Plen
Sittings of the Senate of June 9, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.77/19-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 09-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 9, 2009

12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L121/2009)
 
see bill no. L121/2009

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

Revenim la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Pentru raport, Comisia pentru politică externă, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 7.

Din partea inițiatorului, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, doamna secretar de stat Alina Bica.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Alina Mihaela Bica - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi expune foarte pe scurt aspectele de modificare a Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, modificări aduse prin proiectul de ordonanță care urmează să fie adoptat ca lege de dumneavoastră.

În primul rând, a fost modificată procedura privind redobândirea cetățeniei de către persoanele care au deținut-o înainte de 1989 și care au pierdut-o din motive ce nu le-au fost imputate acestora.

Respectiv, art. 101 a suferit modificări fundamentale, în sensul că a fost eliminată procedura interviului pentru aceste persoane.

De asemenea, a fost stabilit un termen de 5 luni obligatoriu pentru autoritățile statului de a procesa dosarul prin care se solicită redobândirea cetățeniei.

A doua modificare fundamentală este dată de faptul că numărul de membri care alcătuiesc comisia ce analizează dosarele de acordare a cetățeniei a fost modificat, în sensul că numărul acestora a crescut într-o manieră semnificativă.

În al treilea rând, s-a creat posibilitatea ca persoanele care solicită redobândirea cetățeniei în condițiile art. 101 să poată depune aceste dosare și cereri de redobândire a cetățeniei nu numai la Consulatul României de la Chișinău, ci s-a eliminat și condiția celor patru ani necesari a rezidenția pe teritoriul României ca să-și poată depune dosarul și la Direcția Cetățenie, ce funcționează în cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Acestea sunt, cu precădere, modificările fundamentale care au fost aduse prin ordonanța aflată în discuție.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul Titus Corlățean, microfonul 7.

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Vă rog să-mi permiteți să prezint raportul comisiei, după care voi avea o intervenție separată și la dezbateri generale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 are ca obiect modificarea și completarea unor prevederi din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

În ședințele din 19 mai și 21 mai Comisia pentru politică externă a audiat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor și a elaborat o serie de amendamente.

În ședința din 27 mai Comisia pentru politică externă a analizat proiectul de lege și ordonanța și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

La această dezbatere au participat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și, respectiv, ai Ministerului Administrației și Internelor.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă.

Menționăm că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alexandru Pereș:

Organice...

Dar, bine, ne mai lămurim.

Organice.

Da. Bine.

Dezbateri generale.

Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.

Scurt, domnule senator, dacă se poate.

Vă rog frumos.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Foarte scurt. În principiu, Grupul parlamentar al PNL este de acord cu această inițiativă legislativă, doar că există o hibă.

Practic, o singură comisie a dezbătut această inițiativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități o avea în plan în data de 2 iunie, când nu s-a lucrat, trebuia o ședință comună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu s-a desfășurat, și i-a fost prorogat termenul de adoptare tacită pe 18 iunie.

Practic, noi mâine aveam în program dezbaterea acestei inițiative.

În mod normal, ar fi trebuit să cer acum retrimiterea la comisie, dar, dacă plenul hotărăște ca astăzi să acordăm votul, v-am spus că Grupul parlamentar al PNL este pentru, cu observația că nu toate amendamentele respective, din câte știu eu, sunt însușite și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trebuia să solicitați când am supus la vot ordinea de zi.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Sigur, din cauza aceluiași motiv, noi voiam în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să discutăm mâine avizul pentru acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Principala reglementare prevăzută de Guvern este aceea prin care se consideră că foștii cetățeni români, în mod evident, cunosc limba română și au cunoștințe și noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, drept pentru care nu mai este necesară etapa interviului și se propune eliminarea ei.

Eu vă spun că este discutabil acest lucru.

Sunt situații de la caz la caz.

Vreau să vă aduc în discuție următoarele lucruri.

În Ungaria, la începutul anului 2000, când s-a pus în discuție de către Guvernul aflat acum în opoziție să se reglementeze o procedură aproape similară cu ce discutăm noi astăzi, prin care se acordau anumite facilități pentru foștii cetățeni ungari de a redobândi cetățenia respectivă, întreaga clasă politică românească sau majoritatea, în frunte cu Guvernul de atunci, a avut o poziție vehementă de respingere a acestei proceduri.

Noi, UDMR, credem că rezolvarea situației cetățenilor din Republica Moldova, a românilor din Republica Moldova, pentru că ei sunt grupul-țintă, dacă vreți, nu ar trebui făcută printr-o asemenea reglementare, ci prin îmbunătățirea nivelului de trai pentru acei locuitori, inclusiv prin crearea unor condiții de viață europene și prin integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Europeană.

Aș vrea să mă refer la o situație punctuală în această problemă și să o întreb pe doamna secretar de stat - s-a introdus o sintagmă juridică nouă, conform amendamentelor aprobate în Comisia pentru politică externă, și anume aceea a recunoașterii cetățeniei române, pe care eu nu am găsit-o explicit prevăzută ca noțiune în această lege:

  1. Ce înseamnă, practic, această noțiune juridică?
  2. Care sunt situațiile de recunoaștere a cetățeniei române, pe lângă cele de acordare și de redobândire? Avem o nouă noțiune juridică.
  3. Câte asemenea cazuri preconizați că vor fi dacă se aprobă această lege?

Vă rog foarte mult să comentați rațiunea pentru care există o diversitate de reglementări în ceea ce privește aducerea la cunoștința publică a ordinelor ministrului justiției prin care "se acordă cetățenie sau se redobândește" - care, obligatoriu, conform amendamentelor, se publică în Monitorul Oficial, Partea I - și ordinele ministrului justiției "de recunoaștere a cetățeniei" - care nu se publică în Monitorul Oficial, conform propunerii, ci doar se comunică persoanei care a solicitat acea cetățenie.

Vreau să vă spun că, din acest punct de vedere, există o lege a Monitorului Oficial care prevede în mod expres că aceste acte, ordine ale miniștrilor, se publică în Monitorul Oficial.

Deci avem o problemă și din acest punct de vedere.

Având în vedere aceste amendamente și ceea ce v-am mai spus, noi nu putem susține în forma actuală acest proiect de lege.

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Va răspunde la aceste nedumeriri doamna secretar de stat. Microfonul 8.

După aceea, domnul senator Corlățean, la dezbateri generale.

Doamna Alina Mihaela Bica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noțiunea recunoașterii a fost introdusă printr-un amendament al Comisiei pentru politică externă.

Inițiatorul, respectiv Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, nu a fost de acord cu această noțiune tocmai pe considerentul, în primul rând, că nu are o reglementare legislativă anume prevăzută în lege.

În al doilea rând, forma pe care am propus-o noi și în legătură cu care am insistat consta în faptul ca persoana care formulează o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 101 din lege să redobândească cetățenia.

Am încercat să evităm, în acest fel, situații absurde de genul în care, să spunem, o persoană care înainte de 1989 a deținut cetățenia română, pe care, ulterior, a pierdut-o și nu a formulat niciodată cerere de reacordare a acesteia, decedează, iar moștenitorii acesteia se trezesc în situația, cel puțin bizară, ca cetățeni străini care nu sunt născuți pe teritoriul României și care nu au formulat cerere niciodată să se trezească cu un regim juridic al unei cetățenii române acordate ope legis, în condițiile în care, în conformitate cu legislația anumitor state, cum ar fi de exemplu Ucraina, automat, dobândirea cetățeniei altui stat conduce la decăderea din funcțiile publice și de la deținerea cetățeniei statului respectiv.

Din păcate, la nivelul comisiei s-a adoptat varianta acestei recunoașteri prin efectul legii.

Mai sunt și alte aspecte, dacă-mi permiteți, în legătură cu care inițiatorul nu a fost de acord, respectiv alte amendamente adoptate de comisie.

A fost modificat articolul care prevedea procedura de depunere a cererilor de redobândire a cetățeniei întemeiată pe art. 101, în sensul că se acordă posibilitatea depunerii acestor cereri și la nivelul prefecturilor din țară.

Noi am încercat să explicăm faptul că, în condițiile în care Direcția Cetățenie este sub autoritatea și coordonarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, este foarte complicat să coordonezi și să gestionezi două instituții, dacă doriți dumneavoastră, care se află sub autoritatea a două ministere, respectiv Ministerul Administrației și Internelor, care se ocupă de problema prefecturilor, și Direcția Cetățenie, care se ocupă de problema cetățeniei și se află la nivelul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Mai mult decât atât, există o imposibilitate de corelare a software-ului și a modalităților de verificare a dosarelor în ceea ce privește depunerea acestora.

Termenul de 5 luni, care obligă statul român la procesarea cererilor cu pricina, de asemenea poate duce la nenumărate condamnări ale statului la CEDO, tocmai pentru că o avalanșă de asemenea cereri, negestionate de o singură autoritate, va conduce, automat, la abuzuri și decăderi din termenul prevăzut de lege.

O altă modificare cu care, de asemenea, nu am fost de acord, un alt amendament prevedea posibilitatea depunerii jurământului în fața prefectului.

Este cel puțin o anomalie juridică, deoarece dacă ministrul justiției emite ordinul de acordare a cetățeniei legea prevedea faptul că depui jurământul în fața ministrului justiției, autoritatea care emite ordinul.

Or, în condițiile date, nu știu cum poți să depui jurământul și care este procedura după care se poate organiza depunerea unui astfel de jurământ, cum comunică ministrul justiției prefectului ordinele respective, cum se fac rectificările pe ordine în situația în care apar greșeli în legătură cu emiterea acestora și, de asemenea, procedura de comunicare.

Referitor la cazurile în legătură cu care am fost întrebată, practic, există o similitudine, în opinia comisiei care a adoptat acest amendament, între redobândire și recunoaștere.

În acest moment, pe stocul Direcției de acordare a cetățeniei există un număr de 22 de mii de cereri întemeiate pe art. 101, iar la nivelul Consulatului de la Chișinău aproximativ 400-450 de mii de cereri de acest gen.

Pentru a putea să venim cu acest stoc undeva la zero în următorul an, un an și jumătate, prin hotărârea de guvern care a fost adoptată săptămâna trecută, referitoare la reorganizarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, s-a prevăzut un articol expres care obligă Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ca într-un termen de 90 de zile, printr-un memorandum, să prezinte Guvernului o procedură de reorganizare și transformare a Direcției Cetățenie în autoritate, împrejurare care va permite acestei instituții înființarea de puncte teritoriale la nivelul graniței, acolo unde se impune, și, practic, dublarea sau triplarea numărului de membri ce își desfășoară activitatea.

Rațiunea pentru care există mai multe proceduri referitoare la publicarea acordării cetățeniei în Monitorul Oficial.

Rațiunile rezultă tocmai din aspectele pe care vi le-am învederat la începutul expunerii mele, respectiv la nivelul anumitor state, automat, dobândirea cetățeniei atrage alte decăderi și, dacă doriți dumneavoastră, proceduri de persecutare a persoanelor respective în statul cu pricina.

Date fiind...

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Sigur, sunt multe lucruri, dar să nu uităm că suntem primă Cameră sesizată, poate că, într-adevăr, ne-a scăpat ceva, dar la Camera Deputaților puteți aduce aceste completări, pentru că sunt multe, într-adevăr.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă voi adresa rugămintea colegială de a urmări cu atenție, doar câteva minute, cele câteva considerații pe care le am pe marginea acestui proiect de lege, pentru că este vorba despre o chestiune extrem de importantă, este o chestiune sensibilă, acolo unde există sensibilități și în plan intern, și în plan extern, dar acolo unde există și o componentă de necesară reparație istorică, morală, pe care statul român are datoria s-o împlinească, și, nu în ultimul rând, există art. 5 al Constituției României, pe care îi invit încă o dată pe reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești să-l mai lectureze cu profesionalism și cu cunoștințe juridice, atât paragraful 1, cât și paragraful 2. Și voi da niște răspunsuri pe parcursul prezentării pe care o voi face.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, evident, va vota în favoarea raportului propus de Comisia pentru politică externă, cu amendamentele pe care le aveți în anexă, și vă asigur că la nivelul Comisiei pentru politică externă am reflectat extrem de serios, am avut nu mai puțin de patru ședințe - lucru, probabil, neobișnuit -, tocmai pentru a nu trata superficial această problemă, pentru a pune la cântar toate argumentele de o parte și de alta, invocate în plan intern, venite dinspre Republica Moldova, dinspre Ucraina, venite și dinspre partenerii noștri de la Bruxelles.

Tocmai din acest punct de vedere vă spun că amendamentele care sunt propuse respectă Constituția României, respectă competența națională, și nu comunitară, pentru că nu este o competență comunitară ceea ce decidem noi astăzi, și ține cont de sensibilitățile venite din partea celor care, de ani și ani de zile, au depus cerere de redobândire a cetățeniei române, și ține cont și de sensibilitățile europene.

Am să încerc să prezint foarte pe scurt ceea ce propunem noi.

În orice caz, membrii comisiei au propus, mai întâi, o serie de amendamente cu scopul de a mări capacitatea administrativă de procesare a acestor dosare.

Am mers puțin mai departe decât Guvernul României, pentru că am simțit nevoia, ținând cont de realitățile din teren, să facem un pas mai departe, și probabil că din fotoliile guvernamentale confortabile lucrurile se văd într-un anumit fel.

Acolo, jos, la firul ierbii, există o altă realitate de care noi, Legislativul României, trebuie să ținem cont.

Altfel spus, adesea este extrem de dificil pentru românii din Republica Moldova, din Ucraina să se deplaseze, să treacă frontiera și să vină la București.

Trebuie să dăm această competență prefecturilor și rețelei consulare de a prelua solicitările.

Mai departe este competența Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, prin Direcția Cetățenie, să proceseze, să dea o soluție pe aceste solicitări.

De asemenea, am propus o mărire a numărului celor care activează în Comisia pentru cetățenie.

Nimic nu împiedică, dacă apare o nouă situație normativă, la propunerea Guvernului, pe parcursul perioadei legislative, ca la Camera Deputaților, dacă apare o autoritate privind cetățenia, să se procedeze la aceste modificări.

Până una-alta, vorbim de chestiuni ipotetice, iar procedura legislativă nu poate aștepta până când Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești vine să propună tot felul de chestiuni.

Mai departe.

Sunt însă câteva chestiuni de fond și aici aș vrea să insist.

A trebuit să ținem cont și să facem o reparație constituțională, ținând cont de prevederile art. 5 din Constituție, pentru că principiul jus sanguinis este foarte clar definit: cine este născut din cetățean român nu poate pierde cetățenia română așa, la voia întâmplării. Și vă citesc încă o dată paragraful 2 al art. 5: "Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere."

Știm foarte bine care au fost consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial, avem însă, în același timp, un text constituțional de care trebuie să ținem cont, și vă anunț că, începând cu 1991, în Legea cetățeniei nu am ținut cont nici de paragraful 1, nici de paragraful 2 din art. 5, și avem o foarte serioasă problemă constituțională în România, pentru că Legea cetățeniei din 1991 nu a respectat Constituția României.

Paragraful 1 prevede, citez: "Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică."

Această păstrare a substanței cetățeniei nu a fost reflectată în Legea din 1991 privind cetățenia. Și aici apare elementul pe care l-a ridicat unul dintre colegii senatori.

Atunci când unor cetățeni români sau descendenților lor le-a fost retrasă cetățenia română, ca o consecință a celui de-Al Doilea Război Mondial, fără ca cineva să-i întrebe pe acești oameni, aceștia, potrivit principiului constituțional și principiului jus sanguinis, și-au păstrat, în realitate, substanța constituțională, și avem de reglat această chestiune prin legislația internă.

Am pus în balanță toate aceste argumente, inclusiv preocuparea reală și riscul de a contribui, chiar dacă venim cu o bunăvoință și dorință de a rezolva, chiar la o epurare etnică românească în Republica Moldova, ca să dau un exemplu.

Din evaluările și estimările noastre, nu se pune această problemă.

Oricum, cei peste un milion de cetățeni moldoveni plecați la muncă sunt bine mersi plecați la muncă în străinătate, ei sunt acolo, au nevoie de ceea ce le conferă principiul constituțional românesc și de o anumită protecție și un anumit confort românesc și european, în același timp.

Resping total această afirmație că ar fi vorba de recunoașterea și acordarea cetățeniei prin efectul legii.

Dimpotrivă, am renunțat la o formulă mult mai ambițioasă și la un proiect de lege care a fost depus în Parlament - între ai cărui semnatari mă aflu și eu, și mulți alți colegi din toate grupurile politice, vă anunț, și de la PD-L, și de la PNL, și de la UDMR -, care, într-adevăr, ar fi putut duce spre o acordare în masă a cetățeniei prin efectul legii.

Am spus foarte clar în propunerea pe care o facem ca acordarea la cerere să rămână la același principiu, iar ca modalitate am adăugat această chestiune a recunoașterii.

Rămâne procedura solicitării individuale, rămâne procedura de verificare a actelor, a celor care au avut cetățenie română.

Rămâne această chestiune.

Nu se pune problema acordării în masă și respingem astfel de interpretări pe care unii le-ar da, inclusiv în exteriorul țării.

Nu este o chestiune etnică, stimați colegi - și aici vreau să dau un răspuns foarte clar -, noi îi vizăm pe toți cei care au avut cetățenia română, fie etnici români, fie etnici maghiari, fie etnici germani, fie evrei și așa mai departe.

Aceasta este marea diferență dintre legislația română și cea pe care a dorit s-o propună Budapesta, și trebuie să fim foarte clari și coerenți în această argumentație.

Probabil că erau multe lucruri pe care aș fi vrut să le spun.

Un singur comentariu și, apoi, concluzia.

Iarăși vorbim de diferența de evaluare între cei care stau confortabil în birourile guvernamentale și ce se întâmplă în realitate, în teren. Știm foarte bine la ce măsuri de prigoană, presiune și intimidare au fost supuși de regimul comunist de la Chișinău - ca să dau doar un exemplu - cei care își asumă identitatea românească și cei care doresc să redobândească, prin această modalitate, cetățenia română.

Avem tot dreptul, prin lege organică, să modificăm orice fel de legislație, inclusiv cea privind Monitorul Oficial - marea problemă a României! -, să putem să-i protejăm pe acești oameni, să păstrăm publicitatea pentru toți ceilalți care obțin cetățenia, iar pe cei care obțin cetățenia română prin această modalitate pe care noi o propunem la Comisia pentru politică externă să știm să-i protejăm.

Este dreptul nostru să facem acest lucru.

În sfârșit, vreau să mă adresez tuturor colegelor și colegilor senatori, să-i îndemn, în mod rațional, și nu populist, nu electoral, nu superficial, să voteze în favoarea raportului propus de Comisia pentru politică externă, cu amendamentele respective, raport votat în unanimitate de toți colegii de la toate partidele politice, mai puțin UDMR, care nu a fost prezent, deși pe amendamente nu totdeauna am avut unanimitate.

Cred că este un exemplu de demnitate românească, europeană, de respect pentru această Constituție, pe care unii uită s-o mai citească, măcar din când în când, și îi invit pe toți colegii să voteze în favoarea acestui raport.

Vreau să vă asigur că acest vot va fi urmărit cu extrem de mare atenție și interes de foarte mulți români de pretutindeni, din țară, din exterior, cu sau fără cetățenie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scurt, 20 de secunde.

Vă rog, domnule Attila Cseke. Ați vorbit o dată. 20 de secunde doar.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că Senatul, Camera superioară a Parlamentului, este o instituție responsabilă și eu cred că vrem să trimitem legi care corespund atât nevoilor Guvernului, cât și experienței și profesionalismului membrilor Senatului, astfel încât eu cred că mai este puțin timp pentru analiză.

Dacă Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești are nelămuriri și neconcordanțe cu acest raport, mai poate fi analizat, drept pentru care eu aș solicita retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul președinte Corlățean, microfonul 7.

Domnul Titus Corlățean:

Două comentarii pentru a respinge această propunere.

În primul rând, toate aceste comentarii foarte tehnice le-am ascultat, am beneficiat deja de înțelepciunea lor în cadrul Comisiei pentru politică externă, nu ne-au convins pe niciunul dintre membrii Comisiei pentru politică externă și vă asigur că sunt destui juriști în această comisie.

În al doilea rând, intrăm în termenul de adoptare tacită și nu aș dori eu, cel puțin, ca președinte al comisiei, și, sunt convins, și ceilalți colegi să mergem pe o altă versiune decât cea pe care au muncit toți colegii mei - și le mulțumesc foarte mult - timp de două luni.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Reamintesc, inclusiv domnului senator Cseke, că există posibilitatea de a face această corecție în ceea ce înseamnă Parlamentul României la Camera Deputaților.

Altfel, v-ați exprimat foarte interesant și plăcut.

Sigur, va trebui să supun plenului Senatului propunerea dumneavoastră de retrimitere la comisie și, dacă această propunere este respinsă, trecem la votul pe raport și pe proiectul de lege.

Supun, deci, votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect de lege la Comisia pentru politică externă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Propunerea a fost respinsă, întrunind 8 voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Este un raport de admitere, cu amendamente.

Sunt obiecțiuni asupra amendamentelor?

Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați raportul comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, având în vedere că avem amendamente în raport.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nicio abținere. (Aplauze.)

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 7:33
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro