Plen
Sittings of the Senate of June 9, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.77/19-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 09-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 9, 2009

14. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
Anca Daniela Boagiu

Stimați colegi, Intrăm în ultima parte a ședinței noastre de astăzi - întrebări și interpelări prezentate în plenul Senatului, adresate reprezentanților Guvernului.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L - pentru două întrebări: una adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a doua adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale -, se pregătește domnul senator Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire primei întrebări.

De fapt, eu înțeleg foarte bine că suntem într-o perioadă de criză și fiecare acționar majoritar încearcă să-și protejeze firmele din România, dar nu pot să fiu de acord cu o astfel de atitudine, motiv pentru care adresez această întrebare domnului ministru Gabriel Sandu.

Managementul "Romtelecom", de altfel companie la care statul român deține încă un procent important de acțiuni, a luat decizia de a încredința toate lucrările de telecomunicații către patru firme grecești, excluzând în felul acestea toate societățile românești care au în derulare un contract-cadru valabil.

Ca urmare a acestei decizii, respectivele societăți comerciale sunt obligate să trimită în șomaj angajații, din lipsă de lucrări.

În același timp, societățile grecești cărora li s-au încredințat lucrările, neavând o structură operativă, respectiv oameni și utilaje, solicită societăților românești care operează în domeniu să lucreze sub antrepriză, în schimbul unor discounturi considerabile.

Având în vedere cele expuse, adresez rugămintea de a se preciza care sunt măsurile pe care intenționează să le ia ministerul pentru a remedia aceste probleme.

Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ANES și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării CNCD și vizează măsurile pentru eliminarea diferențelor de salarizare între femei și bărbați.

Strategia națională pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru anul 2006-2009, adoptată de Guvern, prevede ca "legislația României să garanteze drepturile egale ale cetățenilor de a participa la viața economică și socială, de a se pregăti și forma într-o anumită profesie, de a se angaja, promova și participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protecție socială în anumite situații".

Cu toate acestea, potrivit unor studii realizate de Institutul Național de Statistică pe anul 2008 și publicate recent de Blocul Național Sindical, femeile din România câștigă mai prost decât bărbații, în medie cu 7,3%, pentru același număr de ore lucrate, în aceleași condiții și, de regulă, pe posturi similare.

Având în vedere diferențele vizibile de remunerare între femei și bărbați existente pe piața muncii din România și în contextul noilor provocări și al efortului bugetar pe care îl va presupune aplicarea legii salarizării unice începând cu anul 2010, rog să mi se precizeze următoarele:

Care sunt acțiunile concrete pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și instituțiile specializate, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, le-au luat sau urmează să le ia în acest an pentru eliminarea diferențelor de salarizare pe criterii de gen?

Care sunt resursele bugetare alocate de minister pentru anul 2009 pentru astfel de acțiuni?

Dacă ministerul a efectuat, până în prezent, o evaluare a efectelor pe care le va avea implementarea legii salarizării unice în ceea ce privește diferențele de venituri dintre femei și bărbați care lucrează în sectorul public?

În ce măsură s-a avut în vedere riscul ca în al treilea nivel de salarizare propus de legea unică a salarizării, ultimul nivel ca valoare a salarizării corespunzătoare, să fie incluse, în principal, meserii practicate cu preponderență de femei, producându-se astfel o discriminare a acestora?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Gavril Mîrza

Domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, este prezent?

Vă rog să prezentați întrebarea.

Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 

Domnul Gavril Mîrza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Este cunoscut faptul că în județul Suceava există monumente istorice, acele mănăstiri, dintre care o parte sunt în evidența UNESCO.

Una dintre ele se află în localitatea Probota, orașul Dolhasca.

În apropierea acestei mănăstiri a funcționat, de zeci de ani, o școală care este reabilitată din bani europeni și care a fost reconstruită pe același amplasament.

A apărut o discuție între autoritățile locale și reprezentanții ministerului, iar lucrările sunt stopate de peste un an de zile din cauza unui aviz.

Copiii învață pe unde pot, iar lucrurile se tergiversează.

Respectuos, adresez domnului ministru următoarea întrebare: are în vedere eliberarea avizului solicitat de autoritățile locale?

Dacă răspunsul este pozitiv, îl rog să intervină pentru ca avizul să fie eliberat într-un termen cât se poate de scurt, existând pericolul ca fondurile alocate să fie pierdute, iar copiii să rămână să învețe în continuare în condiții cu totul și cu totul necorespunzătoare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, două întrebări scurte, urmează domnul senator Attila Cseke.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Elena Udrea, Ministerul Turismului.

Doamna ministru, Mai mulți proprietari ai hotelurilor de tranzit din județul Vâlcea mi-au semnalat, în timpul audiențelor acordate, faptul că turismul de tranzit este în acest moment în cădere liberă, pe fondul crizei financiare.

Având în vedere faptul că turismul nu mai funcționează ca în anii precedenți, primii afectați sunt proprietarii de hoteluri care exploatează nișa turismului de business.

Conform studiilor recente, s-a înregistrat o scădere de peste 15% a turismului de business, față de aceeași perioadă a anului 2008, iar proprietarii se așteaptă la o scădere cu 50% a veniturilor până la sfârșitul anului.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să luați pentru remedierea acestei situații.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Pot să prezint și a doua întrebare?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Conform informațiilor înregistrate în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, numărul total al șomerilor a fost de 517.741 persoane.

Rata șomajului înregistrat în luna aprilie a fost de 5,7%, față de 5,6% în luna martie 2009 și 3,9% în luna martie a anului 2008.

Fondul Monetar Internațional ne avertizează că șomajul se va acutiza drastic, ajungând la circa 800.000 șomeri până la sfârșitul anului 2009.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să luați pentru a le asigura românilor păstrarea locurilor de muncă, ținând cont de faptul că, în ultima perioadă, se închid în fiecare săptămână zeci de firme, iar creșterea numărului șomerilor a luat o amploare fără precedent în ultimii ani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Attila Cseke a depus cele două întrebări, una adresată Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, cealaltă adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 
Dumitru Oprea

În continuare, dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, pentru a prezenta o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Ion Rotaru, cu o întrebare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Obiectul întrebării: "Unde mai învățăm meseriile pe cale de dispariție"?

De la începutul anului, școlile, inspectoratele, dar și o parte dintre părinți se frământă, pentru că Hotărârea de Guvern privind admiterea în învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2009-2010 nu mai prevede locuri în școlile de artă și meserii.

Este posibil ca decizia de desființare a școlilor de artă și meserii să fie una cu efecte pozitive pe termen scurt, dar, pe termen lung, să se dovedească păguboasă.

Chiar dacă, potrivit directivelor europene, 81% din absolvenții de gimnaziu trebuie să acceadă în învățământul liceal, este necesar să se aibă în vedere că mulți dintre ei, din motive financiare sau sociale, nu pot continua o astfel de formă de învățământ.

Pe de altă parte, tendința generală a sistemului educațional mondial este de a oferi o calificare tinerilor într-un timp cât mai scurt, pentru a fi absorbiți cât mai repede pe piața muncii.

În același timp, constatăm că sunt meserii ce înregistrează un deficit al calificărilor, motiv pentru care păstrarea unui număr de școli de arte și meserii este justificată.

Decizia de desființare nu trebuie să se bazeze doar pe considerentul că în ultimii ani a fost inflație de locuri în aceste școli, iar aceasta a condus la trecerea lor în banalitate, ci trebuie să se ia în calcul cerințele pieței.

Pe lângă aspectele discutabile ale eliminării din sistemul educațional a școlilor de arte și meserii, ministerul nu a elaborat nici metodologia privind intrarea lor în lichidare, având în vedere efectele unei astfel de acțiuni.

În aceste condiții, doamna ministru, vă rugăm să ne comunicați măsurile pe care le veți întreprinde pentru a păstra un număr limitat de școli de arte și meserii, pe segmente înguste, solicitate de piața muncii, pe baza unor criterii bine fundamentate, și, pentru cele care vor intra în regim de lichidare, să specificați momentul în care se va emite metodologia necesară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Ion Rotaru

Are cuvântul domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Andrei Răzvan Micu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care, din câte știu, are această responsabilitate și coordonează această activitate.

Domnule vicepreședinte, În programul de audiență se prezintă, în continuare, mulți oameni nemulțumiți de ritmul lent de soluționare a dosarelor de despăgubiri, constituite în temeiul Legii fondului funciar, înaintate de Instituția Prefectului Brăila către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi furniza o situație detaliată a dosarelor de despăgubiri transmise de prefectura Brăila, în care să cuprindeți următoarele date:

  • numărul total de dosare de despăgubire înaintate până la această dată;
  • numărul total de dosare de despăgubiri selectate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;
  • numărul de dosare soluționate prin emiterea titlurilor de despăgubire;
  • numărul total de dosare pentru care procedura de aprobare a despăgubirilor se află în curs de derulare; și, o ultimă chestiune, - dacă aveți în vedere măsuri de urgentare a ritmului de soluționare a acestor dosare și care sunt acestea.

Solicit răspuns în scris și verbal la problemele ridicate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe David

Domnul senator Gheorghe David, apoi încheiem sesiunea întrebărilor.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, În ultimul timp, în sesizările primite din partea beneficiarilor formelor de plată directă pe suprafață din județul Timiș, aceștia declară că încă nu și-au primit toate drepturile legale aferente anului 2008 pentru aceste plăți directe pe suprafață.

Prin urmare, vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați data la care vor fi finalizate aceste plăți, numărul de beneficiari și suprafețele rămase de plătit la nivel național și, în special, la nivelul județului Timiș.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru operativitate.

 
 

Au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței:

doamna senator Sorina Plăcintă - întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Gabriel Mutu - întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL - o întrebare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Raymond Luca - întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Ovidius Mărcuțianu - întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor și domnul senator Cseke Attila Zoltán - l-am menționat deja, dar repet pentru stenogramă -, două întrebări: prima întrebare adresată Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap și a doua întrebare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 
Ion Bara

La sesiunea de interpelări, dau cuvântul domnului senator Ion Bara, Grupul parlamentar al PD-L, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Ion Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării durabile.

Domnule ministru, Situația privind selectarea proiectelor în cadrul Programului național de dezvoltare durabilă - Măsura 3.2.2.

este atât de contrastantă de la o regiune de dezvoltare la alta și, implicit, de la un județ la altul, încât nu poate fi justificată neapărat de o eventuală capacitate competițională diferită a comunităților locale, cum am fi tentați să credem în lipsa unei analize profunde.

Dimpotrivă, cauzele sunt de altă natură și țin de aplicarea unor criterii și punctaje de evaluare la stabilirea cărora nu s-a avut în vedere și specificul unei zone teritoriale.

Este suficient să amintim în acest sens că în sesiunile din martie, aprilie și mai 2008, din 127 proiecte aprobate, regiunile de dezvoltare Sud-Centru și Sud-Est nu aveau decât 5-7, respectiv 9 proiecte selectate, în timp ce Regiunea de dezvoltare Nord-Vest promovase 30 de proiecte, iar Regiunea de dezvoltare Nord-Est - 44 de proiecte.

Situația pe regiuni a proiectelor selectate se menține la fel de diferită și în sesiunea din noiembrie-decembrie 2008, când Regiunea de dezvoltare Sud-Est se alege cu doar 6 proiecte selectate sau Regiunea de dezvoltare Sud - 12 proiecte, în timp ce regiunile Nord-Est și Nord-Vest își adaugă la cele existente alte 31, respectiv 32 de proiecte admise.

Așa se face că în anul 2008 o regiune reușește să atragă în jur de 200.000.000 euro, iar o alta este nevoită să se mulțumească cu 35 - 40.000.000 euro.

Așadar, ne întrebăm dacă dorința de dezvoltare a comunităților locale și interesul administrației publice locale de accesare a fondurilor europene pot fi materializate atâta timp cât comunele sub 2.000 de locuitori, cum sunt în bună parte cele din județul Tulcea, sunt dezavantajate drastic de punctaj, de parcă locuitorii acestor localități nu ar avea același drept la confort normal doar fiindcă aparțin unei zone cu un altfel de specific.

Ne întrebăm, de asemenea, în ce măsură competiția, absolut necesară de altfel, oferă șanse egale tuturor comunităților locale, dacă cele care se află în zonele cuprinse în Programul "Natura 2000" - cum sunt majoritatea comunelor din județul Tulcea, 80% din suprafața acestuia fiind inclusă în acest program - trebuie să îndeplinească condiții suplimentare constând în avize speciale și studii de impact, care dezavantajează, în loc să favorizeze, pentru că aparțin unor zone cu specific aparte.

Mai mult decât atât, modificările aduse de noul punctaj accentuează dezechilibrul pe care l-am evidențiat prin faptul că proiecte foarte bune, cu un punctaj de 60-65 și 70 puncte, dintr-un total de maximum 90 puncte posibile, sunt departajate doar de gradul de sărăcie, un criteriu destul de subiectiv, de altfel.

Se mai observă că, din dorința de a obține un punctaj corespunzător, unele comune sunt tentate să includă în proiectul integrat componente sociale care nu se regăsesc neapărat printre priorități și, mai mult decât atât, nu vor putea fi susținute din bugetul local.

Nu ne îndoim, domnule ministru, că sunteți în posesia unei analize complexe și detaliate a programului, analiză care sperăm că întărește observațiile noastre, și vă adresăm rugămintea să interveniți pentru corectarea inadvertențelor săvârșite anterior în abordarea dezvoltării durabile a zonei rurale.

Considerăm că o soluție oportună, care ar putea corecta imediat, într-o oarecare măsură, dezechilibrul creat în sesiunile anterioare, ar fi finanțarea tuturor proiectelor eligibile de 60-65 și 70 de puncte din sesiunea noiembrie-decembrie 2008.

S-ar evita astfel și risipirea unor sume importante cheltuite de comunitățile locale pentru realizarea documentațiilor de finanțare, sume de bani publici ce sunt estimate la un total de 18,5 milioane euro.

Doresc răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru, În data de 24.04.2009 au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr. 268 deciziile președintelui Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii privind aprobarea procedurilor de implementare a programelor cu finanțare de la bugetul de stat, pe anul 2009, pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor, programe devenite operaționale începând cu data de 5 mai 2009.

Finanțarea nerambursabilă a acestor proiecte face parte din categoria ajutoarelor de stat, ajutoare care se acordă în limita pragului de minimis, în valoare de 200 euro.

Ținând cont de contextul socio-economic general din țară la momentul actual, de situația economică generală, de veniturile și nivelul de sărăcie, de performanța din sectoarele agricol, forestier și alimentar, condițiile de mediu, managementul resurselor naturale în agricultură și silvicultură, agricultura ecologică, schimbările climatice, economia rurală și calitatea vieții și, de asemenea, ținând cont de faptul că alte țări din Uniunea Europeană au stabilit un prag de minimis de până la 500 euro, vă rog să-mi spuneți, domnule prim-ministru, dacă în strategia Guvernului României s-a luat în calcul posibilitatea măririi pragului de minimis și data la care estimați că se va face această modificare.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Un fenomen devenit îngrijorător în România în acest an este problema nașterilor apărute la mamele minore.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, începând cu anul 1990 au născut 36.928 mame cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, în acest moment cifra nașterilor stabilizându-se undeva în jurul a 24.000 nașteri pe an în cazul mamelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.

În prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România ocupă locul al II-lea în Europa, după Marea Britanie, în ceea ce privește numărul de nașteri înregistrat la fete cu vârste între 15 și 19 ani, reprezentând aproximativ 15% din numărul femeilor care devin mame.

Măsuri pentru combaterea acestui fenomen alarmant pot fi luate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin suplimentarea orelor de educație sexuală din școli, inclusiv dotarea cabinetelor școlare cu personal specializat care să-i informeze pe tinerii sub 18 ani care și-au început viața sexuală despre metodele de contracepție și chiar să pună la dispoziția acestora mijloace contraceptive gratuite.

Vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Educației, Cercetării și Inovării cunoaște gravitatea fenomenului mamelor minore, consecințele acestuia asupra societății românești și dacă are în plan luarea de măsuri pentru combaterea acestei situații alarmante.

Vă mulțumesc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza a depus interpelarea în scris, la secretariatul ședinței.

 
Elena Mitrea

Dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Elena Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: "Stare pod Gârleni, județul Bacău".

Domnule ministru, Aduc în actualitate și la cunoștința dumneavoastră o problemă importantă pentru zonă, problemă care continuă să rămână permanentă.

Subiectul interpelării mele este starea podului peste Bistrița, situat pe DN15, în localitatea Gârleni, la kilometrul 358-362, un drum important din județul Bacău, intens circulat și care face legătura municipiului Bacău cu orașele Buhuși și Piatra-Neamț.

Circulația pe acest pod este restricționată de trei ani la viteza de 5 kilometri/oră, cauza restricționării fiind vechimea podului, ca de altfel și a altor poduri din județ la care nu s-au efectuat niciodată lucrări de reabilitare, cu excepția asfaltărilor, dar și inundațiile din anii 2003-2005 și cele care au urmat.

În zona podului, pe o distanță de circa 100 metri, sunt montate 37 indicatoare de circulație, neputând fi observate și respectate în totalitate de participanții la trafic, multe fiind inutile acum.

Poate își vor redobândi rostul când vor începe lucrările.

În prezent, circulația se desfășoară alternativ, fără semafor, pe un singur sens și este interzisă trecerea autovehiculelor cu o greutate mai mare de 15 tone.

Traseul acestora este deviat și sunt obligate să ocolească prin Roman - Secuieni, adăugând 90 kilometri la traseu, ca să ajungă de la Bacău la Buhuși, localități între care există o distanță de doar 27 kilometri.

Cu aceeași problemă se confruntă și cei care circulă pe traseul Bacău - Piatra-Neamț.

Traseul impus include zona Orbic - Buhuși, un drum subdimensionat pentru transportul de mare tonaj.

Acest fapt creează probleme și disconfort pentru localnicii ale căror case sunt situate de o parte și de alta a drumului și foarte aproape de acesta, aceștia asistând neputincioși la fisurile care se adâncesc zilnic în pereții caselor pe care le întrețin cu greu în vremurile actuale.

De asemenea, agenții economici din zonă sunt nevoiți să plătească suplimentar cheltuieli de transport.

Investitorii care sunt interesați de posibilitatea și facilitățile pe care le oferă autoritățile locale au invocat infrastructura precară, la care se adaugă dificultățile privind transportul înspre și dinspre orașele Buhuși și Piatra-Neamț.

Toate acestea au fost subiecte de presă și televiziune și au constituit demersuri ale autorităților locale și consiliului județean.

Cu tot respectul cuvenit, vă rog să analizați situația adusă în actualitate prin prezenta interpelare, deoarece îngrijorarea mea este mare, având informația că în lista restricționărilor, emisă de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași pentru luna mai 2009, podul Gârleni figurează cu "Restricție permanentă", motivația fiind "Degradare pod".

În speranța unei decizii de finanțare a lucrărilor de reabilitare a podului Gârleni, vă mulțumesc în numele tuturor celor care circulă zilnic acest tronson, al localnicilor pe care nu-i despăgubește nimeni, în numele agenților economici din zonă și, de ce nu, în numele viitorilor investitori care așteaptă să se deschidă calea spre un mult sperat progres economic.

Asigurându-vă de cele mai bune sentimente, solicit răspuns în scris și oral.

Senator de Bacău, Elena Mitrea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
Laurențiu Florian Coca

Ultimul vorbitor de astăzi la secțiunea interpelări este domnul senator Laurențiu Florian Coca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului profesor doctor Irinel Popescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

După cum bine știți, fac parte din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Circumscripția electorală nr. 40 - Vâlcea, Colegiul electoral nr. 1.

Domnule profesor, Persoanele asigurate la Casa de Asigurări de Sănătate beneficiază, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, de tratament balnear.

Biletele de tratament balnear sunt suportate atât de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și, în alte cazuri, de către persoanele asigurate.

În afara acestor drepturi ce decurg din calitatea de asigurat și contribuitor la asigurările de sănătate, pensionarii și persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale din cadrul Caselor teritoriale de pensii, conform Legii nr. 19/2000, art. 109, beneficiază, de asemenea, de bilete de tratament.

Acestea sunt suportate, în cote-părți, de asigurările sociale de pensii și de persoanele asigurate.

Domnule președinte, Acest paralelism privind administrarea biletelor de tratament are mai multe inconveniente care generează nemulțumirea atât a persoanelor asigurate și beneficiare ale biletelor, cât și a instituțiilor care trebuie să înscrie persoanele solicitate și să distribuie biletele.

Am în vedere aici Casele județene sau teritoriale de pensii.

În același timp, diagnosticul, prescrierea tratamentului și administrarea de specialitate țin de personalul medical din sistemul asigurărilor de sănătate.

Domnule președinte, Interpelarea mea are ca obiect cunoașterea punctului dumneavoastră de vedere cu privire la disponibilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a prelua întreaga activitate legată de biletele de tratament și de a se ocupa, ca singură instituție, de administrarea acesteia.

Evident, ne interesează, dacă sunteți de acord, ca diferența dintre costul biletelor și contribuția achitată de asigurați să fie suportată din bugetul Fondului de asigurări de sănătate.

Doresc să cunosc poziția dumneavoastră în această problemă, deoarece intenționez să inițiez o propunere legislativă care să vizeze trecerea administrării biletelor de tratament de la Casele teritoriale de pensii și bugetul asigurărilor sociale de pensii la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și bugetul Fondului de asigurări de sănătate.

Cu respect, senator Laurențiu Florian Coca.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Pentru stenogramă, menționez că au depus interpelări în scris, la secretariatul ședinței: domnul senator Dorel Constantin Borza - interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice; doamna senator Mihaela Popa - interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; domnul senator Orest Onofrei - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale; domnul senator Chivu Sorin Serioja - două interpelări: una adresată Ministerului Sănătății și una adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; domnul senator Trifon Belacurencu - interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Vasile Mustățea - două interpelări adresate Ministerului Finanțelor Publice; domnul senator Cornel Popa - o interpelare adresată prim-ministrului și o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Raymond Luca - două interpelări: o interpelare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și o interpelare adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; domnul senator Ovidius Mărcuțianu - două interpelări, ambele adresate prim-ministrului; domnul senator Attila Cseke - interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 6:09
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro