Dorin Păran
Dorin Păran
Sittings of the Senate of June 9, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.77/19-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 09-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 9, 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.13 Dorin Păran (PD-L) - declarație politică intitulată "Între două paralele - naționalizarea și retrocedarea";

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

Vă rog, domnule senator Dorin Păran, trei minute, ca să putem trece mai departe, la legiferare.

Vă mulțumesc.

Domnul Dorin Păran:

Declarația mea politică de astăzi se numește "Între două paralele - naționalizarea și retrocedarea".

Stimați colegi,

În urmă cu 61 de ani, adică la 11 iunie 1948, comuniștii aflați la putere introduceau, după cunoscutul mod de acțiune, adică abuziv, Legea nr. 119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurare, miniere și de transporturi.

Statul comunist se voia, la acel moment, stăpânul absolut al țării.

Desigur că, după cum sunau declarațiile liderilor politici ai vremii, naționalizarea să făcea sub pretextul binelui colectiv și, mai ales, al binelui poporului.

Propaganda comunistă a făcut ca această lege a naționalizării să pară în acel moment o adevărată binecuvântare.

Se încerca, prin metodele de manipulare clasice, să se acrediteze faptul că noul stăpân al fabricilor și uzinelor țării era muncitorul - acel muncitor care fusese legat întreaga viață de strung ori de mașina de frezat.

Naționalizarea a primit o acoperire, din punct de vedere legislativ, prin Decretul nr. 729 din aprilie 1948.

Practic, acest act normativ era cel prin care fusese promulgată noua Constituție a Republicii Populare Române.

Articolul 11 din Decretul nr. 729/1948 prevedea că, atunci când interesul general ar cere, mijloacele de producție, băncile, societățile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, să poată deveni proprietatea statului, adică bun al poporului, în condițiile prevăzute de lege.

Principiul l-am auzit cu toții de-a lungul acelor ani: luăm de la cei puțini, bogații fără scrupule, moșierii, cei care ne robesc, și dăm la cei mulți și săraci.

Prin actul naționalizării, comuniștii nu făceau altceva decât să clameze egalitatea și succesul măreț al reformelor socialiste care, chipurile, dezvoltau țara.

Falsitatea acestei teze a fost demonstrată zi de zi în toți anii fără glorie ai comunismului.

Nimic nu trebuie să ne determine să uităm dramele atâtor familii care s-au trezit aruncate în stradă, la propriu, în urma naționalizării.

Oameni care au muncit și s-au chivernisit timp de generații s-au dedicat casei lor și familiei lor, au avut de suferit cumplit de pe urma actelor arbitrare ale comuniștilor.

Astăzi, prin Constituția României, se garantează dreptul la proprietate.

Art. 44 alin. (3) din Constituție consfințește că "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii".

De asemenea, alin. (4) al aceluiași articol din Constituție prevede că "Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor."

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă urmărim presa, vedem și astăzi diverse cazuri ce apar ca o extensie la acțiuni făcute în urmă cu zeci de ani.

Ce vreau să spun? Sunt și astăzi zeci de cazuri în care foștii proprietari se află în procese cu actualii chiriași.

Totdeauna, acest subiect a fost unul sensibil.

De multe ori, s-a apelat la el ca retorică politică, deoarece era un subiect ce aducea voturi.

La momentul concret, au existat și, de ce să nu o spunem, există și acum nemulțumiri.

Aceste nemulțumiri sunt și de o parte, și de cealaltă.

Vedem atât vechii proprietari deposedați abuziv, care, după zeci de ani de procese, se declară dezamăgiți, iar, pe de altă parte, vedem și nemulțumirile actualilor chiriași care își arată doza lor de revoltă.

Or, sigur, acest gen de situații tensionate, care implică timp, bani și mult stres, nu sunt de dorit, pentru că de suferit au ambele tabere.

În încheiere, stimați colegi, doresc să mai precizez doar atât: am ținut să fac această declarație politică din două motive:

În primul rând, pentru că 11 iunie 1948 a fost o zi care a pus o temelie solidă și nefericită în consolidarea statului totalitar comunist prin naționalizare, producând multe drame.

Acest lucru nu trebuie să-l uităm.

Un al doilea motiv pentru care susțin această declarație politică în fața dumneavoastră este legat de semnalarea faptului că, și în prezent, după, iată, aproape 20 de ani de la revoluție, încă nu s-a reușit în România lămurirea situației retrocedărilor.

Poate veți spune unii dintre dumneavoastră că lucrurile totuși se mișcă.

Da, de acord, se mișcă, dar nu cum ar trebui și, mai mult decât atât, nu așa cum se așteaptă oamenii.

Noi, ca parlamentari, cred că avem datoria să atragem cel puțin atenția asupra acestui fapt, de aici, de la tribuna Senatului României.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 30 novembre 2021, 11:05
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro