Plen
Sittings of the Senate of June 9, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.77/19-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 09-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 9, 2009

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 16.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă cerem scuze pentru întârziere și promitem să nu se mai întâmple.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 9 iunie 2009, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului României.

În programul de lucru de astăzi sunt înscrise declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege și, în final, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Vă propun să începem ședința cu primul punct din ordinea de zi - declarații politice.

 
  Titus Corlățean (PSD+PC) - declarație politică având ca temă promovarea proiectului Memorialul patimilor românești;

Îi ofer cuvântul domnului senator Titus Corlățean - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, Îmi fac astăzi o datorie de onoare din a aduce în atenția plenului Senatului României un proiect promovat de o serie de organizații ale românilor, ale emigrației românești din Statele Unite ale Americii, un proiect la care - o spun de pe acum - statul român ar trebui să fie extrem de atent și de sensibil.

Proiectul pe care o serie de organizații ale românilor stabiliți în Statele Unitate ale Americii, între care menționez The World Romanian Congress, deci Congresul românilor americani, Consiliul mondial român și alte organizații, îl promovează se numește "Memorialul patimilor românești".

Pe scurt, este vorba despre un proiect-simbol care spune generațiilor prezente și viitoare că românii au datoria să nu uite o parte sensibilă și o parte dramatică a trecutului lor.

Este vorba despre drama românească din teritoriile ocupate de trupele sovietice în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Este vorba despre drama a sute de mii de cetățeni români, la acel moment, născuți în Basarabia, în Bucovina, cetățeni români și de origine germană și de alte naționalități, care au fost luați de lângă familiile lor și deportați în URSS.

Este vorba de faptul că - citez din acest proiect al organizațiilor menționate - "în zonele atribuite URSS prin Tratatul de la Paris a avut loc un adevărat genocid împotriva populației românești.

Prin politica sovietică de epurare și modificare a structurii etnice, circa un milion de români au fost executați, torturați sau au fost deportați în Siberia și stepele Asiei".

Este vorba despre o tragedie românească care nu ar trebui să fie trecută sub tăcere sau uitată, un lucru care trebuie transmis generațiilor mai tinere din România, într-un moment în care este firesc să discutăm despre prezent, să construim viitorul, dar nu avem, în niciun caz, scuza de a uita ceea ce s-a întâmplat în trecut, mai ales că există o tentație și o politică chiar programată și programativă, aș spune, de rescriere a unei istorii într-o perioadă în care României i se aduc tot felul de reproșuri dinspre Est în legătură cu niște lucruri pe care nu le-a săvârșit, uitându-se sau trecându-se sub tăcere o dramă la care cei care au urmat celor care au reprezentat URSS-ul uită faptul că sunt, până la urmă, responsabili moral pentru această dramă românească.

Pe scurt, aceste organizații românești din Statele Unite ale Americii, și nu numai - există un sprijin mai larg la nivelul emigrației românești din Occident -, solicită statului român - și sunt pe deplin de acord cu această solicitare -, de fapt spun foarte clar că statul român are datoria de a cinsti memoria acestor sute de mii de români care au fost torturați, uciși, mutilați sufletește sau deportați de forțe străine doar pentru vina de a fi cetățeni loiali ai României.

În același timp, se solicită Guvernului României și statului român să își asume obligația de a finanța și de a ridica un monument al suferinței românești care să comemoreze tragedia românească prin care sute de mii de cetățeni români au fost supuși unui adevărat genocid etnic, ca urmare a ocupării sovietice a țării și a fostelor teritorii care au aparținut statului român interbelic.

Cred că este de datoria Parlamentului României, a Senatului României, pentru că discutăm acest lucru acum în Senat, de a sprijini și de a deveni coautori la acest proiect, de a solicita Guvernului României să prevadă sumele necesare pentru ridicarea acestui memorial, iar astăzi, de o manieră simbolică, cred că putem face un prim pas, ca un gest de reparație istorică și morală, dacă doriți, pentru cei care au fost cetățeni români, cei care au suferit de pe urma faptului că au fost cetățeni români sub ocupație sovietică. Și sper că acest prim pas îl vom face astăzi prin votarea raportului de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009

pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 - avem acest punct programat în această după-amiază, în plen, cu o serie de modificări importante -, sper că senatorii români vor vota fără abțineri și fără voturi împotrivă acest raport important, pentru a continua cu concretizarea unui proiect la care românii din emigrație și eu, personal, ținem foarte mult: ridicarea acestui "Memorial al patimilor românești".

Spun acest lucru și în prezența reprezentanților, la tribună, ai organizațiilor românești din Statele Unite ale Americii și încurajez senatorii României să aibă această poziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică având ca titlu Descentralizarea - între epurare politică și nevoia de competență;

Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am intitulat declarația politică de astăzi "Descentralizarea - între epurare politică și nevoia de competență".

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă în România zilelor noastre sub conducerea coaliției Băsescu - Boc - Vanghelie, adică, mai exact, spectacolul numit "descentralizare", la care cetățenii acestei țări asistă stupefiați, l-ar face invidios chiar și pe Stalin, pentru că lui i-a reușit de minune epurarea politică, pe care, iată, acum o experimentează cu mult elan actualii guvernanți. Și pentru că nu doresc câtuși de puțin să fac afirmații nefondate, mă voi opri în cele ce urmează la câteva aspecte legate de modul în care cele două partide aflate astăzi la cârma țării înțeleg să facă reforma administrației.

După ce i-a somat pe șefii serviciilor deconcentrate să-și dea demisia, fără nicio evaluare prealabilă și fără a ține seama că mulți dintre aceștia erau profesioniști care ocupaseră respectivele posturi în urma unor concursuri, premierul Boc și echipa sa au trecut la aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, adică la impunerea clientelei obediente de partid după principiul "nu este competent, dar este al nostru".

Cu alte cuvinte, înainte de a se realiza descentralizarea propriu-zisă, guvernanții își asigură controlul administrațiilor locale prin schimbarea tuturor conducerilor direcțiilor agricole, inspectoratelor școlare, direcțiilor de sănătate publică, direcțiilor de cultură, direcțiilor de muncă, oficiilor pentru protecția consumatorilor etc.

"Descentralizarea este una simplă și în folosul cetățeanului", declara ritos premierul Boc, uitând să menționeze că, cel puțin în viziunea Domniei Sale și a colegilor din coaliție, adevărații beneficiari ai reformei administrației vor fi membrii și simpatizanții celor două partide, adică tocmai cei care vor conduce deconcentratele în urma unor concursuri trucate, în timp ce adevărații profesioniști, cu competențe recunoscute, continuă să ocupe funcții de execuție, fiind sfătuiți să nu participe la concursuri, pentru că funcțiile de conducere sunt rezervate unor persoane angajate politic.

Poate că stilul său heirupist îl face pe domnul Boc să nu observe faptul că tot mai multe județe se confruntă deja cu mari dificultăți, întrucât fondurile pentru plata salariilor personalului și cheltuielilor de întreținere din învățământul preuniversitar, precum și din direcțiile deconcentrate au devenit insuficiente în urma rectificării bugetare.

Este și aceasta o altă probă a nepăsării coaliției PD-L - PSD.

Stimați colegi,

Prinse între amenințările cu demiterea pentru insuficienta implicare în campania electorală a PD-L-iștilor numiți recent la conducerea deconcentratelor, lansate de domnul Blaga, și insomniile provocate domnului Geoană de situația grea a pensionarilor, la care se adaugă acțiunile în forță ale domnului Vanghelie de a-și impune propriii clienți din PSD la conducerea deconcentratelor, PD-L și PSD s-au trezit într-un nou impas: constatarea că nu dispun de oameni calificați pentru a fi numiți la cârma deconcentratelor.

Pe de altă parte, PSD își manifestă tot mai puternic nemulțumirea față de abuzurile PD-L-ului în distribuirea funcțiilor de conducere pentru deconcentrate și, în unele județe, amenință cu ruperea protocolului alianței de guvernare.

Dar să vedem pe ce criterii înțeleg cele două partide să-i numească pe șefii deconcentratelor.

Este foarte simplu de observat chiar din relatările presei, de unde aflăm că, de pildă, la direcțiile județene de cultură sunt numiți fie foști securiști "cu dragoste de cultură", fie cântăreți de muzică populară, ingineri sau suplinitori, fie chiar teologi care au vorbit cu Dumnezeu.

Dacă la Direcția Județeană Covasna a fost numit un fost streaper, iar Agenția Națională pentru Protecția Mediului este condusă de o persoană care a fost cercetată de DNA, ce să mai vorbim despre cel propus de PSD pentru șefia CFR, și el posesor de dosar DNA și "garantat" de Vanghelie?! Dar despre noul șef al Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, susținut de actualul ministru PD-L-ist al economiei, ce mai spuneți? Dar despre finanțatorul campaniei doamnei Macovei, la fel, deținător al unui dosar la DNA?

Iată, pe scurt, tabloul unei țări împărțite zilnic după bunul plac al baronilor roșii și portocalii, deveniți latifundiari.

Asta zic și eu descentralizare!

"Patriotismul nu poate fi decât inteligent și, deci, critic, respectul față de competență fiind una dintre calitățile sale eliminatorii." Afirmația aparține unui ilustru liberal care nu se mai află, din păcate, printre noi.

După cum se vede, noțiunea de competență nu face parte din vocabularul coaliției de guvernare conduse de domnul Boc, care de jumătate de an mimează seriozitatea, când, în realitate, generează haos.

Cât privește viziunea dumneavoastră, domnilor guvernanți, asupra reformei în administrație, ea nu înseamnă decât, vai!, o epurare politică în cel mai autentic stil stalinist.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având titlul Aspecte moraljuridice împotriva avortului (declarație politică neprezentată în plen);

Urmează domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator. (Domnul senator Gheorghe David se deplasează de la prezidiu către tribună pentru a lua cuvântul.)

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, în 2009 se împlinesc 35 de ani de la Conferința mondială privind populația, organizată la București sub egida Națiunilor Unite.

Subcomisia pentru populație și dezvoltare din cadrul Senatului României organizează aniversarea a 35 de ani de la Conferința mondială privind populația - respectiv cea din 1974 de la București - pe 17 iunie 2009 la Senat, în sala "Constantin Stere".

Întâmplător sau nu, în această perioadă am avut câteva declarații care au legătură cu această temă, și anume: "Pledoarie pentru viață", "Situația demografică a României - realități și perspective", "Avortul, sănătatea și demografia", iar astăzi mi-am propus, legat de aceeași temă, "Aspecte moraljuridice împotriva avortului", material pe care am să-l depun la secretariatul de ședință al Senatului, pentru a da posibilitatea și celorlalți colegi să-și prezinte declarațiile politice.

Mulțumesc. (Domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică având ca titlu Descentralizarea administrației publice - visul care nu vrea nicicum să se îndeplinească;

Îi ofer cuvântul domnului senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gabriel Mutu - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi "Descentralizarea administrației publice - visul care nu vrea nicicum să se îndeplinească".

Doamnelor și domnilor senatori, Probabil și dumneavoastră, stimați colegi, ați avut vise în copilărie, vise care nu s-au îndeplinit nici atunci și care vă urmăresc toată viața.

Tindeți către realizarea lor, dar ele nu vor nicicum să se îndeplinească.

Cam așa este și cu descentralizarea - un vis frumos al comunităților locale, promis de Executiv membrilor acestora, dar un vis care nu ajunge să mai descrețească frunțile oamenilor.

În capitolul 22 al programului de guvernare putem citi următoarele: "... continuarea reformei în administrația publică, bazată pe creșterea autonomiei colectivităților locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât și a celei financiare și patrimoniale, concomitent cu declanșarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității".

Cuvinte frumoase.

La data învestirii Guvernului speram cu toții că vor fi urmate și de fapte pe măsură.

Cu sau fără descentralizare, și în prezent cetățenii se adresează, în primul rând, primarului și autorităților administrației publice locale dacă au vreo problemă cu serviciile oferite de organele de poliție, unitățile sanitare sau de învățământ, astfel încât prin descentralizare nu am face altceva decât am reglementa de iure o situație care există de facto de ani buni și am da pârghii reale în mâinile conducătorilor comunităților locale de a putea dezvolta programe și strategii bazate pe interesul, uneori original, al fiecărei comunități.

Premierul și vicepremierul ne anunțau, după ședința de guvern din data de 7 martie 2009, că s-a discutat viziunea miniștrilor de resort cu privire la descentralizarea în domeniile educației, sănătății, agriculturii și administrației publice și ne asigurau că până la data de 4 mai 2009 vor fi pregătite actele normative necesare prin care să se realizeze o descentralizare reală.

Am așteptat cu toții cu nerăbdare trecerea termenului de 60 de zile pentru a vedea ce se va concretiza din propunerile avansate de Executiv.

În 10 mai am aflat cu toții că, deocamdată, descentralizarea se va limita sau va începe cu domeniul sănătății, cu înființarea Poliției Locale și cu descentralizarea activităților sportive și de tineret.

Deși mai puține decât cele promise, dar bune și ele, ne-am gândit cu toții.

După patru săptămâni de la adoptarea lor, actele normative care să prevadă descentralizarea pe domeniile tineret și sport și Poliție Locală nu sunt încă publicate, respectiv transmise Parlamentului spre dezbatere, astfel că trebuie să ne concentrăm asupra singurului act normativ publicat în domeniul descentralizării, și anume Hotărârea de Guvern nr. 562/2009 privind Strategia de descentralizare în sistemul de sănătate.

Ce prevede această strategie? Principii fundamentale ca principiul autonomiei locale, al subsidiarității și cel al asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli obiective.

Sigur, principii frumoase și mai mult decât importante.

Citindu-le, chiar am avut impresia că de data aceasta se face un lucru bun.

Printre competențele ce urmează a fi transferate consiliilor județene și locale găsim și "numirea managerului, pentru unitățile sanitare pe care le dețin, la propunerea consiliului de administrație al unității sanitare".

Chestiune aparent corectă, doar că la componența consiliului de administrație al spitalului avem surpriza să aflăm că proporția dintre reprezentanții consiliilor județene sau locale și alți membri desemnați de alte instituții (Ministerul Sănătății, Casele de asigurări de sănătate, Colegiul Medicilor) este de 2 la 4, adică cel care administrează nu va avea nici măcar un număr egal de reprezentanți cu ceilalți membri și se va trezi în minoritate în conducerea spitalului.

Atunci, întreb și eu retoric:

Ce fel de descentralizare este aceea în care nu se transferă dreptul de decizie autorităților locale care primesc în subordine spitale, școli, poliție sau alte instituții?

Adică să înțelegem bine: responsabilitățile se transferă, dreptul de a decide nu și rămâne în mâna altora fără însă a răspunde în fața comunității pentru buna funcționare a instituțiilor respective.

Ce fel de descentralizare este aceea pentru a cărei implementare Executivul va prevedea, conform declarațiilor factorilor de decizie, o anumită perioadă de timp de provizorat pentru ca autoritățile administrațiilor publice locale să se obișnuiască cu prerogativele conferite prin așa-numita descentralizare?

După ce cu introducerea impozitului minim forfetar Executivul actual a pornit de la premisa că întreprinzătorii din România fac evaziune fiscală și trebuie controlați și pedepsiți prin acest tip nou de impozit, acum, în cazul descentralizării, se pleacă de la premisa că primarii sunt incapabili de a gestiona și coordona aceste instituții și că este necesar să fie supravegheați o perioadă de timp pentru ca nu cumva să facă vreo trăsnaie.

O fi așa în cazul unora, însă am convingerea că marea lor majoritate nu degeaba au fost aleși conducători ai comunităților locale respective și sunt capabili de a face față cerințelor unei descentralizări reale.

Stimați guvernanți, Haideți să nu ne mai jucăm cu cuvintele.

Descentralizarea înseamnă transferul către autoritățile administrației publice locale atât al resurselor financiare de susținere a instituțiilor transferate, cât și al dreptului de a decide asupra managementului și conducerii instituției.

Ne mai întrebăm și noi, invocând acțiunea guvernamentală desfășurată prin intermediul adoptării deja faimoasei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 37/2009, prin care au fost politizate 40 de servicii deconcentrate, ce se va întâmpla cu acestea.

Întrebarea este logică dacă ne gândim că, deși exact acestea trebuiau transferate autorităților administrației publice locale, ele au fost politizate și nu va mai exista niciun interes de subordonare a acestora autorităților locale, sau Executivul urmărește alt scop, la fel de grav pentru construcția unei administrații publice moderne în România.

Parcă este după dictonul "Trădare, trădare, dar să știm și noi!", doar că în cazul descentralizării se aplică cam în felul următor: "Descentralizare vreți, descentralizare să fie, dar cu oamenii noștri!", astfel că aceste servicii deconcentrate, în cazul fericit al trecerii acestora în subordinea autorităților locale, vor fi transferate cu conducători cu tot și vom vedea atunci scandalul de pe lume, când aleșii comunității locale nu vor fi de aceeași culoare politică cu conducătorii serviciilor deconcentrate descentralizate.

Ceea ce face Guvernul Boc nu este descentralizare.

Este, ca și multe alte domenii, o struțo-cămilă românească, un sistem original, unic, nemaiîntâlnit în alte state, botezat pe nedrept "descentralizare".

Un ultim mic detaliu, aparent nesemnificativ, dar foarte important pentru modul de abordare a descentralizării de către Executiv.

Domnul prim-ministru ne-a anunțat, după reuniunea Comitetului interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare din 26 mai, că pentru fiecare pol de creștere va fi numit un director coordonator care va supraveghea procesul accesării fondurilor europene.

Sper că nu aveți dubii asupra culorii politice a persoanelor care vor ocupa aceste posturi.

Dacă totuși sunt, vă rog să consultați modelul ungar, unde guvernul socialist, pentru a păstra controlul asupra acestor fonduri și pentru a nu da posibilitatea comunităților locale aflate, majoritatea lor, sub conducerea opoziției să aibă un cuvânt de spus, a făcut același lucru, inventând niște suprastructuri în care a numit exclusiv oameni fideli Guvernului.

Noi, UDMR, susținem în continuare cu fermitate o descentralizare reală a administrației publice, cu stabilirea unor atribuții clare pentru autoritățile locale, concomitent cu transferul obligatoriu al resurselor financiare necesare îndeplinirii acestor atribuții și transmiterea expresă a dreptului de a decide asupra managementului și conducerii instituțiilor trecute în subordinea acestor autorități.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea să vă informez că proiectul de lege cu privire la Poliția Locală este la Senat și a fost distribuit comisiilor, așa că, încet-încet, ne îndreptăm spre a dezbate și aceste proiecte de lege.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică intitulată Alături de români la bine și la greu;

Dau cuvântul domnului senator Gabriel Mutu - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Laurențiu Coca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, Declarația de astăzi am dorit să o intitulez "Alături de români la bine și la greu" și nu voi face altceva decât să mă refer în cadrul ei la conduita pe care trebuie să o adopte în perioada imediat următoare subsidiarele din România ale unor importante bănci din vestul Europei.

În ultimele luni s-a creat mare vâlvă în România în legătură cu faptul că țara noastră se va împrumuta de la FMI și Comisia Europeană cu aproximativ 20 de miliarde de euro.

După cum spuneam, acest lucru a născut pasiuni, iar unii s-au declarat consternați de această decizie a Guvernului, acuzând, sub masca populismului, că poporul român va fi îndatorat fără voia sa.

Mai mult, s-a mers până acolo încât cei care înțeleg mai puțin cum funcționează mecanismul reprezentării au ajuns să susțină că ar trebui să se facă un referendum național pe această temă.

Însă trebuie să stabilim încă de la început pozițiile pe care ne situăm.

România, în condițiile actualei crize mondiale, reclamă un astfel de împrumut ca fiind vital în vederea evitării cât mai mult a efectelor negative ale crizei.

Nu ne puteam permite să riscăm și, pentru aceasta, s-a preferat să apelăm la un mecanism care să ne ofere un grad mai mare de siguranță în fața unor dificultăți de acest gen.

Stimați colegi, Spațiul Europei Centrale și de Est este unul în care băncile străine dețin peste 80% din piață, România fiind un stat în care prezența băncilor străine se resimte până la o cotă de aproape 88 de procente.

În aceste condiții, a fost perpetuat până mai zilele trecute un scenariu potrivit căruia subsidiarele din România vor transfera din țară aproximativ 4 miliarde de euro către băncile-mamă.

Bineînțeles că se aprecia că acești bani vor fi direcționați către societățile-mamă ulterior primirii de către statul român a banilor de la Fondul Monetar Internațional.

Trebuie să garantăm cetățenilor români faptul că ceea ce s-a petrecut în Serbia, unde în numai două săptămâni băncile străine au scos din țară nu mai puțin de 600 de milioane de euro, reprezintă un fenomen ce nu va putea fi realizat în România.

Spun asta pentru că noi, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor, ne-am asumat un mandat prin care nu putem accepta ca banii pentru care vor plăti românii să fie utilizați pentru ieșirea din criză a statelor occidentale.

Băncile, indiferent unde își au sediul, vor trebui să utilizeze banii proveniți de la FMI doar pentru finanțarea unor proiecte benefice pentru societatea românească.

Nu trebuie uitat nici faptul că băncile străine au realizat profituri foarte mari în România înainte de perioada crizei economice.

Păi, atunci, îmi voi permite să le spun reprezentanților acestor bănci din România să fie alături de noi și la bine, dar și la greu.

Forța unei bănci se evidențiază cu precădere în momente de restriște, și nu în timp de creștere economică.

În pofida declarațiilor bombastice susținute de diverși analiști economici, trebuie spus clar și răspicat că statul român a realizat acest împrumut pentru statul român, pentru binele cetățenilor români, și nu pentru firmele străine.

De asemenea, țin să vă sigur că atât noi, în calitate de parlamentari, cât și miniștrii Guvernului Boc vom fi vigilenți și vom crea un cadru în interiorul căruia practica scurgerii de valută dinspre România către băncile din Vest să fie imposibil de realizat.

Am ținut să fac aceste precizări pentru a se renunța la orice părere potrivit căreia Guvernul român nu vrea să facă public acordul cu FMI tocmai din cauza existenței unor astfel de clauze.

Am ținut să fac aceste precizări pentru că simțeam nevoia de a elimina o nedreptate făcută de media și de adversarii politici ai Guvernului Boc, dar, în primul rând, am ținut să fac aceste precizări pentru a oferi garanția contribuabilului român că acest împrumut a fost făcut pentru reașezarea economiei românești, pentru români, și nu pentru țări din Vest care doresc să scape de criză, așa cum spunem noi, românii, prin mijloace mai mult sau mai puțin ortodoxe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Laurențiu Florian Coca (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu În parcurile naționale drujba face legea!;

Are cuvântul domnul senator Laurențiu Coca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Recent, s-au împlinit 100 de ani de la constituirea primelor parcuri naționale din Europa.

Practic, în urmă cu exact un secol, Suedia anunța crearea primelor nouă parcuri naționale aflate sub protecția statului.

Data de 5 iunie a fost marcată în toată lumea ca Ziua Mondială a Mediului, instituită în 1972 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite sub deviza "Avem un singur Pământ!", acordându-se atenție problemelor dezvoltării economice în relațiile cu mediul.

Această zi a fost celebrată în mai mult de 100 de țări din nevoia de a se acționa unitar pentru promovarea patrimoniului natural al planetei, fiecare an având o temă predilectă.

Astfel, se reamintește anual omenirii cât de grave pot deveni lucrurile dacă nu se manifestă grijă pentru patrimoniul natural.

Tema anului 2009 este "Nu lăsați Pământul să se transforme în deșert!".

Manifestările în favoarea mediului se înscriu în efortul comun de transmitere către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos, cu respectarea dimensiunilor dezvoltării durabile: economică, ecologică, socială și culturală, constituind un exemplu activ de colaborare între autorități și societatea civilă.

Pe aceste coordonate se înscrie demersul pe care îl inițiez pentru ca România, țară membră a Uniunii Europene, să manifeste și în celelalte 364 de zile ale anului grija pentru protejarea parcurilor naționale, a spațiilor verzi și, în ultimă instanță, a mediului.

În anul 2005 statul român mai deținea 87% din suprafața parcurilor naționale.

Doi ani mai târziu, în octombrie 2007, doar 60% din suprafața acestora se mai afla în proprietatea statului.

Fără a deține date la nivelul anului 2009, opinia unanimă a specialiștilor este aceea că nici jumătate din suprafața totală a parcurilor naționale nu se mai află în proprietatea statului, fără a presupune că măcar această suprafață s-ar afla sub protecția reală a statului.

Din materialele de presă, în special presa locală, rezultă un fapt cutremurător: drujba și braconajul fac legea în parcurile naționale, fără nicio discriminare între jumătatea aflată în proprietatea statului și jumătatea aflată în regim privat.

Opinia unanimă a specialiștilor în domeniu, ca singura soluție, o reprezintă răscumpărarea de către stat a terenurilor retrocedate ce fac obiectul prezentului demers, precum și aplicarea fermă a normelor legale, armonizate cu rigoarea prevederilor internaționale.

Apreciez ca lăudabile măsurile dispuse de Ministerul Administrației și Internelor, menite să stopeze acțiunile iresponsabile și criminale îndreptate împotriva valorilor inestimabile ale Rezervației Biosferei "Delta Dunării", dar să nu uităm că în România mai sunt încă 21 de astfel de monumente ale naturii, unele dintre ele confruntându-se cu probleme delicate, cum este și cazul Parcului Național Buila-Vânturarița din județul Vâlcea.

În final, vreau să subliniez că toate cele 22 de parcuri naționale din România așteptau anul acesta dobândirea personalității juridice.

Această calitate le-ar fi permis accesarea de fonduri externe de până la 300 de milioane de euro prin Programul național de dezvoltare rurală.

Ceea ce facem în direcția protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea noastră și a generațiilor ce ne vor urma.

Este important a sădi în mintea și sufletul fiecărui cetățean al societății conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică despre sloganurile electorale;

Are cuvântul domnul senator Marius Petre Nicoară, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se referă la sloganurile electorale.

Campania electorală s-a terminat, rezultatele alegerilor europarlamentare au confirmat așteptările unora sau dezamăgirile altora, în schimb modul de a face campanie al partidelor aflate la guvernare a fost la limita umorului lui Caragiale sau la nivelul tragediilor antice, totul după mottoul roșu-portocaliu: "Cine cerșește mai bine votul va trăi politic mai bine."

Doamnelor și domnilor senatori,

Alegerile europarlamentare au reprezentat pentru partidele aflate la guvernare un exercițiu de manipulare electorală, combinat cu o rețetă complexă de jocuri de culise cum ar fi: fraudă electorală în secțiile de votare, turism electoral, mită electorală, cumpărarea de voturi sau cunoscutul sistem de furt electoral, conceput în anii 1990, suveica.

Dar ceea ce a trezit nemulțumirea și absenteismul electoratului e reprezentat de modul de a face campanie al celor două partide aflate la putere, partide care consideră că se pot comporta față de acest popor după propriul lor interes.

Un astfel de mod electoral l-a reprezentat chiar sloganul de care am amintit mai sus.

Sloganul "La bine și la greu" îmi ridică anumite întrebări chiar și după aceste alegeri.

Cum este PD-L alături de mine, ca cetățean al acestei țări, la bine și rău, când la bine era creștere economică, nivel redus al impozitelor și taxelor, nivelul creditelor era accesibil pentru toată lumea, și totuși, prin vocea liderului de facto Traian Băsescu, ajutat de Emil Boc și Theodor Stolojan, se boicota economia națională, obiectivele sociale ale Guvernului de atunci, se depuneau plângeri la Comisia Europeană pentru blocarea accesării fondurilor europene?

Toate aceste atitudini dovedeau că PD-L, la bine, nu era alături de cetățeni.

La greu, apare impozitul forfetar, scade nivelul de trai, se reduce puterea de cumpărare a românilor din cauza crizei financiare.

Guvernul nu este în stare să stabilească niște pârghii financiare clare pentru stoparea crizei economice, nivelul salariilor bugetarilor este redus, ei suferind fiscal din cauza unei clientele de bugetari de lux de care actuala putere nu vrea să se atingă, doar spune că o face.

Unde este acum PD-L alături de cetățeanul de rând? În mașini 4x4 din care defilează liderii și vorbesc electoratului despre vremurile actuale de austeritate fiscală și socială?

Unde sunt alături de cetățeni, la greu, toți politicienii?

Dacă vorbesc că sunt alături la bine și la greu, le-aș

propune colegilor să renunțe la toate salariile și indemnizațiile, ca să trăiască la fel ca românul de rând.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ajuns să vedem că în România falsa milă, coagulată cu cerșetoria voturilor, capătă accente publicitare de genul celor la care m-am referit mai sus.

Aș face un apel către toți politicienii ca până la toamnă, când vom avea un nou exercițiu electoral, să dovedim maturitate politică și să ne interesăm cu adevărat de problemele concrete ale colegiilor uninominale de unde venim și să punem interesul alegătorilor noștri deasupra intereselor personale, de grup sau de partid.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică cu titlul Democratizarea la Chișinău - o obligație de lobby pentru europarlamentarii români;

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică este intitulată "Democratizarea la Chișinău - o obligație de lobby pentru europarlamentarii români".

Situația politică de la Chișinău cunoaște evoluții spectaculoase care ne privesc în mod direct.

Deși multă lume aștepta ca regimul comunist să-și continue nestingherit stăpânirea, iată că opoziția democratică a înregistrat un prim mare succes.

După cum știți, Parlamentul Republicii Moldova a eșuat în mod repetat să numească un președinte, fapt care deschide calea alegerilor anticipate.

Merită remarcat în această privință un gest de demnitate națională de la care am putea învăța cu toții.

În ciuda enormelor presiuni făcute înaintea voturilor asupra parlamentarilor din opoziție, niciunul dintre aceștia nu a trădat cauza democratizării țării lor.

Este începutul unui drum al unității lor politice, care a lipsit atât de mult și care acum devine speranța unor mari schimbări.

Importanța acestor evenimente pentru România este evidentă.

Fie că este vorba despre legătura istorică specială cu românii de peste Prut, de vecinătatea cu o zonă instabilă sau de conflictul diplomatic în care ne aflăm cu forțele comuniste de la Chișinău, avem dreptul și obligația de a reacționa.

Nu trebuie uitați nici tinerii de peste Prut veniți aici, în România, ca să învețe.

Numai la Iași sunt peste 1.000 de studenți îngrijorați de ceea ce se întâmplă acasă.

Avem datoria să-i ajutăm pe toate căile posibile, ținându-le trează speranța unor mari reforme politice și sociale în Republica Moldova.

Avem deja experiența stilului agresiv, chiar brutal, cu care comuniștii acționează pentru strivirea oricărei urme de schimbare.

Este evident că diplomația directă sau negocierile amicale sunt puțin probabile în fața numeroaselor dovezi de adversitate primite din partea regimului Voronin.

Tocmai de aceea, trebuie să folosim influența noilor reprezentanți pe care îi avem în Parlamentul European.

În ciuda poziției excesiv de prudente pe care instituțiile europene au avut-o față de reprimarea demonstrațiilor de la Chișinău, avem obligația să facem un lobby puternic în această direcție.

România va avea poziții importante în grupurile politice din Parlamentul European.

Fie că sunt populari, social-democrați, liberali, aleșii noștri trebuie să facă eforturi susținute pentru a obține o reacție mai fermă din partea Parlamentului și Comisiei Europene.

Nu este posibil ca niște cazuri flagrante de încălcări ale drepturilor omului, duse ca politică de stat, să fie tolerate de un întreg continent.

Este datoria acestor parlamentari, precum și a diplomației românești, să se asigure că modelul nedemocratic, de inspirație răsăriteană, nu are viitor în regiune, iar dacă România își va îndeplini eficient această misiune poate că nu peste mult timp vom vedea zorii renașterii naționale și în Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Pledoarie pentru ieșirea din criză după alegerile europarlamentare;

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Pledoarie pentru ieșirea din criză după alegerile europarlamentare".

Stimați colegi,

Din decembrie 2008 reprezint în Parlamentul României interesele unor alegători de o puternică diversitate etnoculturală:

români, maghiari, germani, pe care încerc să-i înțeleg și să-i cunosc cu toate problemele lor, atât în calitatea mea de senator de Cluj, cât, mai ales, de nativ al acestei zone.

Știți cu toții câte controverse a produs introducerea sistemului de vot uninominal și câte convulsii a consumat acest proiect de lege.

Cu toate acestea, rezultatele mi se par remarcabile, azi suntem cu toții mai aproape de cei care ne-au votat.

De câte ori plec din colegiul meu spre Capitală, spre Parlament, simt că trebuie să fiu purtătorul de mesaj și al problemelor locuitorilor comunei Sâncraiu, confruntați cu șomajul, cu migrarea populației tinere către orașe mari din țară sau din afara granițelor pentru căutarea unui loc de muncă, și al problemelor locuitorilor din Huedin, Căpușu Mare, Gilău sau Florești, ca să nu mai vorbim de Turda, și asta numai pentru a enumera doar câteva din localitățile care alcătuiesc Colegiul electoral nr. 4, Circumscripția electorală nr. 13 - Cluj.

Anul 2009, an de criză economică în plină desfășurare, nu pare a aduce deloc perspective îmbucurătoare.

Oamenii ne-au acordat însă votul lor de încredere și nu ne mai permitem să nu ne îndeplinim față de ei promisiunile din perioada campaniei.

Este adevărat că avem o responsabilitate partajată, având în vedere că avem un guvern de alianță PD-L - PSD, dar asta nu ne scutește, ba dimpotrivă, cred că ne obligă la onorarea obligațiilor asumate.

Foarte mulți locuitori sunt afectați de absența unor condiții de trai care în țările civilizate nu sunt de mult timp un lux, ci doar o simplă dimensiune cotidiană a vieții lor.

Pentru locuitorii din Huedin, de exemplu, rețeaua de gaz abia acum prinde contur.

Alte proiecte importante legate de apă, canal, infrastructură rutieră, locuințe sociale, dezvoltarea turismului sper să nu rămână doar la stadiul de inventar bun de scos de la naftalină pentru vremuri de campanie.

Ne aflăm, din păcate, într-un an negru pentru turdeni, și nu numai pentru ei, an în care șomajul va ajunge ca pe vremea când se obținea declararea Turzii ca zonă defavorizată.

Se pare că cinismul sorții face ca nici măcar statutul de zonă defavorizată să nu mai fie un atu pentru locuitori, investitorii începând să-și ia zborul cu firmele lor cu tot spre alte zone care își vor conserva acest statut până la finele anului 2010, pentru scutirea de impozitul pe profit.

Nu există totuși o lege pentru a pedepsi imoralitatea în afaceri.

Din păcate, repet, Turda își pierde avantajele de până acum, iar oamenii se vor întreba unde le sunt locurile de muncă promise.

Mi-e teamă că răspunsul va întârzia să apară, iar peste toate acestea, ca un corolar al eșecului, pe bugetul local al orașului apasă datorii fără precedent, credite imposibil de onorat și perpetuarea unei organizări defectuoase a vieții socio-economice a orașului, după cunoscuta zicală că un lucru prost început așa are șanse să se și termine.

Au trecut și alegerile europarlamentare și nu vreau, mai ales acum, după ce locuitorii din colegiul meu s-au prezentat la urne pentru a ne da și a-și da o șansă în Europa, să fim sancționați pentru imposibilitatea de a ne onora promisiunile făcute cu bună-credință electoratului nostru.

Nu doresc să plătim polițele Guvernului anterior, care nu a știut să gestioneze eficient economia unei țări care ar fi avut potențialul necesar pentru a depăși mai ușor vremurile de criză în alte circumstanțe.

Confruntați cu lipsa acută a locurilor de muncă, oamenii văd cu îngrijorare și cu un puternic sentiment de insecuritate cum în jurul lor totul se golește, ca într-un film proiectat pe "repede înainte": fabrica de sticlă din Turda, fabrica de ciment din Turda, centrele comerciale încep să fie doar simple amintiri, să se vorbească despre ele doar la trecut.

Sectorul imobiliar este și el complet paralizat.

Peste tot mai întâlnești doar bănci și farmacii, singurele centre care își mai permit - mă întreb până când - să mai plătească niște chirii exorbitante, prin comparație cu viața economică abia pâlpâind din orășelul pe care l-am menționat, anul trecut înregistrându-se, conform datelor statistice, o pondere a șomajului de 2,6% în rândul populației active, cotă care acum depășește și cele mai sumbre predicții ale specialiștilor în statistică.

Regia autonomă de transport local are aceleași probleme cu propriii angajați.

Într-un an când nimic nu mai poate fi ținut sub control, oamenii sunt disponibilizați peste noapte cu un ajutor de șomaj derizoriu.

Desigur, nu vreau să mă transform în profetul dezastrului național, chiar dacă situația generală este generatoare de sentimente nu prea liniștitoare, însă un lucru este cert: la toate aceste probleme va trebui să găsim soluții.

Revin asupra confruntării care ne așteaptă în scurt timp, alegerile prezidențiale.

În curând le vom cere iar locuitorilor țării votul.

Nu putem privi nepăsători degradarea calității vieții oamenilor de lângă noi, de a căror soartă ne-am angajat să fim răspunzători.

Așa cum prevede oferta alianței noastre PSD+PC pentru recent încheiatele alegeri europarlamentare, cuvântul-cheie pentru a depăși împreună criza cu care se confruntă la ceas de cumpănă omenirea întreagă este "solidaritate", chiar dacă socialiștii europeni au înregistrat la nivel european o înfrângere, înfrângere tipică pentru vremurile de criză economică.

Din păcate, pe acest fond atipic se dezvoltă extremele, se nasc "monștri" și prosperă extrema dreaptă ca o reacție de nemulțumire a maselor.

Pentru a opri această tendință de a se închina la idoli falși a celor aflați în derivă, propunerile noastre și ale socialiștilor europeni, din a căror mare familie facem parte, au în vedere următoarele:

  • orientarea bugetului european în direcția stopării crizei și a relansării economice;
  • soluții legate de crearea de noi locuri de muncă, fie prin reconversie profesională, fie prin identificarea unor noi posibilități de investiții, și păstrarea actualelor slujbe;
  • măsuri concrete pentru combaterea abuzurilor la adresa angajaților;
  • protejarea categoriilor sociale defavorizate.

Stimați colegi,

Vă invit să reflectăm împreună asupra problemelor semnalate și să facem fiecare din noi, în colegiul în care am fost aleși, pași importanți pentru a reda încrederea oamenilor în noi și în puterea noastră de a le fi alături.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică intitulată De la mediu, la alegeri;

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Sorina Plăcintă - Grupul parlamentar al PD-L.

Poftiți, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-am intitulat declarația de astăzi "De la mediu, la alegeri".

Ziua Mondială a Mediului, instituită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 1972 spre a fi sărbătorită în fiecare zi de 5 iunie, anul acesta a trecut mai neobservată ca oricând.

Pregătirea alegerilor europarlamentare a funcționat impecabil ca scuză pentru primarii, care, oricum, nu au niciun apetit pentru mediu și ziua lui.

Acest adevăr poate fi probat relativ ușor prin evidențierea miilor de hectare de bitum și beton ce înghit anual rămășițele spațiilor verzi din orașele României.

Normele Uniunii Europene impun asigurarea unei suprafețe minime de spațiu verde de 26 metri pătrați pentru fiecare orășean.

Organizația Mondială a Sănătății, pe baza unor studii științifice de ultimă oră, arată că sănătatea fizică și, mai ales, psihică a orășeanului este grav prejudiciată dacă suprafața minimă de spațiu verde pe cap de locuitor nu este de cel puțin 52 metri pătrați.

În România anului 2009, potrivit ultimelor date statistice publicate, doar două municipii reședință de județ asigură locuitorilor lor minimul european, adică 26 metri pătrați.

În rest, situația este de la rea până la catastrofală în multe orașe, inconștiența edililor atingând valori criminale.

Astfel, potrivit unor date publicate în media centrală, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este în București de 16,38 metri pătrați, în Timișoara de 16 metri pătrați, în Cluj de 15,2 metri pătrați, în Târgu Jiu de 9 metri pătrați, în Alba Iulia de 8 metri pătrați, iar în Râmnicu Vâlcea de 4 metri pătrați.

Uniunea Europeană pune la dispoziția orașelor României, prin programele de mediu, miliarde de euro.

Aceste fonduri nu pot fi accesate însă decât în orașele care fac dovada că respectă normele în materie stabilite cu îngăduință de Uniunea Europeană pentru România.

Potrivit acestor norme, vor avea acces la fondurile de mediu doar orașele care vor asigura, potrivit criteriilor europene, o suprafață minimă de spațiu verde pe cap de locuitor de cel puțin 20 metri pătrați până la 31 decembrie 2010 și de 26 metri părați, deci o aliniere la normele europene, până la 31 decembrie 2013.

În disperare de cauză, pentru a pune mâna pe banii europeni, unii edili au devenit penibili prin demersurile birocratice de mărire artificială a suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor.

În acest sens, numai din jenă nu reproduc din media centrală exemplul de un penibil desăvârșit oferit de un primar de municipiu reședință de județ care includea în suprafața de spațiu verde a comunității păstorite tot ce nu era acoperit de beton, respectiv groapa de gunoi și cimitirele orașului.

La ora actuală, edilii cu trecere la Guvern ai marilor orașe au pregătite proiecte de hotărâri de guvern prin care să-și aducă în patrimoniul localităților de care dispun sute și chiar mii de hectare de pădure aflate, în prezent, în administrația "Romsilva", sperând că, în felul acesta, vor înșela vigilența Uniunii Europene în acordarea fondurilor nerambursabile de mediu.

Din păcate pentru locuitorii acestor orașe, ingineria edililor nu le va îmbunătăți calitatea aerului respirat, și nici nu va mări spațiul verde dintre blocuri, fără a mai vorbi despre greu încercata răbdare a Uniunii Europene de inepuizabila șmecherie românească.

Unii primari, pe măsură ce au desființat spațiile verzi, înlocuindu-le cu blocuri, megaspații comerciale și parcări, au împodobit orașul cu jardiniere și ghivece, această cosmetizare fiind mult mai costisitoare decât întreținerea spațiilor verzi desființate, și nici pe departe atât de utilă.

Am ținut să fac o corelație esențială între cele două evenimente recent consumate, respectiv Ziua Mediului, pe 5 iunie, și alegerile europarlamentare de pe 7 iunie, aducându-le în același plan sensibil.

Aparent, între ele nu există nicio punte de legătură.

În fapt, Ziua Mediului nu a existat, pentru că noi, politicienii, am evitat riscul de a fi huiduiți, vorbind despre realizări inexistente într-o zonă plină de angoase pentru cei mai mulți dintre cetățeni.

Corelativ, două zile mai târziu, aceiași cetățeni transformați în alegători prin prezența lor la urne ne-au arătat cât de mulțumiți sunt de noi.

Trebuie să înțelegem, însă, că refuzul exercitării dreptului la vot este doar prima și cea mai inofensivă dintre formele de protest care pun în pericol ordinea socială existentă în momentul de referință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sorina Luminița Plăcintă (PD-L) - declarație politică având ca titlu Sprijin de la Guvern pentru societățile comerciale;

Are cuvântul doamna senator Sorina Plăcintă, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Ovidius Mărcuțianu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Sprijin de la Guvern pentru societățile comerciale".

Această săptămână a debutat cu discuții foarte aprinse pe tema alegerilor europarlamentare, cu acuzații și opinii contradictorii din toate părțile, care fac deliciul mass-media din România.

Poate acesta este motivul pentru care presa a vorbit foarte puțin despre un succes răsunător al Guvernului, poate primul de o asemenea anvergură la nivel european, care vine în sprijinul sectoarelor economice puternic afectate de criză: executivul european a fost de acord ca Guvernul României să acorde garanții subvenționate pentru credite.

Astfel, Comisia Europeană a avizat o schemă propusă de Guvern pentru susținerea firmelor și societăților care se confruntă cu dificultăți de finanțare prin ajutoare de stat sub formă de garanții subvenționate pentru credite de investiții și de capital de lucru încheiate până la 31 decembrie 2010.

Ceea ce este foarte important este că Bruxelles-ul acceptă că măsura propusă de România facilitează accesul companiilor la credite și că aceasta este o modalitate eficace de a încuraja investițiile în afaceri și redresarea economică fără a denatura în mod nejustificat concurența.

În plus, schema propusă de Guvern îndeplinește condițiile din Cadrul temporar de reglementare a ajutoarelor de stat, introdus de autoritățile Uniunii Europene în contextul crizei financiare și economice, adoptat de Consiliul European, deoarece este limitată în timp, respectă pragurile relevante și este destinată doar firmelor care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008.

Schema este compatibilă, astfel, cu prevederile din Tratatul Comisiei Europene, care permite acordarea de ajutoare de stat pentru a remedia perturbări grave ale economiei unui stat membru.

Reducerea comisioanelor de garantare se poate aplica pe o perioadă de până la doi ani pentru garanțiile la creditele contractate până la cel târziu 31 decembrie 2010.

În cazul în care durata creditului subsidiar depășește doi ani, primele safe-harbour prevăzute în anexa la Cadrul temporar de reglementare a ajutoarelor se pot aplica pentru o perioadă suplimentară maximă de patru ani.

Această măsură se poate dovedi o adevărată gură de aer pentru toate sectoarele economice, care suferă puternic de pe urma transformării condițiilor de creditare odată cu accentuarea crizei financiare.

Am convingerea că această măsură, împreună cu toate celelalte luate până acum, reprezintă un real sprijin pentru economia românească, însă nu trebuie să ne oprim aici.

Este un pas mare, însă dacă nu va fi urmat de alții la fel de importanți riscăm ca toate eforturile de până acum să fie în zadar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ovidius Mărcuțianu (PNL) - declarație politică cu titlul Agricultura, încotro?;

Are cuvântul domnul senator Ovidius Mărcuțianu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o declarație scurtă care se intitulează "Agricultura, încotro?"

Terenurile agricole fărâmițate, lipsa irigațiilor, diversitatea formelor de proprietate, ferme conduse de nespecialiști, lipsa semințelor certificate, a tratamentelor fitosanitare și, în special, a îngrășămintelor chimice au dus la instalarea unei agriculturi de subzistență în România, cu producții foarte mici, fără o planificare de piață, care, ușor, ușor, decapitalizează producătorii agricoli și, în final, suprafețe mari de teren agricol - în 2009 sunt preconizate ca aproximativ 3 milioane de hectare să fie lăsate necultivate.

Satul românesc nu este luat în considerare decât în perioada alegerilor, cu autocare și excursii la mânăstiri.

Se știe că pe globul pământesc agricultura nu se poate face decât cu ajutorul subvențiilor.

Dacă analizăm bugetul pentru agricultură, putem observa că sunt subvenționate numai culturi care sunt răspândite pe suprafețe foarte mici, dar care au interese foarte mari.

Importăm, astfel, până la 80% din produsele agroalimentare, cu calități dubioase.

De ce nu subvenționăm producerea acestora pe sol românesc?

Seceta instalată pe întinsul țării a determinat peisajul culturilor să devină golaș și îngălbenit.

S-a instalat deja seceta pedologică, iar prognoza este una și mai alarmantă.

Nici prognozele Institutului Național de Meteorologie pentru următoarea perioadă nu sunt îmbucurătoare.

Problemele agriculturii românești pot fi rezolvate, dar de unde bani? Nu s-au demarat proiectele structurale la FADR

pentru achiziția de utilaje agricole, nu s-a micșorat acciza la motorină, ca în țările din Uniunea Europeană, nu se dă nicio importanță sectorului zootehnic, nici dezvoltare, nici investiții, nici subvenții, nici cota de lapte.

Nu se dă importanță dezvoltării sectorului legumicol și pomicol prin înființarea piețelor de gross, nici investițiilor în fabricile de conserve, pentru a hrăni cât mai natural populația.

Nu s-a făcut nimic nici până la această dată pentru cultivarea soiei modificate genetic, al cărei șrot este folosit în țările Uniunii Europene în hrana animalelor.

Nu se face nimic pentru cultivarea sfeclei de zahăr.

Atenționez, în final, coaliția de guvernare că starea populației care trăiește din sectorul agricol, circa 45%, se înrăutățește pe zi ce trece.

Bine spuneau unii: când dispare pâinea de pe masa omului, se poate renunța ușor la democrație.

Din cauza lipsei de performanță în agricultură, democrația se năruie pe zi ce trece. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, vă rog...

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală.

Ați terminat, domnule senator, da?

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Popa (PD-L) - declarație politică având ca titlu Educația copiilor cu dizabilități - incompetență sau nepăsare?;

O invit la microfon pe doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L, și se pregătește ultimul vorbitor la secțiunea declarații politice, domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Stimați colegi...

   

Doamna Mihaela Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Scuzați-mă, doamna senator.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală și să păstrați liniștea.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Educația copiilor cu dizabilități - incompetență sau nepăsare?"

În perioada de după anul 2000, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spațiu european extins educației.

Principalele obiective strategice europene în domeniul educației și formării profesionale, structurate în documente elaborate de Comisia Europeană pentru educație, vizează, cu prioritate, facilitarea accesului la educație și promovarea egalității de șanse.

Îmbunătățirea accesului la educație și formare pentru categoriile de persoane defavorizate, copii și tineri cu dizabilități, este un alt obiectiv prioritar pe care statele membre sunt chemate să-l urmeze.

Educația incluzivă reprezintă o bază importantă pentru garantarea egalității de șanse persoanelor cu nevoi speciale în toate aspectele vieții acestora, iar sistemele de educație din toate statele europene trebuie să devină flexibile, capabile să răspundă nevoilor adesea complexe și specifice ale acestor elevi.

În România educația copiilor cu dizabilități se desfășoară atât în unități de învățământ special, cât și în unități de masă numite școli incluzive, care și-au deschis porțile pentru a primi copii cu cerințe educaționale speciale.

În ultimii ani, chiar dacă nu a fost suficient sprijinit de autorități și factori de decizie, acest proces de incluziune școlară a luat amploare, astfel încât un număr mare de copii cu cerințe educative speciale a rămas să învețe împreună cu ceilalți copii în învățământul de masă, dar, deși au parcurs împreună același curriculum, adaptat nevoilor lor de învățare, din acest an școlar aceștia riscă să fie discriminați din nou de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, instituție chemată să respecte și să promoveze dreptul la educație și șanse egale pentru copii cu CES.

Prin Ordinul ministrului nr. 3.765 din 30 aprilie 2009 se stipulează că, dacă acești copii nu au participat la tezele unice, elevii cu cerințe educative speciale nu mai pot să-și continue educația decât în școlile speciale, chiar dacă vorbim de educație obligatorie.

Oare la nivelul ministerului se cunoaște situația elevilor cu cerințe educative speciale? Câți astfel de elevi sunt școlarizați în învățământul de masă și câți dintre aceștia nu au participat la tezele unice din diferite motive? Unul dintre aceste motive a fost și acela că, pentru a participa la tezele unice, copiii, părinții acestora ar fi trebuit să facă o solicitare către conducerea unității școlare.

Multe dintre școli au încercat să limiteze participarea copiilor cu CES la tezele speciale, tocmai pentru a nu ajunge pe ultimele locuri în clasamentele realizate de inspectoratele școlare.

Poate că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a utilizat doar o exprimare nefericită și se referă la elevii din școlile speciale pentru dizabilități mentale, care nu participă la aceste teze și care parcurg un curriculum special, total diferit de cel din învățământul de masă.

Această măsură luată de minister poate avea grave repercusiuni în sistem, unde integrarea școlară a copiilor cu dizabilități se realizează haotic și legislația este aplicată cu mari diferențe de la un județ la altul.

În tot sistemul de învățământ special cuvântul care guvernează educația copiilor cu dizabilități este inechitatea. Școlile speciale pentru copiii cu deficiențe senzoriale - surzi și nevăzători - sunt insuficient dotate cu materiale și mijloace educaționale adecvate, iar calitatea procesului educativ are, astfel, mult de suferit.

De ce se fac vinovați acești elevi care sunt plasați la marginea sistemului educațional?

Copiii nevăzători și surzi sunt tot la fel de dotați, din punct de vedere intelectual, ca toți ceilalți elevi care au nevoie de învățare specifică.

Copiii nevăzători învață să scrie și să citească utilizând un alfabet specific - alfabetul Braille.

Astfel, în școlile speciale sunt absolut necesare instrumente speciale de învățare a scrisului și cititului, iar computerele trebuie să fie adaptate cu sinteză vocală, tastatură în Braille, însă acestea nu prea sunt de găsit într-o instituție de educație specială sau, dacă sunt, sunt vechi și nu prea mai pot fi utilizate de către elevi.

Accesul la informație se realizează greoi, iar participarea acestora la nivelurile superioare de educație este îngrădită.

În aceeași situație se află și școlile pentru elevii surzi.

Un exemplu în acest sens este Școala Specială pentru Surzi din Iași, care aproape se dărâmă.

Localul este revendicat - iar elevii surzi trebuie să învețe în condiții greu de imaginat, mai ales când afară plouă -, din acest motiv nu pot accesa nici fonduri pentru reabilitarea clădirii.

Este o unitate de învățământ care școlarizează copiii surzi din multe județe ale Moldovei, începând de la grădiniță și terminând cu clasele de liceu și școală profesională, însă nu s-a găsit nicio soluție pentru ei, iar problema lor persistă.

Oare la fel ar fi procedat autoritățile dacă ar fi fost vorba de copii ai căror părinți pot milita pentru respectarea dreptului la o educație de calitate?

O problemă comună, cu care se confruntă tot sistemul de educație special, este lipsa manualelor, iar ministerul nu a rezolvat această problemă, deși li s-a promis de câțiva ani buni.

Pentru elevii cu deficiență mintală, ultima editare a manualelor a fost în anii '70.

Sunt prea puțini ca să conteze și să poată fi luate și nevoile lor educaționale în serios de către autorități? Aceasta este întrebarea pe care o adresez astăzi.

În ceea ce privește programele școlare pentru învățământul profesional, li s-a sugerat să le adapteze singuri după cele de la învățământul de masă, motivația fiind aceea că durează prea mult aprobarea celor specifice.

Noul curriculum pe care ministerul îl propune pentru educația specială a fost realizat fără consultarea cadrelor didactice și a specialiștilor și nu ține cont de specificul diferitelor tipuri de deficiențe, fiind conceput exclusiv în birouri ministeriale.

Propunerile de la școlile speciale au fost transmise, dar nu au fost luate încă în considerare.

Poate, până la aprobarea acestora, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării va încerca și o colaborare cu cei care lucrează direct cu copiii cu dizabilități și le cunosc mai bine nevoile, pentru că un curriculum trebuie realizat, în primul rând, luând în considerare nevoile reale ale celor care trebuie să-l parcurgă.

Mai mult, metodologia permite accesul cadrelor didactice într-o școală specială fără niciun fel de formare specifică.

Nici cadrele didactice care au integrați în clasă elevi cu dizabilități senzoriale nu beneficiază de formare sau de sprijin din partea sistemului.

Majoritatea profesorilor învață limbajul semnelor sau alfabetul Braille de la elevi mai mari sau de la părinții acestora și toate aceste lucruri se petrec în învățământul obligatoriu.

Școala nu-i sprijină, societatea nu le respectă drepturile și nu-i acceptă, egalitatea de șanse rămânând doar un deziderat.

Ca să nu mai spunem că, și din cauza legislației complicate și a implicării mai multor ministere și instituții, agenții și autorități, există o multitudine de anomalii: elevii care învață în școli speciale stau în internatul școlii și sunt considerați instituționalizați chiar dacă ei au familii, înființarea atelierelor protejate nu intră în atribuția clară a unui minister și nu se știe dacă este o problemă care ține de încadrarea în muncă sau de educație și profesionalizare, iar lista problemelor poate continua.

Educația este un drept garantat, nu un drept care trebuie câștigat.

Copilul nu trebuie să-și cucerească dreptul la a învăța, indiferent de condiția socială, boală sau dizabilitate.

Din păcate, pentru marea majoritate a acestor copii, școala poate deveni o experiență traumatizantă dacă cei care ne conduc destinele nu vor lua urgent măsurile menționate.

Având în vedere aspectele menționate anterior, doresc să trag un semnal de alarmă asupra problematicii educației copiilor cu dizabilități, cu cerințe educative speciale și să-i adresez doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării, următoarea întrebare: când consideră că se vor lua măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor sesizate și care vor fi acestea?

Pentru că pe data de 5 iunie am sărbătorit "Ziua Educatorului", aș dori să închei prin a felicita toate cadrele didactice din România și a le transmite guvernanților un mesaj: când statul nu plătește profesorii, copiii sunt cei care vor plăti. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că trebuie să ne încadrăm în timpul de trei minute, pentru a putea da posibilitatea tuturor să prezinte declarațiile politice.

 
  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică intitulată Între două paralele - naționalizarea și retrocedarea;

Vă rog, domnule senator Dorin Păran, trei minute, ca să putem trece mai departe, la legiferare.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Dorin Păran:

Declarația mea politică de astăzi se numește "Între două paralele - naționalizarea și retrocedarea".

Stimați colegi,

În urmă cu 61 de ani, adică la 11 iunie 1948, comuniștii aflați la putere introduceau, după cunoscutul mod de acțiune, adică abuziv, Legea nr. 119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurare, miniere și de transporturi.

Statul comunist se voia, la acel moment, stăpânul absolut al țării.

Desigur că, după cum sunau declarațiile liderilor politici ai vremii, naționalizarea să făcea sub pretextul binelui colectiv și, mai ales, al binelui poporului.

Propaganda comunistă a făcut ca această lege a naționalizării să pară în acel moment o adevărată binecuvântare.

Se încerca, prin metodele de manipulare clasice, să se acrediteze faptul că noul stăpân al fabricilor și uzinelor țării era muncitorul - acel muncitor care fusese legat întreaga viață de strung ori de mașina de frezat.

Naționalizarea a primit o acoperire, din punct de vedere legislativ, prin Decretul nr. 729 din aprilie 1948.

Practic, acest act normativ era cel prin care fusese promulgată noua Constituție a Republicii Populare Române.

Articolul 11 din Decretul nr. 729/1948 prevedea că, atunci când interesul general ar cere, mijloacele de producție, băncile, societățile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, să poată deveni proprietatea statului, adică bun al poporului, în condițiile prevăzute de lege.

Principiul l-am auzit cu toții de-a lungul acelor ani: luăm de la cei puțini, bogații fără scrupule, moșierii, cei care ne robesc, și dăm la cei mulți și săraci.

Prin actul naționalizării, comuniștii nu făceau altceva decât să clameze egalitatea și succesul măreț al reformelor socialiste care, chipurile, dezvoltau țara.

Falsitatea acestei teze a fost demonstrată zi de zi în toți anii fără glorie ai comunismului.

Nimic nu trebuie să ne determine să uităm dramele atâtor familii care s-au trezit aruncate în stradă, la propriu, în urma naționalizării.

Oameni care au muncit și s-au chivernisit timp de generații s-au dedicat casei lor și familiei lor, au avut de suferit cumplit de pe urma actelor arbitrare ale comuniștilor.

Astăzi, prin Constituția României, se garantează dreptul la proprietate.

Art. 44 alin. (3) din Constituție consfințește că "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii".

De asemenea, alin. (4) al aceluiași articol din Constituție prevede că "Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor."

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă urmărim presa, vedem și astăzi diverse cazuri ce apar ca o extensie la acțiuni făcute în urmă cu zeci de ani.

Ce vreau să spun? Sunt și astăzi zeci de cazuri în care foștii proprietari se află în procese cu actualii chiriași.

Totdeauna, acest subiect a fost unul sensibil.

De multe ori, s-a apelat la el ca retorică politică, deoarece era un subiect ce aducea voturi.

La momentul concret, au existat și, de ce să nu o spunem, există și acum nemulțumiri.

Aceste nemulțumiri sunt și de o parte, și de cealaltă.

Vedem atât vechii proprietari deposedați abuziv, care, după zeci de ani de procese, se declară dezamăgiți, iar, pe de altă parte, vedem și nemulțumirile actualilor chiriași care își arată doza lor de revoltă.

Or, sigur, acest gen de situații tensionate, care implică timp, bani și mult stres, nu sunt de dorit, pentru că de suferit au ambele tabere.

În încheiere, stimați colegi, doresc să mai precizez doar atât: am ținut să fac această declarație politică din două motive:

În primul rând, pentru că 11 iunie 1948 a fost o zi care a pus o temelie solidă și nefericită în consolidarea statului totalitar comunist prin naționalizare, producând multe drame.

Acest lucru nu trebuie să-l uităm.

Un al doilea motiv pentru care susțin această declarație politică în fața dumneavoastră este legat de semnalarea faptului că, și în prezent, după, iată, aproape 20 de ani de la revoluție, încă nu s-a reușit în România lămurirea situației retrocedărilor.

Poate veți spune unii dintre dumneavoastră că lucrurile totuși se mișcă.

Da, de acord, se mișcă, dar nu cum ar trebui și, mai mult decât atât, nu așa cum se așteaptă oamenii.

Noi, ca parlamentari, cred că avem datoria să atragem cel puțin atenția asupra acestui fapt, de aici, de la tribuna Senatului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Doamnelor și domnilor senatori,

Au depus declarațiile politice la secretariatul ședinței noastre doamna senator Doina Silistru, doamna senator Elena Mitrea.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul ședinței:

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având titlul Aspecte moraljuridice împotriva avortului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația politică se intitulează "Aspecte moral-juridice împotriva avortului".

Practicarea avortului, atât în cadrul căsătoriei, cât și în cazul relațiilor extraconjugale și întâmplătoare, este o crimă împotriva vieții umane, în general, și a copilului, în special.

Conform scrierilor biblice, în vechime însă, oricare metodă folosită pentru întreruperea sarcinii era considerată nepermisă.

Fătul a fost socotit întotdeauna și în mod constant om deplin.

Grăitoare în sublinierea acestui aspect sunt cuvintele prof. dr.Nicolae Lăuraș: "Avortul nu este numai o întrerupere a sarcinii, ci o întrerupere a vieții omenești, deci o crimă cu premeditare."

De aceea și în Jurământul lui Hipocrat - și astăzi rostit de absolvenții de medicină la încheierea studiilor - medicul, ca slujitor al vieții, mărturisește în fața lui Dumnezeu și a oamenilor că "nu voi da femeii substanțe avortive".

Există, desigur, și susținători ai avortului, inclusiv personalități din lumea academică.

Ei consideră avortul, ca și practicarea lui, o problemă indiferentă din punct de vedere moral, asemănându-l cu viciul fumatului.

"În conștiința comună - spunea o profesoară universitară de criminalistică -, avortul a încetat a mai fi considerat delict penal.

Legiuitorul este dator să urmeze conștiința socială.

Aceasta s-a întâmplat în toate timpurile - se întâmplă și astăzi -, cu sancționarea sau nesancționarea legală a diferitelor comportamente.

Așa, de exemplu, fumatul se pedepsea în multe țări europene cu moartea.

În zilele noastre, aceasta ni se pare o glumă.

Din contră, pirateria era socotită o faptă de vitejie, pentru ca astăzi ea să se încadreze faptelor criminale."

O asemenea interpretare este mai mult decât simplistă.

Avortul, care înseamnă suspendarea sau nimicirea vieții, nu poate fi comparat cu fumatul, și nici chiar cu pirateria. Și fiindcă gestația este crearea unei vieți pe care niciun studiu din lume al evoluției nu a putut-o nega, proavortoniștii declară că fătul nu este om, deoarece nu are viață proprie, întrucât embrionul - susțin ei - este o bucată de carne a cărei expulzare din corpul mamei este o problemă absolut personală, deci nu constituie o problemă morală și, cu atât mai mult, nu poate fi considerată o crimă.

Oare așa să fie? Eu cred că nu.

Aceste argumente au darul de a ascunde, de fapt, adevărul cu privire la acest fenomen care, din păcate, este și în prezent.

  Doina Silistru (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu 8 Iunie - Ziua Oceanului Planetar (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Doina Silistru:

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "8 Iunie - Ziua Oceanului Planetar".

Ziua Oceanului Planetar, sărbătorită la 8 iunie în fiecare an, are rolul de a reaminti importanța pe care o are oceanul în dezvoltarea unei vieți echilibrate.

Data de 8 iunie, în care se marchează această zi, a fost declarată sărbătoare în 1992, la Summitul Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro, având patru mari obiective: primul obiectiv este acela de a acționa în fiecare clipă, de a schimba perspectiva cetățenilor, încurajându-i să se gândească la ce semnifică marea pentru ei și la ce are ea de oferit oamenilor;

al doilea mare obiectiv este de a le oferi oamenilor șansa să învețe - multe persoane nu-și dau seama de abundența de vietăți care trăiesc în apă și de consecințele pe care le au acțiunile omului asupra lor; un alt punct important este acela de a schimba stilul de viață al oamenilor și percepția acestora asupra mărilor și oceanelor; cel de-al patrulea mare obiectiv este de a sărbători, fie că oamenii locuiesc pe țărm sau nu, pot participa la orice eveniment care are scopul de a promova îngrijirea oceanelor.

Această zi nu este încă recunoscută drept sărbătoare internațională de Națiunile Unite.

De Ziua Oceanului Planetar se organizează diferite activități precum: curățirea plajelor, lecții tematice, concursuri de artă, festivaluri de film și alte festivități care ar ajuta la conștientizarea faptului că viața organismelor vii depinde enorm de ocean.

Oceanul Planetar reprezintă un înveliș unitar de apă al Pământului.

Suprafața Oceanului Planetar este de 361 milioane kilometri pătrați, ceea ce constituie trei sferturi din suprafața Globului.

Volumul apelor oceanice este de 1.370 milioane kilometri cubi și constituie 97% din volumul hidrosferei - învelișul de apă al globului terestru.

Adâncimea medie a Oceanului Planetar este de 3.790 metri, iar cea maximă de 11.516 metri, Groapa Marianelor.

Dacă apa ar fi repartizată uniform pe suprafața terestră, ea ar forma un strat cu grosimea de 2.700 metri.

Evoluând de la nave cu pânze până la submersibile capabile să se scufunde până la cele mai mari adâncimi, explorarea științifică a oceanului a permis dezlegarea mai multor enigme legate de Oceanul Planetar.

Astăzi, oamenii de știință pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese de care depinde foarte mult și clima continentelor.

Numit și "Ocean Mondial", Oceanul Planetar este compus din cele cinci oceane - Pacific, Atlantic, Indian, Arctic și Antarctic, împreună cu mările și golfurile care se leagă prin strâmtori sau direct cu Oceanul.

Oceanul Planetar oferă industriei mondiale numeroase resurse, atât biologice, cât și energetice, și conține o imensă diversitate de minerale marine formate în urma diferitelor procese geologice.

Diversitatea resurselor în diferite zone ale Oceanului Planetar este asigurată de proprietățile fizice (transparență, temperatură, culoarea apei etc.) și chimice (salinitate, gaze dizolvate și altele) ale apei.

Mările reprezintă părți separate ale Oceanului Planetar, care se deosebesc de suprafețele oceanice prin anumite proprietăți fizice și chimice ale apei (temperatură, salinitate, densitate, dinamica apelor etc.).

Mările au legătură cu apele oceanelor prin porțiuni înguste, deseori prin strâmtori puțin adânci care nu permit un schimb intens cu apa din zonele abisale ale oceanelor.

Majoritatea mărilor sunt situate pe platforme continentale, fiind înconjurate de insule și peninsule - Marea Nordului, Marea Kara, Marea Baltică etc.

După regimul hidric și așezarea geografică, mările se clasifică în: interioare - continentale -, semideschise, deschise și interinsulare.

Golfurile sunt părți ale oceanului (mării) separate de acestea din cauza configurației țărmurilor și deosebite oarecum de suprafețele acvatice vecine.

Strâmtorile reprezintă părți înguste ale oceanului care despart continente sau insule, leagă oceane și mări.

Cea mai lungă strâmtoare este considerată Strâmtoarea Mozambic, 1.670 kilometri, iar cea mai lată, 900 kilometri, și mai adâncă, 5.248 metri, Strâmtoarea Drake.

Suprafața liberă a apei oceanelor și mărilor, numită și suprafață de nivel, se schimbă atât în spațiu, cât și în timp.

Asupra schimbării suprafeței de nivel influențează temperatura, presiunea atmosferică, vântul, bilanțul de apă, forțele generatoare de maree și mișcările scoarței terestre.

Oscilațiile de nivel, în funcție de cauzele ce le provoacă, poartă un caracter periodic și neperiodic.

Durata oscilațiilor de nivel poate să fie scurtă, câteva ore, și îndelungată, oscilații seculare.

Oscilațiile periodice sunt determinate de mersul anual al temperaturii, presiunii atmosferice, de precipitații, scurgeri, de schimbările direcției vânturilor și forțelor generatoare de maree.

Oscilațiile bruște de nivel pot fi provocate de înaintarea cicloanelor tropicale.

Oscilațiile seculare de nivel pot fi provocate de schimbarea cantității de apă în ocean - cauze hidrocratice -, precum și a volumului oceanului, în legătură cu procesele ce decurg în interiorul Pământului.

Oscilațiile hidrocratice pot fi condiționate și de repartizarea maselor de apă între oceane și continente.

Resursele naturale ale Oceanului Planetar sunt foarte bogate și diverse, dar nu inepuizabile.

Deocamdată însă, ele sunt insuficient studiate și valorificate.

Aceste resurse pot fi convențional clasificate în următoarele grupe: biologice, minerale și energetice.

Resursele biologice, apele Oceanului Planetar, conțin cantități imense de masă biotică.

Conform datelor savantului rus L.A.Zenkevich, masa organismelor vegetale și animale din apele oceanice constituie circa 16 miliarde de tone.

Ele se reproduc permanent.

Cele mai bogate în substanțe organice sunt apele zonei neritice și pelagice.

85% din produsele biologice ce se extrag din apele oceanice le constituie peștele.

Din producția de pește numai 65% sunt folosite în alimentația omului, iar 35% servesc drept hrană pentru păsări și vite sub formă de făină de pește.

Actualmente, în urma pescuitului intensiv, se observă o epuizare a rezervelor de pește în unele regiuni ale Oceanului Planetar.

De aceea, se iau măsuri pentru reglarea pescuitului în scopul măririi rezervelor de pește.

De asemenea, se ține cont de necesitatea de a înmulți grupele de plante și microorganisme ce servesc ca hrană pentru pești.

Dintre mamiferele acvatice au importanță economică balenele, focile, morsele, ursul-de-mare, lutrul-de-mare, cașaloții, delfinii.

Vânatul intensiv în unele regiuni ale Oceanului Planetar a dus la exterminarea unor mamifere marine (vaca-de-mare).

Unele dintre aceste mamifere sunt vânate pentru blana lor prețioasă - lutrul, ursul-de-mare -, altele, pentru carne și grăsime - balena, cașalotul.

Carnea de balenă este utilizată pentru producerea conservelor și făinii folosite în hrana animalelor, iar grăsimea servește la fabricarea margarinei, săpunului, glicerinei, uleiului pentru vopsele.

Din ficatul și pancreasul de balenă se produc medicamente.

Cașalotul este vânat și pentru colectarea ambrei - substanță cu aromă puternică -, care se utilizează în parfumerie.

Vânatul nelimitat al mamiferelor acvatice, încă la începutul secolului al XX-lea, a dus la micșorarea numărului unor reprezentanți ai faunei acvatice, ca balena albastră, lutrul și ursul-de-mare.

Astfel, a apărut pericolul dispariției lor.

În legătură cu aceasta, s-a luat un șir de măsuri în scopul ocrotirii și măririi numărului unor mamifere acvatice.

Este interzis vânatul balenei albastre, iar vânatul balenelor, cașaloților și altor mamifere acvatice este strict reglementat.

În zona litorală și neritică (de șelf), în afară de pește, se pescuiesc și unele specii de moluște comestibile - midiile și stridiile -, care sunt foarte apreciate în unele țări din Europa Occidentală.

De asemenea, sunt pe larg pescuite și unele moluște din clasa cefalopodelor - calmarul, caracatița, octopodele.

Dintre crustacee, în mări și oceane se pescuiesc în cantități mari: crabul, langusta, homarul, creveta, fiind întrebuințate pe larg în alimentație în unele țări ale Asiei.

Trebuie menționat că în zonele de șelf ale unor țări au fost create ferme acvatice, unde se cresc unele forme de moluște și crustacee.

Asemenea țări, ca Franța, Danemarca, Spania, colectează anual până la 100 de mii de tone de midii.

Producția de crustacee atinge 70-80 de mii de tone.

Un interes economic deosebit prezintă algele, care până în prezent sunt folosite insuficient.

Unele dintre ele - varzade- mare, salata-de-mare - constituie produse alimentare foarte ieftine și nutritive.

Alte specii de alge servesc drept materie primă pentru obținerea agar-agarului, iodului, utilizate pe larg în medicină, de asemenea în industria textilă și cofetărie.

Algele mai sunt folosite ca nutreț pentru vite, din ele se fabrică bicarbonat de sodiu.

Algele laminaria servesc ca materie primă pentru fabricarea alginatului (clei), întrebuințat la vopsirea țesăturilor, prepararea săpunului.

Unele alge sunt utilizate în producția drojdiilor, spirtului, hârtiei, cartonului.

China colectează anual circa 1,5 milioane de tone de alge, inclusiv 300 de mii de tone de alge brune, iar în Japonia 0,5 milioane de tone.

Până în prezent, este insuficient folosit planctonul - microorganismele vegetale și animale ce trăiesc în straturile superioare ale apei și servesc ca hrană pentru pești și alte organisme.

Planctonul reprezintă un produs alimentar foarte valoros atât pentru om, cât și pentru păsări și vite.

Din plancton se produc vitamine, grăsimi, medicamente.

Rezervele de pește și moluște nu sunt nelimitate și, pentru că populația lumii, într-o continuă creștere, are nevoie să se hrănească, trebuie găsite mijloace de a mări cantitatea de hrană provenită din oceane.

Soluția ar fi cultivarea artificială a hranei în mări.

Acvacultura, știința creșterii peștilor și a altor vietăți marine, este foarte veche.

Chinezii o aplicau deja în urmă cu cel puțin 4 milenii și ea s-a răspândit rapid și în alte părți din estul și sudul Asiei.

Mai multe tipuri de vietăți marine sunt potențiale surse de medicamente.

De exemplu, unele bacterii oceanice pot produce antibiotice.

Două componente, una folosită în tratamentul cancerului și cealaltă pentru combaterea virușilor, au fost extrase dintr-o specie de burete descoperită în Marea Caraibelor.

Unele specii de alge roșii produc agar-agar, utilizat în medicină, dar și în cercetarea științifică ca mediu de cultură pentru bacterii.

Specia mușchiului irlandez este utilizată în producerea siropului de tuse, a pastei de dinți și înghețatei.

Alte plante și animale marine produc otrăvuri puternice care se pot utiliza în scopuri medicale ca stimulatori cardiaci.

Resurse minerale - cele mai productive zone pentru țiței și gaze naturale - se află în imediata apropiere a continentelor.

Unele ape de coastă conțin și cărbune, și metale, printre care fier, titan și cositor.

Exploatarea marină a țițeiului a început în California în anii 1890 și, până în anii 1960, aproximativ 90 % din totalul acestui gen de exploatări se aflau în apele din jurul Statelor Unite.

Începând de atunci, potențialul de forare marină a fost exploatat de multe alte țări.

Substanțele minerale dizolvate în ocean sau depuse pe fundul acestuia sunt diverse și enorme.

Din apele oceanelor și mărilor se extrag sare, brom, magneziu etc.

În SUA 75 % din bromul folosit este de proveniență marină.

Pe fundul Oceanului Planetar se întâlnesc în cantități inepuizabile concrețiuni de fier, mangan și fosforit.

Numai în Oceanul Pacific sunt concentrate 1,5 milioane de tone de concrețiuni de mangan.

Ele conțin circa 50 % mangan, de asemenea nichel, cupru, cobalt și alte metale.

Dimensiunile acestor concrețiuni sunt de la 5 până la 20-30 centimetri, având masa de 60-70 kilograme.

De pe șelful multor mări se extrag concrețiuni de fosforit.

Milioane de tone de cărbune se dobândesc anual din mediul subacvatic în Japonia, Canada, Anglia.

Au fost descoperite mari zăcăminte de cărbune în mediul marin din apropierea țărmurilor Spaniei, Italiei, Chile.

Aceste zăcăminte reprezintă o prelungire a straturilor de cărbune de pe uscat.

În unele regiuni ale Oceanului Planetar, la adâncimea de 300 - 600 metri, se găsesc îngrămădiri de concrețiuni de sulfat de bariu, BaSO4 - barit, care împreună cu zincul se utilizează la fabricarea vopselelor.

Din depozitele maritime litorale se extrage chihlimbarul, care este folosit pe larg la confecționarea bijuteriilor.

În cantități mari el se găsește în Marea Baltică.

În depozitele marine litorale și de șelf sunt concentrate zăcăminte friabile de aur, platină, diamante, titan, zirconiu, cositor.

Dacă tot aurul din oceane ar fi adunat într-un singur loc, s-ar obține lingouri cu o greutate totală de 8 miliarde de tone.

În regiunile de sud-vest ale Africii, din depozitele de nisip și prundiș, de la adâncimea de 70 metri, se extrag diamante, iar de pe țărmurile Peninsulei Alaska se dobândește aur.

De pe fundul Golfului Mexic, prin forare, se extrage sulf.

Din zona litorală se dobândesc materiale de construcție: nisip, prundiș, iar de pe fundul oceanelor - perle.

Oceanul Planetar este bogat în zăcăminte de petrol și gaze.

Petrolul și gazele constituie 90% din zăcămintele extrase din ocean.

Aceste zăcăminte se găsesc în majoritatea cazurilor în zona șelfului, la 30 - 450 metri adâncime.

Unele dintre cele mai mari zone ale mediului marin de extragere a petrolului și gazului natural sunt:

Marea Caspică, Marea Mediterană - circa 20 de milioane de tone anual -, Marea Nordului - sunt cunoscute 100 de zăcăminte de petrol și gaze naturale, cu un debit al sondelor de petrol de 1.300 - 1.800 tone/zi, iar al celor de gaze de 1,5 milioane metri cubi/zi.

Rezervele de petrol ale unor zăcăminte din Marea Nordului constituie 135 - 400 de milioane de tone.

În ultimul timp, au fost descoperite zăcăminte în sectorul britanic, cu rezerve de 600 de milioane de tone de petrol și 160 de miliarde metri cubi de gaze.

Una dintre cele mai mari provincii petrolifere a mediului marin este Golful Mexic - aici sunt cunoscute 270 de zăcăminte de petrol.

Rezervele de petrol ale unor zăcăminte constituie 60 - 170 de milioane de tone, iar cele de gaze - până la 58 de miliarde metri cubi.

Numai în partea de nord a Golfului Mexic, în prezent, se pot extrage 5,5 miliarde de tone de petrol și 4,5 - 9,1 trilioane metri cubi de gaze.

O altă provincie petroliferă o reprezintă zona atlantică de vest, unde rezervele de petrol constituie 28 de miliarde de tone.

Aproape în toate zonele de șelf ale Oceanului Pacific - Peru, Chile, Ecuador, Japonia, China, Vietnam, Australia - au fost descoperite zăcăminte de petrol și gaze naturale.

În Oceanul Indian una dintre cele mai mari provincii petrolifere este situată în Golful Persic.

Rezervele lui se cifrează la 10,6 miliarde de tone, până în prezent fiind extrase doar 1,35 miliarde de tone.

Zăcăminte de petrol și gaze au fost descoperite și în zonele de șelf ale Mării Beaufort, Canadei, Alaskăi din Oceanul Arctic.

Una dintre resursele naturale ale Oceanului Planetar o reprezintă însăși apa.

Necesarul de apă potabilă crește permanent, iar unele regiuni ale Globului suportă o penurie de apă.

Se resimte lipsa de apă potabilă și de apă pentru irigație.

În legătură cu aceasta, se construiesc stațiuni de desalinizare a apei marine.

Rezerve mari de apă dulce concentrează aisbergurile, care în viitor se prognozează că vor fi utilizate pe larg.

Resurse energetice - izvoarele de energie ale Oceanului Planetar sunt diverse: energia mareelor, curenților, valurilor, vântului, biomasa algelor.

Energia apelor oceanice nu este pe deplin folosită.

În unele țări este utilizată energia mareelor.

Pe baza ei funcționează centrale electrice în Franța (La Manche), Canada (Annapolis), China, Rusia (Murmansk, Golful Mezeni în Marea Albă).

Centrala din Golful Mezeni are o capacitate de 10 mii kW, iar cele din Golful Penjinsk și Marea Ohotsk - de 30 și, respectiv, 100 mii kW.

Apele Oceanului Planetar dețin un imens potențial energetic, care poate fi valorificat pentru producerea de energie electrică.

Principalele surse de energie luate în considerare, cel puțin la nivelul tehnicii actuale, se referă la:

maree, curenți marini, valuri, diferențele de temperatură ale stratului de apă marină și hidrogenul.

Mareele se produc cu regularitate în anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14-18 metri, determinând oscilații lente de nivel ale apelor marine.

Pentru o valorificare eficientă a energiei mareelor sunt necesare anumite condiții naturale: în primul rând, amplitudinea mareelor să fie de cel puțin 8 metri, iar, în al doilea rând, să existe un bazin natural care să comunice cu oceanul printr-o deschidere îngustă.

Aceste condiții naturale apar numai în 20 de zone ale globului: țărmurile atlantice ale Franței, Canadei, Marii Britanii, nordul Australiei, SUA, în estul Chinei etc.

Cantitatea de energie disponibilă la această sursă, dacă ar fi valorificată integral în centralele electrice mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai multă energie electrică decât toate hidrocentralele aflate în funcțiune în prezent pe glob.

Valurile reprezintă o formă de stocare a energiei transmise de vânt, energie calculabilă și demnă de luat în considerare.

Calculele au evidențiat că valurile cu înălțimea de 1 metru, lungimea de 40 metri și perioada de 5 au o putere disponibilă de circa 5 kW pe un front de 1 metru lățime.

Se afla în studiu și unele proiecte ce urmăresc valorificarea energiei mării prin utilizarea diferenței de temperatură dintre diferitele straturi ale apei Oceanului Planetar.

În mod frecvent, în apele mărilor calde există diferențe mari de temperatură între straturile de suprafață și cele de adâncime, care ar putea permite funcționarea unor instalații energetice pe baza folosirii a două surse de căldură cu temperaturi diferite.

Hidrogenul poate fi obținut din apele mării în cantități practic inepuizabile, prin procedeul cunoscut în chimie de oxidare-reducere.

Hidrogenul obținut în acest mod poate fi lichefiat și stocat sau transportat prin conducte.

El reprezintă un excelent combustibil sau carburant, ușor de depozitat, de transportat la mari distanțe și, ceea ce trebuie subliniat, reînnoibil - prin arderea lui, apa reintră în circuit fără să polueze.

Hidrogenul se folosește deja în SUA și Japonia.

Problema cu care se confruntă omenirea acum este că stratul subțiere al atmosferei s-a îngroșat din pricina uriașelor cantități de bioxid de carbon și a altor gaze de seră, rezultatul acțiunilor iraționale ale omului.

Pe măsură ce se îngroașă atmosfera, ea reține o cantitate mai mare de radiații infraroșii.

Drept rezultat, temperatura atmosferei și a oceanelor crește primejdios de mult.

Iată cum omul, prin acțiunile sale necontrolate, a provocat și continuă să provoace încălzirea globală.

Conform declarațiilor cercetătorului Gary Schaffer, de la Institutul danez Niels Bohr, pe baza modelului de evoluție a ecosistemului planetar elaborat de echipa sa, peștii și mamiferele acvatice vor deveni primele victime ale crizei de oxigen care amenință Pământul.

Oamenii de știință prezic dispariția mai multor vietăți oceanice, pe măsură ce alterarea echilibrului biologic va declanșa o catastrofă globală.

Milioane de animale marine moarte vor acoperi suprafețele mărilor și numai creaturile minuscule și organismele vegetale vor supraviețui în adâncurile oceanice.

Cercetătorii și-au bazat estimările pe analizarea schimbărilor atmosferice, oceanice, tectonice și biosferice suferite de Pământ din anul 1756 și până astăzi.

Două secole și jumătate de industrializare au afectat într-o proporție uriașă mediul, încălzirea globală și concentrația ridicată de dioxid de carbon din atmosfera afectând și resursele acvatice ale planetei.

Pentru că nivelul de oxigen din oceane a scăzut drastic în ultimii ani, formele de viață marine superioare vor alcătui primul grup pe lista de specii decedate.

Reducerea cantității de oxigen din oceane va ucide peștii și mamiferele marine în prima instanță.

Caracatițele, crabii și scoicile vor dispărea apoi.

Bureții și coralii vor suferi schimbări majore, deoarece speciile lor își vor dizolva scheletele.

Fitoplanctonul și planctonul animal de la suprafața oceanelor vor absorbi nitrogenul în apă.

Ca rezultat, biomasa planctonului va cunoaște o sporire uriașă, transformând oceanul într-o uriașă mlaștină.

Primele vestigii ale dezastrului iminent se pot observa deja în apele mici de coastă, contaminate cu fertilizatori agricoli.

Aceste zone sunt practic moarte, nemaifiind populate nici măcar de crabi sau scoici.

Zonele moarte vor continua să-și extindă suprafețele pe parcursul următorilor ani, dacă omenirea nu va lua măsuri pentru a controla activitățile industriale.

O echipă de cercetători de la Smithsonian's National Museum of Natural History, SUA, a demonstrat, pe baza fosilelor marine depozitate în insula Bermuda din Oceanul Atlantic, că acum aproximativ 400.000 de ani nivelul Oceanului Planetar era mai ridicat cu 21 de metri decât este astăzi.

Atunci era tot o perioadă interglaciară, cum este și astăzi.

Astfel, modelizările schimbărilor climatice și ale nivelurilor oceanelor vor trebui actualizate.

Studiul a fost publicat în revista Quaternary Science Review pe 4 februarie 2009.

Căpitanul Jacques Yves Cousteau a fost primul care a tras un semnal de alarmă privind Oceanul Planetar, despre care spunea că "este pe moarte", sufocat de deșeurile oamenilor ce nu înțeleg că acesta este un imens izvor de apă și de resurse care țin în viață Pământul.

În anii '60, Jacques Yves Cousteau a protestat împotriva deversării deșeurilor nucleare în Marea Mediterană, iar în 1974 a înființat "Societatea Cousteau" în SUA și fundația cu același nume în Franța, pentru a promova salvarea planetei și pentru a strânge fonduri necesare expedițiilor în adâncuri.

Zecile de filme, de cărți și studii publicate de "Căpitanul Planet", cum l-a numit presa, au subliniat importanța pe care oceanul o are pentru viața și viitorul omenirii.

Fiul său cel mare, Jean-Michel, continuă activitatea celebrului comandor.

Aproape jumătate din Oceanul Planetar a fost stricat de oameni.

Pescuitul, schimbarea climatică și poluarea sunt principalii factori care au deteriorat mai mult de jumătate din oceanele și mările lumii.

Aproape nicio suprafață de apă nu a scăpat neatinsă de activitatea omului.

Cele mai grav afectate suprafețe marine sunt în Marea Nordului, pe coastele scoțiene și irlandeze ale nordului Atlanticului, în Marea Chinei de Est și de Sud, în Marea Caraibelor, Marea Mediterană, Marea Roșie, Marea Bering și de-a lungul coastelor Oceanului Pacific.

Schimbarea climatică a avut cel mai mare impact asupra mediului, din cauză că temperatura mării a crescut, iar apa oceanelor s-a acidificat.

O a doua cauză gravă este pescuitul, care a dus, în special, la stricarea habitatelor recifelor de corali.

Oamenii de știință spun că, în multe dintre regiuni, pe lângă pescuit și schimbarea climatică, a mai apărut și poluarea, mai ales de la substanțele folosite pentru fertilizare în agricultură, care sunt aduse de apele curgătoare.

Oamenii trebuie să conserve habitatele din mai multe zone ale globului.

De la începutul revoluției industriale și până astăzi temperatura medie globală a crescut cu 0,8°C.

Nu pare mult, dar consecințele ei la nivel mondial sunt enorme.

Calotele glaciare se subțiază de la an la an, iar fenomenele meteo extreme apar tot mai frecvent.

Schimbările climatice periclitează deja ecosistemele și pun în pericol viața a milioane de oameni.

Când temperaturile cresc, iar gheața se topește, și mai multă apă se scurge în ocean și din calotele glaciare, iar apa oceanului se încălzește și crește în volum.

Această combinație de efecte a jucat un rol important în creșterea nivelului mediu al Oceanului Planetar cu 10 până la 20 centimetri în ultima sută de ani, conform Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice (IPCC).

Cercetătorii au indicat faptul că nivelul mărilor a crescut și a scăzut substanțial în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, dar actuala rată de creștere globală a nivelului mării s-a îndepărtat de rata medie a ultimilor 2.000-3.000 de ani și crește și mai rapid, cu circa 2,4 milimetri pe an.

O continuare sau o accelerare a acestei tendințe are capacitatea de a produce schimbări izbitoare în regiunile de coastă din întreaga lume.

Ghețarii sunt mase enorme de gheață persistente, formate în regiunile polare și muntoase înalte, care sub influența gravitației se deplasează lent de-a lungul văilor sau pe pante.

Ei sunt cele mai mari rezervoare de apă dulce, iar suprafața lor însumată echivalează cu suprafața Americii de Sud.

Ghețarii au început să se retragă peste tot în lume de la sfârșitul Micii Glaciațiuni, în jurul anului 1850, dar de câțiva zeci de ani încoace aceștia au început să se topească cu un ritm care nu poate fi explicat.

Schimbările climatice preconizate în secolul următor vor afecta mai mult ritmul de topire a ghețarilor.

Temperatura medie a globului va crește cu 1,4 - 5,8oC până la sfârșitul secolului al XXI-lea.

Numai în Alpi s-a pierdut aproximativ o treime din suprafața ghețarilor și jumătate din volum până în 1970.

Deși doar o mică parte a cantității de gheață a planetei se află în afara Antarcticii și Groenlandei, ghețarii sunt importanți pentru că răspund la efectele schimbărilor climatice și pierderea lor afectează populația și ecosistemele.

Dacă procesul de încălzire continuă în același ritm, topirea ghețarilor în următorul secol va cauza inundații devastatoare, pierderea unor rezerve de apă de care beneficiază milioane de persoane, iar creșterea nivelului mării amenință să distrugă întregi comunități costiere.

Ecosistemele marine prezintă importanță din mai multe puncte de vedere: au un rol determinant în definirea climatului și manifestărilor meteorologice; absorb bioxidul de carbon emanat în atmosferă ca urmare a activităților umane;

mările și oceanele sunt și o sursă majoră de hrană, un pilon al prosperității economice, prin pescuit, turism, pentru sănătatea și pentru bunăstarea noastră.

Valorificarea irațională a resurselor biologice și minerale în unele regiuni ale Oceanului Planetar a dus la poluarea apei, la degradarea biocenozelor, la dispariția unor forme de organisme ce au o mare importanță economică.

În legătură cu aceasta, sunt luate măsuri în scopul ocrotirii hidrosferei marine și folosirii raționale a resurselor ei.

Ziua Oceanului Planetar este în fiecare an o ocazie de a onora produsele pe care oceanul le oferă economiei mondiale, ca de exemplu peștele, și, de asemenea, posibilitatea de a-l naviga, și amintește de fiecare dată situația precară în care se află Oceanul Planetar, care, în urma poluării intensive a apei, a pierdut pe parcursul istoriei zeci de specii de animale și plante acvatice.

  Elena Mitrea (PSD+PC) - declarație politică intitulată Pentru un dialog politic de esență (declarație politică neprezentată în plen).

Doamna Elena Mitrea:

Declarația politică se intitulează "Pentru un dialog politic de esență".

Comunicarea convingătoare face parte din calitățile speciale, așa-zis soft, ale omului civilizat.

Pentru aceasta este nevoie de idei și informații, nu de vorbe goale.

Informația reală este baza oricărei comunicări eficiente.

În comunicarea politică avem nevoie de o informație corectă, actuală și fără ambiguități.

Parte din aceasta o colectăm direct din teren, din colegiile în care am fost aleși.

Aici ne întâlnim cu cele mai multe probleme, atât ale unor persoane individuale, de cele mai multe ori sub forma unor necazuri personale sau familiale, cât și probleme ale comunităților din sectoarele economice, sociale, culturale.

Avem toată disponibilitatea de a sprijini depășirea lor, dar în rezolvarea unor astfel de probleme, din punct de vedere al informației relevante, ne lovim adesea de lipsa informației pertinente, de caracterul vag, schimbarea rapidă și imprevizibilă a politicilor dintr-un domeniu sau altul.

Din acest punct de vedere, un exemplu este politica industrială, care în viziunea celor mai mulți apare ca un teritoriu necunoscut.

Chiar și pentru cei puțini care mai lucrează în domeniu, dar și pentru cei care ar dori să inițieze investiții și afaceri sau să se pregătească să lucreze în activitatea industrială, direcțiile și tendințele acesteia sunt o necunoscută.

Avem încă institute de proiectare și cercetare pentru diferite ramuri industriale, universitățile noastre tehnice pregătesc la un nivel superior cadre tehnice și inginerești, dar carierea acestora în industria autohtonă rămâne o nebuloasă și astăzi, la 20 de ani distanță de 1989.

Și în privința politicii agricole, proprietarii de terenuri agricole au nevoie de informații, de clarificări și îndrumare, de surse de informare accesibile cu privire la întrebări de felul:

Care ar fi, din punct de vedere comercial, cele mai recomandabile culturi agricole? Aceasta deoarece nu orice proprietar sau țăran poate dispune de studii de piață și marketing agricol.

Ce beneficii s-ar putea obține la sfârșitul unui an agricol, pe ce sprijin din partea statului pot conta, cum s-ar putea integra sau veni în întâmpinarea politicii agricole a Uniunii Europene, ce vor face cu producția obținută sau cu recolta din câmp? - sunt alte întrebări presante pentru cei angrenați în domeniu.

Atâta timp cât oamenii interesați nu vor găsi informația necesară pentru a lămuri astfel de întrebări, terenurile agricole vor rămâne nelucrate, iar noi vom consuma în proporție de peste 70% produse alimentare din import.

Sub acest aspect, consider că și noi, parlamentarii, alături de activitatea principală de legiferare, avem și datoria de a îmbogăți dialogul cu oamenii, ajutându-i să se organizeze și asigurându-le îndrumări spre surse de informare care să-i lumineze în preocupările lor de a face față cu mai mult succes la inițiativele și proiectele la care doresc să se angajeze.

Pentru aceasta, avem nevoie noi înșine să fim conectați la bazele de date cele mai credibile și recente, dar, din păcate, aceste surse, în cele mai multe cazuri, ori nu sunt actualizate, ori nu cuprind cele mai utile informații.

Există o mare lacună pe linia managementului informațional din partea instituțiilor cu obligații de acest fel.

În activitatea mea mă confrunt, adeseori, cu situația că probleme de discutat se găsesc totdeauna, de aceea, pentru a fi utili și mai eficienți, este necesar, ca interlocutori parlamentari, să stabilim dimensiunea politică a subiectului despre care vorbim, nu să pierdem timpul cu amănunte nesemnificative.

Selecția problemelor importante este o altă condiție a unui dialog politic eficient.

Ea decurge din faptul că probleme sunt multe, unele reale, altele pseudoprobleme sau creații artificiale.

Dacă nu stabilim o ordine de priorități, dezbaterea publică se diluează și-i scade audiența.

Ca oameni politici, avem obligația de a orienta dezbaterile publice pe cele mai importante și actuale teme la ordinea zilei.

Pe această direcție consider că avem multe de corectat.

Mi se pare că prea des se recurge la căutarea succesului facil, la abordarea superficială și formală, la jocul de imagine fără altă finalitate practică decât aflarea în treabă.

Ne pierdem timpul în chestiuni minore, în certuri fără o miză majoră, într-un moment greu pentru concetățenii noștri.

Trebuie să dăm mijloacelor de comunicare în masă concluzii, aprecieri, idei, propuneri, acțiuni și evenimente, care sunt interesante și receptate adecvat de publicul-țintă al massmedia.

Furnizând informație corectă și utilă, publicul va fi mai puțin tentat să frecventeze doar mass-media orientată spre spectaculozitate, agresiune și violență, care, în prezent, alimentează exagerat audiența și obsesia unor televiziuni și reviste de pe piață.

O altă direcție de îmbogățire a conținutului mesajului politic constă în abordarea problemelor pe termen mai lung.

Din păcate, discursul politic este cantonat în zone închise, pe probleme concrete, urgente și strict locale.

În felul acesta, dimensiunea politică a problematicii abordabile și care are un orizont mai larg este pusă în umbră, mascată, redusă la chestiunile interne ale birocrației administrative.

Chiar și în campaniile electorale, dintre care una de-abia s-a încheiat, mă gândesc că ar trebui să depășim termenul scurt și orizontul local.

Măcar aici să înlocuim obținerea voturilor cu orice preț prin orientarea pe probleme și soluții de integrare în mecanismele europene, cu asimilarea valorilor civilizației și a comportamentului civic demne de o țară membră a Uniunii Europene. Și la acest nivel cred că există destule teme de interes pentru electoratul din țara noastră, ca, de exemplu, experiența unor țări membre care au făcut față sau au găsit soluții mai bune la criza actuală, politicile antisărăcie care au făcut obiectul unui colocviu european recent, apărarea în comun a mediului, stimularea inovării și a inițiativei private, aplicarea cunoașterii științifice și a progresului tehnic, mai ales pentru combaterea unor maladii, libera circulație a forței de muncă și problematica imigrației în contextul crizei economice, un sprijin mai puternic pentru țările din estul continentului și a celor care au aderat mai târziu etc.

În acest sens, cred, de asemenea, că este necesar un dialog mai strâns între oamenii politici și elita culturalștiințifică a țării, pentru un efort comun de ameliorare a comunicării politice atât pe fond, cât și în formă.

Multiplicarea formelor de dialog prin evitarea formalismului și a blocajelor de comunicare, adecvarea modelului de comunicare la fiecare public-țintă din țară, din Europa și pe plan internațional, global ar trebui să se constituie într-o continuă preocupare a factorilor politici, fie ei la putere sau în opoziție.

S-a demonstrat că, atunci când lucrurile sunt abordate cu seriozitate, dialogul politic și social este util și dă roade.

Am în vedere aici înțelegerile la care s-a ajuns în coaliția de guvernare pe politicile și măsurile de tranziție prin actuala criză, eficientizarea dialogului dintre partenerii sociali - patronate, sindicate și Guvern - prin contribuția deosebită a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și altele.

Premisele sunt, trebuie activate voința și priceperea politică.

În încheiere, consider că dispunem în țara noastră de premisele necesare pentru practicarea și ridicarea la un nivel superior a dialogului politic și social de substanță, care să ajute populația să-și clarifice nedumeririle și să-și atingă țintele de dezvoltare, satisfacție și bunăstare personală.

Când vorbesc de premise favorabile, am în vedere realitatea că ne bucurăm de o viață politică liberă, democratică și pluralistă, că avem un sistem mass-media dezvoltat, cu audiență la public și atent la ceea ce se întâmplă în țară, atât în sens pozitiv, cât și la ceea ce este criticabil, că dispunem de instituțiile politice și de resursa umană capabile să aducă mai multă încredere, speranță și bunăstare în rândul cetățenilor noștri.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Alexandru Pereș:

Am încheiat această primă parte a ședinței noastre de astăzi, declarații politice.

Înainte de a intra în secțiunea de legiferare, permiteți-mi să citesc nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2007 pentru aprobarea facilităților fiscale acordate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
  • Lege privind înființarea Institutului de Administrare a Afacerilor din municipiul București.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

Vă anunț că la ședința noastră și-au înregistrat prezența 102 colegi senatori, 6 sunt membri ai Guvernului, un coleg senator este în concediu medical, iar 28 de colegi senatori sunt absenți.

Cvorumul de ședință este îndeplinit.

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune lucrări în plen până la ora 18.00, de la ora 18.00 până la ora 19.30, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Dacă la programul de lucru al zilei de astăzi nu sunt obiecțiuni, vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Dacă aveți obiecțiuni la ordinea de zi?

Informare privind înlocuirea domnului senator George Crin Laurențiu Antonescu cu domnul senator Romeo Florin Nicoară în Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului  

Vă rog, ați solicitat o intervenție.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac o propunere și, bineînțeles, dacă dumneavoastră sunteți de acord, cu privire la o modificare în cadrul Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, o propunere a Grupului parlamentar al PNL, și anume aceea de înlocuire a domnului senator George Crin Laurențiu Antonescu cu domnul senator Romeo Florin Nicoară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Tot modificare în componența comisiei?

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator Gheorghe Bîrlea - microfonul 2 -, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Mulțumesc colegilor din PNL că au înțeles demersul pe care l-am făcut în calitate de președinte al Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și că au convenit asupra acestei înlocuiri.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Va trebui să discutăm în ședința Birourile permanente reunite, pentru că votul se va da în plenul reunit al celor două Camere.

Deci materialul este doar pentru informarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Există obiecții legate de ordinea de zi?

Domnule senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Günthner Tiberiu:

Domnule președinte,

În legătură cu punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, în ședința trecută au avut loc niște dezbateri parțiale, numai pe probleme generale.

Doamna vicepreședinte Anca Boagiu, care de altfel a condus excepțional ședința, nu a observat că există niște amendamente respinse pe care Grupul parlamentar al UDMR aștepta să le susțină, și nu au fost susținute.

Cred că ar trebui să ne dați șansa ca aceste amendamente să fie susținute în plenul ședinței.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, perfect de acord cu dumneavoastră, dar vă rog să așteptați să ajungem la punctul 17 din ordinea de zi.

Suntem la punctul 2 din ordinea de zi.

Sunt obiecții legate de ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L215/2009)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/16.04.2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Fiecare proiect îl vom supune votului plenului Senatului, dar până atunci, domnule ministru, aveți cuvântul la microfonul 10, pentru a prezenta Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte,

Potrivit art. 115 din Constituția României, republicată, Parlamentul României poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe simple pe perioada vacanței parlamentare, ordonanțe simple care nu fac obiectul legilor organice.

Cu un asemenea proiect vine Guvernul astăzi în fața dumneavoastră, pentru a vă solicita procedura de urgență.

În general, temele aflate în discuție, domeniile pentru care Guvernul dorește să emită pe perioada vacanței parlamentare ordonanțe simple sunt: finanțe publice și economie, transporturi, agricultură, protecție socială, sănătate, administrație publică și interne, precum și prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de legi.

Având în vedere că mai sunt doar trei săptămâni până la încheierea acestei sesiuni parlamentare, Guvernul având de trecut acest proiect de lege prin ambele Camere ale Parlamentului, vă solicităm dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră solicitarea Guvernului ca în procedură de urgență să dezbatem acest proiect de lege.

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 63 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 6 abțineri, dezbaterea proiectului de lege în procedura de urgență a fost aprobată.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/16.04.2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Inițiatorul este prezent în sala de ședință?

Nu este prezent.

Nu mai supun votului dumneavoastră, așa cum ne-am înțeles, deoarece inițiatorul nu își susține sau motivează solicitarea procedurii de urgență.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorul este prezent în sala de ședință?

Nu este prezent.

Nu supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative.

Rămâne în procedură normală de lucru, ca și celelalte proiecte de lege.

 
Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea inițiatorului, a Proiectului de lege privind Codul penal și a Proiectului de lege privind Codul civil  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a următoarelor inițiative legislative: Proiectul de lege privind Codul penal, Proiectul de lege privind Codul civil.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul la microfonul 10. Vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Cele două proiecte de lege pentru care Guvernul solicită retragerea lor din dezbaterea Senatului sunt textele de lege trimise Parlamentului pe cele două teme majore, Codul penal și Codul civil.

Având în vedere munca și efortul serios depus de colegii noștri senatori și deputați în acele comisii comune ale Senatului și Camerei Deputaților, a rezultat un proiect mult îmbunătățit, pe cele două teme majore, care a fost asumat de colegii noștri senatori și deputați și depus la Parlament.

Având în vedere că textul rezultat în urma discuțiilor din comisii este un text mult mai valoros decât cel propus de Guvern, vă solicităm retragerea proiectelor inițiale prezentate de Guvern.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră aprobarea solicitării de retragere a celor două inițiative legislative.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 5 abțineri, această solicitare a fost aprobată.

Fac un apel către liderii grupurilor parlamentare să solicite prezența colegilor senatori în sala de ședință, pentru că vom lua în dezbatere legile organice și avem nevoie de voturi, iar, dacă este vorba de ordonanțe, vom repeta votul de mai multe ori și, de fapt, ne răpim din timp.

Vă rog să faceți un efort pentru ca domnii senatori să fie prezenți în sala de ședință.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2009 privind unele măsuri de creștere a suprafeței contractate pentru irigații (L149/2009)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2009 privind unele măsuri de creștere a suprafeței contractate pentru irigații.

Termenul de adoptare tacită este 29.06.2009.

Raportul este întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnul președinte Petre Daea este prezent la microfonul 7.

Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este prezent domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Aveți cuvântul la microfonul 9, vă rog.

   

Domnul Marian Hoinaru - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Pentru creșterea suprafețelor contractate pentru irigații în anul 2009 și acordarea de sprijin nediscriminatoriu tuturor organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații care nu au încheiat contacte până la 30 noiembrie 2008, se propune ca pentru sezonul de irigații al acestui an termenul de plată a contribuției proprii la tariful anual să fie 30 aprilie 2009.

De asemenea, se propune să se suporte de la bugetul de stat cheltuielile asimilate investițiilor necesare pentru racordarea stațiilor de pompare la rețelele electrice de interes public și să se abroge art. 2 din Legea nr. 167/2008 pentru modificarea și completarea Legii privind îmbunătățirile funciare nr. 138/2004.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petre Daea, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

O ordonanță de urgență necesară și utilă, discutată în comisie, are întocmit un raport favorabil, cu un vot unanim dat în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt întrebări adresate reprezentantului Guvernului?

Domnule Cseke Attila Zoltán, aveți cuvântul la microfonul 2.

Vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, După cum am aflat și din prezentarea domnului secretar de stat, s-a prevăzut aici un termen derogatoriu pentru plata contribuțiilor la tarifele anuale ale anului 2009 pentru organizații și federații.

Termenul propus sau prevăzut în ordonanță este 30 aprilie.

Ordonanța este adoptată în 22 aprilie 2009 și publicată într-un Monitor Oficial din 29 aprilie, adică a intrat în vigoare în acea dată, și-atunci întreb și eu: fiind în vigoare, practic, o zi, este atins scopul, și anume creșterea suprafeței contractate pentru irigații, prin prevederea acestui termen foarte scurt de o singură zi?

Și v-aș întreba, domnule secretar de stat, dacă ne puteți spune câte organizații au achitat în acel termen de o zi contribuția anuală și dacă nu cumva era necesar, totuși, un termen mai îndelungat.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Cseke.

Dacă sunt alte intervenții?

Dezbateri generale.

Nu sunt dezbateri generale.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul la microfonul 9.

 
   

Domnul Marian Hoinaru:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Din totalul de 408 organizații de utilizatori de apă, până la 30 octombrie 2008 s-au înscris 306 față de acel termen, iar legea, în completare, se adresează nu numai utilizatorilor de apă organizați în utilizatori de apă, ci și altor unități, de genul societăților comerciale și altui tip de unități care ar putea beneficia și utiliza apa.

Astfel, vă pot spune că până acum au fost solicitări pentru o suprafață de 765 de mii de hectare, față de 560 de mii de hectare în octombrie 2008.

A fost o creștere de 205 mii de hectare, solicitare pentru contractare.

Mai departe, pentru utilizare directă, deci nu este de-ajuns să contractezi, trebuie să ai și nevoie de apă ca să poată fi utilizată apa, vom vedea abia în perioada următoare, dar avem o solicitare pentru o creștere de 200 de mii de hectare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile și vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, modificată prin Legea nr. 32/2007 (L154/2009)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, modificată prin Legea nr. 32/2007.

Raportul, întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, este prezentat de domnul președinte Petre Daea.

Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Din partea inițiatorilor este prezent domnul Emilian Valentin Frâncu.

Aveți cuvântul la microfonul 7.

Vă rog.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Este vorba despre o propunere legislativă care are în vedere modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

Având în vedere multiplele majorări de capital social până la consolidarea cooperativei și costurile mari care trebuie suportate, am propus nu neapărat publicarea acestora în Monitorul Oficial, din cauza costurilor foarte mari, ci apariția acestor modificări de capital social în registrul membrilor cooperatori sau într-un registru al părților sociale.

De asemenea, proiectul prevede modificarea procentului de participare a țăranilor la formarea capitalului social, deci mărirea lui de la 20 la 33, și o ultimă modificare: am considerat necesar ca numărul de voturi pentru fiecare membru cooperator să fie direct proporțional cu părțile sociale de care acesta dispune în cadrul organizației.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Marian Hoinaru, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

 
   

Domnul Marian Hoinaru:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Daea, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Petre Daea:

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere în cadrul comisiei.

Cu majoritate de voturi, s-a întocmit un raport de respingere, pe care-l prezentăm plenului Senatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, vă rog.

Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Citind materialele de ședință, săptămână după săptămână, nu pot să nu remarc faptul că există o conspirație din partea Guvernului de a respinge orice inițiativă venită din partea parlamentarilor, deși marea majoritate sunt făcute cu bun-simț, sunt materiale valoroase, inițiate de oameni de valoare, profesioniști în domeniile respective, și, totuși, pe rând, sunt refuzate de Guvern și, din păcate, relațiile de fidelitate care există între Guvern și o parte dintre colegii din Parlament fac ca nicio inițiativă a colegilor, practic, să nu poată fi trecută.

De aceea, cred că la ora actuală Parlamentul, cel puțin Senatul, are o componență deosebit de valoroasă și ar fi păcat să preluăm automat pozițiile Guvernului.

Cred că aceste materiale trebuie gândite și apreciate ca atare.

Referitor la acest material, vreau să vă spun că forma care se propune face mult mai permisivă legea, deci nu exclude nicio formă de asociere care era posibilă în varianta inițială a legii.

Toate asocierile care existau până la această modificare rămân valabile și în continuare, cine dorește să fie cinci acționari cu părți egale are această posibilitate.

Mai dă posibilitatea ca să existe și o variantă în care cineva să fie acționar, nu majoritar, să aibă cotă-parte mai mare.

De aceea, cred că nu îngrădește cu nimic posibilitățile de asociere în cooperative, nu am avea motive ca să respingem această propunere legislativă.

Vă propun să adoptăm această propunere legislativă.

Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Gheorghe David, vă rog. (Domnul senator Gheorghe David, secretar de ședință, se deplasează de la prezidiu la tribună pentru a lua cuvântul.)

 
   

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă domnul senator Günthner nu ar fi făcut aceste precizări.

Parțial are dreptate, numai că, dacă ne referim la această propunere legislativă întocmai cum este ea acum, o să vedem că nu putem să-i dăm altfel de raport decât de respingere, ceea ce au făcut membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, iar domnul președinte nu a mai prezentat argumentele pentru care s-a întocmit acest raport de respingere, noi am discutat în comisie, și acestea sunt câteva argumente și prevederi care deja există, iar altele încalcă prevederile legii existente.

De aceea s-a întocmit acest raport de respingere.

Unul dintre motive este că a modifica procentul maxim de participare de la 20 la 33 sau între 33 și 50 presupune încălcarea prevederilor art. 5.

Apoi, cooperativele agricole sunt persoane juridice înregistrate la Registrul Comerțului.

Modificarea capitalului social trebuie adusă la cunoștința publică printr-un mijloc oficial.

Propunerea de la punctul 3

încalcă prevederile lit. b) ale art. 8, referitoare la principiul egalității membrilor și așa mai departe.

Aceasta a fost, de fapt, motivația pentru care această propunere legislativă nu are acest raport de admitere, ci de respingere.

Aceste sunt motivele.

Mulțumesc. (Domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul este de respingere, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să luați loc pentru a putea să votați.

Legea este ordinară.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Dacă raportul de respingere este adoptat, propunerea legislativă cade.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României (L84/2009)  

Vă propun să continuăm cu punctul 8 din ordinea de zi, urmând ca punctul 7 din ordinea de zi să fie luat în discuție în momentul în care vine inițiatorul, doamna secretar de stat Alina Bica.

Este pe drum.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi și, când apare inițiatorul, îi voi oferi cuvântul pentru a susține acest proiect de lege.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Este prezent domnul președinte Teodor Meleșcanu.

Din partea inițiatorului - Ministerul Apărării Naționale - este prezent domnul secretar de stat Dan Tătaru.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

   

Domnul Dan Tătaru - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Actul normativ care stabilește, la nivel național, categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care acestea pot fi deținute, purtate și folosite este reprezentat de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (1) din legea sus-menționată, potrivit căreia regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitive militare se stabilește prin legi speciale, precum și particularitățile atribuțiilor ce revin Armatei României, stabilite prin programul de activitate al CSAT pentru anul 2007, Ministerul Apărării Naționale a fost desemnat să elaboreze reglementările speciale în acest sens.

Ca urmare, la nivelul instituțiilor militare a fost întocmit Proiectul de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, demers legislativ prin intermediul căruia se intenționează crearea unui cadru juridic modern, în măsură să răspundă actualelor cerințe ale organismului militar și, totodată, în consonanță cu cele conținute de actele normative internaționale.

Proiectul de act normativ conține, în principal, secțiuni care tratează următoarele aspecte: deținerea și portul armelor și munițiilor, folosirea armelor, dispozitivelor militare și munițiilor pentru antrenamente, paza și protecția obiectivelor militare și a persoanelor, uzul de armă pe timp de pace pe teritoriul statului național, utilizarea forței de către personalul Ministerului Apărării Naționale în afara teritoriului statului român în operații internaționale, altele decât conflicte armate și misiuni de impunere a păcii, operațiuni cu arme și muniții, regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine staționate în condițiile legii pe teritoriul României etc.

De asemenea, ca element de noutate, este demn de menționat că în cuprinsul proiectului de act normativ sunt reglementate proceduri referitoare la regulile de angajare și la utilizarea forței, concepte prin implementarea cărora se are în vedere crearea cadrului juridic menit să permită desfășurarea misiunilor Armatei Române la nivelul impus de cerințele operațiunilor de luptă la care aceasta participă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Meleșcanu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a analizat proiectul de lege, folosind, pe lângă elementele menționate de domnul secretar de stat, și avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Concluzia noastră a fost că ne aflăm în fața unui proiect de lege care asigură un cadru juridic modern, în măsură să răspundă cerințelor instituțiilor militare și în acord cu prevederile normativelor internaționale, și a apreciat, în special, chiar secțiunea a IV-a, care se referă la regulile de angajare și utilizare a forței de către personalul Ministerului Apărării Naționale participant la operații în afara teritoriului național pentru a asigura cel mai bine protecția militarilor români.

În finalul dezbaterii, am adoptat un raport de admitere, cu amendamente pe care le aveți în anexa nr. 1.

Am avut și un amendament respins, care este conținut în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Inițiatorii doresc să ia cuvântul în legătură cu amendamentul respins? Nu.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnilor senatori...

Vă rog ca persoanele care nu au calitatea de senator să iasă din sala de ședință.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, care este un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009 (L150/2009)  

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea inițiatorului, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, participă doamna președinte Doina Pârcălabu.

Aveți cuvântul, doamna președinte.

Microfonul 9.

   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu - președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale:

Bună ziua!

Actele normative care reglementează salarizarea și încadrarea categoriilor de personal din sectorul bugetar sunt aplicabile doar până la data de 30 aprilie 2009.

Ținând cont de numeroasele categorii de persoane care fac obiectul acestor acte normative, s-a impus promovarea prezentului proiect de lege, astfel încât acestea să poată fi aplicate în continuare și în perioada 1 mai - 31 decembrie 2009.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule președinte Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, Este încă o prelungire pe care, pe calea ordonanței de urgență, Guvernul o solicită pentru reglementarea salarizării bugetarilor.

Ea este precedată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31 pe anul în curs, care prelungeau cu intervale mai scurte această perioadă de salarizare.

În momentul de față, Guvernul solicită prelungirea actelor normative în vigoare, practic, este vorba de aceeași salarizare care a funcționat și până în momentul de față.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale.

Domnul senator Câmpanu.

Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Este evident, așa cum ați observat, și în comisie am susținut acest proiect legislativ, însă, din păcate, conform regulamentului, în plen nu mai putem depune amendamente, cred că ar fi trebuit să se specifice că aveam nevoie de acest proiect de lege până la sfârșitul lunii iunie, pentru că știm cu toții că am fost amenințați de domnul premier că din data de 30 iunie vom avea un proiect de lege unic pe salarizarea bugetarilor, și atunci ar fi existat posibilitatea să funcționeze două proiecte de lege care să aibă aceleași prevederi.

Aceasta este observația pe care am vrut să o fac.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Încercați la Camera Deputaților.

Domnul senator Albert Álmos. Microfonul 2.

 
   

Domnul Albert Álmos:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să vă reamintesc că în Programul de guvernare există o prevedere pentru mărirea salariilor din sectorul bugetar.

În comisie am fost de acord ca să se prelungească încă o lună acest sistem de salarizare, am solicitat în comisie și așteptăm ca Guvernul să elaboreze noul sistem de salarizare, ceea ce nu s-a produs până acum.

Eu cred că, prin adoptarea acestui proiect de lege, cei din sistemul de învățământ pot renunța la mărirea salariilor în acest an.

Din această cauză, ca protest, Grupul parlamentar al UDMR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim.

Am înțeles.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Raportul comisiei este un raport de admitere fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vom da un singur vot atât pe raportul comisiei, cât și pe proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru instituirea Zilei Tatălui și a Zilei Mamei (L123/2009)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Tatălui și Zilei Mamei.

Raportoare este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, reprezentată de domnul președinte Rădulescu.

Inițiator, domnul senator Frâncu. (Domnul senator Titus Corlățean cere cuvântul.)

Vă rog.

   

Domnul Titus Corlățean:

O chestiune de procedură.

Cer scuze față de colegii care s-au pregătit să înceapă dezbaterile punctului anunțat.

Punctul 7 din ordinea de zi este un punct extrem de important, este și o lege organică care presupune o anumită prezență, un anumit cvorum și un anumit număr de voturi.

Am votat la începutul ședinței în plenul Senatului ordinea de zi și ordinea punctelor respective.

Este obligația reprezentanților Guvernului să fie prezenți la dezbateri, respectând ordinea de zi și ordinea punctelor votate de noi.

În aceste condiții, nu știu care sunt motivele obiective sau subiective, dar mă interesează mai puțin.

Domnule președinte,

Stimați colegi, În această situație, vă propun să rezolvăm punctul care a fost deja anunțat, după care să trecem, cu sau fără prezența reprezentantului Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, la dezbaterea punctului 7, pentru că reamintesc că este un punct important pe care aș vrea să-l decidem astăzi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Ajunge doamna secretar de stat?

Oricum, suntem la dezbaterea punctului 10, o să revenim la dezbaterea punctului 7, cu rugămintea, dacă nu sunt obiecțiuni, chiar fără inițiator să supunem votului plenului Senatului acest proiect de lege.

Dau cuvântul inițiatorului punctului 10 din ordinea de zi, domnul senator Emilian Frâncu.

Microfonul 6.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Propunerea legislativă este inițiată de 8 parlamentari din toate grupurile parlamentare reprezentate și prevede instituirea Zilei Tatălui în prima duminică a lunii mai și a Zilei Mamei în a doua duminică a aceleiași luni.

Din punct de vedere statistic, din datele deținute de Asociația T.A.T.A. rezultă că Ziua Mamei este sărbătorită în a doua duminică a lunii mai în peste 70 de țări ale lumii.

Dau câteva exemple: Australia, Africa de Sud, Bulgaria, China, Germania, Statele Unite ale Americii și multe alte țări.

Ziua Tatălui este sărbătorită în și mai multe țări, însă aici nu este o dată reglementată.

Pentru a crea un cadru unitar serbării sau semnalării ideii de importanță a familiei, noi am propus ca să fie marcată în prima duminică a lunii mai.

Doresc să mai fac două observații, și anume că noi suntem de acord cu observațiile Consiliului Legislativ, ni le-am însușit.

În comisia de fond nu a fost niciun vot împotrivă.

Au fost 4 voturi pentru și 5 abțineri.

Avizul negativ al Guvernului, practic, a fost schimbat în plenul comisiei de fond, pentru că se referea la lucruri care nu priveau această propunere legislativă, se spunea că trebuie negociată între partenerii sociali, se dădeau exemple de zile de sărbătoare legală, or duminicile nu trebuiau negociate și nu avea niciun sens această negociere.

Un ultim aspect.

Motivarea, poate, a unei eventuale respingeri de către comisie, și anume aceea că ar exista consacrată de ONU o Zi a Familiei pe data de 15 mai, ne face să precizăm că tocmai de aceea am venit cu această propunere legislativă, pentru că se știe că în lume există și alte forme de familii, și noi, românii, ținem să respectăm această idee că un copil are un tată și are o mamă, și vreau să spun că sărbătorirea ambilor părinți va avea un efect, credem noi, pozitiv asupra societății românești, arătând că mama și tata sunt la fel de importanți în viața de familie, sunt, de fapt, doi piloni complementari.

În aceste zile, practic, organizațiile care sprijină promovarea ideii de familie vor putea să facă acele manifestări pe care ele și le propun.

De asemenea, să nu uităm că sunt foarte multe familii monoparentale, și de aceea este bine să luăm în calcul acest lucru, copilul putând în felul acesta să petreacă în acele zile deosebite într-un cadru special cu unul din cei doi părinți.

Repet, noi credem că este o propunere care face ca România să se alinieze, practic, unei idei de normalitate, care acum este în întreaga lume, iar nouă ne lipsește.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, vă rog, doamna Doina Pârcălabu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

 
   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Având în vedere că există deja o Zi Internațională a Familiei, care este celebrată la data de 15 mai, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale consideră că nu este oportună o asemenea inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Domnule senator, vă rog să mă scuzați.

Dau cuvântul președintelui comisiei, după aceea urmați dumneavoastră.

Domnul președinte Rădulescu.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Deși pare a fi o temă nu foarte importantă, ea a suscitat multe discuții în comisia sesizată în fond.

Guvernul ne-a trimis un punct de vedere care nu a fost convingător pentru noi.

Voi relua această temă.

Nu a fost niciun vot împotrivă, au fost 4 voturi pentru și 5 abțineri, deci consider, din partea comisiei, că tema este în continuare în joc.

Respectând procedurile, am întocmit un raport negativ.

După această succintă prezentare, îmi voi rezerva, din partea comisiei, dreptul ca, în numele grupului parlamentar, să susțin această inițiativă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Fiecare om din această sală are sau, din păcate, a avut mamă și tată.

Haideți să le facem un cadou și să stabilim pentru sărbătorirea lor o zi de duminică, deoarece nu cred că greșim cu ceva sau nu cred că împiedicăm cu ceva desfășurarea activității din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Rădulescu, se pregătește domnul senator Titus Corlățean.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Sigur că zilele oficiale care se sărbătoresc în această țară sunt, în opinia mea, deja cam multe, dar nu este vorba despre o zi liberă care să aibă implicații financiare sau asupra poftei de muncă a românilor - și așa destul de scăzută.

Sunt destule alte zile declarate pe plan internațional și pe plan național care se sărbătoresc.

Sunt statuate fără să aibă influență financiară și fără să se dea liber.

Acum, din punct de vedere al ideii, nouă ni se pare că este o idee frumoasă.

Reîntoarcerea la valori tradiționale și la valorile de bază ale familiei nu poate să fie un lucru rău.

Se sărbătorește deja în vreo 70 de state ale lumii în a doua duminică a lunii mai Ziua Mamei.

Există unele țări în care Ziua Tatălui este sărbătorită, nu neapărat sub forma tatălui ca genitor, ci într-un fel cuplată cu ideea de părinți fondatori ai națiunii, cum este de exemplu în Statele Unite ale Americii.

Putem să preluăm această idee, la urma urmei nu există niciun fel de implicație financiară, ci numai implicarea noastră pentru a ne aduce aminte, încă o dată, de valorile frumoase și tradiționale ale familiei.

Repet aici, punctul de vedere al Guvernului nu a reușit, cel puțin pe mine, personal, să mă convingă că o astfel de idee nu este bună.

Grupul parlamentar al PD-L, care face parte din familia popularilor europeni, care are printre valorile de bază valorile familiei, susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog. Microfonul 3.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Valorile familiei sunt niște valori mult mai generale și nu au neapărat o culoare ideologică.

Eu voi face, foarte succint, o pledoarie în favoarea acestui proiect de lege cu menționarea unui exemplu pe care îl cunosc foarte bine, mă refer la Republica Franceză și sărbătorirea, acolo, atât a Zilei Mamei, cât și a Zilei Tatălui, "La Fete de Pere", care este o sărbătoare cu o semnificație aparte, în niciun caz dătătoare de idei cu privire la eventualele excese bahice ale taților sărbătoriți, ci, dimpotrivă, o chestiune de sensibilizare la adresa taților față de problemele familiei, o necesară responsabilizare și implicare mai serioasă în problemele familiei.

Și eu susțin, alături de colegii mei, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt solicitări pentru a lua cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Dacă votați 1-2, votați împotriva respingerii și, automat, pentru proiectul de lege.

Dacă votați 1-4, în consecință, votați pentru aprobarea raportului de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 3 voturi pentru, 91 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul comisiei, de respingere, nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L121/2009)  

Revenim la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Pentru raport, Comisia pentru politică externă, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 7.

Din partea inițiatorului, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, doamna secretar de stat Alina Bica.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Alina Mihaela Bica - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi expune foarte pe scurt aspectele de modificare a Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, modificări aduse prin proiectul de ordonanță care urmează să fie adoptat ca lege de dumneavoastră.

În primul rând, a fost modificată procedura privind redobândirea cetățeniei de către persoanele care au deținut-o înainte de 1989 și care au pierdut-o din motive ce nu le-au fost imputate acestora.

Respectiv, art. 101 a suferit modificări fundamentale, în sensul că a fost eliminată procedura interviului pentru aceste persoane.

De asemenea, a fost stabilit un termen de 5 luni obligatoriu pentru autoritățile statului de a procesa dosarul prin care se solicită redobândirea cetățeniei.

A doua modificare fundamentală este dată de faptul că numărul de membri care alcătuiesc comisia ce analizează dosarele de acordare a cetățeniei a fost modificat, în sensul că numărul acestora a crescut într-o manieră semnificativă.

În al treilea rând, s-a creat posibilitatea ca persoanele care solicită redobândirea cetățeniei în condițiile art. 101 să poată depune aceste dosare și cereri de redobândire a cetățeniei nu numai la Consulatul României de la Chișinău, ci s-a eliminat și condiția celor patru ani necesari a rezidenția pe teritoriul României ca să-și poată depune dosarul și la Direcția Cetățenie, ce funcționează în cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Acestea sunt, cu precădere, modificările fundamentale care au fost aduse prin ordonanța aflată în discuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul Titus Corlățean, microfonul 7.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Vă rog să-mi permiteți să prezint raportul comisiei, după care voi avea o intervenție separată și la dezbateri generale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 are ca obiect modificarea și completarea unor prevederi din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

În ședințele din 19 mai și 21 mai Comisia pentru politică externă a audiat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor și a elaborat o serie de amendamente.

În ședința din 27 mai Comisia pentru politică externă a analizat proiectul de lege și ordonanța și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

La această dezbatere au participat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și, respectiv, ai Ministerului Administrației și Internelor.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă.

Menționăm că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Organice...

Dar, bine, ne mai lămurim.

Organice.

Da. Bine.

Dezbateri generale.

Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.

Scurt, domnule senator, dacă se poate.

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Foarte scurt. În principiu, Grupul parlamentar al PNL este de acord cu această inițiativă legislativă, doar că există o hibă.

Practic, o singură comisie a dezbătut această inițiativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități o avea în plan în data de 2 iunie, când nu s-a lucrat, trebuia o ședință comună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu s-a desfășurat, și i-a fost prorogat termenul de adoptare tacită pe 18 iunie.

Practic, noi mâine aveam în program dezbaterea acestei inițiative.

În mod normal, ar fi trebuit să cer acum retrimiterea la comisie, dar, dacă plenul hotărăște ca astăzi să acordăm votul, v-am spus că Grupul parlamentar al PNL este pentru, cu observația că nu toate amendamentele respective, din câte știu eu, sunt însușite și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trebuia să solicitați când am supus la vot ordinea de zi.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Sigur, din cauza aceluiași motiv, noi voiam în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să discutăm mâine avizul pentru acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Principala reglementare prevăzută de Guvern este aceea prin care se consideră că foștii cetățeni români, în mod evident, cunosc limba română și au cunoștințe și noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, drept pentru care nu mai este necesară etapa interviului și se propune eliminarea ei.

Eu vă spun că este discutabil acest lucru.

Sunt situații de la caz la caz.

Vreau să vă aduc în discuție următoarele lucruri.

În Ungaria, la începutul anului 2000, când s-a pus în discuție de către Guvernul aflat acum în opoziție să se reglementeze o procedură aproape similară cu ce discutăm noi astăzi, prin care se acordau anumite facilități pentru foștii cetățeni ungari de a redobândi cetățenia respectivă, întreaga clasă politică românească sau majoritatea, în frunte cu Guvernul de atunci, a avut o poziție vehementă de respingere a acestei proceduri.

Noi, UDMR, credem că rezolvarea situației cetățenilor din Republica Moldova, a românilor din Republica Moldova, pentru că ei sunt grupul-țintă, dacă vreți, nu ar trebui făcută printr-o asemenea reglementare, ci prin îmbunătățirea nivelului de trai pentru acei locuitori, inclusiv prin crearea unor condiții de viață europene și prin integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Europeană.

Aș vrea să mă refer la o situație punctuală în această problemă și să o întreb pe doamna secretar de stat - s-a introdus o sintagmă juridică nouă, conform amendamentelor aprobate în Comisia pentru politică externă, și anume aceea a recunoașterii cetățeniei române, pe care eu nu am găsit-o explicit prevăzută ca noțiune în această lege:

  1. Ce înseamnă, practic, această noțiune juridică?
  2. Care sunt situațiile de recunoaștere a cetățeniei române, pe lângă cele de acordare și de redobândire? Avem o nouă noțiune juridică.
  3. Câte asemenea cazuri preconizați că vor fi dacă se aprobă această lege?

Vă rog foarte mult să comentați rațiunea pentru care există o diversitate de reglementări în ceea ce privește aducerea la cunoștința publică a ordinelor ministrului justiției prin care "se acordă cetățenie sau se redobândește" - care, obligatoriu, conform amendamentelor, se publică în Monitorul Oficial, Partea I - și ordinele ministrului justiției "de recunoaștere a cetățeniei" - care nu se publică în Monitorul Oficial, conform propunerii, ci doar se comunică persoanei care a solicitat acea cetățenie.

Vreau să vă spun că, din acest punct de vedere, există o lege a Monitorului Oficial care prevede în mod expres că aceste acte, ordine ale miniștrilor, se publică în Monitorul Oficial.

Deci avem o problemă și din acest punct de vedere.

Având în vedere aceste amendamente și ceea ce v-am mai spus, noi nu putem susține în forma actuală acest proiect de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Va răspunde la aceste nedumeriri doamna secretar de stat. Microfonul 8.

După aceea, domnul senator Corlățean, la dezbateri generale.

 
   

Doamna Alina Mihaela Bica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noțiunea recunoașterii a fost introdusă printr-un amendament al Comisiei pentru politică externă.

Inițiatorul, respectiv Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, nu a fost de acord cu această noțiune tocmai pe considerentul, în primul rând, că nu are o reglementare legislativă anume prevăzută în lege.

În al doilea rând, forma pe care am propus-o noi și în legătură cu care am insistat consta în faptul ca persoana care formulează o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 101 din lege să redobândească cetățenia.

Am încercat să evităm, în acest fel, situații absurde de genul în care, să spunem, o persoană care înainte de 1989 a deținut cetățenia română, pe care, ulterior, a pierdut-o și nu a formulat niciodată cerere de reacordare a acesteia, decedează, iar moștenitorii acesteia se trezesc în situația, cel puțin bizară, ca cetățeni străini care nu sunt născuți pe teritoriul României și care nu au formulat cerere niciodată să se trezească cu un regim juridic al unei cetățenii române acordate ope legis, în condițiile în care, în conformitate cu legislația anumitor state, cum ar fi de exemplu Ucraina, automat, dobândirea cetățeniei altui stat conduce la decăderea din funcțiile publice și de la deținerea cetățeniei statului respectiv.

Din păcate, la nivelul comisiei s-a adoptat varianta acestei recunoașteri prin efectul legii.

Mai sunt și alte aspecte, dacă-mi permiteți, în legătură cu care inițiatorul nu a fost de acord, respectiv alte amendamente adoptate de comisie.

A fost modificat articolul care prevedea procedura de depunere a cererilor de redobândire a cetățeniei întemeiată pe art. 101, în sensul că se acordă posibilitatea depunerii acestor cereri și la nivelul prefecturilor din țară.

Noi am încercat să explicăm faptul că, în condițiile în care Direcția Cetățenie este sub autoritatea și coordonarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, este foarte complicat să coordonezi și să gestionezi două instituții, dacă doriți dumneavoastră, care se află sub autoritatea a două ministere, respectiv Ministerul Administrației și Internelor, care se ocupă de problema prefecturilor, și Direcția Cetățenie, care se ocupă de problema cetățeniei și se află la nivelul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Mai mult decât atât, există o imposibilitate de corelare a software-ului și a modalităților de verificare a dosarelor în ceea ce privește depunerea acestora.

Termenul de 5 luni, care obligă statul român la procesarea cererilor cu pricina, de asemenea poate duce la nenumărate condamnări ale statului la CEDO, tocmai pentru că o avalanșă de asemenea cereri, negestionate de o singură autoritate, va conduce, automat, la abuzuri și decăderi din termenul prevăzut de lege.

O altă modificare cu care, de asemenea, nu am fost de acord, un alt amendament prevedea posibilitatea depunerii jurământului în fața prefectului.

Este cel puțin o anomalie juridică, deoarece dacă ministrul justiției emite ordinul de acordare a cetățeniei legea prevedea faptul că depui jurământul în fața ministrului justiției, autoritatea care emite ordinul.

Or, în condițiile date, nu știu cum poți să depui jurământul și care este procedura după care se poate organiza depunerea unui astfel de jurământ, cum comunică ministrul justiției prefectului ordinele respective, cum se fac rectificările pe ordine în situația în care apar greșeli în legătură cu emiterea acestora și, de asemenea, procedura de comunicare.

Referitor la cazurile în legătură cu care am fost întrebată, practic, există o similitudine, în opinia comisiei care a adoptat acest amendament, între redobândire și recunoaștere.

În acest moment, pe stocul Direcției de acordare a cetățeniei există un număr de 22 de mii de cereri întemeiate pe art. 101, iar la nivelul Consulatului de la Chișinău aproximativ 400-450 de mii de cereri de acest gen.

Pentru a putea să venim cu acest stoc undeva la zero în următorul an, un an și jumătate, prin hotărârea de guvern care a fost adoptată săptămâna trecută, referitoare la reorganizarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, s-a prevăzut un articol expres care obligă Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ca într-un termen de 90 de zile, printr-un memorandum, să prezinte Guvernului o procedură de reorganizare și transformare a Direcției Cetățenie în autoritate, împrejurare care va permite acestei instituții înființarea de puncte teritoriale la nivelul graniței, acolo unde se impune, și, practic, dublarea sau triplarea numărului de membri ce își desfășoară activitatea.

Rațiunea pentru care există mai multe proceduri referitoare la publicarea acordării cetățeniei în Monitorul Oficial.

Rațiunile rezultă tocmai din aspectele pe care vi le-am învederat la începutul expunerii mele, respectiv la nivelul anumitor state, automat, dobândirea cetățeniei atrage alte decăderi și, dacă doriți dumneavoastră, proceduri de persecutare a persoanelor respective în statul cu pricina.

Date fiind...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Sigur, sunt multe lucruri, dar să nu uităm că suntem primă Cameră sesizată, poate că, într-adevăr, ne-a scăpat ceva, dar la Camera Deputaților puteți aduce aceste completări, pentru că sunt multe, într-adevăr.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă voi adresa rugămintea colegială de a urmări cu atenție, doar câteva minute, cele câteva considerații pe care le am pe marginea acestui proiect de lege, pentru că este vorba despre o chestiune extrem de importantă, este o chestiune sensibilă, acolo unde există sensibilități și în plan intern, și în plan extern, dar acolo unde există și o componentă de necesară reparație istorică, morală, pe care statul român are datoria s-o împlinească, și, nu în ultimul rând, există art. 5 al Constituției României, pe care îi invit încă o dată pe reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești să-l mai lectureze cu profesionalism și cu cunoștințe juridice, atât paragraful 1, cât și paragraful 2. Și voi da niște răspunsuri pe parcursul prezentării pe care o voi face.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, evident, va vota în favoarea raportului propus de Comisia pentru politică externă, cu amendamentele pe care le aveți în anexă, și vă asigur că la nivelul Comisiei pentru politică externă am reflectat extrem de serios, am avut nu mai puțin de patru ședințe - lucru, probabil, neobișnuit -, tocmai pentru a nu trata superficial această problemă, pentru a pune la cântar toate argumentele de o parte și de alta, invocate în plan intern, venite dinspre Republica Moldova, dinspre Ucraina, venite și dinspre partenerii noștri de la Bruxelles.

Tocmai din acest punct de vedere vă spun că amendamentele care sunt propuse respectă Constituția României, respectă competența națională, și nu comunitară, pentru că nu este o competență comunitară ceea ce decidem noi astăzi, și ține cont de sensibilitățile venite din partea celor care, de ani și ani de zile, au depus cerere de redobândire a cetățeniei române, și ține cont și de sensibilitățile europene.

Am să încerc să prezint foarte pe scurt ceea ce propunem noi.

În orice caz, membrii comisiei au propus, mai întâi, o serie de amendamente cu scopul de a mări capacitatea administrativă de procesare a acestor dosare.

Am mers puțin mai departe decât Guvernul României, pentru că am simțit nevoia, ținând cont de realitățile din teren, să facem un pas mai departe, și probabil că din fotoliile guvernamentale confortabile lucrurile se văd într-un anumit fel.

Acolo, jos, la firul ierbii, există o altă realitate de care noi, Legislativul României, trebuie să ținem cont.

Altfel spus, adesea este extrem de dificil pentru românii din Republica Moldova, din Ucraina să se deplaseze, să treacă frontiera și să vină la București.

Trebuie să dăm această competență prefecturilor și rețelei consulare de a prelua solicitările.

Mai departe este competența Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, prin Direcția Cetățenie, să proceseze, să dea o soluție pe aceste solicitări.

De asemenea, am propus o mărire a numărului celor care activează în Comisia pentru cetățenie.

Nimic nu împiedică, dacă apare o nouă situație normativă, la propunerea Guvernului, pe parcursul perioadei legislative, ca la Camera Deputaților, dacă apare o autoritate privind cetățenia, să se procedeze la aceste modificări.

Până una-alta, vorbim de chestiuni ipotetice, iar procedura legislativă nu poate aștepta până când Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești vine să propună tot felul de chestiuni.

Mai departe.

Sunt însă câteva chestiuni de fond și aici aș vrea să insist.

A trebuit să ținem cont și să facem o reparație constituțională, ținând cont de prevederile art. 5 din Constituție, pentru că principiul jus sanguinis este foarte clar definit: cine este născut din cetățean român nu poate pierde cetățenia română așa, la voia întâmplării. Și vă citesc încă o dată paragraful 2 al art. 5: "Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere."

Știm foarte bine care au fost consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial, avem însă, în același timp, un text constituțional de care trebuie să ținem cont, și vă anunț că, începând cu 1991, în Legea cetățeniei nu am ținut cont nici de paragraful 1, nici de paragraful 2 din art. 5, și avem o foarte serioasă problemă constituțională în România, pentru că Legea cetățeniei din 1991 nu a respectat Constituția României.

Paragraful 1 prevede, citez: "Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică."

Această păstrare a substanței cetățeniei nu a fost reflectată în Legea din 1991 privind cetățenia. Și aici apare elementul pe care l-a ridicat unul dintre colegii senatori.

Atunci când unor cetățeni români sau descendenților lor le-a fost retrasă cetățenia română, ca o consecință a celui de-Al Doilea Război Mondial, fără ca cineva să-i întrebe pe acești oameni, aceștia, potrivit principiului constituțional și principiului jus sanguinis, și-au păstrat, în realitate, substanța constituțională, și avem de reglat această chestiune prin legislația internă.

Am pus în balanță toate aceste argumente, inclusiv preocuparea reală și riscul de a contribui, chiar dacă venim cu o bunăvoință și dorință de a rezolva, chiar la o epurare etnică românească în Republica Moldova, ca să dau un exemplu.

Din evaluările și estimările noastre, nu se pune această problemă.

Oricum, cei peste un milion de cetățeni moldoveni plecați la muncă sunt bine mersi plecați la muncă în străinătate, ei sunt acolo, au nevoie de ceea ce le conferă principiul constituțional românesc și de o anumită protecție și un anumit confort românesc și european, în același timp.

Resping total această afirmație că ar fi vorba de recunoașterea și acordarea cetățeniei prin efectul legii.

Dimpotrivă, am renunțat la o formulă mult mai ambițioasă și la un proiect de lege care a fost depus în Parlament - între ai cărui semnatari mă aflu și eu, și mulți alți colegi din toate grupurile politice, vă anunț, și de la PD-L, și de la PNL, și de la UDMR -, care, într-adevăr, ar fi putut duce spre o acordare în masă a cetățeniei prin efectul legii.

Am spus foarte clar în propunerea pe care o facem ca acordarea la cerere să rămână la același principiu, iar ca modalitate am adăugat această chestiune a recunoașterii.

Rămâne procedura solicitării individuale, rămâne procedura de verificare a actelor, a celor care au avut cetățenie română.

Rămâne această chestiune.

Nu se pune problema acordării în masă și respingem astfel de interpretări pe care unii le-ar da, inclusiv în exteriorul țării.

Nu este o chestiune etnică, stimați colegi - și aici vreau să dau un răspuns foarte clar -, noi îi vizăm pe toți cei care au avut cetățenia română, fie etnici români, fie etnici maghiari, fie etnici germani, fie evrei și așa mai departe.

Aceasta este marea diferență dintre legislația română și cea pe care a dorit s-o propună Budapesta, și trebuie să fim foarte clari și coerenți în această argumentație.

Probabil că erau multe lucruri pe care aș fi vrut să le spun.

Un singur comentariu și, apoi, concluzia.

Iarăși vorbim de diferența de evaluare între cei care stau confortabil în birourile guvernamentale și ce se întâmplă în realitate, în teren. Știm foarte bine la ce măsuri de prigoană, presiune și intimidare au fost supuși de regimul comunist de la Chișinău - ca să dau doar un exemplu - cei care își asumă identitatea românească și cei care doresc să redobândească, prin această modalitate, cetățenia română.

Avem tot dreptul, prin lege organică, să modificăm orice fel de legislație, inclusiv cea privind Monitorul Oficial - marea problemă a României! -, să putem să-i protejăm pe acești oameni, să păstrăm publicitatea pentru toți ceilalți care obțin cetățenia, iar pe cei care obțin cetățenia română prin această modalitate pe care noi o propunem la Comisia pentru politică externă să știm să-i protejăm.

Este dreptul nostru să facem acest lucru.

În sfârșit, vreau să mă adresez tuturor colegelor și colegilor senatori, să-i îndemn, în mod rațional, și nu populist, nu electoral, nu superficial, să voteze în favoarea raportului propus de Comisia pentru politică externă, cu amendamentele respective, raport votat în unanimitate de toți colegii de la toate partidele politice, mai puțin UDMR, care nu a fost prezent, deși pe amendamente nu totdeauna am avut unanimitate.

Cred că este un exemplu de demnitate românească, europeană, de respect pentru această Constituție, pe care unii uită s-o mai citească, măcar din când în când, și îi invit pe toți colegii să voteze în favoarea acestui raport.

Vreau să vă asigur că acest vot va fi urmărit cu extrem de mare atenție și interes de foarte mulți români de pretutindeni, din țară, din exterior, cu sau fără cetățenie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scurt, 20 de secunde.

Vă rog, domnule Attila Cseke. Ați vorbit o dată. 20 de secunde doar.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că Senatul, Camera superioară a Parlamentului, este o instituție responsabilă și eu cred că vrem să trimitem legi care corespund atât nevoilor Guvernului, cât și experienței și profesionalismului membrilor Senatului, astfel încât eu cred că mai este puțin timp pentru analiză.

Dacă Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești are nelămuriri și neconcordanțe cu acest raport, mai poate fi analizat, drept pentru care eu aș solicita retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul președinte Corlățean, microfonul 7.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Două comentarii pentru a respinge această propunere.

În primul rând, toate aceste comentarii foarte tehnice le-am ascultat, am beneficiat deja de înțelepciunea lor în cadrul Comisiei pentru politică externă, nu ne-au convins pe niciunul dintre membrii Comisiei pentru politică externă și vă asigur că sunt destui juriști în această comisie.

În al doilea rând, intrăm în termenul de adoptare tacită și nu aș dori eu, cel puțin, ca președinte al comisiei, și, sunt convins, și ceilalți colegi să mergem pe o altă versiune decât cea pe care au muncit toți colegii mei - și le mulțumesc foarte mult - timp de două luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Reamintesc, inclusiv domnului senator Cseke, că există posibilitatea de a face această corecție în ceea ce înseamnă Parlamentul României la Camera Deputaților.

Altfel, v-ați exprimat foarte interesant și plăcut.

Sigur, va trebui să supun plenului Senatului propunerea dumneavoastră de retrimitere la comisie și, dacă această propunere este respinsă, trecem la votul pe raport și pe proiectul de lege.

Supun, deci, votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect de lege la Comisia pentru politică externă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Propunerea a fost respinsă, întrunind 8 voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Este un raport de admitere, cu amendamente.

Sunt obiecțiuni asupra amendamentelor?

Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați raportul comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, având în vedere că avem amendamente în raport.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nicio abținere. (Aplauze.)

 
Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L91/2009) (votul pe raport și votul final se vor relua în ședința de miercuri, 10 iunie a.c.)  

Vă rog, stimați colegi, să fim de acord să supun votului, având în vedere și procedura de urgență, și termenul de adoptare tacită, 29 iunie 2009, punctul 16 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Este vorba despre un raport de admitere, caracterul legii fiind de lege organică.

Supun votului dumneavoastră mai întâi raportul și, apoi, propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

53 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri... (Discuții în sală. Rumoare.)

Nu ați înțeles?

Domnule președinte, vă rog să veniți la microfon.

   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte de ședință, Cu scuzele de rigoare, primiți observația unui om...

În momentul în care dumneavoastră ați supus la vot nu am fost atenți și v-aș ruga să reluați votul.

Vă rog să supuneți aprobării plenului această propunere de reluare a votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Supun votului dumneavoastră propunerea de reluare a votului asupra propunerii legislative înscrise în ordinea de zi la punctul 16.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 64 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și o abținere, propunerea a fost aprobată, dar nu vom relua astăzi votul, îl vom relua mâine.

Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru prezență.

Mâine-dimineață lucrările încep la ora 9.00.

Avem o agendă încărcată și vă rog foarte mult să fiți prezenți în sala de ședință la ora stabilită.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Anca Daniela Boagiu

Stimați colegi, Intrăm în ultima parte a ședinței noastre de astăzi - întrebări și interpelări prezentate în plenul Senatului, adresate reprezentanților Guvernului.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L - pentru două întrebări: una adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a doua adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale -, se pregătește domnul senator Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire primei întrebări.

De fapt, eu înțeleg foarte bine că suntem într-o perioadă de criză și fiecare acționar majoritar încearcă să-și protejeze firmele din România, dar nu pot să fiu de acord cu o astfel de atitudine, motiv pentru care adresez această întrebare domnului ministru Gabriel Sandu.

Managementul "Romtelecom", de altfel companie la care statul român deține încă un procent important de acțiuni, a luat decizia de a încredința toate lucrările de telecomunicații către patru firme grecești, excluzând în felul acestea toate societățile românești care au în derulare un contract-cadru valabil.

Ca urmare a acestei decizii, respectivele societăți comerciale sunt obligate să trimită în șomaj angajații, din lipsă de lucrări.

În același timp, societățile grecești cărora li s-au încredințat lucrările, neavând o structură operativă, respectiv oameni și utilaje, solicită societăților românești care operează în domeniu să lucreze sub antrepriză, în schimbul unor discounturi considerabile.

Având în vedere cele expuse, adresez rugămintea de a se preciza care sunt măsurile pe care intenționează să le ia ministerul pentru a remedia aceste probleme.

Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ANES și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării CNCD și vizează măsurile pentru eliminarea diferențelor de salarizare între femei și bărbați.

Strategia națională pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru anul 2006-2009, adoptată de Guvern, prevede ca "legislația României să garanteze drepturile egale ale cetățenilor de a participa la viața economică și socială, de a se pregăti și forma într-o anumită profesie, de a se angaja, promova și participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protecție socială în anumite situații".

Cu toate acestea, potrivit unor studii realizate de Institutul Național de Statistică pe anul 2008 și publicate recent de Blocul Național Sindical, femeile din România câștigă mai prost decât bărbații, în medie cu 7,3%, pentru același număr de ore lucrate, în aceleași condiții și, de regulă, pe posturi similare.

Având în vedere diferențele vizibile de remunerare între femei și bărbați existente pe piața muncii din România și în contextul noilor provocări și al efortului bugetar pe care îl va presupune aplicarea legii salarizării unice începând cu anul 2010, rog să mi se precizeze următoarele:

Care sunt acțiunile concrete pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și instituțiile specializate, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, le-au luat sau urmează să le ia în acest an pentru eliminarea diferențelor de salarizare pe criterii de gen?

Care sunt resursele bugetare alocate de minister pentru anul 2009 pentru astfel de acțiuni?

Dacă ministerul a efectuat, până în prezent, o evaluare a efectelor pe care le va avea implementarea legii salarizării unice în ceea ce privește diferențele de venituri dintre femei și bărbați care lucrează în sectorul public?

În ce măsură s-a avut în vedere riscul ca în al treilea nivel de salarizare propus de legea unică a salarizării, ultimul nivel ca valoare a salarizării corespunzătoare, să fie incluse, în principal, meserii practicate cu preponderență de femei, producându-se astfel o discriminare a acestora?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gavril Mîrza

Domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, este prezent?

Vă rog să prezentați întrebarea.

Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Gavril Mîrza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Este cunoscut faptul că în județul Suceava există monumente istorice, acele mănăstiri, dintre care o parte sunt în evidența UNESCO.

Una dintre ele se află în localitatea Probota, orașul Dolhasca.

În apropierea acestei mănăstiri a funcționat, de zeci de ani, o școală care este reabilitată din bani europeni și care a fost reconstruită pe același amplasament.

A apărut o discuție între autoritățile locale și reprezentanții ministerului, iar lucrările sunt stopate de peste un an de zile din cauza unui aviz.

Copiii învață pe unde pot, iar lucrurile se tergiversează.

Respectuos, adresez domnului ministru următoarea întrebare: are în vedere eliberarea avizului solicitat de autoritățile locale?

Dacă răspunsul este pozitiv, îl rog să intervină pentru ca avizul să fie eliberat într-un termen cât se poate de scurt, existând pericolul ca fondurile alocate să fie pierdute, iar copiii să rămână să învețe în continuare în condiții cu totul și cu totul necorespunzătoare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, două întrebări scurte, urmează domnul senator Attila Cseke.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Elena Udrea, Ministerul Turismului.

Doamna ministru, Mai mulți proprietari ai hotelurilor de tranzit din județul Vâlcea mi-au semnalat, în timpul audiențelor acordate, faptul că turismul de tranzit este în acest moment în cădere liberă, pe fondul crizei financiare.

Având în vedere faptul că turismul nu mai funcționează ca în anii precedenți, primii afectați sunt proprietarii de hoteluri care exploatează nișa turismului de business.

Conform studiilor recente, s-a înregistrat o scădere de peste 15% a turismului de business, față de aceeași perioadă a anului 2008, iar proprietarii se așteaptă la o scădere cu 50% a veniturilor până la sfârșitul anului.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să luați pentru remedierea acestei situații.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Pot să prezint și a doua întrebare?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Conform informațiilor înregistrate în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, numărul total al șomerilor a fost de 517.741 persoane.

Rata șomajului înregistrat în luna aprilie a fost de 5,7%, față de 5,6% în luna martie 2009 și 3,9% în luna martie a anului 2008.

Fondul Monetar Internațional ne avertizează că șomajul se va acutiza drastic, ajungând la circa 800.000 șomeri până la sfârșitul anului 2009.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să luați pentru a le asigura românilor păstrarea locurilor de muncă, ținând cont de faptul că, în ultima perioadă, se închid în fiecare săptămână zeci de firme, iar creșterea numărului șomerilor a luat o amploare fără precedent în ultimii ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Attila Cseke a depus cele două întrebări, una adresată Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, cealaltă adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 
  Dumitru Oprea

În continuare, dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, pentru a prezenta o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Ion Rotaru, cu o întrebare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Obiectul întrebării: "Unde mai învățăm meseriile pe cale de dispariție"?

De la începutul anului, școlile, inspectoratele, dar și o parte dintre părinți se frământă, pentru că Hotărârea de Guvern privind admiterea în învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2009-2010 nu mai prevede locuri în școlile de artă și meserii.

Este posibil ca decizia de desființare a școlilor de artă și meserii să fie una cu efecte pozitive pe termen scurt, dar, pe termen lung, să se dovedească păguboasă.

Chiar dacă, potrivit directivelor europene, 81% din absolvenții de gimnaziu trebuie să acceadă în învățământul liceal, este necesar să se aibă în vedere că mulți dintre ei, din motive financiare sau sociale, nu pot continua o astfel de formă de învățământ.

Pe de altă parte, tendința generală a sistemului educațional mondial este de a oferi o calificare tinerilor într-un timp cât mai scurt, pentru a fi absorbiți cât mai repede pe piața muncii.

În același timp, constatăm că sunt meserii ce înregistrează un deficit al calificărilor, motiv pentru care păstrarea unui număr de școli de arte și meserii este justificată.

Decizia de desființare nu trebuie să se bazeze doar pe considerentul că în ultimii ani a fost inflație de locuri în aceste școli, iar aceasta a condus la trecerea lor în banalitate, ci trebuie să se ia în calcul cerințele pieței.

Pe lângă aspectele discutabile ale eliminării din sistemul educațional a școlilor de arte și meserii, ministerul nu a elaborat nici metodologia privind intrarea lor în lichidare, având în vedere efectele unei astfel de acțiuni.

În aceste condiții, doamna ministru, vă rugăm să ne comunicați măsurile pe care le veți întreprinde pentru a păstra un număr limitat de școli de arte și meserii, pe segmente înguste, solicitate de piața muncii, pe baza unor criterii bine fundamentate, și, pentru cele care vor intra în regim de lichidare, să specificați momentul în care se va emite metodologia necesară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Rotaru

Are cuvântul domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Andrei Răzvan Micu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care, din câte știu, are această responsabilitate și coordonează această activitate.

Domnule vicepreședinte, În programul de audiență se prezintă, în continuare, mulți oameni nemulțumiți de ritmul lent de soluționare a dosarelor de despăgubiri, constituite în temeiul Legii fondului funciar, înaintate de Instituția Prefectului Brăila către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi furniza o situație detaliată a dosarelor de despăgubiri transmise de prefectura Brăila, în care să cuprindeți următoarele date:

  • numărul total de dosare de despăgubire înaintate până la această dată;
  • numărul total de dosare de despăgubiri selectate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;
  • numărul de dosare soluționate prin emiterea titlurilor de despăgubire;
  • numărul total de dosare pentru care procedura de aprobare a despăgubirilor se află în curs de derulare; și, o ultimă chestiune, - dacă aveți în vedere măsuri de urgentare a ritmului de soluționare a acestor dosare și care sunt acestea.

Solicit răspuns în scris și verbal la problemele ridicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Domnul senator Gheorghe David, apoi încheiem sesiunea întrebărilor.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, În ultimul timp, în sesizările primite din partea beneficiarilor formelor de plată directă pe suprafață din județul Timiș, aceștia declară că încă nu și-au primit toate drepturile legale aferente anului 2008 pentru aceste plăți directe pe suprafață.

Prin urmare, vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați data la care vor fi finalizate aceste plăți, numărul de beneficiari și suprafețele rămase de plătit la nivel național și, în special, la nivelul județului Timiș.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru operativitate.

 
   

Au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței:

doamna senator Sorina Plăcintă - întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Gabriel Mutu - întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL - o întrebare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Raymond Luca - întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Ovidius Mărcuțianu - întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor și domnul senator Cseke Attila Zoltán - l-am menționat deja, dar repet pentru stenogramă -, două întrebări: prima întrebare adresată Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap și a doua întrebare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 
  Ion Bara

La sesiunea de interpelări, dau cuvântul domnului senator Ion Bara, Grupul parlamentar al PD-L, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Ion Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării durabile.

Domnule ministru, Situația privind selectarea proiectelor în cadrul Programului național de dezvoltare durabilă - Măsura 3.2.2.

este atât de contrastantă de la o regiune de dezvoltare la alta și, implicit, de la un județ la altul, încât nu poate fi justificată neapărat de o eventuală capacitate competițională diferită a comunităților locale, cum am fi tentați să credem în lipsa unei analize profunde.

Dimpotrivă, cauzele sunt de altă natură și țin de aplicarea unor criterii și punctaje de evaluare la stabilirea cărora nu s-a avut în vedere și specificul unei zone teritoriale.

Este suficient să amintim în acest sens că în sesiunile din martie, aprilie și mai 2008, din 127 proiecte aprobate, regiunile de dezvoltare Sud-Centru și Sud-Est nu aveau decât 5-7, respectiv 9 proiecte selectate, în timp ce Regiunea de dezvoltare Nord-Vest promovase 30 de proiecte, iar Regiunea de dezvoltare Nord-Est - 44 de proiecte.

Situația pe regiuni a proiectelor selectate se menține la fel de diferită și în sesiunea din noiembrie-decembrie 2008, când Regiunea de dezvoltare Sud-Est se alege cu doar 6 proiecte selectate sau Regiunea de dezvoltare Sud - 12 proiecte, în timp ce regiunile Nord-Est și Nord-Vest își adaugă la cele existente alte 31, respectiv 32 de proiecte admise.

Așa se face că în anul 2008 o regiune reușește să atragă în jur de 200.000.000 euro, iar o alta este nevoită să se mulțumească cu 35 - 40.000.000 euro.

Așadar, ne întrebăm dacă dorința de dezvoltare a comunităților locale și interesul administrației publice locale de accesare a fondurilor europene pot fi materializate atâta timp cât comunele sub 2.000 de locuitori, cum sunt în bună parte cele din județul Tulcea, sunt dezavantajate drastic de punctaj, de parcă locuitorii acestor localități nu ar avea același drept la confort normal doar fiindcă aparțin unei zone cu un altfel de specific.

Ne întrebăm, de asemenea, în ce măsură competiția, absolut necesară de altfel, oferă șanse egale tuturor comunităților locale, dacă cele care se află în zonele cuprinse în Programul "Natura 2000" - cum sunt majoritatea comunelor din județul Tulcea, 80% din suprafața acestuia fiind inclusă în acest program - trebuie să îndeplinească condiții suplimentare constând în avize speciale și studii de impact, care dezavantajează, în loc să favorizeze, pentru că aparțin unor zone cu specific aparte.

Mai mult decât atât, modificările aduse de noul punctaj accentuează dezechilibrul pe care l-am evidențiat prin faptul că proiecte foarte bune, cu un punctaj de 60-65 și 70 puncte, dintr-un total de maximum 90 puncte posibile, sunt departajate doar de gradul de sărăcie, un criteriu destul de subiectiv, de altfel.

Se mai observă că, din dorința de a obține un punctaj corespunzător, unele comune sunt tentate să includă în proiectul integrat componente sociale care nu se regăsesc neapărat printre priorități și, mai mult decât atât, nu vor putea fi susținute din bugetul local.

Nu ne îndoim, domnule ministru, că sunteți în posesia unei analize complexe și detaliate a programului, analiză care sperăm că întărește observațiile noastre, și vă adresăm rugămintea să interveniți pentru corectarea inadvertențelor săvârșite anterior în abordarea dezvoltării durabile a zonei rurale.

Considerăm că o soluție oportună, care ar putea corecta imediat, într-o oarecare măsură, dezechilibrul creat în sesiunile anterioare, ar fi finanțarea tuturor proiectelor eligibile de 60-65 și 70 de puncte din sesiunea noiembrie-decembrie 2008.

S-ar evita astfel și risipirea unor sume importante cheltuite de comunitățile locale pentru realizarea documentațiilor de finanțare, sume de bani publici ce sunt estimate la un total de 18,5 milioane euro.

Doresc răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru, În data de 24.04.2009 au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr. 268 deciziile președintelui Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii privind aprobarea procedurilor de implementare a programelor cu finanțare de la bugetul de stat, pe anul 2009, pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor, programe devenite operaționale începând cu data de 5 mai 2009.

Finanțarea nerambursabilă a acestor proiecte face parte din categoria ajutoarelor de stat, ajutoare care se acordă în limita pragului de minimis, în valoare de 200 euro.

Ținând cont de contextul socio-economic general din țară la momentul actual, de situația economică generală, de veniturile și nivelul de sărăcie, de performanța din sectoarele agricol, forestier și alimentar, condițiile de mediu, managementul resurselor naturale în agricultură și silvicultură, agricultura ecologică, schimbările climatice, economia rurală și calitatea vieții și, de asemenea, ținând cont de faptul că alte țări din Uniunea Europeană au stabilit un prag de minimis de până la 500 euro, vă rog să-mi spuneți, domnule prim-ministru, dacă în strategia Guvernului României s-a luat în calcul posibilitatea măririi pragului de minimis și data la care estimați că se va face această modificare.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Un fenomen devenit îngrijorător în România în acest an este problema nașterilor apărute la mamele minore.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, începând cu anul 1990 au născut 36.928 mame cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, în acest moment cifra nașterilor stabilizându-se undeva în jurul a 24.000 nașteri pe an în cazul mamelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.

În prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România ocupă locul al II-lea în Europa, după Marea Britanie, în ceea ce privește numărul de nașteri înregistrat la fete cu vârste între 15 și 19 ani, reprezentând aproximativ 15% din numărul femeilor care devin mame.

Măsuri pentru combaterea acestui fenomen alarmant pot fi luate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin suplimentarea orelor de educație sexuală din școli, inclusiv dotarea cabinetelor școlare cu personal specializat care să-i informeze pe tinerii sub 18 ani care și-au început viața sexuală despre metodele de contracepție și chiar să pună la dispoziția acestora mijloace contraceptive gratuite.

Vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Educației, Cercetării și Inovării cunoaște gravitatea fenomenului mamelor minore, consecințele acestuia asupra societății românești și dacă are în plan luarea de măsuri pentru combaterea acestei situații alarmante.

Vă mulțumesc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza a depus interpelarea în scris, la secretariatul ședinței.

 
  Elena Mitrea

Dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Elena Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: "Stare pod Gârleni, județul Bacău".

Domnule ministru, Aduc în actualitate și la cunoștința dumneavoastră o problemă importantă pentru zonă, problemă care continuă să rămână permanentă.

Subiectul interpelării mele este starea podului peste Bistrița, situat pe DN15, în localitatea Gârleni, la kilometrul 358-362, un drum important din județul Bacău, intens circulat și care face legătura municipiului Bacău cu orașele Buhuși și Piatra-Neamț.

Circulația pe acest pod este restricționată de trei ani la viteza de 5 kilometri/oră, cauza restricționării fiind vechimea podului, ca de altfel și a altor poduri din județ la care nu s-au efectuat niciodată lucrări de reabilitare, cu excepția asfaltărilor, dar și inundațiile din anii 2003-2005 și cele care au urmat.

În zona podului, pe o distanță de circa 100 metri, sunt montate 37 indicatoare de circulație, neputând fi observate și respectate în totalitate de participanții la trafic, multe fiind inutile acum.

Poate își vor redobândi rostul când vor începe lucrările.

În prezent, circulația se desfășoară alternativ, fără semafor, pe un singur sens și este interzisă trecerea autovehiculelor cu o greutate mai mare de 15 tone.

Traseul acestora este deviat și sunt obligate să ocolească prin Roman - Secuieni, adăugând 90 kilometri la traseu, ca să ajungă de la Bacău la Buhuși, localități între care există o distanță de doar 27 kilometri.

Cu aceeași problemă se confruntă și cei care circulă pe traseul Bacău - Piatra-Neamț.

Traseul impus include zona Orbic - Buhuși, un drum subdimensionat pentru transportul de mare tonaj.

Acest fapt creează probleme și disconfort pentru localnicii ale căror case sunt situate de o parte și de alta a drumului și foarte aproape de acesta, aceștia asistând neputincioși la fisurile care se adâncesc zilnic în pereții caselor pe care le întrețin cu greu în vremurile actuale.

De asemenea, agenții economici din zonă sunt nevoiți să plătească suplimentar cheltuieli de transport.

Investitorii care sunt interesați de posibilitatea și facilitățile pe care le oferă autoritățile locale au invocat infrastructura precară, la care se adaugă dificultățile privind transportul înspre și dinspre orașele Buhuși și Piatra-Neamț.

Toate acestea au fost subiecte de presă și televiziune și au constituit demersuri ale autorităților locale și consiliului județean.

Cu tot respectul cuvenit, vă rog să analizați situația adusă în actualitate prin prezenta interpelare, deoarece îngrijorarea mea este mare, având informația că în lista restricționărilor, emisă de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași pentru luna mai 2009, podul Gârleni figurează cu "Restricție permanentă", motivația fiind "Degradare pod".

În speranța unei decizii de finanțare a lucrărilor de reabilitare a podului Gârleni, vă mulțumesc în numele tuturor celor care circulă zilnic acest tronson, al localnicilor pe care nu-i despăgubește nimeni, în numele agenților economici din zonă și, de ce nu, în numele viitorilor investitori care așteaptă să se deschidă calea spre un mult sperat progres economic.

Asigurându-vă de cele mai bune sentimente, solicit răspuns în scris și oral.

Senator de Bacău, Elena Mitrea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Laurențiu Florian Coca

Ultimul vorbitor de astăzi la secțiunea interpelări este domnul senator Laurențiu Florian Coca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului profesor doctor Irinel Popescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

După cum bine știți, fac parte din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Circumscripția electorală nr. 40 - Vâlcea, Colegiul electoral nr. 1.

Domnule profesor, Persoanele asigurate la Casa de Asigurări de Sănătate beneficiază, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, de tratament balnear.

Biletele de tratament balnear sunt suportate atât de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și, în alte cazuri, de către persoanele asigurate.

În afara acestor drepturi ce decurg din calitatea de asigurat și contribuitor la asigurările de sănătate, pensionarii și persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale din cadrul Caselor teritoriale de pensii, conform Legii nr. 19/2000, art. 109, beneficiază, de asemenea, de bilete de tratament.

Acestea sunt suportate, în cote-părți, de asigurările sociale de pensii și de persoanele asigurate.

Domnule președinte, Acest paralelism privind administrarea biletelor de tratament are mai multe inconveniente care generează nemulțumirea atât a persoanelor asigurate și beneficiare ale biletelor, cât și a instituțiilor care trebuie să înscrie persoanele solicitate și să distribuie biletele.

Am în vedere aici Casele județene sau teritoriale de pensii.

În același timp, diagnosticul, prescrierea tratamentului și administrarea de specialitate țin de personalul medical din sistemul asigurărilor de sănătate.

Domnule președinte, Interpelarea mea are ca obiect cunoașterea punctului dumneavoastră de vedere cu privire la disponibilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a prelua întreaga activitate legată de biletele de tratament și de a se ocupa, ca singură instituție, de administrarea acesteia.

Evident, ne interesează, dacă sunteți de acord, ca diferența dintre costul biletelor și contribuția achitată de asigurați să fie suportată din bugetul Fondului de asigurări de sănătate.

Doresc să cunosc poziția dumneavoastră în această problemă, deoarece intenționez să inițiez o propunere legislativă care să vizeze trecerea administrării biletelor de tratament de la Casele teritoriale de pensii și bugetul asigurărilor sociale de pensii la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și bugetul Fondului de asigurări de sănătate.

Cu respect, senator Laurențiu Florian Coca.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Pentru stenogramă, menționez că au depus interpelări în scris, la secretariatul ședinței: domnul senator Dorel Constantin Borza - interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice; doamna senator Mihaela Popa - interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; domnul senator Orest Onofrei - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale; domnul senator Chivu Sorin Serioja - două interpelări: una adresată Ministerului Sănătății și una adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; domnul senator Trifon Belacurencu - interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Vasile Mustățea - două interpelări adresate Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Cornel Popa - o interpelare adresată prim-ministrului și o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Raymond Luca - două interpelări: o interpelare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și o interpelare adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; domnul senator Ovidius Mărcuțianu - două interpelări, ambele adresate prim-ministrului; domnul senator Attila Cseke - interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Emilian Valentin Frâncu - de la Gelu Agafiel Mărăcineanu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale;

Trecem la ultima secțiune din ședința de astăzi, răspunsurile orale la întrebările și interpelările adresate de senatori.

Domnul secretar de stat Lucian Șova? Nu este prezent.

Răspunsul pe care trebuia să îl prezinte era pentru dumneavoastră, domnule senator Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să enunț doar tema întrebării, era vorba despre achiziționarea instalațiilor de petrochimie de la "Arpechim" - SA, și să fac mențiunea că domnul secretar de stat m-a asigurat că-mi va transmite un răspuns în scris în cel mai scurt timp.

Dacă acesta va fi mulțumitor, problema, din punctul meu de vedere, se va încheia.

Dacă nu, voi reveni cu precizări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Emilian Frâncu.

Domnule președinte Gelu Agafiel Mărăcineanu, aveți de oferit un răspuns la interpelarea adresată de domnul senator Emilian Frâncu.

Vă rog să prezentați răspunsul.

 
   

Domnul Gelu Agafiel Mărăcineanu - președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Agenția Națională pentru Resurse Minerale și-a asumat, prin programul legislativ al Guvernului pentru perioada 2009-2012, obligația de elaborare a Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Prin acest proiect de act normativ se instituie obligația titularilor licențelor de concesiune pentru exploatarea apelor geotermale, termominerale și terapeutice de a încheia contracte de furnizare a acestor resurse minerale utile cu oricare solicitant, în termen de 30 de zile de la data solicitării, în condiții de preț nediscriminatorii pentru aceeași sursă de apă geotermală, termominerală sau terapeutică.

Nerespectarea obligației de contractare, astfel cum a fost prevăzută anterior, va fi incriminată drept contravenție și sancționată corespunzător.

În situația în care se continuă încălcarea acestei prevederi, această obligație nerespectată va conduce la anularea licenței de concesiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Dacă nu sunteți mulțumit, vă rog să ne atenționați.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului președinte Mărăcineanu.

Am două observații de făcut.

Nu am fost lămurit dacă în această lege sunt prevăzute și posibile modificări ale contractelor de concesiune existente până acum.

Din punctul meu de vedere, va fi foarte greu, pentru că legea nu poate să prevadă retroactiv modificarea acestora.

Deci, legislativ, există posibilitatea să se poată face acele modificări necesare?

A doua observație, referitoare la întrebarea mea punctuală legată de situația de la Băile Olănești, aș fi dorit să știu dacă acel contract de concesiune poate să fie desecretizat, pentru că, în fond, nu este nimic, așa cum a fost și cu resursele din Marea Neagră, nu este un act care să prevadă, din punctul meu de vedere, o secretizare în așa măsură încât clauzele principale să nu fie cunoscute, tocmai pentru a vedea dacă ele se respectă și, eventual, să se poată anula acel act de concesiune care la Băile Olănești a creat foarte mari nemulțumiri din partea turiștilor.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul Petru Lificiu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, să răspundă la o interpelare adresată de domnul senator...

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală):

Domnule președinte,

Aștept un răspuns din partea domnului președinte Gelu Agafiel Mărăcineanu!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul pentru a-i oferi un răspuns domnului senator Frâncu.

 
   

Domnul Gelu Agafiel Mărăcineanu:

Vă mulțumesc frumos.

Pentru cele două întrebări, vreau să vă spun că titularii licențelor de exploatare - licența de exploatare are o durată de valabilitate de 20 de ani - sunt protejați de prevederile legale existente la data încheierii licenței de exploatare, deci aceste prevederi nu pot fi modificate.

În ceea ce privește declasificarea și informarea opiniei publice cu privire la prevederile licenței de exploatare, acest lucru se poate face, în baza unei solicitări, de Agenția Națională de Resurse Minerale, cu acceptul titularului licenței de exploatare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Romeo Florin Nicoară - de la Petru Lificiu, președintele Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Îl rog pe domnul președinte Petru Lificiu să răspundă interpelării adresate de domnul senator Romeo Florin Nicoară.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

   

Domnul Petru Lificiu - președintele Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

Interpelarea formulată de dumneavoastră se referă la Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Am transmis răspunsul în formă scrisă, dar vreau, în câteva cuvinte, să arăt unde ne găsim acum, respectiv, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, publicată în Monitorul Oficial al României în data de 3 noiembrie 2008, a generat multiple dezbateri și multiple controverse.

Vreau însă să precizez că în tot acest interval de timp activitatea investitorilor, producătorilor de energie electrică din surse regenerabile nu a fost perturbată, deoarece, în prezent, producătorii de energie regenerabilă beneficiază de sistemul de promovare stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1.892/2004.

Pe baza acestei hotărâri de guvern este sistemul de promovare a energiei, certificatele verzi și, conform aceleiași hotărâri, producătorii își asigură veniturile din vânzarea pe piața de energie electrică a energiei produse și din vânzarea certificatelor verzi acordate pe piața de certificate verzi, obținând un profit rezonabil.

Au fost acordate, până în prezent, 15 autorizații de înființare pentru capacități de energie care utilizează surse regenerabile cu o putere electrică de aproximativ 300 MW.

Am prezentat în anexă, după cum știți, situația exactă referitoare la licențele de producere.

ANRE a elaborat proiectul de hotărâre de guvern privind sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile și, în prezent, este în curs de aprobare în Guvernul României, la domnul viceprim-ministru Dan Nica.

Facem precizarea că proiectul de hotărâre de guvern mai sus menționat a fost publicat pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei încă de la sfârșitul lunii ianuarie și a acumulat, între timp, toate completările necesare, pentru că sunt probleme foarte diverse, și atunci este supus dezbaterii publice.

De asemenea, în conținutul interpelării se face referire și la alte acte normative subsecvente la care am lucrat sau care nu țin de ANRE, am prezentat detaliat în răspunsul în scris.

De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că mecanismele de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, prevăzute de Legea nr. 220/2008, pot fi de natura ajutorului de stat, și aceasta fiind o cauză a întârzierilor, subliniind necesitatea notificării măsurilor de sprijin cuprinse în respectiva lege la Comisia Europeană, pentru obținerea avizului favorabil.

Desigur, și aici este necesară o perioadă de timp considerabilă, fiind singura autoritate ce are competență decizională în ceea ce privește compatibilitatea măsurilor de ajutor de stat.

Repet, noi am dezbătut foarte mult, pe site și public, această lege, avem unele completări și le vom introduce fie prin Guvern, printr-o ordonanță, fie cu ajutorul grupurilor parlamentare, prin susținerea punerii de acord a articolelor care sunt în dezacord.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doriți să interveniți, domnule senator?

Nu. Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Gelu Agafiel Mărăcineanu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale;

Mai există un răspuns pentru dumneavoastră, domnule senator Frâncu, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Doamna Oana Badea v-a transmis răspunsul în scris, da?

Vă rog - microfonul 2 -, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da. Vreau doar să precizez că această interpelare avea ca obiect plafonul de venituri, în scădere, pentru acordarea burselor sociale de tip "Bani de liceu".

Am primit răspunsul în scris și sunt mulțumit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi, Încheiem ședința noastră de astăzi.

Vă reamintesc că mâine vom lucra în plen, începând cu ora 9.00.

Vă doresc o seară plăcută!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.15.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 19:34
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro