guvern ar fi în stare să facă și așa ceva.

Din păcate, ce am remarcat este că Ministerul Educației și Cercetării se scuză și enunță regrete. Regretele să știți că nu valorează absolut nimic. Este o atitudine, aș spune, chiar jenantă. Ce ar fi trebuit să facă actualul Guvern și ministerul din care faceți parte, împreună cu doamna ministru, să susțineți domeniul pe care-l coordonați, pentru că este singura șansă pentru o Românie modernă în viitor.

Realitatea însă ne convinge că ați preferat cu totul și cu totul altceva. Șmenul a la Ridzi de 600 de mii de euro, cu banii întorși la campania electorală pentru odraslele din PD-L. Nu-i așa, domnilor? E bine. Ce cercetare? Ce viitor al României? Ce discutăm de lucrurile astea? Pentru coaliția aflată la guvernare astăzi, cel mai important lucru pare să fie cum să fure mai mult din banii publici, din banii cetățenilor, pentru că știu că la finele acestui an, unii dintre ei, sau dacă nu chiar amândoi, vor pleca acasă.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, ați epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL 11 minute. În continuare, dați-mi voie să dau cuvântul domnului Kötö Iosif, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți la dispoziție 7 minute.

Domnul Kötö Iosif:

Doamna președinte,

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR susține moțiunea prezentată, pornind de la un principiu global.

În secolul XXI, supranumit și secolul științei și revoluției tehnice, numai acea țară și comunitate poate fi competitivă și poate asigura populației calitatea vieții, care pune în centrul organizării statale cultivarea spiritului inovativ, investind în cercetare. Celălalt argument este foarte practic, vital pentru redresarea vieții social-economice. Implicarea potențialului de cercetare, dezvoltare și inovare din România poate avea un rol decisiv în contracararea efectelor crizei globale asupra economiei și societății românești. În acest context, accentuăm faptul că unul din mijloacele importante sustenabile pe termen mediu și lung, de depășire a perioadei dificile din punct de vedere economic la nivel național, îl constituie reorientarea și competitivizarea economiei, cu înnoirea producției de bunuri și servicii prin absorbția de inovare, ca rezultat direct al cercetării și dezvoltării.

În schimb, în practică zilnică guvernamentală, aceste principii nu se regăsesc. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este că în timp ce pentru asigurarea dezvoltării durabile în țările dezvoltate se alocă fonduri în jurul nivelului de 1% din p.i.b., iar la noi, în România, în urma rectificării bugetare, a scăzut în mod drastic. În urma acestei miopii guvernamentale, domeniul c.d.i. este marginalizat și a început degradarea instituțională a sistemului. În prezent, situația cercetării din România este dezechilibrată.

Puțini dintre cercetătorii de vârf aleg să-și desfășoare activitatea la noi în țară. Majoritatea pleacă în alte țări, unde muncii lor i se acordă creditul pe care-l merită pe drept. Cei care totuși rămân se confruntă cu situații de multe ori fără ieșire. Nu-și primesc banii la timp, de multe ori nu mai au fonduri să ducă proiectele până la capăt. Pur și simplu nu pot intra în competițiile naționale și internaționale pentru că nu obțin creditele necesare derulării unui proiect.

Pentru înlăturarea acestei situații, Uniunea Democrată Maghiară solicită tratarea ca prioritate a cercetării științifice din România și susține finanțarea bugetară adecvată conform standardelor europene. Considerăm că în vederea intrării în normalitate în domeniul cercetării este necesară luarea următoarelor măsuri imediate. În vederea întăririi capacității instituționale și asigurării resurselor umane, este nevoie de intensificarea forței de atragere de fonduri europene și internaționale, implicarea capitalului privat în cercetare, creșterea și sprijinirea parteneriatelor public privat în domeniul de cercetare-dezvoltare, cu mai multe metode, prin cointeresarea părții private, prin facilități fiscale și recompense instituționale.

Pe lângă asigurarea fondurilor necesare din sistemul c.d.i., trebuie înrădăcinată modalitatea - și sunt de acord cu antevorbitorii mei - de prefinanțare cu cel puțin 90% din valoarea proiectelor, aceasta fiind singura posibilitate de a derula proiecte viabile.

UDMR solicită ca, în cadrul institutelor de cercetare finanțate de la bugetul de stat, să fie garantată posibilitatea cercetării temelor care asigură transmiterea culturilor regionale, contribuind la păstrarea identității comunităților minoritare, condiția acesteia fiind angajarea proporțională, la nivel național și regional, a cercetătorilor din rândurile comunităților minoritare.

O altă problemă importantă o constituie sistemul de promovare a cercetătorilor. Sistemul este în continuare rigid și se bazează mai degrabă pe vechime decât pe realizările cercetătorilor. Se observă cu precădere prezența cercetătorilor vârstnici în sistem, este necesar să se pună în mod urgent la dispoziția tinerilor și a femeilor oferte pentru avansări în carieră pe baza performanțelor și meritelor științifice și nu numai pe baza vechimii.

Din cauza subfinanțării drastice, coordonatorii de proiecte nu pot angaja cercetători tineri, acești potențiali cercetători rămân șomeri sau pleacă în străinătate, diminuând potențialul uman de cercetare din țară.

Nu s-a pus, spre regretul meu, un accent necesar în moțiune pe activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior. Considerăm ca o sarcină vitală, în vederea revigorării domeniului c.d.i., este integrarea procesului instructiv-educativ cu cercetarea. Consecințele cele mai grave se regăsesc în proiectele guvernamentale p.n.i. și cncsis. Astfel, sumele alocate pentru anul 2009 din proiectele multianuale câștigate anterior s-au redus la procente între 25-50% din cele contractate.

În aceste condiții, din fărâma din suma contractată inițial nu se mai poate realiza nimic. Cadrele didactice nu au fonduri pentru aparatură, nu pot plăti echipa de cercetare, nu pot realiza cercetările de bază și măsurătorile pe teren, necesare elaborării rapoartelor de cercetare și studiilor științifice.

Aceste reduceri ad-hoc generează o reacție în lanț. Astfel, nu pot publica articole cotate, care sunt contorizate în activitatea lor personală și în activitatea științifică a universităților.

Considerăm că moțiunea prezentată a analizat una dintre problemele majore ale existenței cotidiene, nu constituie numai un mijloc politic al opoziției. Dacă guvernarea actuală și majoritatea parlamentară într-adevăr se comportă responsabil față de viitorul țării, atunci problemele ridicate de opoziție nu vor fi privite ca inițiative de respins printr-un singur vot, ci vor întreprinde eforturi pentru a traduce în viață soluțiile sugerate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare ... precizez că Grupul minorităților naționale nu participă la dezbateri și-i dau cuvântul ... Doriți, domnule Pambuccian? Așa îmi apărea mie în lista deputaților înscriși. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu, nu, nu. Grupul este în sală și am să spun ceea ce spun întotdeauna de la bun început, când este vorba de moțiuni. Nu votăm moțiuni, numai că, atunci când o moțiune este corectă, subliniem lucrul acesta.

De ce nu votăm moțiuni, am mai explicat de nenumărate ori până acum și n-am să ocup timpul vorbind despre acest lucru. De ce moțiunea este corectă - aș spune, parțial, și o să explic de ce spun parțial -, pentru că lucrul ăsta este demonstrat de o realitate simplă. Există un proiect, un program de cercetare foarte bine făcut de domnul Anton Anton, care începuse să aibă și efecte în lumea reală, finanțând din bugetul de stat lucruri care trebuie finanțate din bugetul de stat și stimulând cercetarea și în mediul privat, într-un mod rațional. Au fost câștigate granturi, oamenii respectivi s-au apucat să lucreze și, după 6-8 luni, în momentul în care venise timpul să li se plătească una dintre fazele firești în desfășurarea oricărui proiect, au aflat cu stupoare că nu li se mai plătește nimic. Lucrul acesta este o realitate. Și este o realitate care arată două chestiuni. Una dintre ele, care mi se pare fundamental gravă, este că statul nu își ține o promisiune contractuală. Or, lucrul acesta cred că este un lucru grav.

Al doilea lucru, care poate este la fel de grav, este că reducem în felul acesta major, aș spune, încrederea oamenilor în stat. Foarte multe companii private, care câștigaseră granturi, mi-au spus că nu vor mai încerca niciodată să mai facă asta. Pentru că au cheltuit bani din banii lor și, în momentul în care așteptau ca sumele respective să le fie decontate, nu au mai primit nimic. Și asta este o realitate.

Ceea ce cred că nu este bine pus în moțiune este faptul că moțiunea are o altă țintă decât cea corectă.

Doamna ministru Andronescu este un om pe care-l respect foarte mult. Eu personal îl respect foarte mult și-l consider un ministru de excepție. OK. A avut un pr, după părerea mea, făcut aiurea, a avut o presă nemeritată, dar, dacă stăm să ne uităm puțin la ce a realizat până acum, este un om pe care merită să-l respectăm ca ministru.

În momentul în care unui ministru nu-i dai bani, ca el să-și poată duce programele mai departe, nu va putea să facă lucrul ăsta. Sigur, o să spuneți, este foarte simplu. Să-și dea demisia. Ca să ce? ca să înlocuim un ministru foarte bun cu un ministru, eventual, prost. Nu cred că este o soluție nici asta.

Or, aici cred că ținta este greșită. Problema fundamentală este lipsa resursei bugetare și cred că foarte multe lucruri pe care o să le discutăm mult timp de acum înainte vor fi legate de această lipsă a resursei bugetare. Dacă există un lucru care a fost făcut greșit, cred că a fost felul în care ne-am raportat la depresia economică în care suntem. Ăsta a fost un lucru greșit. Ne-am raportat adăugând taxe și impozite, ne-am raportat diminuând, prin măsurile pe care le-am luat, posibilitatea ca resursa bugetară să fie la un nivel nu la fel de bun ca în perioada în care economia nu trecea prin dificultățile de azi, dar măcar la un nivel cât de cât rezonabil.

Sigur, am prezentat și eu, au prezentat și alți colegi soluții la care s-au gândit. Nu le-am dezbătut niciodată. Poate erau bune, poate erau proaste, dar nu le-am dezbătut niciodată. Am preferat alte feluri de dezbateri și, în timpul ăsta, duios criza trecea pe lângă noi, cu noi cu tot.

Din cauza asta, discutăm astăzi despre retragerea unor sume pe care ministerul ar fi trebuit să le onoreze și de inexistența unor sume care ar fi permis continuarea unui program foarte bine scris, tot de un om, pentru că omul sfințește locul, al cărui nume îl mai spun a doua oară acum, domnul Anton Anton.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Teodor-Marius Spînu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți la dispoziție 33 de minute.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, cei care mai rezistați în continuare eroic la a n... moțiune depusă în această sesiune,

Mă numesc Marius Spînu, sunt cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, cea mai veche universitate din România și prima în topul cercetării românești în ultimii 5 ani, în mod constant.

Atunci când am aflat că colegii din Partidul Național Liberal vor să depună o nouă moțiune, de data asta, pe tema cercetării, să știți că chiar am luat foarte în serios acest lucru, nu datorită unui vot final previzibil pe moțiune, ci datorită temei. Și am stat și m-am consultat cu o serie dintre colegii mei din Iași, profesori la mai multe universități, cercetători și împreună cu unul dintre ei, un prieten drag mie, profesorul Tudor Luchian de la Facultatea de fizică din Iași, un cercetător de înaltă ținută al României, un om care a venit de 4 ori în România, după ce a fost plecat în străinătate și a lucrat la cele mai înalte laboratoare de fizică din lume, un om care predă la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii și care a ales să vină în România din nou și să-și creeze un laborator care, la ora asta, este în topul laboratoarelor mondiale de biofizică. Și am luat foarte în serios această temă, pentru că toți suntem conștienți că acest domeniu, extrem de important, într-adevăr, suferă.

Împreună cu distinșii mei colegi care m-au ajutat și aveau informații, de multe ori mai pertinente decât le aveam eu, am căutat și am făcut un document cu destul de multe pagini, pe care astăzi vroiam să-l citesc aici.

Din păcate, după aceasta, am citit textul moțiunii colegilor de la PNL și am spus că, în momentul când cineva îți propune un lucru neserios, iar tu încerci să răspunzi serios, vina nu este a celui care propune, ci a celui care răspunde. Și am hotărât să nu mai dau un răspuns serios, cu toate că acest răspuns ar trebui să-l discutăm toți, dragi colegi, indiferent de partid, indiferent de categorii politice, împreună cu cei care vor să facă cercetare de vârf în România, dar nu în cadrul unei moțiuni.

Vreau să vă dau, din acest document, în care există punctual identificate foarte multe lucruri care trebuie îndreptate, erori chiar de sistem, care provin din cei 20 de ani sau poate mai mulți, și o să vă dau un singur lucru pertinent, pentru că vorbim de cercetare. Și atunci când vorbim de cercetare, ne gândim de obicei la cercetarea - să spunem - în științele exacte, cercetarea aplicată.

În județul Iași, în 2006, din 6771 de candidați la examenul de bacalaureat, obiectul fizică a fost ales de doar 175, deci aproximativ 2,5 % din totalul absolvenților. Putem face, că n-am avut datele, grosier, o estimare la nivelul tuturor județelor din România și probabil procentul se păstrează.

Tot în același an, peste 50 de mii dintre candidații care au absolvit examenul de bacalaureat, au optat ulterior pentru facultăți cu profil, orientate către știință și tehnologie; de exemplu: inginerie, medicină, matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și lista poate continua.

Putem foarte ușor să ne dăm seama că aproximativ 90% dintre acești candidați aveau un nivel de cunoștințe de știință asemănătoare cu ale unui jurnalist sau avocat, deci cineva care niciodată nu și-a dorit să facă acest domeniu. Pentru că, dacă discutăm de cercetare la modul serios, și nu ar trebui s-o discutăm aici, ci ar trebui s-o discutăm în niște foruri care să vină cu soluții și care să fie acceptate de noi toți, trebuie să ne punem întrebarea: oare numai lipsa unei finanțări, care a fost singurul lucru invocat în această moțiune, în afară de acele celebre sintagme care au fost enumerate de distinsul meu coleg, președintele Comisiei pentru învățământ, care sunau la fel ca la ședințele de partid dinainte de '90? Deci, singurul lucru, s-a spus aici că ar fi lipsa unei finanțări necesare pentru cercetare, și nu îndeajuns de bună anul acesta.

Sunt de acord că banii pentru cercetare ar trebui să fie mult mai mulți, dar nu ar rezolva totul.

Și deoarece moțiunea pe care distinșii colegi liberali ar trebui s-o pună serioasă în dezbatere, încercând să ofere eventual și soluții, nu-i deloc serioasă, am să răspund și eu într-un ton la fel cu al moțiunii.

Dragi colegi liberali,

Pentru că sunteți singurii care ați semnat această moțiune, de data aceasta colegii din UDMR nu au mai semnat textul, probabil că nici ei nu au fost de acord cu formulările dumneavoastră, deci, dragi colegi liberali, viața este o realitate efemeră. Vremurile-s schimbătoare, realitățile sunt fluide și, într-o astfel de lume, avem nevoie, uneori, și de lucruri constante, periodice, repetitive, care să ne dea un anumit ritm și să ne țină ancorați în cotidian.

Ceasul cu cuc, dragele mele colege și colegi liberali, este un astfel de lucru. În fiecare oră, el ne aduce aminte, pe o tonalitate inconfundabilă, că a mai trecut o oră.

Îmi aduc aminte de Partidul Național Liberal pe vremea când acest partid avea eleganța unei vechi pendule; bătea ora grav și profund. Ceva s-a întâmplat. Mecanismul s-a stricat și un meșter, mai mult șmecher decât priceput, l-a cumpărat pe doi bani și i-a pus un cuc. Bun și ceasul cu cuc, atât timp cât funcționează corect. E chiar amuzant uneori, mai râd copii de el. Dar, când cucul ceasului devine isteric, își pierde tot farmecul.

Dragi colegi liberali,

Vă comportați exact ca un ceas cu cuc isteric, scăpat de sub controlul mecanismului intern. Ați rupt ușa ceasului și vă bălăbăniți într-afară, țipând isteric, la fiecare secundă: "Cu-cu! Cu-cu!", de parcă se prăvălește sfârșitul lumii peste dumneavoastră.

A fost moțiunea pe educație, pe agricultură, pe impozitul minim, pe politică bugetar-fiscală, pe creditul FMI ș.a.m.d, putem continua pe moțiunea de cercetare astăzi.

Vă înțeleg disperarea, dragi colegi liberali, dar logica dumneavoastră este cea care îmi scapă.

Ne învățați ce înseamnă cercetarea. Ne învățați ce înseamnă inovarea, dezvoltarea. Sunt absolut de acord cu dumneavoastră, colegi liberali, când spuneți că cercetarea, dezvoltarea și inovarea sunt tot atâtea sinonime ale progresului. E un truism. Și o știți foarte bine.

Dar știți la fel de bine că, ce cereți dumneavoastră prin această moțiune, este astăzi, astăzi - repet, aproape imposibil. Și asta doar de dragul unui minut la televizor. Știți foarte bine că situația economică în care ne aflăm, la care ați contribuit și dumneavoastră din plin, ne obligă să asigurăm toate necesitățile acestei țări, începând de la salarii, pensii, ajutoare de șomaj, să susținem politica financiar-economică astfel încât această țară să meargă.

Credeți că faceți o opoziție activă. Eu vă spun că e doar un circ. Sau un joc de gleznă. Ați adus un partid istoric, PNL-ul, la condiția unui ceas cu un cuc isteric, care bate ora la minut și nici asta n-o face bine. Nu sunteți nici măcar amuzanți, stimați colegi liberali, introducând atâtea moțiuni simple.

Eu vă invit, din partea tuturor grupurilor, cred - sunt în asentimentul tuturor colegilor de aici - să avem, într-adevăr, pe partea nu numai de cercetare, pentru că cercetarea este un domeniu legat sine qua non de educație, pentru că tot am vorbit în aceste zile de legile educației și pentru că tot avem un bacalaureat în curs de desfășurare, haideți să discutăm serios aceste probleme și haideți să convenim serios pe nișe soluții.

Dar nu veniți aici cu documente copiate din tot felul de rapoarte. Nu veniți aici și faceți un singur lucru, strigați: Cu-cu! Cu-cu! Noi existăm în Parlamentul! Pentru că acesta este singurul scop al dumneavoastră, prin aceste moțiuni.

Vă mulțumesc încă o dată și aștept să ne dăm mâna și să facem ceva serios, să construim ceva împreună.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți la dispoziție 24 de minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președintă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Astăzi, avem plăcutul prilej de a analiza moțiunea simplă: "Noul FNS a trântit cercetării românești ușa în nas."

Spuneam plăcutul prilej, deoarece personal eu și distinșii mei colegi din Partidul Social Democrat credem sincer că o moțiune este un instrument democratic prin care se supun dezbaterii Parlamentului probleme esențiale cu care se confruntă societatea românească. Aceasta, atâta timp cât moțiunea nu este folosită ca un instrument politicianist, demagogic, menit a-i ridica în fața românilor pe unii dintre noi, prin coborârea artificială a celorlalți, pe principiul "eu sunt bun, căci tu ești rău; eu sunt frumos, că tu ești urât; eu sunt deștept, că tu ești prost!"

Constat aceasta citind încă o dată titlul moțiunii: "Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas". Titlul, care indică clar ținta inițiatorilor moțiunii, adică prejudicierea imaginii actualei coaliții în ochii alegătorilor, și nu soarta cercetării științifice românești.

Căci, stimați colegi, cine-i "noul FSN" în concepția distinșilor autori cu ascendență comunistă a acestei FSN-iste dări de seamă, etichetate drept moțiune, care se lăbărțează nesimțit pe nu mai puțin de 32 de pagini. Evident, Coaliția PSD-PD-L și Guvernul pe care noi îl susținem, adică, vezi, Doamne, urmașii comuniștilor; care ce fac? Distrug cercetarea românească. Cum? Simplu, trântindu-i ușa în nas.

Cine sunt ceilalți democrați? Necomuniști, neFSN-iști, care salvează cercetarea românească.

Pentru aceasta, facem un recurs la memorie și dăm cuvântul domnului Radu Minea, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, într-o scrisoare- deschisă, adresată Parlamentului, spunea: "Domnul Anton Anton, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, fost ministru al educației și cercetării, a cărui dare de seamă privind activitatea domniei sale ni se prezintă astăzi drept moțiune."

Ce afirmă domnul Radu Minea despre distinsul neFSN-ist, necomunist, liberal pur-sânge, cu ascendență comunistă, care salvează cercetarea românească deschizându-i ușa, și nu trându-i-o în nas.

Cităm din scrisoarea acestuia, adresată Parlamentului:

"Anton Anton face parte din grupul lui Călin Popescu- Tăriceanu de băieți buni, care au suferit în opoziție. Provine din fosta nomenclatură și care a distrus dialogul social, făcând afirmații de genul: Cât vom mai fi aici, nu vom aplica legea! (Referire la Ordonanța Guvernului nr. 79) Și o să ajungem să o schimbăm. (Ceea ce s-a și făcut, cu sprijinul protectorului Călin Popescu-Tăriceanu.)

A încălcat Ordonanța nr.57/2002, aprobată prin Legea nr. 342/2003, blocând fonduri, atenție!, de peste 2 mii de miliarde de lei; a împiedicat implementarea Chartei Europene a Cercetătorului și a Codului de angajare a cercetătorului. Nu înțelege rostul a atâta democrație și nici a dialogului social.

În consecință, a decis că nu trebuie să aibă Comisie de dialog social pe domeniu și nici să treacă actele normative prin această comisie. Aspecte valabile și pentru Colegiul consultativ pentru cercetare științifică, care a fost scos din organigrama Agenției Naționale pentru Cercetare Științifică."

Ne oprim aici, stimați colegi cu extrasul din scrisoarea domnului Minea și, fără a-i da crezare în totalitate, ne întrebăm: care sunt FSN-iștii de ieri și liberalii de azi, care ne cer nouă ca, prin votul favorabil moțiunii, să determinăm Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să dispună "Aplicarea unor conduite europene în legătură cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea."

Adică ce, care conduită? Să refuzăm, ca domnul ministru Anton Anton, implementarea Chartei Europene a Cercetătorului și a Codului de angajare a acestuia? Să acceptăm desființarea Colegiului consultativ pentru cercetare științifică și a Comisiei de dialog social pe domeniu?

Asta-i politică europeană, distinși inițiatori ai moțiunii? Categoric, nu! Acesta-i FSN-ism, de care noi, deputații Partidului Social Democrat, ne-am distanțat la timp, iar dumneavoastră, în lipsă de altceva, l-ați îmbrățișat și l-ați aplicat în cercetarea științifică românească.

O afirmă foarte clar, în sinteza scrisorii sale, domnul Minea, liderul Sindicatului Cercetătorilor. "Dacă anii anteriori am reușit să minimalizăm acțiunile grupului de interese, care are membri din tot spectrul politic, începând cu anul 2005, când domnul Călin Popescu- Tăriceanu, în calitate de prim-ministru, a numit pe prietenul domniei sale, domnul Anton Anton, ca secretar de stat pentru cercetare, ca președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, acțiunile au căpătat o amploare și o violență deosebită, fără a exista posibilitatea intervenției partenerilor sociali, și în special a Federației Sindicatelor Libere din Cercetare-Proiectare din România, ca ultim apărător al intereselor personalului din cercetarea-proiectarea românească.

S-au încălcat legile în vigoare, afirmându-se cu cinism că nu le cunosc și nici nu îi interesează să le cunoască, pentru că le vor modifica în funcție de interesul lor, ceea ce s-a și întâmplat.

A fost întrerup dialogul social specific domeniului și au instalat dictatul președintelui Anton Anton, iar pentru a dezbina partenerii sociali, s-a trecut la acțiuni de intimidare a acestora."

Curată conduită europeană!

Stimați FSN-iști - pardon, scuzați - liberali,

Stimați colegi PSD-iști și PD-L-iști,

Putem vota noi, astăzi, o astfel de conduită europeană? Eu zi că nu. Cine dorește s-o aplice pe aceasta, nu are decât s-o voteze. Ea este nedemocratică, demagogică, imorală și sigur liberală, după cum a fost aplicată.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

La sfârșitul anului 1990, Uniunea Europeană se angaja pe câteva inițiative economice, dintre care Pactul de stabilitate și creștere și, respectiv, Agenda Lisabona.

Agenda Lisabona din anul 2000 a constituit o strategie europeană, având ca scop să transforme Uniunea Europeană într-un spațiu bazat pe cunoaștere, cel mai dinamic și mai competitiv din lume. Ulterior, acestei idei i s-au asociat o serie de precizări ale Comisiei Europene, printre care solicitarea Consiliului de la Barcelona din anul 2002 ca până în anul 2010, țările membre să asigure cheltuieli de 3 % din produsul intern brut pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Ulterior, Uniunea Europeană a constatat că are nevoie de tot mai mulți cercetători, pentru ținta Barcelona fiind necesare circa 700 de mii de cadre cu studii superioare.

În acest cadru, România, sub conducerea Guvernului Adrian Năstase, prin dosarul de preaderare, Capitolul 7 - "Cercetarea științifică", s-a angajat să atingă un nivel al cheltuielilor totale pentru cercetare și dezvoltare de 1% din p.i.b. până în anul 2007.

Totodată, personal, în calitate de președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, în Guvernarea PSD am propus și s-a acceptat un amendament la Legea cercetării, prin care bugetul destinat activităților de cercetare, dezvoltare și inovare să se ridice la ¼ din bugetul destinat învățământului.

Venirea la putere a Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu și numirea domnului Anton Anton ca președinte al Agenției Naționale pentru Cercetare Științifică a făcut ca agenția să fie trecută din subordinea Guvernului, unde avea un buget distinct de cel al Ministerului Educației și Cercetării, în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, fără buget distinct.

Această manevră a făcut ca, practic, bugetul cercetării, de 1%, conform dosarului de preaderare, respectiv de ¼ din bugetul învățământului, să nu mai fie prevăzut distinct în buget și să se topească în bugetul total al Ministerului Educației și Cercetării, eludând, în felul acesta, angajamentul României și legea.

Spre a masca această inginerie financiară, distinșii liberali, ce varsă astăzi lacrimi de crocodili pe umerii cercetării științifice, lansează o variantă a Programului național de reforme pentru atingerea obiectivelor din Agenda Lisabona.

În Capitolul III.1 - "Cunoaștere și inovare", se prevedeau: "Fondurile publice pentru acest domeniu în anul 2006 să atingă un nivel de 0,38% din p.i.b., iar cheltuielile private 0,25% din p.i.b.; în anul 2009 fondurile publice să atingă 0,9 din p.i.b., iar cheltuielile private 0,65%; în anul 2010 fondurile publice să ajungă la 1% din p.i.b.; în anul 2015, România să atingă obiectivul Lisabona, respectiv Barcelona cu 1% din p.i.b. fonduri publice și 2% fonduri private.

În sinteză, stimate doamne și stimați domni deputați, FSN-știi din PSD, chipurile, implementează Agenda Lisabona, respectiv Barcelona, prevăzând în Capitolul 8 - "Cercetarea științifică" a dosarului de preaderare ținta de 1% pentru anul 2007 și, respectiv, ¼ din bugetul învățământului în Legea cercetării nr. 324/2003. Iar unii liberali cu ascendență comunistă încalcă conștient angajamentul, alocând, în 2007, nu 1%, ci 0,35%, iar obiectivul de 3% este mutat din 2010 în 2015.

Spuneți dumneavoastră, stimați colegi din așa-zisul "nou FSN", când îți încalci propriul angajament ca țară și propriile legi, cum a făcut guvernarea Tăriceanu, respectiv domnul ministru Anton Anton, mai poți avea credibilitate? Credit moral să ceri altora, prin moțiune: "Creșterea fondurilor alocate cercetării, dezvoltării și inovării cel puțin la nivelul celor planificate pentru anul 2008 și planificarea unei creșteri graduale la nivel de 1% din p.i.b. din fonduri publice până în 2010".

Spuneți sincer, stimați colegi din PSD și PD-L, mai au credit moral inițiatorii moțiunii să solicite ceea ce ei n-au respectat? Da sau nu? Categoric, nu!

Acesta este al doilea motiv pentru care respingem cu fermitate această dare de seamă tip FSN, întocmită de câțiva liberali cu ascendență comunistă.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Agenda Lisabona, susținută energic de Consiliul European din anul 2000 de la Lisabona, avea drept țintă transformarea Europei într-un model al performanței competitive, având drept fundament cunoașterea, respectiv cercetarea științifică.

Agenda Lisabona se referea la un program pe zece ani de reformă economică, care-și propunea să conducă la o medie a creșterii economice de 3% și la crearea unui număr de 20 de milioane locuri de muncă până în 2010.

La mijlocul perioadei, adică în 2005, Consiliul European de la Bruxelles aprecia că rezultatele sunt mixte, adică nici bune și nici proaste. Acum, la circa zece ani de la lansarea Agendei Lisabona, în loc de creștere economică durabilă, cu cei patru piloni ai Strategiei Lisabona, creștere, inovație, ocupare și coeziune socială, avem criză financiară generalizată. În loc de creștere economică 3% anual, avem creșteri negative în țările Uniunii Europene. În loc de 20 de milioane de locuri de muncă, avem șomaj pe fondul contracției economice.

În aceste condiții de criză, mai investim în cunoaștere, în cercetare științifică?

Evident că da. O spune și Barack Obama: "Să începem cu acele investiții care pot face America mai competitivă în economia globală. Investiții în educație, știință, tehnologie și independență energetică."

Acesta este și crezul nostru, al deputaților PSD, și vom acționa ca și până acum, pentru a include în primul rând mental educația, știința și tehnologia ca fiind cele mai eficiente investiții, nicidecum consumatoare de fonduri.

Dacă acceptăm cu toții această idee, atunci, cu siguranță, o parte din investițiile acestui Guvern se vor dirija spre cercetarea științifică, nu numai în infrastructură.

Referitor la cea de a treia solicitare a inițiatorilor moțiunii, de a prefinanța cu cel puțin 90% din valoarea proiectelor de cercetare, parlamentarii PSD vă aduc la cunoștință că sprijină inițiativa legislativă a domnului senator Mihail Hărdău, care are acest obiect și pe care vedem că l-ați împrumutat fără acceptul autorului.

Stimate doamne și stimați domni,

Iată explicațiilor pentru care deputații PSD nu susțin și nu votează această dare de seamă de tip FSN-ist, întocmită de câțiva liberali cu ascendență comunistă.

Evident că eu aș mai avea explicații și totodată timp spre a le prezenta colegilor liberali, precum și alte aspecte ale cercetării științifice, inclusiv despre salariile cercetătorilor.

Dar, mă opresc aici, amintind de o celebră butadă, care avea în centru pe cercetătorul Einstein. Într-o zi, Einstein a fost întrebat de un oarecare, evident nu liberal, dacă-i poate explica ce relație există între timp și eternitate. Desigur că pot, i-a răspuns Einstein, să-ți explic, dar dumitale îți trebuie o eternitate să înțelegi.

Or, cum legislatura aceasta are numai patru ani, cu bunăvoința dumneavoastră mă opresc aici și poate în viitoarea legislatură am să le explic adevărata țintă a moțiunii PNL.

De aceea, dați-mi voie s-o votăm împotrivă.

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor înscris din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Adomniței; aveți 11 minute la dispoziție

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna ministru,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că domnul deputat Anghel Stanciu a mai spălat puțin rușinea unui alt universitar, și ieșean pe de-asupra, care avea o singură problemă - ceasul cu cuc - și o a doua, frustrarea, că poate nu avea și el unul - mă refer la ceas.

Cercetarea este recunoscută astăzi ca fiind unul dintre instrumentele fundamentale ale pachetului de răspunsuri europene la fenomenul globalizării.

Astăzi, România se află, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, în centrul unui imens șantier de construcții. Un șantier unde, de câțiva ani, se conturează ceea ce se numește piața unică a cercetării. O piață unde cunoașterea, cercetătorii și tehnologiile pot circula liber, așa cum înăuntrul Uniunii astăzi circulă liber persoanele, serviciile, capitalul și bunurile.

În 2001, Europa și-a propus un obiectiv extrem de ambițios, acela de a crea o economie bazată pe cunoaștere, unde cunoașterea este factorul determinant al prosperității și competitivității acestei regiuni.

Ideea unor politici bazate pe cunoaștere, creativitate și diversitate pare să fie puțin cam abstractă, însă cu toții recunoaștem, este adevărat că doar atunci când suntem în context european, că aceste elemente se constituie în partea ce mai importantă a mecanismului european, care determină competitivitatea și dezvoltarea economică.

Este, de altfel, ceea ce se intenționează prin promovarea Strategiei Lisabona, respectiv trecerea de la economia bazată pe schimburile de bunuri și produse la economica bazată pe schimburile de cunoștințe, informații și inovare.

Astfel, în 2001, la Lisabona, statele membre au agreat ideea că, pentru a fi considerată cea mai dinamică și competitivă economie din lume, economia europeană are nevoie de cercetare și, în consecință, au decis să investească masiv în acest domeniu, respectiv 3% din produsul intern brut european, anume 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private.

În timp ce Uniunea Europeană încearcă se apropie de ținta de 3% în 2010, Japonia investește de mult peste 3%, situându-se în urma Statelor Unite, iar China va devansa în perioada următoare atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite la un loc în ceea ce privește numărul de publicații științifice recunoscute internațional. Doar China are mai mulți absolvenți în domeniul științelor reale decât toată Uniunea Europeană la un loc.

Obiectivul oricărei politici de reformă, fie că se întâmplă în economie, fie în educație, fie în cercetare, este să asigure competitivitate economiilor, companiilor și indivizilor pe o piață care este din ce în ce mai globală.

România este astăzi în competiție cu ea însăși, dar, în același timp, ca stat membru al Uniunii, contribuie la dezvoltarea reacției europene, la competitivitatea Japoniei, Chinei, Indiei sau Statelor Unite. Fiecare actor din această competiție este un câștigător, însă succesul său este posibil doar acolo unde există o viziune integrată de cooperare între toți actorii și unde cooperarea are loc cu adevărat între educație, cercetare și economie.

Și acum am să vă spun că am o veste bună. Dacă, în '89, în Republica Socialistă România, noi, copii de atunci, învățam două limbi străine, preț de două ore pe săptămână, fiecare, iar din 2008 acest lucru se întâmpla și în clasele din școala primară, în 2009 avem reducerea acestor ore mai jos decât nivelul din Republica Socialistă România. Și ne reamintim de vremurile Republicii Populare România.

Iată însă că vestea bună este că fondurile reduse la cercetare și atenția acordată acestui domeniu nu s-au redus la nivelul acelei perioade, pentru cei care au avut parte de orele de istorie, nu cei de astăzi, și sunt la nivelul anului 2003-2004, respectiv sub 0,2% din p.i.b., în comparație cu 1%, așa cum este nevoie pentru România.

Am să citez din ceea ce spunea domnul comisar european pentru cercetare, domnul Janez Potocnik, și care argumenta la începutul acestui an că: "Investițiile în cercetare și în general în societatea cunoașterii sunt mult mai importante acum decât în perioadele de prosperitate economică." Și exemplifica cu situația Finlandei.

Cum reacționează, astăzi, statele lumii la schimbări, deja s-a menționat aici: atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite mai ales au ales să investească eminamente în cercetare.

Care este reacția României? Reduce bugetul de cercetare de patru ori, alege să ignore angajamentele asumate la aderarea de a participa activ la implementarea Strategiei Lisabona, uită că cercetarea și inovarea sunt motoarele creșterii economice și așteaptă ca Uniunea să dea banii pentru proiecte ca să supraviețuiască astfel crizei mondiale.

Pot să înțeleg faptul că cercetarea nu este un subiect din care Guvernul PD-L - PSD Boc să câștige electoral. Cercetătorii sunt 31 de mii, sunt puține voturi și au un vot conștient. Prin urmare, Guvernul alege să-i lase baltă și să dea puținii bani pe care este capabil să-i strângă din economia României către clientela politică, pentru ciolanul de ros, evident.

Ceea ce este de neacceptat nu este în primul rând acest tratament asupra cercetătorilor, ci faptul că el condamnă România la sărăcie, la subdezvoltare, la o națiune de consumatori și nu la una capabilă să-și aducă contribuția la progresul științific și tehnologic mondial.

O națiune care nu are și parte de activitate cu o valoare adăugată în mare, așa cum este cercetarea, cercetare care are o valoare adăugată electorală mică, va fi, cu siguranță, o națiune de oameni subordonați, de supuși în continuare marilor porți, care investesc în cercetare. La acest lucru ne condamnă Guvernul PSD - PD-L Boc.

Ați mințit împreună în campanie, guvernați împreună, îngropați împreună viitorul României. Cu acest lucru eu nu pot să fiu de acord și vă solicit, doamna ministru, ca, împreună cu Guvernul din care faceți parte, să aduceți în bugetul României, pentru anul 2010, o investiție publică de 1% din p.i.b. pentru a reface, cât de cât, interesul Guvernului în interesul național al țării.

Nu vă solicit nimic pentru acest an, pentru că, după primele șase luni de activitate, aveți atâtea lucruri de îndreptat, încât sigur ați uitat.

În încheiere, le urez succes de două ori mai mult elevilor, profesorilor, părinților, care astăzi sunt în perioada bacalaureatului, pentru că au nevoie de el, cu dumneavoastră la comandă, cu cineva venit de pe drumuri și deja strivit de grija finanțelor și cu un țâști-bâști care, oricum, nu înțelege nimic din ce i se întâmplă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc mult.

Cu aceasta am epuizat lista vorbitorilor din partea grupurilor parlamentare.

Dați-mi voie ca, în încheierea dezbaterilor pe marginea moțiunii, să-i dau cuvântul doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

De asemenea, aș vrea, din start, să vă mulțumesc și dumneavoastră că astăzi ați avut răbdarea să ascultați câteva lucruri care s-au spus despre cercetarea românească.

Este un domeniu extrem de important, un domeniu fără de care nicio țară nu poate să spere că se dezvoltă și, din acest punct de vedere, apreciez și faptul că s-a adus în discuție cercetarea astăzi, în cea mai importantă instituție din România, Parlamentul României.

Sigur că sunt multe lucruri de îndreptat, dar, din start, aș vrea să vă mărturisesc că am fost surprinsă de modul în care a fost scrisă moțiunea, într-o totală necunoaștere a Parlamentului României. Pentru că să începi o moțiune prin a defini ce este cercetarea, ce este inovarea, ce este dezvoltarea, mi se pare că nu faci decât să aduci un prejudiciu de imagine Parlamentului României, unde, fără îndoială, oamenii știu ce înseamnă aceste noțiuni și atunci explicația pe care o găsesc nu este decât aceea că cel sau cea care a scris încearcă să înțeleagă măcar definiția acestui domeniu important.

S-a vorbit aici despre buget și, din păcate, nu s-au spus lucrurile așa cum sunt ele. În anul 2008, bugetul aprobat pentru cercetarea românească a fost de 2800 de milioane de roni, dar bugetul executat a fost doar de 1700 de roni. Deci, din start, el nu a fost cât s-a spus în moțiune, ci mult mai mic, 0,35 % din p.i.b. Și mai trebuie să spunem ceva, și anume că, în anul 2008, s-au făcut angajamente pentru anul 2009 până la suma de 3400 în contrast cu ceea ce legislația stabilește astăzi, și anume dimensiunea angajamentelor pe anii următori.

Bugetul anului 2009, deși puțin mai mare decât cel de execuție al anului 2008, a trebuit, așa cum s-a mai spus de aici, să achite și datoriile angajate în anul 2008 și fără îndoială că problema resurselor pentru cercetare este una reală, este una cât se poate de importantă și eu sper ca, la următoarea rectificare bugetară, sistemul de cercetare să fie, cu prioritate, avantajat la finanțare.

S-a vorbit aici despre nepricepuți și șmenuri și-mi pare tare rău că asemenea vorbe își fac locul sub cupola Parlamentului. Pentru că dacă cineva care a fost ministru, chiar și un an și jumătate, n-a învățat încă să citească un plan de învățământ, atunci nepricepuții, fără îndoială, trebuie căutați acolo unde le este locul. Cât despre șmenuri, trebuie să vă mărturisesc că am dezavuat o asemenea abordare sau asemenea discuții în Parlamentul României întotdeauna și, fără îndoială, în toate demersurile ministerului pe care îl reprezint astăzi aici, în fața dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

În încheiere, aș vrea să spun că Parlamentul României, după opinia mea, este instituția care reunește toate forțele politice și eu cred că aici energiile, ideile și eforturile trebuie să fie convergente în susținerea domeniilor importante pentru țară. De aceea, cred că Parlamentul poate sprijini cercetarea științifică nu numai prin alocarea resurselor bugetare, de care cercetarea are nevoie, dar și prin demersuri concrete în care cercetarea să beneficieze de o relație de susținere prin parteneriatele pe care Parlamentul României le-ar putea promova.

Cercetarea românească are nevoie de sprijin, are nevoie de vizibilitate internațională, are nevoie de resurse, are nevoie nu numai de vorbe aruncate fără să aibă adevăr în realitatea faptelor și, de aceea, vă adresez rugămintea, doamnelor și domnilor deputați, să nu votați această moțiune, pentru că, prin conținutul ei și prin modul în care a fost susținută aici, nu îndeplinește niciunul dintre criteriile demne de Parlamentul României, și anume acela de a susține domeniile vitale pentru țară.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru. Cu aceasta am încheiat dezbaterile pe marginea moțiunii. Vom vota în cadrul sesiunii de vot final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 8:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro