Plen
Sittings of the Senate of June 15, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.81/25-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 15-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 15, 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 16.10.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnii senatori Orest Onofrei și Gheorghe David, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Stimate colege, Stimați colegi, Declar deschise lucrările ședinței Senatului din 15 iunie 2009.

În cursul ședinței voi fi asistat de doamna senator Doina Silistru și domnul senator Orest Onofrei, secretari ai Senatului.

În acest moment sunt prezenți 89 de senatori.

În fața dumneavoastră aveți ordinea de zi, așa cum a fost propusă de Biroul permanent.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Înțeleg că există o intervenție pe procedură din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă este posibil, vin cu următoarea propunere, și o supun atenției dumneavoastră și a colegilor, ca punctul 21 din ordinea de zi să fie discutat la punctul 4 din ordinea de zi, având în vedere importanța punctului 21 și, categoric, nu numai importanța, ci și faptul că a mai fost discutat.

Consider că ar fi extrem de oportun să decidem asupra acestui fapt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Oricum, astăzi suntem într-o ședință de vot asupra legilor organice.

Dacă există o dorință din partea Grupului parlamentar al PD-L pentru devansarea acestui punct, el poate fi, în cel mai bun caz, devansat la începutul proiectelor de lege care au vot final, nu înaintea celor care au nevoie de dezbatere pe fond.

Dacă doriți, vă rog să reformulați propunerea dumneavoastră.

Înțeleg că ați dori să o aveți undeva la începutul calupului de legi organice care au nevoie de vot final astăzi.

Domnule senator Igaș, vă rog.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Domnule președinte,

Noi am vrea să trecem la vot cât mai repede.

Eventual, mai fac o propunere: să dezbatem și să votăm până la epuizarea ordinii de zi pe care o avem astăzi în mapă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnul senator Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, plenul Senatului a dat un vot.

S-a votat programul.

În al doilea rând, eu vă reamintesc punctul 23 al protocolului celor două partide aflate la guvernare, care vorbește despre îmbunătățirea activității parlamentare_ și noi începem ședințele întotdeauna cu cel puțin o oră mai târziu.

Bineînțeles că nu se poate renunța nici la declarațiile politice, nici la întrebări și interpelări, și nu putem să prelungim programul decât așa cum s-a votat și așa cum este și firesc, până la ora 18.00. (Locul domnului senator Orest Onofrei este luat de domnul senator Gheorghe David.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

O vom lua în ordine.

Este vorba de propunerea de a devansa acest proiect de lege undeva mai sus pe ordinea noastră de dezbatere, dar trebuie să fie la începutul listei de proiecte legislative care au nevoie de vot final astăzi, pentru a putea să păstrăm o anumită coerență agendei noastre.

Dacă ne uităm pe ordinea de zi, primul proiect de lege care necesită vot pe raport și vot final este punctul 10.

Nu cred că există o dificultate de a încerca să reordonăm în interiorul aceleiași spețe proiectele de legi, dar, evident, această propunere trebuie supusă votului plenului Senatului.

Practic, propunerea este aceea ca punctul 21 din ordinea de zi să devină punctul 10, urmând ca celelalte puncte să curgă în mod firesc, în continuarea ordinii de zi de astăzi.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea a fost aprobată.

Considerăm ordinea de zi aprobată, cu această modificare.

Salut prezența domnului senator Gheorghe David alături de noi.

Din punct de vedere al programului de lucru de astăzi, avem un program modificat, din cauza programării la ora 19.00 a dezbaterii moțiunii prezentate de Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al UDMR pe teme privind armata.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru de astăzi, având ca element de noutate dezbaterea moțiunii simple introduse de cele două grupuri parlamentare de la ora 19.00 până la ora 21.00.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru de astăzi a fost aprobat de plenul Senatului.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori: Iulian Bădescu (PD-L) - declarație politică având ca temă activitatea Cabinetului Emil Boc;

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise declarații politice.

Avem un număr de colegi care au depus deja la secretariatul ședinței textul declarațiilor politice.

Primul înscris pe listă, din partea Grupului parlamentar al PD-L, este domnul senator Iulian Bădescu, se pregătește domnul senator Ovidius Mărcuțianu - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Bădescu.

   

Domnul Iulian Bădescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Eforturile depuse de Cabinetul Emil Boc, de la preluarea mandatului și până în prezent, pentru identificarea căilor de acțiune menite să ajute economia românească să se relanseze sunt remarcabile, iar direcțiile de implicare guvernamentală, identificate prin pachetul de măsuri anticriză, sunt puse în aplicare punct cu punct, cu seriozitatea unui ceasornic elvețian.

Astfel, promisiunea Executivului de a reduce numărul de taxe și tarife nefiscale a ajuns la momentul materializării.

În ultima ședință de guvern au fost adoptate acte normative prin care a fost redus un număr important de taxe și tarife.

Au fost identificate 491 de dări pe care cetățenii le plătesc în prezent.

Dintre acestea, grupul de lucru a formulat propuneri pentru comasarea, reducerea sau anularea a 186.

În prezent, există acte normative aprobate de Guvern prin ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern și ordine de miniștri pentru anularea, comasarea sau desființarea a 102 taxe.

Premierul Emil Boc ne-a spus că mai sunt 84 de dări care vor fi reduse sau comasate prin ordine ale miniștrilor.

Cu alte cuvinte, astăzi avem cu 102 taxe și impozite mai puține decât cele existente în România înainte de ședința de guvern de săptămâna trecută.

Stimați colegi,

Pe de altă parte, legea salarizării bugetarilor este și ea la punctul final în ceea ce privește elaborarea.

S-a spus de nenumărate ori că acest act normativ nu va căpăta o formă acceptabilă pentru membrii societății românești, din pricina presiunilor acelor categorii privilegiate ale societății ce au avut și până acum pârghiile necesare exercitării unui lobby eficient.

Realitatea ne spune că s-au încheiat deja negocierile cu reprezentanții tuturor ministerelor în vederea stabilirii salariilor din grila unică.

Săptămâna aceasta, grupul de lucru de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale va finaliza proiectul de lege.

Vorbim, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, despre punerea în drepturi a dascălilor.

Conform actului normativ aflat în stadiul final al elaborării, un profesor debutant va avea un salariu de 3.300 de lei, iar un profesor care și-a luat definitivatul va câștiga 4.300 de lei.

Un profesor cu gradul II va câștiga maximum 4.900 de lei, iar un profesor cu gradul I cu o vechime de peste 40 de ani va avea 5.500 de lei.

Doamnelor și domnilor, Aceste niveluri de venit vin să arate, pentru prima dată, că societatea românească postdecembristă înțelege să redea dascălilor întreaga demnitate de care este firesc să se bucure, din perspectiva activității vitale pe care aceștia o depun în vederea educării generației viitoare.

Legea salarizării unice va fi implementată pe o perioadă de trei ani, începând cu 2010, raportul dintre salariul minim pe economie și salariul de bază maxim urmând să fie de cel mult 1 la 15, prin creșterea salariilor mici și medii, concomitent cu înghețarea sau majorarea cu sume mici a salariilor mari.

"Nu vom mai avea legi sectoriale pentru diversele categorii de persoane care sunt plătite din fondurile publice în România și prin intermediul cărora, în decursul timpului, s-au creat sisteme privilegiate pentru diverse categorii de bugetari", a transmis prim-ministrul săptămâna trecută.

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă măsurile de care am pomenit până acum se referă la planurile deja trasate de Cabinetul Boc la preluarea frâielor guvernării, la fel de important este să remarcăm faptul că provocările ivite pe parcurs, în ceea ce privește parcursul economiei românești, sunt la fel de importante pentru Guvernul pe care Partidul Democrat Liberal îl susține.

Cel mai bun exemplu este memorandumul privitor la sectorul agricol, elaborat săptămâna trecută de Executiv în urma semnalelor de alarmă trase de fermieri.

Măsurile identificate de membrii Cabinetului se referă la asigurarea unei mai bune reglementări și funcționări a sectorului agricol.

Astfel, Guvernul se preocupă de asigurarea resurselor financiare și plata ajutoarelor aferente sectorului agricol, respectiv plata națională direct complementară, începând cu luna august 2009.

Cu alte cuvinte, vor fi efectuate la timp plățile pentru sectorul zootehnic.

Pe de ală parte, Guvernul a recunoscut că fermierii români sunt dezavantajați de faptul că din import nu vine întotdeauna lapte de cea mai bună calitate, dar care este cu mult mai ieftin decât laptele autohton, iar asta creează o concurență neloială cu piața internă.

Pentru a respecta concurența loială și cadrul legislativ european, Cabinetul Emil Boc a decis înființarea unei comisii mixte, formate din reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Direcției Generale a Vămilor, ai inspectoratelor fitosanitare, vamale și ai organizațiilor profesionale ale fermierilor, pentru verificarea calității produselor provenite din state terțe sau din schimbul intercomunitar.

Aceste controale se vor desfășura chiar în punctele vamale.

În plus, Cabinetul a decis compensarea datoriilor producătorilor agricoli către bugetul de stat cu sumele cuvenite acestora cu titlul de susținere financiară, prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Ca o concluzie, putem spune că măsurile luate respectă strategia Guvernului de a reorienta cheltuielile publice către investiții și de a încuraja investițiile private.

În plus, în mod evident, activitatea Cabinetului Boc este orientată spre măsuri de protejare a grupurilor vulnerabile.

Noi, Partidul Democrat Liberal, suntem determinați să generăm prin politici bugetare venituri suplimentare la bugetul de stat și să grăbim procesul de redresare a economiei naționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Florin Constantinescu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Piatra de moară a economiei românești - condițiile drastice de accesare a unui credit;

Îi cer scuze domnului senator Mărcuțianu.

Pe lista noastră, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, era domnul Florin Constantinescu.

După expunerea domnului Florin Constantinescu va urma la cuvânt domnul senator Ovidius Mărcuțianu - Grupul parlamentar al PNL.

Vă cer scuze pentru omitere.

   

Domnul Florin Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o "Piatra de moară a economiei românești - condițiile drastice de accesare a unui credit".

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Înaintea oricărei furtuni există un moment de liniște care parcă ar prevesti-o.

Acum, la noi în țară, este o liniște bolnăvicioasă care prevestește o mare furtună.

Este probabil ca această furtună să poarte numele de "marea destrămare națională".

Cauza principală nu este criza mondială.

Criza este doar un factor amplificator.

Cine a călătorit recent în Occident a văzut imediat diferența.

În România fețele oamenilor sunt încrâncenate sau triste.

Oamenii merg îngândurați pe stradă, pentru că se gândesc ce să pună pe masă a doua zi sau cu ce-și vor îmbrăca copiii la școală la toamnă.

În România majoritatea salariaților așteaptă leafa pentru a o da, în aceeași zi, pe datoriile făcute pentru o casă, o mașină sau pur și simplu pentru nevoile personale.

În România cei care nu au luat un credit anul trecut, pentru că "au mai așteptat", nici nu-l vor mai vedea în acest an.

Românii au trecut, în doar doi, trei ani, de la frumoasă frenezie a muncii la păguboasa disperare a jucătorului.

Cele mai bune afaceri în România de azi sunt sălile de jocuri, cârciumile și acatistele.

La noi, unul din doi români joacă la loto, iar câștigul este așteptat cu sufletul la gură, ca o minune dumnezeiască, toți amăgindu-se că în duminica asta vor câștiga potul cel mare.

La asemenea realități, avem o politică pe măsură.

La noi toate partidele au câștigat la alegerile europarlamentare, dar au câștigat doar locurile în Parlamentul European.

Legitimitatea profundă, dată de o majoritate reală, nu există, pentru că prezența a fost slabă, iar cauza o reprezintă lehamitea de viața politică pe care o au cetățenii din România.

O spun cu toată responsabilitatea și tristețea, chiar dacă în colegiul meu prezența a fost relativ bună.

Aceasta este realitatea socio-politică.

Realitatea economică este mult mai gravă și, din păcate, nu se vede niciun semn bun.

Privind din teritoriu, nu pot fi mulțumit de performanțele de până acum ale Guvernului.

Ministerele economice fac joc de glezne, ministerele sociale dau mărunt din buze.

Statul nu mai poate face nimic dacă nu este susținut și de voință politică.

Conform analiștilor în domeniu, economia a scăzut constant de la începutul anului.

Așa cum se arăta deunăzi, în aprilie există o aplecare în jos, o decelerare de 1% a creditelor noi acordate companiilor.

Deși vor să se autosusțină, întreprinderile, companiile mari sau mai mici nu vor reuși nici măcar să mai ia un credit, darmite să-l plătească înapoi.

Situația este simplă și oarecum hilară.

S-au impus astfel de condiții, încât companiile nu pot contracta un credit.

Același lucru se întâmplă și cu persoanele fizice.

Chit că suntem buni plătitori ai creditelor, experții estimează că în următorii ani se vor dubla cazurile de incapacitate de plată, din cauza faptului că populația nu are economii, în timp ce riscul șomajului este din ce în ce mai mare.

Stimați colegi,

Un calcul simplu ne arată că, odată ce o bancă dă un credit unei companii sau întreprinderi în monedă străină, să zicem, în condițiile unei deprecieri a monedei locale, acesta este aproape imposibil de plătit.

Cu cât rata neachitării creditelor este mai mare, cu atât pierderile sunt mai mari.

Să zicem că o bancă oarecare are un capital propriu pe care îl consumă dând credite.

Cel puțin 10 procente din aceste credite nu mai pot fi încasate din cauza incapacității de plată a companiilor.

Capitalul propriu scade vizibil, iar banca respectivă are nevoie urgentă de capital proaspăt.

Dacă banca-mamă nu reușește să pună la dispoziție filialei din România acest capital, filiala va da faliment.

Dacă și acest lucru se întâmplă - și ca această filială mai sunt și altele, ale altor bănci -, atunci sistemul economic s-ar duce de râpă, iar statul, de asemenea, ar da faliment.

Atunci care ar fi singura variantă? Ca banca să intre în administrarea statului.

Dar cine mai poate salva statul? Vrem oare să se ajungă până aici? Iată întrebări pe care le consider esențiale pentru analiza situației actuale.

Îngreunarea condițiilor de creditare și schimbarea legislației în vigoare nu au făcut decât să dea întreprinderilor și oamenilor o bâtă în moalele capului.

Condiția absolut necesară de a rezista anului critic pe care îl traversăm este aceea de a revedea condițiile creditării.

Apreciem demersul domnului președinte Traian Băsescu de a discuta cu bancherii, dar acest lucru nu este suficient.

Nu putem accepta să devenim sclavii unor conjuncturi, dar nici nu putem face haiducie cu băncile.

Creditul și încrederea sunt două cuvinte înrudite.

Amândouă depind de predictibilitatea mediului social, economic și politic, iar predictibilitatea este în strânsă corelație cu coerența și buna aplicare a legilor.

Suntem capabili să construim o strategie de relansare economică.

Am mai făcut-o de-a lungul istoriei.

Vă propun să ne aplecăm asupra cadrului legislativ existent privind creditarea și să vedem ce anume putem modifica pentru a înlesni accesul companiilor la credite și pentru a facilita relansarea economică a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Ovidius Mărcuțianu (PNL) - declarație politică cu titlul Optimismul oficial poate fi ușor confundat cu pesimismul;

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Frunda György.

   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vine după declarația anterioară a colegului meu - deci "Optimismul oficial poate fi ușor confundat cu pesimismul" -, se referă, din nou, la agricultură.

Este evident că, din punct de vedere economic, am atins un nivel atât de scăzut, atât de periculos, încât relansarea așteptată nu se poate întrevedea decât pe termen lung și foarte lung.

Agricultura nu poate face nici ea excepții.

Este recunoscut că se află într-o criză atât de profundă, încât a trecut de plutonul supercodașilor, și totuși nimeni nu se alarmează.

Nu se mai stingherește nimeni nici dacă bătrânii mor de foame sau de frig, nici de copiii subnutriți, nici de cei care își dau foc, nici de cei care se spânzură, nici de cei care se aruncă în cap de la etaj, nici de cei plini de râie, nici de cei care mor cu zile în spitale, lucruri despre care mass-media din România este plină.

Nimic din ce este mai rău nu mai este anormal.

Iată de ce, în loc să se îngrijoreze cât de cât, cei mai mulți factori ai actualei puteri consideră această stare absolut normală, un optimism bolnăvicios care îi stăpânește pe cei mai înalți în funcție, demonstrând distanța care îi separă de realitățile țării.

Atunci când spaniolii au cucerit America, au devenit proprietari furând sau cumpărând pământ de la indienii localnici și s-au apucat să facă agricultură.

Au început să cultive cereale, să crească vite și cai și să facă plantații de pomi.

Agricultura a fost prima ramură economică a Americii.

Cu ea a început America să fie mare și să ajungă ceea ce a ajuns.

Când englezii au cucerit Australia și Canada, tot cu agricultură au început.

Românii au devenit mari în istorie, în primul rând, prin agricultură.

La fel și europenii din Vest.

Agricultura, după ce s-a născut, s-a organizat, după ce s-a organizat, s-a tehnologizat.

Așa se face că în țările superdezvoltate, deși indirect în agricultură lucrează între 3% și 7% din populația țării respective, pentru ramurile economice din amonte și aval care au legătură cu agricultura lucrează circa 70% din populația activă.

Este evident și recunoscut că agricultura a fost cea care a demarat, a stimulat dezvoltările industriale, care apoi, la rândul lor, au susținut tehnologic și chiar financiar agricultura.

Aceasta este regula de bază a dezvoltării civilizațiilor moderne.

În România, după cel de-Al Doilea Război Mondial, lucrurile s-au așezat tot timpul invers, adică agricultura a rămas o ramură importantă care a subvenționat tot timpul industria, industrie care astăzi, după cum bine știți, nu mai există.

Și lucrurile nu s-au schimbat nici acum.

Optimismul generat de factorii puterii intră în contradicție cu logica fluxurilor și a necesității de dezvoltare, și aceasta din cauza inversărilor.

Drama agriculturii va fi de acum de lungă durată.

Agricultura românească se îndreaptă spre savanizare, africanizare, nicidecum spre europenizare.

Dacă nu dorim să devenim simpli culegători de mere pădurețe, și poate și de ciuperci, este absolut necesară relansarea unei gândiri constructive în agricultura românească, altminteri optimismul poate fi ușor confundat cu pesimismul realității românești.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Frunda György (UDMR) - declarație politică având ca temă recenta emitere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

Domnul senator Frunda.

Se pregătește domnul senator Mihail Hărdău.

   

Domnul Frunda György:

Distins Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Esența democrației și a statului de drept constă în faptul ca puterile statului să fie separate, să se controleze și să se echilibreze reciproc.

Acest principiu este prevăzut chiar în primul articol al Constituției României, act fundamental care prevede, de asemenea, că singurul organ legiuitor în țara noastră este Parlamentul.

Constituanta a stabilit însă și o derogare, permițând delegarea legislativă, pentru anumite situații, în favoarea Guvernului.

În baza acestei delegări, Guvernul poate adopta ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență.

Întrucât până în 2003, anul revizuirii Constituției, a fost o avalanșă de ordonanțe de urgență și ordonanțe simple, numărul lor crescând de la o guvernare la alta, Constituanta, în 2003, a simțit nevoia să restrângă plaja ordonanțelor simple sau a ordonanțelor de urgență, arătând că ordonanțele de urgență trebuie motivate de Guvern, iar Parlamentul trebuie să discute și să adopte procedura de urgență solicitată.

Din nefericire, și noul Guvern a adoptat o serie de ordonanțe care au fost stabilite neconstituționale sau care sunt în dezbaterea Curții Constituționale.

Niciodată însă, din 1990 până astăzi, nu a existat o tentativă de înfrângere a democrației și a statului de drept așa cum face actualul Guvern prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61 din 3 iunie 2009.

Ce dorește această ordonanță? Această ordonanță dorește nici mai mult nici mai puțin decât să-și permită să modifice prevederile proiectelor de lege adoptate de Parlament între momentul adoptării și momentul publicării în Monitorul Oficial.

Adică, doamnelor și domnilor colegi, Parlamentul nu va mai fi organ legislativ, corp legiuitor, dacă adoptăm această ordonanță, ci va fi un simplu instrument de recomandare, iar Guvernul poate, deciziile acestea, proiectele de hotărâri, să le modifice când și cum vrea, chiar să le abroge, să le proroge, să taie din conținutul lor sau să adauge la conținutul lor.

Dacă această ordonanță este admisă, doamnelor și domnilor colegi, înseamnă sfârșitul democrației și al incipientului stat de drept în România, înseamnă că Parlamentul României nu mai există, că Parlamentul României devine un corp de recomandare către onoratul Guvern, care poate să adopte ceea ce vrea el.

Avem actualul sistem în care, după adoptarea proiectelor de lege, acestea sunt trimise spre promulgare președintelui țării, care, potrivit Constituției, poate refuza promulgarea o singură dată și să formuleze o cerere de reexaminare, iar după cererea de reexaminare este obligat ca, într-un număr determinat de zile, să promulge legea sau, în perioada respectivă, anumite corpuri stabilite de Constituție pot ataca proiectul de lege la Curtea Constituțională.

După adoptarea ei, însă, de către Parlament, legea devine sfântă și trebuie respectată de toată lumea.

Mai mult decât atât, doamnelor și domnilor colegi, într-un stat de drept o lege, odată adoptată, nu poate fi schimbată de Guvern decât într-un timp rezonabil.

În țările occidentale, pentru o lege adoptată, cel puțin 6-8 luni Guvernul nu are nici posibilitatea de a modifica legea respectivă, nu ca la noi, când, prin ordonanțe de urgență sau ordonanțe simple, o lege adoptată este schimbată, la câteva zile după adoptarea ei, de către Guvern.

Vă dau un exemplu concret.

Legea salarizării profesorilor a fost modificată printr-o ordonanță de urgență despre care Curtea Constituțională a stabilit că este neconstituțională și își pierde efectele.

Ce avem de făcut, doamnelor și domnilor colegi? Cel mai simplu este să vă cer ca această ordonanță, care este pe ordinea de zi a comisiilor, să nu fie aprobată.

Acest lucru este mult prea puțin, doamnelor și domnilor colegi din coaliția guvernamentală.

Eu vă cer dumneavoastră, fiind convins de faptul că sunteți cu toții profund conștienți de importanța statului de drept și a democrației, să solicitați Guvernului revocarea acestei ordonanțe.

Ar fi singurul act de decență politică pe care Guvernul îl poate face.

Nu este admis să admitem o asemenea tentativă la înfrângerea fragilei instituții a statului de drept și a principiului democrației în România.

Dacă acceptăm acest lucru, ne merităm soarta, înseamnă că nu suntem parlamentari, înseamnă că poporul nu ne-a trimis aici să-l reprezentăm și să stabilim aici legea, înseamnă că am venit aici ca o anexă a Guvernului României, înseamnă că, din momentul adoptării ei, nu ne vom numi Parlamentul României, ci vom redeveni Marea Adunare Națională sau poate nici atât.

Puneți-vă mâna pe inimă, gândiți-vă lucid la interesele comune ale țării noastre.

Nu este suficient să fii patriot prin declarații, important este ca atunci când votezi și iei măsuri legislative să servești interesul poporului.

Or, cetățenii acestei țări acest lucru așteaptă, ca democrația, statul de drept și drepturile omului să fie respectate.

Dacă nu, degeaba stăm în aceste fotolii.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihail Hărdău (PD-L) - declarație politică intitulată Cercetarea din România - de la dezastru la normalitate;

Domnul senator Mihail Hărdău, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Gheorghe Pavel Bălan.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, mi-am intitulat declarația "Cercetarea din România - de la dezastru la normalitate".

De curând, am stat de vorbă cu un prieten care m-a întrebat: "După părerea ta, ce primează în dezvoltarea unei națiuni, politicul sau economicul?"

I-am răspuns că cele două formează un cuplu de forțe interdependente, care însă nu poate exista fără sprijinul dat de educație și cercetare.

Nu vă voi spune acum că trebuie să sprijinim cercetarea.

Acest lucru îl cunoaștem cu toții foarte bine, mai ales că majoritatea dintre noi a votat pentru un buget care a dat o lovitură grea cercetării din România.

Ne-am asumat consecințele negative provocate de reducerea substanțială a bugetului alocat cercetării, însă asta nu înseamnă că nu putem să facem, totuși, ceva pentru sprijinirea cercetătorilor și a programelor lor.

Dacă nu putem să le dăm bani, măcar putem să le creăm cadrul legislativ care să le permită să-și ducă proiectele la bun sfârșit și care, așa cum chiar cercetătorii se exprimă, să-i aducă la normalitate.

Probabil, cunoașteți faptul că foarte puțini dintre cercetătorii de vârf aleg să-și desfășoare activitatea la noi în țară.

Majoritatea pleacă, pe salarii foarte bine, spre alte zări, unde muncii lor i se acordă creditul pe care îl merită de drept.

Cei care totuși rămân se confruntă cu situații, de multe ori, fără ieșire: nu-și primesc banii la timp, se trezesc că nu mai au fonduri să-și ducă proiectele până la capăt sau, pur și simplu, nu pot intra în competițiile naționale, pentru că nu pot obține creditele necesare derulării unui proiect, chiar dacă îl câștigă.

Instituțiile de care aparțin cercetătorii sunt nevoite să crediteze proiectele din surse proprii pentru efectuarea cheltuielilor necesare.

Banii sunt primiți de instituțiile de cercetare doar după ce cheltuielile corespunzătoare unei etape a proiectului sunt realizate și după ce se face decontarea lor de la buget.

O etapă durează, de obicei, 6 până la 12 luni, iar ulterior finalizării etapei procesul de decontare mai poate dura câteva luni.

În tot acest timp, instituțiile trebuie să mobilizeze sume importante obținute din surse proprii.

În multe cazuri, instituțiile de cercetare, în special cele din domeniul cercetării fundamentale, nu au alte surse de finanțare care să le permită acumularea de fonduri proprii.

Astfel, majoritatea instituțiilor care desfășoară cercetare în România are dificultăți majore în a credita etapele proiectelor, iar cele care fac acest lucru sunt excepția, nu regula.

Majoritatea instituțiilor românești, inclusiv universități mari, se află în această situație, astfel încât este, practic, imposibil de realizat un flux continuu de încasări care să asigure funcționarea în parametri normali a instituției de cercetare, inclusiv prin plata regulată a salariilor.

Derularea în bune condiții a proiectelor este afectată grav de limitarea prin lege a avansului plătibil pentru proiectele de cercetare la 30%.

Se întârzie, de obicei cu aproximativ șase luni - durata minimă a unei etape -, studiile ce depind de achiziția unor echipamente prin faptul că, în loc să se facă achiziția echipamentelor pe loc, cu plata lor, trebuie obținută factura, decontată după terminarea fazei, și apoi făcută plata furnizorilor și obținerea efectivă a echipamentelor.

Dacă împreună reușim să realizăm un cadru legislativ care să permită finanțarea proiectelor de cercetare în avans cu până la 90%, se vor înlătura toate neajunsurile menționate.

Sunt conștient că nu vom rezolva toate problemele cu care se confruntă, însă le vom acorda o șansă.

Este responsabilitatea noastră să ne interesăm de soarta cercetării și este obligația noastră să oferim posibilitatea ca cercetarea din România să se ridice din dezastrul în care se află și să ajungă la normalitate.

Stimați colegi, Vă invit să reflectați asupra acestei probleme, a cărei rezolvare ar putea însemna ușurarea semnificativă a muncii cercetătorilor români.

În speranța că am reușit să trag un semnal de alarmă care nu va rămâne fără răspuns, vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Uzinele reșițene la ceas aniversar;

În continuare, domnul senator Gheorghe Pavel Bălan, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

   

Domnul Gheorghe Pavel Bălan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat declarația politică "Uzinele reșițene la ceas aniversar".

Peste puține zile, uzinele Reșiței împlinesc 238 de ani de existență continuă, și nu doar de atestare documentare.

Dacă este să analizăm strict documentar, constatăm că industria Reșiței și a Banatului de Munte are o istorie chiar mai îndelungată decât cea a Statelor Unite ale Americii, ceea ce vorbește de la sine despre importanța acestui act aniversar.

Fără teama de a greși, putem afirma că uzinele Reșiței se numără printre cele mai vechi complexe industriale ale Europei, ele devansând, prin momentul construirii, renumitele uzine "Krupp", "Vitkovice", "Donawitz", MAN, "Sulzer", "Burmeister " Wein", ca să dăm doar câteva exemple în acest sens.

Pe de altă parte, nu există un alt eveniment care să fi influențat într-o astfel de măsură istoria economică și socială a așezărilor umane de pe Valea Bârzavei și din întregul Banat de Munte.

Dacă la început au fost doar două furnale, botezate "Franciscus" și "Josephus", cu timpul, la Reșița au început să apară atelierul de forjă, pudlajul și laminoarele, atelierul de fabricat tunuri, cocseria, oțelăria și turnătoria.

Toate acestea au pregătit terenul desfășurării unor activități economice de o însemnătate capitală pentru dezvoltarea societății.

Mă refer aici la fabricarea celei dintâi locomotive cu abur din România, în anul 1872, până la motoarele Diesel navale pentru petroliere și mineraliere, a turbinelor cu aburi și a centralelor hidroelectrice.

Practic, în ultimii 40 de ani nu există hidrocentrală în țară care să nu aibă încorporate în ea agregate fabricate de specialiștii și muncitorii Reșiței.

E drept, producția de motoare navale a fost trecută pe linia moartă, dar nu din vina angajaților, ci pentru că alții au distrus flota românească de-a lungul celor 20 de ani de democrație.

În ciuda vicisitudinilor tranziției, care au făcut din Reșița un veritabil pol al nemulțumirilor sociale - să ne amintim doar de marile proteste de stradă ale muncitorilor fostului combinat siderurgic -, industria de aici continuă să supraviețuiască.

În primul rând, este meritul noilor proprietari de la UCM Reșița și TMK, cei care duc mai departe tradiția industrială a Banatului de Munte.

Momentul pe care ne pregătim să-l sărbătorim trebuie să fie unul de reflecție, deoarece această îndelungată și glorioasă istorie creează, în același timp, și obligația de a o perpetua într-un mod corespunzător, folosindu-i experiența și tradiția.

În contextul în care trebuie să ne păstrăm valorile, dar și inteligența tehnică, uzinele reșițene ar trebui privite cu respect și tratate ca atare de noi toți.

Să nu așteptăm să se distrugă și, mai apoi, să dispară leagănul industriei românești, pentru că, să nu uităm nicio clipă, prin tot ce au făcut de-a lungul istoriei lor seculare, uzinele din Reșița aparțin Europei atât geografic, economic, cât și spiritual.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică cu titlul Pandemia nepăsării;

Urmează domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează astăzi "Pandemia nepăsării".

Stimați colegi, Organizația Mondială a Sănătății definește pandemia ca o boală care atacă aproape toată populația unei regiuni sau a unei țări, cu răspândire foarte rapidă.

Trei factori principali sunt necesari pentru declanșarea pandemiei: apariția unui virus nou, infectarea oamenilor de pe cel puțin două continente și răspândirea rapidă a virusului.

Organizația Mondială a Sănătății a analizat joi, 10 iunie anul curent, situația gripei porcine și a ridicat nivelul de alertă pandemică la cel maxim, adică 6, oficializând astfel fenomenul de pandemie.

Decizia de ridicare a gradului de alertă pandemică a fost luată pe considerente de răspândire geografică, și nu de gravitate a bolii, virusul nefiind izolat nici până la această dată și neexistând elemente clare privind evoluția acestuia.

Dar era oare necesară panicarea populației printr-o măsură atât de drastică sau este vorba doar de o tehnică de manipulare la nivel mondial? Scuzați-mă, dar cum am putea caracteriza altfel decesul a 147 de oameni ca urmare a altor afecțiuni de care sufereau, și nu din cauza exclusivă a virusului A1H1?

E adevărat că boala s-a răspândit, în mod limitat, pe câteva continente, dar aproape toate decesele au avut loc în Mexic.

Tocmai de aceea se pune întrebarea dacă această boală poate fi caracterizată ca pandemie.

În realitate, cred că este vorba despre o nouă ocazie pentru vaccinări inutile și despre "dezinfectări" mediatice, în interesul companiilor farmaceutice și al șmecherilor locali și naționali.

Conducerile unor state își reactualizează stocurile de medicamente miraculoase, cum sunt Tamiflu sau Relenza, asigurând astfel viitorul companiilor respective prin convingerea populației de efectele benefice ale acestor produse.

Iată că istoria se repetă și retrăim psihoza mondială a gripei aviare, întreținută artificial în interesul producătorilor de medicamente și în detrimentul producătorilor de alimente, sprijiniți de elite politice cointeresate.

Ne mai amintim, cred, de mediatizarea exagerată și de campania agresivă desfășurată de fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur, care a făcut din gripa aviară ce nu au reușit să facă alții în zeci de ani, cheltuind din banii ministerului de resort câteva sute de milioane de euro pentru publicitate și substanțe dezinfectante folosite inutil.

Dar să vedem cum este reflectată această criză a gripei porcine la condițiile României.

La nivel național, vorbim de o isterie generală și de o panică nejustificate, induse de mass-media și de ministrul sănătății Ion Bazac, care cheltuiește banii statului pe reclame deșănțate, pe comisii de criză, interzice comercializarea antiviralelor în farmacii, acestea utilizându-se doar în spitale, în loc să ia măsuri pentru remedierea situației deplorabile a spitalelor și a întregului sistem sanitar.

Stimați colegi, Știați că, la nivel global, mor în fiecare zi - de râs - în jur de 53 de persoane, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, iar la noi autoritățile panichează populația pentru 15 cazuri de îmbolnăvire cu virusul A1H1, fără legătură între ele și fără transmitere de la om la om?

Trăim într-o realitate distorsionată de către oameni politici cu funcții înalte, corupți, care pentru a-și desfășura acțiunile ilegale distrag atenția populației cu subiecte-șoc.

Dar, până la urmă, să vedem ce trebuie mușamalizat în politica românească.

Dacă este să ne referim la recentele evenimente de pe scena politică, mai precis alegerile europarlamentare, constatăm că a existat o multitudine de nereguli.

Guvernul PSD - PD-L nu a fost în stare să organizeze alegeri corecte, și nici să găsească și să pedepsească vinovații, alegerile fiind, de fapt, compromise de la început.

Astfel, peste 50% din alegători erau convinși că alegerile vor fi aranjate.

Acest fapt s-a și materializat printr-o singură formă de turism, acela electoral, al doamnei Udrea.

Pe de altă parte, chiar și strângerea semnăturilor pentru candidații independenți a fost ilegală, deoarece pionii bine instruiți ai partidelor îi convingeau pe oameni să semneze, fără ca acestora să li se precizeze pentru cine.

Este incredibil faptul că într-o țară democrată, membră a Uniunii Europene, oamenii se prezintă la vot cu buletinele expirate sau cu copii, existând și cazuri extreme, ca cel al tânărului care a votat de 30 de ori în zona Cluj, în schimbul a 250 RON, sau rețeaua de studenți care au fost plătiți cu sume între 50 și 300 RON pentru a vota EBA.

Există, totodată, și dovezi fizice clare, precum tabla dintr-un sediu PD-L pe care erau reprezentate strategii de votare pentru subalterni sau fondurile alocate pentru biserici și școli, cum ar fi cele alocate de Consiliul Local Ploiești, cu doar trei zile înainte de votare, sau faptul că PD-L a închiriat sute de microbuze și autobuze pentru turism electoral în toată țara.

Punctul culminant l-a constituit cina organizată de președinte pentru sărbătorirea victoriei fiice sale, EBA, la care a participat Ana Maria Pătru, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

Concluzia: România este afectată de o pandemie a nesimțirii, a nepăsării și a manipulării, nicidecum de una a gripei porcine.

Ceea ce este mult mai grav este faptul că nu se întrevede nicio schimbare în bine, ci o agravare a situației, dacă este să luăm în considerare anunțul făcut de președintele Traian Băsescu într-o zi și la o oră de maximă audiență, conform căruia "România este afectată de recesiune".

Ca și cum nu ar fi fost avertizat asupra acesteia încă din toamna anului 2008!

Iată un tablou sumbru al situației politice, economice și sociale actuale din țara noastră și, dacă ar fi să adresez cetățenilor țării un îndemn asemănător celui pe care l-a făcut Președintele României nu cu puțin timp în urmă, atunci aș spune: "Să boliți bine!", deși nu doresc acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică intitulată «Pururi tânăr... - 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu»;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Nicolae Dănuț Prunea.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Intitulată "«Pururi tânăr...» - 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu", declarația mea politică, dincolo de crizele financiare, economice și morale, de disputele politice, dorește să vă amintească că exact astăzi se împlinesc 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, pentru a preveni, pe cât este posibil, uitarea inacceptabilă în cazul poetului nostru național.

"Pământul nostru e mai sărac în genii decât Universul în stele fixe și mai lesne se naște în văile nemăsurate ale chaosului un nou sistem solar decât pe Pământ un geniu", afirma Eminescu, aducând astfel un elogiu lui Kant, nebănuind că în adevărul axiomatic al acestei judecăți cu reverberații cosmice își surprindea și propriul destin, pentru că, după 120 de ani de convulsiuni spirituale, în spațiul cugetării românești un nou Eminescu nu a apărut, așa cum nu a mai apărut un Shakespeare pentru englezi, un Dante pentru italieni.

El face parte, așadar, din familia marilor spirite care prin titanismul creației, prin noblețea exemplară și exponențială a operei lor dau o șansă în plus unei culturi, unui popor, de a țâșni din carcasa temporalității și a istoricității spre sfera inefabilă a eternității valorilor, singura "stea fixă" care pare să scape eroziunii materiei în timp.

"Expresie integrală a sufletului românesc", cum îl numește Nicolae Iorga, Eminescu s-a răsfrânt ca un spectru solar în memoria neamului său pentru toate timpurile viitoare.

Din nevoia sinceră de a-i defini identitatea, el este numit adesea "Luceafăr", "planeta Eminescu", evident metafore și licențe poetice, stridente pentru unii, agreate de alții.

Optând pentru măsură, ne permitem să vedem în aceste licențe o încercare sinceră de a defini uimirea celui ce se adâncește în studiul și înțelegerea operei eminesciene, fără egal în istoria culturii române.

Indiscutabil, cu sau fără voia contestatarilor conjuncturali, care nu au lipsit în nicio epocă, Eminescu a dat neamului românesc un plus de măreție și identitate universală, a relevat ca nimeni altul sensibilitatea și spiritualitatea noastră, conturând cu rigoare de geometru un loc al nostru în matca umanității.

N-a așteptat poporul român, din mijlocul căruia "Dumnezeul geniului l-a sorbit", cum însuși se exprimă, ca opera lui, în vasta și caleidoscopica-i alchimie spirituală, să fie pusă neapărat pe cântarul judecății critice, pedant savante, ca să și-o aproprieze.

S-a petrecut, în cazul lui Eminescu, faptul miraculos și atât de rar în experiența spirituală a unui popor, în devenirea unei culturi, ca în opera sa poporul să se regăsească pe sine, oglindit cu toate ritmurile ființei și istoriei sale.

A resimțit și a conștientizat faptul că Eminescu a realizat "cea mai vastă sinteză făcută de un suflet român", cum se exprima Nicolae Iorga, că "veacul al XX-lea avea să înceapă sub auspiciile geniului său", cum inspirat și profetic spunea Titu Maiorescu, alt titan al cugetării, contemporan în timp și spirit cu poetul.

Eminescu a împărtășit soarta omului de rând, încărcat cu poverile zilnice, prin magnifica-i omniprezență în viața socială, nu doar a cugetării pure, pentru că geniul său își trage seva din ea.

Un binom existențial, creație și viață, coerent și provocator pentru toate generațiile ce au urmat.

S-a spus, pe bună dreptate, că fiecare generație are un Eminescu al ei, imaginat, definit, funcție de multiple circumstanțe și paradigme culturale specifice perioadelor istorice de după moartea sa.

Exaltărilor etnocentriste, mitizante, mesianice li s-a replicat cu cugetări profunde, judecăți de valoare corect obiectivitate în substanța și integralitatea operei eminesciene, aparținând unor personalități exponențiale ale culturii naționale, critici literari, istorici, filozofi, politicieni.

Dar nu au lipsit nici contestările, negările virulente ale omului Eminescu și operei sale.

Sămânța de scandal a fost, mai întotdeauna, nu atât excelența operei poetice, ci publicistica eminesciană.

Am putea spune că opera publicistică a lui Eminescu a fost mai mereu manipulată și cenzurată, ceea ce explică multiplele etichetări: precursor al legionarismului, al naționalismului xenofob, protomarxist, antisemit, antirus, antibulgar și așa mai departe.

Mereu s-au găsit "actori", veleitari, agresivi, care au "transpirat" intelectual în tentativele de maculare a gândirii eminesciene.

E de reținut că, în genere, contestatarii cei mai virulenți nu au rămas în galeria personalităților de referință din cultura română, și asta nu datorită faptului că l-au hulit pe poetul și cugetătorul Eminescu, ci pentru că resursele lor de exprimare intelectuală și morală au fost insignifiante și conjuncturale.

A nu se înțelege că Eminescu nu ar fi trebuit și nu trebuie supus unor judecăți critice, obiective, care să releve ambiguitățile și limitele operei și convingerilor sale.

Stau mărturie în acest sens lucrările unor eminescologi iluștri, dar care, în pofida rezervelor formulate, nu au adus atingere ideii și convingerii că Eminescu rămâne pentru totdeauna o conștiință exemplară a neamului și timpului său și o întruchipare a geniului creator.

Solidaritatea lui cu sufletul neamului nu a fost una exterioară, rece, ci s-a contopit ca o rană pe rana celor mulți.

Aici găsim explicația faptului că opera sa reprezintă o neîntreruptă întruchipare a patriei, iar Eminescu, reper pentru eternitate, nu încetează să ni se arate "pururi tânăr" nouă, urmașilor.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Dănuț Prunea (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Piața de capital - stare de fapt, atitudine și cerințe;

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară...

Mă iertați, vă cer scuze, domnul senator Prunea - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Nicolae Dănuț Prunea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează "Piața de capital - stare de fapt, atitudine și cerințe".

De acum se cunoaște prea bine rolul pe care îl are piața de capital într-o economie de piață.

Dacă ea este bine organizată, reglementată și condusă corespunzător, beneficiile se răsfrâng asupra economiei reale și asupra investitorilor.

Cu toate că această corelație se cunoaște prea bine, la noi în țară nu se respectă, iar piața de capital este tratată ca o adevărată Cenușăreasă, în sensul că posibilitățile ei de a propulsa activitatea economică și de a preveni și zădărnici marea corupție sunt nefolosite.

Desigur că o mare răspundere îi revine, în acest plan, Legislativului, care prin prevederile Legii nr. 279/2004 a politizat exagerat de mult conducerea CNVM, prin numirea comisarilor ei pe criterii exclusiv politice, în condițiile în care în acest domeniu foarte specializat ar trebui să găsim persoane de mare valoare profesională și morală.

Dacă ar avea ei asemenea calități, piața de capital și, mai ales, Bursa de Valori din România ar face pentru economia națională cel puțin ceea ce întreprinde Bursa din Varșovia sau ce fac bursele din Occident pentru o depășire mai rapidă a impasului provocat de actuala criză economică și financiară.

În loc să-și canalizeze energiile și priceperea spre direcțiile de bază, cum ar fi susținerea și fortificarea agenților economici din domeniul pieței de capital și, prin ei, a celor din economia reală, prin asistență tehnică, juridică, prin cursuri și măsuri cu caracter preventiv, conducerea CNVM consideră că înregistrează o mare realizare dacă reușește să-i slăbească, să-i reducă ca număr și să se opună dezvoltării Bursei de Valori București.

Intransigența manifestată în exterior nu este sinonimă cu eficiența și cu corectitudinea din interiorul CNVM.

O altă direcție de bază ar fi stimularea agenților economici să folosească pârghiile proprii pieței de capital pentru finanțarea dezvoltării activității lor.

CNVM se dă de ceasul morții pentru a-și crește salariile, care și așa sunt sfidător de ridicate, dar această creștere intenționează să o acopere cu surse bănești provenite din taxe și comisioane încasate de la agenții economici, în pofida faptului că aceștia consideră piața de capital românească foarte scumpă, abținându-se de la operațiuni în cadrul ei.

CNVM a redus anul trecut tarifele și comisioanele timp de două luni mai mult de formă, dar apoi a revenit asupra nivelului lor, fapt ce face ca Bursa de Valori București să fie cea mai scumpă bursă din Europa.

Or, sarcina CNVM, așa cum rezultă din Legea privind piața de capital, este dezvoltarea acesteia, nu îngustarea dimensiunii ei.

În condițiile în care performanțele CNVM-ului în conducerea, supravegherea și dezvoltarea pieței de capital din România sunt mai mult decât modeste, când latura opresivă este supradimensionată, comparativ cu cea constructivă, când preocuparea majoră a conducerii CNVM

este centrată pe câștiguri personale, nu pe cele ale activităților conexe pieței de capital, cer actualului Parlament și Guvernului analizarea oportunității și schimbării criteriilor de numire a comisarilor și înlocuirea grabnică a lor cu specialiști autentici, susținuți de o impecabilă ținută morală, cer salarizarea lor în funcție de performanțele obținute și în conformitate cu grila comună instituțiilor centrale din domeniul administrației de stat, fiindcă această struțo-cămilă care este CNVM, instituție bugetară autofinanțată din munca altora, nu justifică salariile mai mari decât cele de la Președinție.

Faptul că CNVM obține venituri și din alte surse nu justifică aplicarea altei grile de salarizare decât cea comună instituțiilor guvernamentale, mai ales că performanțele prevăzute de Legea privind piața de capital ies în evidență mai ales prin lipsa lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca subiect acțiunile Cabinetului Boc și unele gesturi ale Președintelui României, domnul Traian Băsescu (declarație politică neprezentată în plen);

Are cuvântul domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, cu scuzele de rigoare.

Ultimul de pe lista de vorbitori de astăzi, după domnul senator Nicoară, domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deoarece subiectul a fost atins și de antevorbitor, deoarece suntem în întârziere și cred eu că principala noastră atribuție este de a legifera, voi depune declarația politică.

Nu-i mai dau citire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică cu titlul Votul obligatoriu - șansa reabilitării democrației;

Vă rog, domnule senator Frâncu, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Votul obligatoriu - șansa reabilitării democrației".

În urmă cu aproape patru ani, oficialii de la Londra, alarmați de prezența foarte redusă la urne, au decis să ia în calcul introducerea obligativității votului.

Este bine să precizez că prezența slabă care le impusese insularilor tema votului obligatoriu era de 61%.

În România, la alegerile europarlamentare din 7 iunie anul curent, prezența a fost de 27,4% și ea se înscrie într-un trend descendent manifestat pe tot parcursul ultimilor 20 de ani.

Cum era și firesc, politicienii și analiștii au încercat să explice cauzele lipsei de interes din partea electoratului și efectele acestui fenomen pe termen scurt, mediu și lung, care par să fie profund negative pentru societate, în ansamblul ei.

Tot mai des este afirmată necesitatea votului obligatoriu.

Politicienii și juriștii responsabili, altădată adversari ai acestui concept, după alegerile de-abia consumate privesc votul obligatoriu dintr-o cu totul altă perspectivă.

Unii dintre ei apreciază că de o prezență foarte redusă sunt interesate acele forțe politice care mizează pe cumpărarea votului, cu efecte de genul celor pe care tocmai le trăim.

Votul poate fi cumpărat, cu predilecție ieftin, de la comunitățile sărace situate, de obicei, în zonele rurale.

Poate tocmai de aceea prezența la vot la europarlamentare a fost în mediul rural cu aproximativ 17% peste cea înregistrată în mediul urban. 17% este, practic, o diferență uriașă, care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Sunt oare aceste comunități rurale mai interesate de structurile europene și de apartenența la ele decât comunitățile urbane?

Este vorba de o diferență atât de substanțială de cultură și conștiință civică între România rurală și cea urbană, cu ascendentul zdrobitor al primei față de a doua?

Din păcate, continuând cu acest tip de întrebări și, mai ales, cu răspunsul la ele, vom continua să ne situăm pe o pistă greșită.

Având în vedere situația de criză electorală în care ne aflăm și care riscă să lipsească de legitimitate forțele politice câștigătoare, sunt sigur că implementarea unei variante bine studiate de vot obligatoriu ar conduce către îmbunătățirea vieții politico-economice a României.

Cu o singură condiție:

această variantă să capete expresia unei legi bine elaborate și, mai ales, bine aplicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Doresc să informez plenului Senatului că următorii colegi au depus declarațiile politice: domnii senatori Gabriel Mutu, Dumitru Oprea, Ovidiu Marian, Toader Mocanu, Iulian Urban, Mihai Niță și Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L; domnii senatori Nicolae Moga, Alexandru Cordoș și Chivu Sorin Serioja - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, iar din partea Grupului parlamentar al PNL, în afara domnului senator Nicoară, care a anunțat acest lucru de la tribuna Parlamentului, a depus declarația politică domnul senator Marian Cristinel Bîgiu, iar din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Cseke Attila.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul ședinței:

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca temă bilanțul primului an de activitate a domnului Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gabriel Mutu:

Azi, orice copil care și-a aruncat privirea pe calendar a simțit o undă de bucurie în suflet, pentru că în fiecare an la data de 15 iunie începe vacanța școlară.

Tot azi, orice bucureștean care și-a aruncat privirea pe calendar a simțit tristețe.

De ce? Simplu, pentru că mai are de îndurat trei ani un primar general incompetent, pentru că a trecut un an de zile de când domnul Sorin Oprescu, dintr-un reflex întârziat al copilăriei, a intrat în vacanță.

Spre deosebire de elevi, actualul primar general a uitat că vacanța nu durează la nesfârșit.

Dacă fostului primar i s-a reproșat faptul că nu și-a făcut auzite realizările din cauza unei slabe comunicări, în schimb, domnul Oprescu comunică foarte bine cu bucureștenii, în pofida faptului că nu realizează mare lucru.

După un an de mandat, domnul Oprescu a realizat un bilanț în care ne-a prezentat realizările dumnealui.

Din păcate pentru București, promisiunile din campania electorală s-au dovedit a fi simple himere.

Altfel spus, după un an de mandat, nu vedem nimic din autostrada suspendată, nu respirăm aer mai proaspăt și nu avem mai multe parcări.

În schimb, fiecare bucureștean poate fi mândru că în orașul său a fost realizat cel mai mare cârnat din lume.

Poate că treaba asta cu cel mai mare cârnat nu e chiar întâmplătoare...

Tot domnul Oprescu este cel care a avut în acest an o serie de propuneri care au fost de netrecut pentru consilierii generali.

Dacă ne gândim numai la faptul că actualul primar era dispus să aloce câteva zeci de milioane de euro pentru o fântână arteziană cântătoare sau pentru camere video amplasate în cimitire, vom înțelege mai bine votul de blam al consilierilor.

Evident că la bilanțul final al mandatului Sorin Oprescu va acuza ostilitatea consilierilor generali, iar toate nerealizările sale vor fi puse pe seama acestora.

Nu trebuie să neglijăm nici faptul că actualul primar și-a dorit mai mult ca niciodată să câștige acest mandat, după ce fusese înfrânt de două ori în trecut.

Din păcate însă, domnul Oprescu nu a avut o viziune asupra a ceea ce se va întâmpla după alegeri și probabil că tocmai aici este sursa nerealizărilor dumnealui.

Ceea ce m-a determinat cel mai mult să am în vedere primul an de mandat al domnului Oprescu este faptul că, în ultimul timp, se vehiculează din ce în ce mai mult că Domnia Sa dorește să se înscrie în cursa prezidențială.

În pofida negărilor vehemente, se pare că dorește reluarea scenariului din urmă cu un an și în toamnă, când candidatul independent va reactiva coaliția 322 în vederea înfrângerii actualului președinte.

În calitate de bucureștean, dar și în calitate de reprezentant al unei părți semnificative a bucureștenilor, îl rog pe domnul Oprescu, în cazul în care va alege să se înscrie în cursa prezidențială, să își dea înainte demisia de la primărie.

În acest fel, bucureștenii vor reuși să scape cel mai simplu de un primar ale cărui realizări sunt puse atât de mult sub semnul îndoielii.

Așadar, dacă domnul Oprescu dorește să devină președinte doar din frustrarea că a pierdut o bătălie electorală în fața președintelui Băsescu, ar fi mai bine să se gândească de două ori înainte.

Nu este momentul să-și forțeze prea mult norocul, pentru că ulciorul nu merge de două ori la apă.

Asta așa, ca un sfat, pentru că am observat toți cum principalii consilieri ai domnului Oprescu au preferat să se disocieze de dumnealui după ce a înșelat așteptările cetățenilor care l-au votat.

Nefăcându-și temele mai bine de un an, dacă va alege să candideze la președinție, domnul Oprescu va susține un examen echivalent cu cel de corigență.

Din păcate pentru dumnealui, dar din fericire pentru noi, cetățenii, care vor reprezenta la acel moment examinatorul cel mai sever al actualului primar general, nu îi vor acorda o notă de trecere.

  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Votul obligatoriu - soluția perfectă pentru ascunderea eșecului clasei politice (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați, Declarația politică este intitulată "Votul obligatoriu - soluția perfectă pentru ascunderea eșecului clasei politice".

Previziunile pesimiste privind prezența la alegerile europarlamentare s-au confirmat din plin.

În România, rata de participare la vot s-a situat la un nivel net inferior mediei continentului (43,24%), mai puțin de o treime din cetățenii noștri fiind interesați de acest proces electoral.

S-au făcut pe această temă diverse comentarii și propuneri pentru viitor.

Una dintre ele este chiar aceea a introducerii votului obligatoriu în țara noastră.

Ar fi o măsură radicală, care ar rezolva formal problemele de legitimare a instituțiilor europene.

Fondul acestei crize ar rămâne însă neschimbat.

Înainte de a lua în calcul astfel de soluții, cred că este necesar să vedem, mai întâi, cauzele pentru care numai 27% din votanții români au mers la vot.

Absenteismul masiv are atât cauze interne, cât și externe.

Mai întâi, mare parte din campanie s-a axat pe teme prezidențiale, unele partide fiind mai preocupate de Cotroceni decât de Strasbourg.

Mai trebuie recunoscut și dezinteresul filialelor locale ale acestor partide față de euroalegeri.

Acolo unde nu au existat candidați eligibili, eforturile de promovare a temelor europene au fost clar neglijate.

În plus, toate formațiunile importante, fie că reprezintă familia politică populară, socialistă ori liberală, au eșuat în a face clare diferențierile dintre ele, privind abordarea doctrinară a problemelor importante de la Strasbourg.

Astfel, alegătorii nu aveau de unde să știe de ce ar fi mai bun un partid decât altul, votul făcându-se după simpatii politice locale, și nu după analizarea unor soluții diferite la problemele lor.

Pe lângă explicațiile interne ale absenteismului la europarlamentare, mai există și cauze externe.

Nu trebuie ascuns faptul că nici instituțiile europene nu sunt perfecte.

Parlamentul este perceput ca un monstru birocratic, supradimensionat și cu puteri neclare.

În plus, deciziile importante de la nivelul Consiliului sunt luate mai ales de marile puteri europene, țările estice ale Uniunii având mereu sentimentul marginalizării, al periferiei.

Apoi, aceleași instituții au reacționat slab și neconvingător atunci când au existat probleme sensibile pentru cetățenii români.

Cazurile denigrării românilor din Italia și abuzurilor din Republica Moldova sunt bine știute.

Iată, așadar, care sunt cauzele lipsei de interes față de alegerile europarlamentare.

Efectele sale sunt delegitimarea instituțiilor europene și recrudescența formațiunilor populistextremiste - iar aici este îndeajuns să reamintim situația României și Marii Britanii.

Responsabilitatea dezinteresului masiv pentru euroalegeri nu trebuie imputată însă cetățenilor de rând.

Incapacitatea de comunicare cu alegătorii este o vină care aparține partidelor naționale și instituțiilor europene.

Este un lucru serios care ar trebui să ne dea nouă de gândit, și nu alegătorilor.

Tocmai de aceea, consider că introducerea votului obligatoriu nu ar fi altceva decât soluția perfectă pentru a ascunde eșecul unei întregi clase politice.

Vă mulțumesc.

  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică intitulată Programul Prima casă - norme de aplicare (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ovidiu Marian:

Declarația politică se intitulează "Programul «Prima casă» - norme de aplicare".

Programul național "Prima casă" se află la linia de start, s-au stabilit detaliile pentru punerea în aplicare a programului.

Condiția de bază pentru cei care doresc să aplice la acest program este să nu dețină în proprietate o locuință, individual sau în comun, împreună cu soții lor sau cu alte persoane, indiferent de modul în care a fost dobândită, și să nu aibă în derulare un credit ipotecar.

Dovada îndeplinirii acestei condiții se face cu declarație pe proprie răspundere a beneficiarului, dată în forma autentică, adică în fața notarului.

Această condiție este pentru a evita și pentru a preveni eventualele tentații ca, după adoptarea actului normativ, să se facă diverse tranzacții imobiliare pentru a putea să intri în program și să nu fi cu adevărat într-o situație în care să nu fi avut cu adevărat nevoie de o casă, de a nu fi în situația de a fi la prima locuință.

Cu alte cuvinte, toți cei care la data adoptării ordonanței de urgență, la începutul lunii iunie, nu aveau o locuință în proprietate sunt eligibili.

În legătură cu partea financiară, cei care vor dori să intre în programul "Prima casă" trebuie să dispună de un avans de 5% din prețul de achiziție a locuinței, dacă prețul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 de euro.

Acesta este avansul - 5% din 60.000, dacă locuința pe care o cumperi este până în 60.000 de euro.

Poți să îți achiziționezi și o locuință de peste 60.000 de euro, dar statul nu garantează decât în limita a 60.000 de euro, iar dacă dorești să-ți achiziționezi o locuință mai scumpă de 60.000 de euro, poți să o faci, dar plătești un avans mai mare, și anume: 3.000 de euro plus diferența dintre prețul de achiziție al locuinței și 60.000 de euro, dacă prețul acesteia este mai mare de 60.000 de euro.

De exemplu, dacă vrei să-ți cumperi o locuință de 100.000 de euro, plătești 3.000 de euro plus diferența de la 60.000 de euro la 100.000 de euro, deci plus 40.000 de euro avans.

Dacă dorești să-ți cumperi o locuință de 60.000 de euro, plătești doar 5% din 60.000 de euro, pentru că acest program are și o componentă socială, de a-i sprijini pe aceia care nu au resursele financiare să-și achiziționeze prima locuință și, în consecință, să poată plăti niște rate acceptabile la bănci, pe baza unui venit pe care îl au.

De asemenea, cei care doresc să intre în acest program se obligă să nu înstrăineze locuința achiziționată în primii 5 ani de la data dobândirii și, nu în ultimul rând, se constituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, o ipotecă de rang I asupra locuinței achiziționate.

Băncile care sunt chemate să participe la acest program al Guvernului României vor trebui să îndeplinească următoarele condiții:

  • să aibă o acoperire teritorială la nivel național și/sau județean, adică să aibă o reprezentare la nivel județean, să nu fie vorba de o bancă care are doar sediul în București și nu are reprezentare teritorială;
  • costul creditării: rata dobânzii EURIBOR la trei luni plus o marjă de maximum 4% pentru creditele în euro și ROBOR la trei luni plus o marjă de maximum 2,5% pentru creditele în lei.

Asta înseamnă că acest cost total include nivelul total al comisioanelor percepute de bancă.

Niciun alt comision în plus perceput de către bancă.

Acesta este nivelul maximal al dobânzii.

Un exemplu de calcul, dacă se ia un credit de 60.000 de euro: astăzi, la condițiile pieței, dobânzile ar costa timp de 25 de ani 98.000 de euro, iar în programul "Prima casă" ar costa 50.000 de euro.

De aici se poate observa diferența și sprijinul consistent pe care statul îl aduce în avantajarea acelora care intră în programul "Prima casă".

Alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească băncile se referă la faptul că nu percep comision de rambursare anticipată, contractul de credit nu conține clauze care să permită modificarea unilaterală de către bancă a acestuia.

În concluzie, după publicarea în Monitorul Oficial a normelor metodologice, băncile au la dispoziție 7 zile să răspundă ofertei Guvernului.

  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Alegerile europene - legitimitate și încredere absolută în proiectul politic al Partidului Popular European (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Toader Mocanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Alegerile europene - legitimitate și încredere absolută în proiectul politic al Partidului Popular European".

Partidul Popular European și partidele membre au primit, pentru a treia oară, încrederea cetățenilor europeni de a le apăra interesele în Parlamentul European.

La alegerile din 7 iunie anul curent, Partidul Popular European a obținut o victorie covârșitoare în fața celorlalte grupări politice: împreună cu Partidul Conservator din Marea Britanie, Partidul Popular European va avea în legislatura 2009-2014 aproape de două ori mai mulți europarlamentari decât cei ai socialiștilor.

În contextul actual, nu putem vorbi însă de o simplă victorie.

Cetățenii nu au blamat partidele de dreapta pentru criza mondială.

Dimpotrivă, au ales guvernele aflate la putere pentru mesajul politic plauzibil, proeuropean și pentru soluțiile identificate pentru depășirea crizei economice.

Prin contrast, programele stângii au fost primite cu neîncredere și respinse de un electorat matur, care nu mai permite cheltuirea iresponsabilă a banului public - din punctajul PD-L.

Așadar, comportamentul electoral arată că o mare parte a cetățenilor europeni sunt mulțumiți de soluțiile găsite de partidele de dreapta la problemele actuale.

Partidul Popular European a primit astfel un vot general de încredere pentru viziunea sa asupra viitorului Uniunii Europene.

Prin urmare, vom deține un rol central în stabilirea agendei parlamentare europene și în procesul de luare a deciziilor.

Fiind singura instituție supranațională aleasă democratic, Parlamentul European și-a câștigat de-a lungul timpului o poziție importantă în sistemul decizional al Uniunii Europene.

Alături de rolul legislativ, Parlamentul European va avea un cuvânt greu de spus în privința bugetului Uniunii, al numirii membrilor viitoarei Comisii Europene și, dacă Tratatul de la Lisabona va fi aprobat, va deține un rol important în definirea rolului președintelui Uniunii Europene și al reprezentantului pentru politică externă al Uniunii.

Parlamentul European are însă o influență considerabilă și asupra vieții cetățenilor europeni, chiar dacă aceștia realizează acest fapt sau nu.

În primul rând, legile adoptate de Parlamentul European se aplică în toate statele membre.

De asemenea, multe dintre legile naționale sunt elaborate ținând cont de directivele europene.

Mai mult, în anumite domenii Parlamentul European are competențe mai mari decât statele membre, cum este cazul politicilor de mediu sau al celor privind protecția consumatorilor.

Prioritare pe agenda europarlamentarilor în următoarele luni vor fi însă subiectele legate de criza financiară, energie, sănătate și comunicare.

Doamnelor și domnilor, Familia politică a Partidului Popular European a câștigat alegerile europene prin competență și responsabilitate.

Doresc să îi felicit pe cei 11 europarlamentari ai Partidului Democrat Liberal și, în egală măsură, pe toți parlamentarii români.

Îmi place să cred că, prin voință politică și determinare, toți cei 33 de eurodeputați români vor face echipă în Parlamentul European pentru interesul cetățenilor români, membri ai comunității europene.

Totodată, lansez propunerea de a ne întâlni și de a stabili împreună, parlamentari români și europarlamentari, o colaborare mult mai apropiată decât până acum.

Printr-o acțiune coordonată, vom reuși să-i reprezentăm mult mai bine pe cetățenii români în Parlamentul României și în Parlamentul European.

  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică referitoare la unele prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Sunt profesionist în colectarea debitelor, astfel încât sunt interesat ca executarea silită a debitelor să fie cât se poate de eficientă.

Sunt însă și mandatat de alegători să le apăr interesele în Parlament, acolo unde sunt senator de Ilfov din partea PD-L.

Însă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, promovată de ministrul justiției și libertăților cetățenești, îl transformă pe un executor judecătoresc într-un personaj care, deși este, conform legii, un liber profesionist, ajunge să aibă puteri mai mari decât un magistrat, ceea ce este inadmisibil.

Resortul și interesul recuperării banilor din economia națională sunt unele vitale, iar eu sunt unul dintre cei care înțeleg cel mai bine cât de importantă este recuperarea rapidă a datoriilor.

Nu putem însă să subsumăm interesului eventual al deblocării economiei naționale încălcarea drepturilor celor care poate nu datorează bani, poate apar debitori dintr-o eroare și care vor putea fi supuși unor abuzuri nepermise într-un stat de drept.

M-am opus, ca atare, adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2009 în această formă, act normativ care, sunt convins, a fost promovat de ministrul justiției și libertăților cetățenești fără să existe acordul sau consultarea celorlalți membri ai Guvernului.

Așa cum puteți vedea prin consultarea actelor atașate la acest material, iată care este suma neregulilor care creează o poziție exclusiv dominantă a creditorului, care îl lasă pe debitor, practic, fără drepturi și fără posibilitatea de a se apăra, dacă nu datorează suma de bani pretinsă de executor:

1. În primul rând, se pun în executare silită mai multe categorii de titluri executorii.

Dacă în cazul hotărârilor judecătorești există un control judecătoresc făcut în fond, apel și, eventual, recurs, în cazul titlurilor executorii care țin de contracte bancare, contracte de leasing, titluri executorii ale statului, care au această putere conferită prin efectul legii, deci care pot ascunde abuzuri - știm că sunt cazuri în care băncile au executat silit debitori care, de fapt, aveau plățile făcute la zi -, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009 aceste abuzuri se continuă și se amplifică la adresa unui nevinovat.

2. La alin. (5) al art. 373 indice 1 din Codul de procedură civilă, în forma pe care o propune Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, executorul judecătoresc îl va putea "invita" pe debitor pentru a-i cere, a-l obliga să dea în scris:

  • lămuriri în legătură cu veniturile și bunurile sale;
  • arătarea locului unde se află bunurile și conturile bancare, plus băncile unde își ține banii;
  • să îl "determine" să execute obligația...

Cum să îl determine? Prin constrângere, prin amenințare?

Dacă, de exemplu, executarea silită începe la București, iar debitorul este chemat de executor de la Satu Mare și nu vrea să vină? Păi hai să vedem ce se întâmplă.

3. La alin. (6) al art. 373 indice 1 din Codul de procedură civilă, în forma propusă de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, "refuzul nejustificat" al debitorului de a se prezenta ori de a furniza informațiile cerute de executor va duce la primirea unei amenzi și chiar poate fi trimis în judecată penal pe legea penală.

Ce înseamnă refuz nejustificat al debitorului nu este clar, pentru că nu se definește nicăieri acest lucru, și inclusiv faptul că nu ai timp sau bani să vii la București, în exemplul meu de mai sus, va putea duce la trimiterea debitorului în fața organelor de cercetare penală.

Mai mult de atât, se pedepsește cu amendă sau cu dosar penal și împrejurarea în care debitorul dă "informații incomplete sau eronate".

Păi ce facem aici? Ajungem să-l pedepsim pe om pentru că a omis să ne spună că mai are un aragaz sau un frigider? Sau îl trimitem la închisoare pentru că a uitat de un cont bancar sau a greșit numărul contului bancar?

Asemenea puteri nu au avut niciodată executorii judecătorești în România democratică.

Ne aduc aceste prevederi aminte de Securitate, atunci când, dacă nu declarai tot ce aveai, bunurile mobile, imobile, bani, ajungeai la Sighet.

Asta vrem astăzi în România anului 2009?

Alin. (6) trebuie să fie eliminat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, și acesta este amendamentul propus de mine în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

4. La alin. (2) al art. 373 indice 1 din Codul de procedură civilă, în forma propusă de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, apare o altă nedreptate procedurală.

Asta pentru că nu se menționează faptul că încheierea de încuviințare a executării silite se comunică debitorului și creditorului.

Înțeleg că, atunci când se admite cererea de executare silită, debitorul nu are dreptul să promoveze o cale de atac, pentru a se preveni întârzierea executării silite.

Însă de ce nu se comunică aceste acte astfel încât debitorul să cunoască faptul că este executat silit, ca să poată formula contestație la executare?

Este o eroare să încercăm să executăm silit pe ascuns și riscăm condamnări grave la CEDO.

5. La art. 402 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în forma propusă de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, formularea este de-a dreptul penibilă.

Se spune faptul că în contestația la executare părțile "vor fi citate în termen scurt".

Am sentimentul că multe legi se fac pe genunchi.

Așadar, "în termen scurt" - nu este stabilită nicio perioadă de timp concretă, ci se preferă formulări ambigue -, părțile "vor fi citate".

Adică se referă la momentul emiterii citației sau la momentul stabilirii termenului de judecată? Pentru că pe debitor îl interesează ca acțiunea prin care vrea să demonstreze că nu datorează banii să se judece cât mai rapid, iar eu cred că același interes îl are și creditorul, ca să fie depășite obstacolele și barierele care îl pot împiedica să-și realizeze creanța.

S-a spus că Asociația Română a Băncilor sprijină adoptarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului în forma propusă de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, întrucât băncile ar avea o garanție în plus că își vor putea executa rapid debitorii.

Sunt de acord că orice creditor din România trebuie să aibă dreptul și posibilitatea să-și recupereze rapid creanțele, însă nu trebuie să uităm de debitori și de faptul că, așa cum un inculpat într-un dosar penal are dreptul să beneficieze de prezumția de nevinovăție, tot așa și debitorul are drepturi, are posibilitatea să demonstreze în instanță că nu datorează banii.

Dacă îl lăsăm pe debitor fără drepturi, creăm o poziție abuzivă, privilegiată și nefirească a creditorului și deschidem o portiță abuzurilor.

Nu există în România premise care să justifice conferirea către executorul judecătoresc a dreptului de a face dosare penale unui om care pur și simplu greșește.

Consider că executorii judecătorești din România nu au nevoie să primească asemenea puteri.

Executorul judecătoresc, tocmai pentru că este liber profesionist, trebuie să fie mereu în echilibru între creditor și debitor și să nu încline balanța exclusiv în favoarea creditorului.

  Mihai Niță (PD-L) - declarație politică având ca titlu 450 mililitri de sânge - granița dintre viață și moarte (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mihai Niță:

Declarația politică se intitulează "450 mililitri de sânge - granița dintre viață și moarte".

Ziua de 14 iunie a fost declarată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.

Această dată a fost aleasă de Organizația Mondială a Sănătății deoarece atunci s-a născut Karl Landsteiner, câștigătorul Premiului Nobel pentru descoperirea celor patru grupe de sânge.

Sărbătoarea este dedicată donatorului și își propune să sensibilizeze și restul populației asupra necesității donării de sânge.

Federația Internațională a Donatorilor de Sânge a hotărât ca, în acest an, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge să se desfășoare sub deviza "Siguranța transfuzională este determinată, în primul rând, de trecerea la donarea benevolă și neremunerată de sânge", pe care o dorim în procent de 100%.

Toți suntem martori, cel puțin o dată pe zi, ai unor drame sociale în care copii sau adulți au nevoie urgentă de ajutor.

În fiecare clipă un om are nevoie de sânge pentru a trăi: oameni accidentați, oameni care sunt supuși intervențiilor chirurgicale în săli de operații, oameni care suferă de afecțiuni grave și a căror șansă este transfuzia de sânge.

De multe ori, pacienții așteaptă în spital sângele salvator pentru a putea fi operați, iar, pentru a salva o viață, medicii trebuie să apeleze la rudele și prietenii pacienților pentru a dona.

Ca fost manager al Spitalului Județean de Urgență Slatina, am constatat că o problemă stringentă cu care se confruntă instituția este legată de scăderea din ce în ce mai ridicată a rezervelor de sânge.

Datele statistice arată că în România una din trei operații se amână din cauza lipsei de sânge, iar mulți oameni își pierd viața pentru că nu primesc sânge în timp util.

Populația nu este interesată să doneze sânge, deși ar avea câteva avantaje, precum zile libere sau bonuri de masă.

Scuzele invocate pentru nepăsare sunt variate și pornesc de la frica de ace și până la teama de a nu contracta vreo boală incurabilă.

Chiar și în cazul în care o persoană se încumetă să doneze o singură dată sânge, nu este de ajuns, pentru că, spun specialiștii, este nevoie de donatori fideli, care să doneze cel puțin de două ori în șase luni.

De la acești donatori fideli se recoltează preparate sangvine, precum trombocitele și globulele roșii.

Pentru un bolnav de leucemie este nevoie de patru donatori de sânge ca să asigure cantitatea de trombocite de care are el nevoie.

Deci pentru un bolnav este nevoie de patru donatori fideli!

Spre deosebire de alte țări europene, în România, aproximativ 17 români din 1.000 donează sânge, în timp ce numărul donatorilor din alte state din Europa se situează între 40 și 80 de persoane din 1.000.

La nivel european, mai puțini donatori decât în România se înregistrează în Albania, cu cinci donatori la 1.000 de locuitori.

În prezent, în toate țările lumii, stocul de sânge pentru intervenții medicale de urgență este asigurat de la donatorii fidelizați.

În special pentru categoriile defavorizate social, în România donarea de sânge este văzută ca o ocazie spre a obține anumite gratuități.

Este îmbucurător faptul că la Slatina peste 500 de oameni vin lunar la Centrul de Transfuzie Sangvină (CTS)

Slatina pentru a dona sânge.

Numărul lor a crescut considerabil față de anul trecut, când erau, în medie, 300 de donatori pe lună.

Dacă anul trecut Centrul Județean de Transfuzii Sangvine Olt a înregistrat o cantitate record de sânge - peste 2.550 litri -, și anul acesta centrul a început cu dreptul: peste 3.000 de persoane au venit să doneze sânge de la începutul anului și până în prezent.

Toate spitalele din județul Olt beneficiază de sângele recoltat la Centrul Județean de Transfuzii Sangvine din Slatina.

Punem accent pe rezervele de aur și valută ale țării, dar uităm că mai există o rezervă tot atât de importantă - rezerva de sânge.

Aceasta constituie una dintre resursele de viață pe care le are o țară.

Din păcate, în România aurul roșu devine din ce în ce mai greu de găsit.

  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică cu titlul Argumente medicale împotriva avortului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația mea politică se intitulează "Argumente medicale împotriva avortului", având ca motto "Cele ce iau doctorii de avort ucigașe sunt și ele vinovate." (Sfântul Vasile cel Mare).

După ce medicul obstetrician, americanul Bernard Nathanson, director al unei clinici speciale de avorturi, a făcut 60.000 de avorturi în numai doi ani, prin folosirea de metode ultraperformante - ultrasunete, examinarea electronică a inimii fătului, embrioscopie etc. -, a ajuns la concluzia că fătul este ființă omenească separată, cu toate caracterele specifice, este o persoană umană deplină.

El a demonstrat științific că fătul presimte amenințarea instrumentului ucigaș al avortului.

Faptul că el percepe pericolul reiese din următoarele: se mișcă violent și agitat, cresc bătăile inimii de la 140 la 200, deschide gura larg, ca într-un strigăt mut.

Astăzi, prin metode și mai performante - medicina nucleară -, s-a demonstrat fără dubii că:

  • la 18 zile se face simțită bătaia inimii fătului și se pune în funcțiune sistemul circulator;
  • la cinci săptămâni se văd clar nasul, obrajii și degetele fătului;
  • la șase săptămâni încep să funcționeze stomacul, rinichii și ficatul fătului;
  • la șapte săptămâni (50 de zile) se fac simțite undele encefalice, cele care dovedesc că o persoană adultă este încă în viață; micul copil are toate organele interne și externe definitiv conturate, are ochi, nas, buze, limbă;
  • la zece săptămâni (70 de zile) copilul nenăscut are toate caracteristicile pe care le vedem clar după nașterea sa (la 9 luni);
  • la 12 săptămâni - 92 de zile, adică trei luni, limită până la care avortul este legal permis, inclusiv în România - copilul din pântecele mamei are toate organele definitiv conturate, chiar și amprentele degetelor, nu-i lipsește decât respirația.

La trei luni fătul are atâta viață, încât reușește să-și întoarcă capul, să-și schimbe expresia feței și să se miște, să strângă pumnul, să găsească gura și să-și sugă degetul.

Toate acestea sunt dovezi indubitabile: încă din primele zile, fătul nu este "o bucată de carne", cum susțin proavortoniștii, ci o ființă vie care așteaptă să vadă lumina zilei.

  Nicolae Moga (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Cui îi este frică de stânga în Europa? (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Nicolae Moga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică este intitulată "Cui îi este frică de stânga în Europa?".

Știm cu toții că atunci când votul "vorbește" speculațiile analiștilor politici, și nu numai ale lor, "tac".

Nu mi-am propus să deplâng astăzi așa-zisul eșec al stângii la recentele alegeri europarlamentare, chiar dacă, privit în ansamblu, rezultatul votului din 7 iunie, la nivel european, a înclinat balanța spre dreapta.

Mi-am propus să atrag atenția, mai bine zis să trag un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl poate reprezenta escaladarea unor adevărate mutații pe plan politic european, și anume pătrunderea în aparent deplină legitimitate și legalitate a unor partide de extremă dreapta în cel mai important for legislativ al bătrânului continent, Parlamentul European.

Și nu mă refer la pirații internautici suedezi care-și propun să își apere tentațiile aflate la limita infracționalitații navigației pe net ca pe un interes legitim, fără a fi, speră ei, trași la răspundere pentru asta, mă refer la modul în care forța de stânga, la nivelul întregii Europe, a fost penalizată pentru vina altuia, pentru vina dreptei de a ne arunca într-o criză fără precedent și ale cărei dimensiuni și întindere temporală încă nu le putem aprecia.

De altfel, președintele Institutului de Studii Europene de la Universitatea Liberă din Bruxelles, Mario Telo, crede că stânga a fost sancționată tocmai pentru discursul său acuzator, de factură "blairistă", în marasmul general oamenii fiind mai atenți și mai precauți, ca să nu zicem comozi, în dorința lor de a se agăța cu disperare de guvernele în exercițiu, decât să dea credit celor din opoziție.

Cu câteva excepții, desigur, printre care Grecia și Danemarca.

Eu nu împărtășesc însă pesimismul și amărăciunea pe care principalii lideri ai Partidului Socialist European le-au afișat imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor, pentru că, să nu uităm, în România victoria electorală a fost a stângii, oricât nu le-ar conveni unora și oricât ar încerca alții să o contabilizeze tot la capitolul pierderi.

Cu 11 mandate câștigătoare, devansând chiar și PD-L, ca partener de guvernare, PSD a demonstrat că mesajul de stânga este preferat de majoritatea românilor.

Subliniez acest lucru pentru că ne aflăm în fața unei alte mari provocări, și anume alegerea unui comisar european care să reprezinte România, care să aibă un discurs clar și de primă mână la Bruxelles, care să plaseze țara noastră pe orbita interesului și respectului general, cu alte cuvinte, care să ne aducă în prima linie.

În calitate de reprezentant al partidului meu, susțin că numărul de mandate câștigate ar da dreptul Partidului Social Democrat să aibă un cuvânt decisiv de spus în privința nominalizării candidatului pentru postul de comisar european.

Între cele 27 de state ale Uniunii Europene, România s-ar situa pe locul al șaptelea dacă topul țărilor cu influență ar depinde de numărul de europarlamentari care îi revine fiecăreia.

Cu 33 de mandate în Parlamentul Uniunii Europene, România ar fi surclasată doar de Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia.

Este evident că, luând în considerare un asemenea calcul, o repartizare a mandatelor în Comisia Europeană ar privilegia România, dându-i acesteia acces la un portofoliu important, care ar putea fi agricultura, justiția și afacerile interne, transporturile, industria și întreprinderile, afacerile economice și monetare.

Actualul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, ar dori ca procedurile de numire să se desfășoare după un calendar alert, argumentând că mai ales acum, în vreme de criză, UE are în vedere propriul interes, și anume nevoia presantă de stabilitate instituțională și de capacitate de reacție pe măsură.

Este perfect normal și de înțeles însă ca greutatea unui stat în UE să se cântărească și după alte criterii: anii de vechime în peisajul comunitar, experiența deprinsă în forurile europene, imaginea bună pe care a reușit să și-o construiască în timp sau forța de lobby de care a dat dovadă.

Cu toate acestea, cred că România trebuie să lase deoparte interesele partinice și să aleagă soluția cea mai înțeleaptă pentru ca noi, ca nație, să avem de câștigat, să fim puși în mod legitim în fruntea bucatelor, pentru a avea mai multe șanse de a ne promova interesul național. Și să nu uităm că oferta stângii pentru România și pentru Europa, în general, este în mod real un atu pentru cetățenii săi, prin programele pe care s-a angajat să le susțină la nivel european:

  • o creștere economică reală și mai multe locuri de muncă până în 2020, dintre care aproximativ 2 milioane doar în sectorul de energie refolosibilă;
  • proiecte ample de mobilitate urbană, prin promovarea unui transport modern și eficient;
  • o rețea transnațională pentru centrale eoliene;
  • creșterea substanțială a fondurilor pentru cercetare și dezvoltare în vederea creării unui nou sistem energetic ecologic;
  • reformarea piețelor financiare prin implementarea unor noi standarde de transparență etc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Nu am dorit să realizez în intervenția mea de astăzi o pledoarie pentru valorile stângii, pe acestea îi las pe alegătorii noștri să le cântărească și să le acorde girul încrederii lor, așa cum au făcut recent, și să le evalueze la fel de corect și pentru viitor, așa cum mă aștept să o facă și la alegerile prezidențiale care ne așteaptă, am dorit doar să vă conving de faptul că un om politic poate oricând să transforme înfrângerea în victorie, dacă este suficient de motivat și dacă are forța maselor de alegători în spate, evident, și dacă știe să învețe din greșeli și nu le mai repetă.

Atâta timp însă cât există adevărate bastioane ale socialdemocrației în Europa, le transmit celor care se bucură prematur de rezultatul general al votului european: războiul nu este pierdut. Și ca o dovadă că timpul va lucra în favoarea noastră, a social-democraților, am să citez, în final, un european doar prin locul de baștină și, de ce nu?, prin vocație, și mă refer aici la politologul și fostul secretar de stat american Henry Kissinger, care afirma în lucrarea sa "Diplomația", în 1994: "Omul de stat (politicianul) trebuie să acționeze conform unor evaluări ce nu pot fi probate în momentul în care le elaborează; el va fi judecat de istorie după cât de înțelept a stăpânit schimbarea inevitabilă și, mai presus de orice, după cât de bine păstrează PACEA."

Uniunea Europeană ar trebui să fie un lider în promovarea păcii și a dezvoltării unei politici de securitate comune într-o lume în care cetățeanul să nu se mai simtă amenințat.

Noi trebuie să lucrăm împreună, să luptăm pentru pace, să eradicăm sărăcia și să fim solidari cu oamenii de pretutindeni.

Oamenii pe primul loc!

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Ziua Internațională a Donatorilor de Sânge (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Cordoș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică este intitulată "Ziua Internațională a Donatorilor de Sânge".

Ziua de 14 iunie este data la care comunitatea internațională sărbătorește, în fiecare an, Ziua Donatorilor de Sânge.

Această dată a fost aleasă de Organizația Mondială a Sănătății pentru a recompensa activitatea imunologului austriac Karl Landsteiner, laureat al Premiului Nobel în anul 1930 pentru medicină.

Meritul său este acela de a fi descoperit grupele de sânge AB0.

Data de 14 iunie este data la care s-a născut Karl Landsteiner, omul datorită căruia procedurile de transfuzii de sânge au devenit de rutină în practica medicală.

Cetățenii pe care îi reprezint, din Circumscripția electorală nr. 13 - Cluj, Colegiul nr. 4, în Senatul României, ca de altfel toți cei pe care îi reprezentați și dumneavoastră, au o serie de probleme specifice zonei din care provin, dar și unele aplicabile la nivelul întregii țări.

Una dintre aceste probleme ce ar putea să ne afecteze pe toți, în egală măsură, este lipsa sângelui din centrele de specialitate, lucru pe care îl conștientizăm doar atunci când o persoană apropiată nouă are nevoie de o transfuzie.

Din păcate, în anul 2009, an de criză economică în plină desfășurare, perspectivele nu sunt foarte îmbucurătoare nici în ceea ce privește sistemul sanitar, și nici în privința resurselor acestuia.

O persoană poate dona sânge, în condiții de deplină siguranță, o dată la 72 de zile.

Nevoia de sânge pentru transfuzii din spitale crește an de an, odată cu nivelul de complexitate al procedurilor medicale și chirurgicale moderne.

Foarte mulți români sunt afectați de lipsa sângelui din centrele medicale în momentul în care sunt într-o situație gravă.

Acești oameni ne-au acordat votul lor de încredere, fapt care ne obligă să fim atenți la fiecare aspect al vieții lor și să le fim alături atunci când întâmpină situații mai puțin plăcute.

În România, sub 2% din populație donează sânge, în timp ce la nivelul Uniunii Europene procentul este de 5%.

Mai mult, conform ultimelor statistici, românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană în rândul donatorilor de sânge, deși România este singura țară în care se acordă bonificații dacă ajuți cu sânge.

Pentru România, cea mai mare nevoie de transfuzii de sânge este la Spitalul Fundeni, Spitalul de Urgență Floreasca, din București, dar și la Spitalele Universitare din Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Târgu Mureș, Timișoara și Constanța.

Noi, astăzi, putem contribui prin donarea de sânge și salvarea de vieți.

De altfel, chiar în acest moment în care eu vă vorbesc, colegii mei de la Tineretul Social Democrat sunt la Centrul de Transfuzii Cluj și donează sânge, în speranța că altruismul lor va duce la salvarea de vieți.

Vă invit, stimați colegi, să reflectăm cu toții la problema semnalată și să facem azi, fiecare dintre noi, un pas înspre cei care au nevoie de ajutorul nostru.

Vă mulțumesc.

  Sorin Serioja Chivu (PSD+PC) - declarație politică intitulată Glasul disperat al roților de tren (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Sorin Serioja Chivu:

Declarația politică este intitulată "Glasul disperat al roților de tren".

"Glasul roților de tren Să-l asculți în orice seară;

Și când mica-ți inimioară O să plângă într-o seară, Să-l asculți și te va mângâia."

Așa sună celebra melodie a lui Ion Vasilescu, pe versuri de Nicolae Constantinescu.

Din păcate, acest "glas" nu mai sensibilizează pe nimeni, și nici nu mai inspiră vreun artist liric.

De mai bine de o sută de ani, calea ferată a reprezentat principalul mijloc de transport în România atât pentru călători, cât și pentru marfă.

În perioada 1960-1990, calea ferată a avut parte de mari transformări și modernizări, constând în automatizăricentralizări electrodinamice, introducerea de bloc de linie automat, bariere automate, triaje mecanizate, dublări de linii, electrificări pe liniile magistrale.

Calea ferată avea în 1990 un efectiv de 260.000 de salariați, care, pe lângă activitatea propriu-zisă de efectuare a transportului feroviar, își produceau singuri, pentru uzul propriu, dar și pentru alți beneficiari, aproape totul, de la ac la computer.

Din păcate, după 1990 criza s-a accentuat de la an la an în sectorul feroviar, ca urmare a proceselor masive de restructurare, reorganizare, divizare, externalizare aplicate aici.

După cum se arată și în documentul POS-T, document care sintetizează liniile directoare ale dezvoltării infrastructurii de transport din România în perioada 2007-2013, acceptate de Comisia Europeană, condiția actuală a infrastructurii de transport și de servicii, de o calitate inferioară și care nu răspunde nevoilor prezente, împiedică circulația bunurilor și a forței de muncă, stabilirea afacerilor, competitivitatea și investițiile.

Așadar, se dorește ca în România să se dezvolte un sistem de transport echilibrat, legat de toate modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval și intermodal.

Iată care sunt avantajele transportului feroviar de marfă și călători:

  • eficiența energetică este superioară pentru transportul feroviar față de cel rutier;
  • eficiența energetică este mai bună pentru transportul feroviar, deoarece consumul de energie pe unitatea de transport este de 10% față de consumul pentru transportul rutier;
  • cauzează o poluare mai redusă a mediului înconjurător, cu o cantitate a poluanților aerieni de numai 10% față de transportul rutier;
  • pentru pasageri, calea ferată oferă un larg beneficiu social, datorită acoperirii extinse la nivel național, și este considerată mai sigură decât călătoria cu autobuzele sau autoturismele;
  • accidentele feroviare sunt mai rare pe pasager/kilometru și tonă/kilometru decât cele rutiere.

Cu toate acestea, sectorul feroviar beneficiază, în ultimii ani, nu de încurajări din partea statului, ci, mai degrabă, de piedici și de dezinteres, din ce în ce mai accentuate și cu consecințe din ce în ce mai grave.

O simplă trecere în revistă a situației alocărilor de fonduri pentru infrastructura feroviară ne relevă discrepanțe uriașe între finanțările pentru rutier și cele pentru feroviar, în același fel în care le observăm și în repartizările din bugetul de stat pentru 2009.

După cum se știe, proiectele POS-T pot beneficia de finanțări în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro, din care:

Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională - 4,57 miliarde de euro, iar bugetul de stat - 1,09 miliarde de euro.

Gura de oxigen pentru sectorul feroviar rămâne tot accesarea fondurilor europene, fără de care criza din sistem poate avea în următorii ani efecte iremediabile.

Din datele oferite de ministerul de resort, la sfârșitul lunii martie 2009, pentru acest domeniu, infrastructura de cale ferată, s-au înaintat Comisiei Europene spre aprobare proiecte însumând 187.636.354 de lei, în timp ce pentru domeniul similar "Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 7" s-au înaintat proiecte în valoare de 530.279.861 de lei.

De reținut că cele două domenii aveau pentru perioada 2007-2009 prevăzute alocări UE identice de circa 447 de milioane de euro - 2 miliarde de lei pentru fiecare.

Ignorarea sprijinirii dezvoltării infrastructurii feroviare desconsideră, practic, tendințele europene în domeniu.

România poate beneficia de investiții în feroviar de miliarde de euro nerambursabili, exploatând, în același timp, la adevărata valoare o rețea deja existentă, printre cele mai mari din Europa.

În bugetul de anul acesta, 10.653.165.000 de lei este suma totală destinată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru sistemul feroviar, cu toate că în lei sumele sunt mai mari decât cele alocate anul trecut - dar în euro sunt, în fapt, cu până la 25% mai mici -, ele sunt insuficiente în comparație cu necesitățile de întreținere și derizorii în raport cu proiectele de modernizare și dezvoltare vehiculate în ultimii ani.

Așadar, se continuă politica de favorizare netă a sistemului rutier, care beneficiază de cea mai mare parte din sumele acordate sistemului de transport din România.

Proporția inechitabilă dintre investiția în transportul feroviar și cea în transportul rutier ignoră, în mod evident, problemele legate de siguranța circulației, protecția mediului sau punctele de congestie, aceleași probleme pe care Uniunea Europeană le-a luat în calcul când a hotărât promovarea transportului feroviar.

Uniunea Europeană favorizează financiar, în mod evident, transportul feroviar, Regulamentul 1665/99 specificând foarte clar că investițiile în rețelele de transport paneuropene (TEN-T) trebuie direcționate în proporție de minimum 55%

către proiectele feroviare, și nu mai mult de 25% către transporturile rutiere.

Bugetul de stat propus să finanțeze politicile publice în domeniul transporturilor dezavantajează în mod evident transportul feroviar, ignorând încă o dată nevoile reale de finanțare imediată din acest sector.

Trebuie să atragem cu toții atenția ministrului de resort Radu Berceanu că situația de la calea ferată a devenit dramatică și, dacă nu se vor lua măsurile ce se impun, consecințele vor fi extrem de grave.

Trebuie să fructificăm oportunitățile pe care Europa ni le oferă și în acest domeniu.

O revigorare putem genera doar dacă reușim să atragem fonduri suficiente pe această componentă.

Din acel moment, putem vorbi de investiții, de consolidarea infrastructurii și de noi criterii de performanță pe calea ferată.

Se impune o poziție categorică a ministerului de resort.

Domnule ministru Berceanu, nu mai puteți folosi criza drept scuză, deoarece în acest sector criza durează de foarte mulți ani și efectele sunt iremediabile.

Vă recomand, domnule ministru Berceanu, să ascultați versurile melodiei "Glasul roților de tren", scrise de Nicolae Constantinescu... poate deveniți mai sensibil la "glasul"

disperat al roților de tren.

Vă mulțumesc.

  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca subiect acțiunile Cabinetului Boc și unele gesturi ale Președintelui României, domnul Traian Băsescu (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La doar șase luni de guvernare, domnul premier Boc și-a arătat colții "împrumutați" de la Traian Băsescu.

Încălcând numeroase norme juridice, constituționale și europene privind separația puterilor în stat, premierul democrat-liberal ne pregătește un viitor regim de așa-zisă "democrație totalitară", cu acceptul tacit al unor lideri importanți ai social-democraților, care să fie pe gustul șefului său de la Cotroceni.

Profitând de alegerile europarlamentare și de distragerea atenției mass-media și opiniei publice de la problemele cotidiene ale țării, Guvernul Boc a adoptat o ordonanță de urgență prin care și-a asigurat cadrul legal de a bloca orice act normativ adoptat de Parlament.

Boc și-a inventat paravanul legal pentru a ocoli Parlamentul și a legifera, la nevoie, în locul său, așa cum inclusiv presa centrală a sesizat acest caz de încălcare flagrantă a normelor constituționale.

Executivul justifică posibilitatea de completare sau abrogare a unor acte normative înainte de intrarea în vigoare prin cazurile din ultimii ani, când s-a constatat că unele documente adoptate, dar neintrate în vigoare, nu pot fi aplicate în lipsa instrumentelor necesare sau nu mai reflectă nevoilor societății.

Dar ce uită guvernanții roș-portocalii este - așa cum afirma și conducerea Consiliului Legislativ al României, instituție pe care domnul profesor de drept constituțional Emil Boc se face că nu o cunoaște - că legislația în vigoare permite modificarea, completarea, abrogarea numai cu privire la actele normative intrate în vigoare.

Tentativele de iz politico-juridic, ale actualilor guvernanți, de interpretare a normelor privind elaborarea și adoptarea actelor normative reprezintă o formă diplomatică de a dinamita tot sistemul legislativ și chiar cel constituțional românesc, care au fost formate după 1989.

Chiar dacă avem sisteme legislative și constituționale incomplete sau care sunt în curs de adaptare la acquis-ul comunitar, nu cred că deciziile politice din ultima vreme vor reforma acești piloni instituționali, ci, dimpotrivă, ne vor întoarce cu cel puțin 15 sau 20 de ani în urmă.

Stimați colegi, Nu pot să nu remarc, spre sfârșitul acestei declarații politice, gestul președintelui Traian Băsescu de a crea premisele unui haos social, psihologic, totul în interesul său electoral.

Mă refer aici la atitudinile Domniei Sale de la ședința de guvern de ieri, duminică, 14 iunie 2009.

În aproape 19 ani de politică românească, de la mineriada din 14-15 iunie 1990 până astăzi, nu am putut să concep un gest de egocentrism, de diletantism și demagogie manipulantă politică, precum și de egoism autocrat din partea unui șef al statului român, care vine nonșalant și declară că suntem, pur și simplu, în recesiune economică, prezentând situația ca pe o apocalipsă privind viitorul apropiat al acestei națiuni.

Modul președintelui Băsescu de a găsi vinovați în Banca Națională a României, în sistemul financiar privat și în Guvernul anterior dovedește, încă o dată, incapacitatea reală a Domniei Sale de a conduce instituțional această țară, precum și neputința Guvernului său PD-L - PSD de a pregăti o strategie viabilă anticriză - pe care nu o vedem de mai bine de șapte luni de zile - și de a găsi metode financiare și sociale pentru susținerea concretă a societății românești.

Vă mulțumesc.

  Marian Cristinel Bîgiu (PNL) - declarație politică având ca titlu Prima casă - ultima înșelătorie a Guvernului Boc (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Marian Cristinel Bîgiu:

Declarația politică se intitulează "«Prima casă» - ultima înșelătorie a Guvernului Boc".

Anunțat cu mare pompă, "Prima casă" pare, la prima vedere, un program care va aduce o casă pentru tot românul.

Dar nu este așa.

Privind datele pe care le oferă Guvernul până acum, dacă ar fi să evaluăm câți români se vor bucura de acest program, în condițiile în care garantarea s-ar face la suma maximă, ar rezulta 16.700 de credite, deci de familii ce vor beneficia de program.

De asemenea, programul prezintă mari deficiențe, deoarece este necorelat cu realitățile pieței imobiliare din diferite orașe: introducerea plafonului valoric de 60.000 de euro conduce la discriminare.

Dacă în București cu această sumă se poate cumpăra maximum un apartament cu două camere într-un bloc vechi, aflat la periferie, într-un oraș mic precum Turda sau Huși cu aceeași sumă poți cumpăra un apartament mult mai mare.

Mai mult, să privim puțin la calculele făcute de către profesioniști din sistemul bancar și imobiliar.

Aceștia ne spun că pentru un credit ipotecar de 60.000 de euro, pe o durată de 25 de ani, rata lunară este de circa 460 de euro, luând în considerare o dobândă anuală efectivă, care include toate comisioanele, de 9%.

În acest caz, venitul minim lunar solicitat de bancă este de circa 750 de euro, în funcție și de scoring-ul pe care îl realizează banca clientului.

Venitul minim se calculează plecând de la gradul maxim de îndatorare, care urcă până la 65% din venitul net.

Acest lucru înseamnă că rata lunară de 460 de euro nu trebuie să depășească 65% din venitul lunar, din care se scad cheltuielile de subzistență.

În cazul în care creditul ar fi contractat în moneda națională pe aceeași perioadă, rata lunară ar fi de 3.460 de lei - 823 de euro -, luând în calcul o dobânda anuală efectivă de 18%.

Avansul minim pe care îl solicită o bancă la contractarea unui credit ipotecar în valută este de 20-25%.

Deci concluzia este una singură: programul pe care domnul Boc și echipa sa îl prezintă ca fiind unul adresat majorității cetățenilor se va putea aplica doar celor care au venituri salariale peste medie, deci unei categorii restrânse.

Aceasta dacă programul va depăși impedimentele de ordin tehnic pentru punerea sa în practică.

  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată Mai este Parlamentul unica autoritate legiuitoare a țării? (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Declarația politică este intitulată "Mai este Parlamentul unica autoritate legiuitoare a țării?"

Ne-am obișnuit cu toții, cei care am fost aleși prin vot uninominal de a reprezenta comunitățile din județele României, că Executivul actual, încă de la începerea sesiunii parlamentare de primăvară, nu acordă importanța cuvenită Parlamentului, forul care este principala instituție legislativă a țării.

Oricare dintre noi care am avut inițiativă legislativă în această sesiune a avut ocazia de a simți pe propria piele atitudinea de ignorare a Executivului față de munca parlamentară, de eforturile deputaților și senatorilor.

Doar și pentru faptul că parlamentarii nu dispun de o structură de specialitate consistentă în subordine care să-i ajute, în mod direct, la întocmirea propunerilor legislative ar trebui să determine Guvernul de a acorda o atenție sporită și respect față de munca acestora.

În loc de aceasta, avem de-a face cu întârzieri însemnate în emiterea punctelor de vedere ale Guvernului, care, în majoritatea lor covârșitoare, sunt nefavorabile și lapidar justificate de Executiv, indiferent de apartenența politică a inițiatorilor.

Cum acestea, probabil, nu erau de ajuns pentru a supune total Parlamentul și a continua diminuarea puterii legislative, Executivul a emis deja faimoasa Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 61/2009.

Pentru a ne putea pronunța asupra ei, vă propun să analizăm ce prevede de fapt, ce modifică acest act normativ.

Este vorba de modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Nu este deci o lege oarecare, ci exact aceea care acordă un cadru condițiilor de fond și de formă care trebuie îndeplinite la elaborarea, adoptarea și emiterea actelor normative.

Importanța acestei legi este dată și de faptul că, deși a cunoscut de-a lungul timpului mai multe modificări succesive, una singură a fost prin intermediul unei ordonanțe de urgență a Guvernului, și anume în anul 2003, când Executivul de atunci a reglementat necesitatea publicării pe internet a actelor de fundamentare care însoțesc proiectul de act normativ.

Toate celelalte modificări au intervenit în urma adoptării unor proiecte de lege sau propuneri legislative, adică prin trecerea lor în procedură parlamentară, așa cum este corect și trebuie să se întâmple în continuare.

Oare de ce a considerat Executivul că este necesar tocmai acum să aducă modificări esențiale acestei legi foarte importante printr-o ordonanță de urgență?

Reglementarea esențială a acestei ordonanțe de urgență privește posibilitatea completării sau abrogării actelor normative adoptate chiar și înainte de data intrării lor în vigoare.

Această dispoziție este, în accepțiunea noastră, nu numai neconstituțională, dar constituie și o violare a Constituției României, prin care Guvernul își atrage niște drepturi de care nu dispune conform actului fundamental.

Art. 61 din Constituție prevede, în mod expres, că "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării".

Executivul, doar în mod excepțional, în situații extraordinare, cu motivarea urgenței sau în baza unei legi de abilitare, poate adopta acte normative cu forța juridică a unei legi.

Practic, prin această modificare a Legii nr. 24/2000, orice act normativ adoptat de Parlament care nu-i place Guvernului poate fi modificat sau abrogat de către acesta chiar înainte de a-și produce efectele, de a se constata dacă corespunde nevoilor societății și de a vedea care sunt efectele pe care le produce.

Întreb și eu: de ce mai avem nevoie de Parlament dacă Executivul este cel mai deștept, cel mai profesionist, singura instituție care poate adopta acte normative bune și corecte, iar noi, parlamentarii aleși - probabil din greșeală, pe deasupra și prin vot uninominal -, suntem neprofesioniști, iar Parlamentul, în ansamblul său, este o adunătură de oameni care nu este capabilă să adopte legi bune?

Printr-un comunicat de presă emis de Executiv ni se explică că motivul emiterii acestui act normativ, a cărui urgență nimeni nu o înțelege, este faptul că abrogarea actelor normative înainte de intrarea lor în vigoare a fost impusă de cazuri din ultimii ani.

În afară de faptul că nu ne sunt enumerate asemenea cazuri, se pornește din nou de la o premisă falsă, ca la introducerea impozitului minim forfetar, în cazul căruia s-a considerat că majoritatea întreprinzătorilor români fac evaziune fiscală.

Aici ni se sugerează că forul legislativ a adoptat acte normative care prezintă anumite probleme și ca să nu mai fie - că ne gândim noi, guvernanții, că Parlamentul va adopta astfel de acte și în viitor - prevedem această posibilitate de intervenție forțată asupra legilor votate de Parlament.

A motiva emiterea acestei ordonanțe de urgență cu trecutul - care nici el nu poate fi justificat - și a reglementa pentru viitor ceea ce nu știm că se va întâmpla, dar credem că așa va fi, înseamnă o desconsiderare totală a ideii de parlamentarism în România, a Parlamentului României și a celor aleși, culmea, de această dată și prin vot uninominal.

Prin această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 61/2009 s-a mai abrogat necesitatea întocmirii unui studiu de impact, prevăzut de Legea nr. 24/2000, care să însoțească obligatoriu proiectele de lege de importanță și complexitate deosebite, cele pentru care guvernul își asumă răspunderea, precum și cele de aprobare a ordonanțelor de guvern emise pe baza abilitării acordate Guvernului de către Parlament.

S-a eliminat astfel un instrument important prin care trebuiau prevăzute implicațiile juridice, sociale și economice ale acestor proiecte de acte normative.

Și mai interesant este că această obligație a fost introdusă ca urmare a propunerii legislative a două doamne deputat care fac parte din grupuri parlamentare care, în prezent, formează coaliția majoritară aflată la guvernare, propunere legislativă care a devenit Legea nr. 49/2007.

Eu nu mai înțeleg nimic, stimați colegi.

În 2007 era bine să avem studiu de impact, acum, când suntem la guvernare, nu mai e bine.

Iată o meteahnă importantă a clasei politice din România, aceea că avem un mesaj și măsuri duble, în funcție de cum suntem, în opoziție sau la guvernare.

Oricum ar fi însă, este evident că prin adoptarea acestui act normativ Executivul a încălcat grav separația puterilor în stat, instituindu-și prerogative de care nu dispune, iar atitudinea Guvernului Boc este o atitudine de reală nesocotire a ideii de parlamentarism în România și a Parlamentului României.

Ea încalcă și propriile promisiuni prevăzute în programul de guvernare - prin aceasta nesocotind din nou puterea legislativă, care a acordat încredere Executivului pe acest program -, promisiuni care vizau "principiul responsabilității Guvernului României în fața Parlamentului României", precum și "creșterea eficienței activității parlamentare și consolidarea credibilității acestei instituții fundamentale a democrației".

Din păcate, trebuie să constatăm cu toții că procesul marginalizării forului legislativ de către guverne, indiferent de culoarea lor politică, a atins un apogeu la care, totuși, nu credeam că se va ajunge.

Parlamentul a devenit, de-a lungul timpului, un accesoriu al guvernelor, fenomen ce trebuie eliminat cât mai grabnic.

Responsabilitatea pentru ce a fost până în anul 2009 ne aparține tuturor, celor care am fost într-un fel sau altul la guvernare, dar în acest an măsurile de supunere a forului legislativ s-au accentuat profund, iar responsabilitatea revine, în întregime, Executivului actual.

Este absolut necesar ca în perioada următoare Executivul, care dispune de o majoritate covârșitoare în Parlament, să se abțină de la legiferare, emițând acte normative cu putere de lege doar în cazuri cu adevărat excepționale, lăsând astfel Parlamentul să constituie ceea ce trebuie să fie, conform art. 61 din Constituția României, "unica autoritate legiuitoare a țării".

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Mircea Dan Geoană:

Înainte să intrăm în partea de legiferare propriu-zisă, dați-mi voie să vă informez cu privire la exercitarea dreptului parlamentarilor de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2009 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Prezenta notă se aduce la cunoștința senatorilor în ședința de plen din 15 iunie 2009.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Aveți în mape aceste propuneri.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Inițiatorii sunt prezenți?

Vă rog, domnule senator Hașotti.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am convenit ca în situația propunerilor legislative, ale inițiativelor legislative ale parlamentarilor, aceștia să fie prezenți pentru a-și susține procedura de urgență.

În situația proiectelor de lege, avem reprezentantul Guvernului, pe domnul secretar de stat, și nu este o problemă.

Până una alta, avem numai propuneri ale parlamentarilor și, în situația în care dânșii sunt prezenți, sigur că vom vota sau nu vom vota procedura de urgență.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este un lucru convenit în ședința plenului ca, în astfel de situații, inițiatorul să fie prezent pentru a susține necesitatea procedurii de urgență pentru dezbaterea respectivelor propuneri legislative.

De aceea, pentru a nu consuma din timpul plenului, aș

dori să verific dacă la cele 4 propuneri legislative pe care le avem în fața noastră sunt prezenți inițiatorii.

La cea pe care am menționat-o, se pare că inițiatorul nu este prezent.

La celelalte propuneri legislative:

  • Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de masă;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 68 alin. (1) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - Codul muncii;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, constatăm că inițiatorii nu sunt prezenți.

Ca atare, aceste propuneri legislative vor continua în procedură normală și vom reveni în eventualitatea în care inițiatorii doresc să susțină procedura de urgență.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L215/2009)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Vă invit la microfonul 10 să expuneți punctul de vedere.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul vine în fața dumneavoastră pe baza art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare.

Proiectul de lege înaintat Parlamentului României a fost structurat pe 7 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice, stabilite de art. 73 din Constituție, sau în alte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

Cele 7 domenii pe care Guvernul dorește să fie abilitat de a emite ordonanțe simple pe durata vacanței parlamentare sunt următoarele:

  • finanțe publice și economie;
  • transporturi;
  • agricultură;
  • protecție socială;
  • sănătate;
  • administrație publică și interne;
  • prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse și materiile ce vor fi reglementate în concret pe calea ordonanțelor ce vor fi emise în baza acestei legi.

În proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii și începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare a anului 2009, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare.

Vreau să mulțumesc Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru modul în care, împreună, am găsit o formă îmbunătățită a Proiectului de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe și să menționez faptul că sunt asistat în prezentarea acestui proiect de lege de domnii secretari de stat: domnul Radu Stancu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor; domnul Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; domnul Marian Hoinaru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul Iulian Matache, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței; domnul Cristian Anton Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății; domnul Răzvan Bobeanu, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului; domnul Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice; domnul Andi Petrișor Gaiu, vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Toni Greblă, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O asemenea mobilizare de forțe din partea Guvernului arată respectul acestei instituții față de Senatul României.

Aceeași mare mobilizare a fost și la dezbaterea proiectului de lege în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, motiv pentru care ne-am aplecat asupra acestui proiect, i-am adus câteva amendamente care sunt cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport, și fără să repet ceea ce a spus domnul secretar de stat v-aș ruga să fiți de acord să vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexă.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fondul acestui proiect de lege?

Domnule senator Gabriel Berca, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gabriel Berca:

Domnule președinte, Stimați colegi, Mă bucur că avem ocazia să avem aici un număr important de secretari de stat ai Guvernului României.

Este o decizie, pe care o vom lua astăzi, extrem de importantă.

E dreptul oricărui guvern și este prevăzut de lege să emită ordonanțe simple pe perioada vacanței parlamentare, însă aș vrea să ridic o problemă Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Rugămintea noastră și punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal este de a primi rapoartele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în termen util, pentru că noi, astăzi, ne-am întrunit în ședința de grup și nu aveam acest raport cu privire la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Practic, nu am avut punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal, prin grupul său parlamentar din Senatul României, cere retrimiterea sau cel puțin amânarea, pentru a putea să analizăm și noi acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Sunt și alte comentarii?

Domnule senator Cseke Attila Zoltán, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem în față un proiect de lege de abilitare a Guvernului de emite ordonanțe pe 32 de domenii, dacă nu mă înșel, la care, prin aportul comisiei, s-au mai adăugat trei-patru, și vreau să vă spun sincer că noi, Grupul parlamentar al UDMR, am avut niște dileme astăzi în legătură cu poziția noastră față de acest proiect de lege.

Avem niște rețineri și o experiență nu tocmai bună în legătură cu activitatea Executivului pe acest domeniu, și m-aș referi la două chestiuni.

În vacanța parlamentară din ianuarie, actualul Executiv era abilitat să emită ordonanțe pe un număr de 56 de domenii, dintre care au fost reglementate prin ordonanță 5 domenii, mai mult de 10% din ceea ce a solicitat și pentru care a primit aprobare Guvernul de la Parlamentul României.

Mi se pare totuși un rezultat destul de modest.

În al doilea rând, este o problemă de săptămâna trecută, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2009, prin care Executivul, într-un fel, nesocotește activitatea parlamentară și ideea de parlamentarism, pentru că vă spuneam că am fost într-o oarecare dilemă.

Sigur, există un drept constituțional, o reglementare constituțională, și fiecare guvern s-a folosit de această posibilitate de a fi abilitat să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, și, din acest punct de vedere, indiferent pe ce parte a baricadei ești, trebuie să recunoști acest drept prevăzut de actul fundamental.

Și mai este o chestiune, avem în față vacanța parlamentară, într-un fel cea mai lungă, de aproape două luni, și, sigur, sunt și domenii asupra cărora, într-adevăr, Executivul va trebui să poată să emită ordonanțe.

Astfel, balansând între aceste dileme, noi vom susține acest proiect de lege, cu rugămintea adresată Guvernului de a se apleca asupra domeniilor și de a emite ordonanțe care să fie bine structurate și profesionist întocmite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Alte comentarii?

Nu sunt.

Doresc să vă informez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

De aceea, doresc să supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente, prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și vă rog să vă pronunțați cu privire la acest raport, cu amendamentele prezentate de domnul președinte Toni Greblă.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, raportul de admitere, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Mulțumim domnilor secretari de stat prezenți la dezbaterea acestui punct din ordinea de zi.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative - Legea comercializării produselor agroalimentare (L126/2009)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă - Legea comercializării produselor agroalimentare.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu prezintă punctul 4 din ordinea de zi.

Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a colegilor noștri are ca obiect de reglementare statutul juridic al comerciantului de produse agroalimentare, precum și condițiile de exercitare a activității de comercializare a produselor agricole.

Pe o temă similară, Guvernul a depus, în urmă cu mai mult timp, o ordonanță de urgență care parcurge etapele procedurale legale în vederea adoptării.

Având în vedere că, repet, un act normativ similar a trecut deja de Senat și se află la Camera Deputaților, Guvernul vă solicită respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Vă cer scuze, inițiatorul principal, domnul senator Petre Daea, este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 7 pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc pentru operativitate, domnule președinte al Senatului.

Îngăduiți-mi să vă spun că este un moment fericit când unul dintre inițiatori, în calitatea lui de președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, împreună cu Comisia economică, industrii și servicii, întocmește unei propuneri legislative, care mă are semnatar, un raport de respingere, pentru raționamentul pe care l-a invocat reprezentantul Guvernului.

Iată că nu dorința de a avea paternitate la o idee, ci șansa sa de izbândă a primat aici, motiv pentru care supunem Senatului raportul de respingere, având în vedere că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Ați prezentat și punctul de vedere al comisiei, în calitate de președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, funcție pe care o dețineți.

Sunt comentarii cu privire la această propunere legislativă și la cele prezentate de inițiator și Guvern?

Nu sunt.

Vă supun la vot raportul de respingere prezentat de domnul președinte Petre Daea.

Cu 61 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (L133/2009)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Continuăm dezbaterile generale din ședința plenului din 10 iunie 2009.

Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă este respinsă de Camera Deputaților, este o lege organică, Senatul fiind Camera decizională.

De aceea, aveți în mape și extrasul din ședința noastră de-acum o săptămână.

Avem în fața noastră un raport de respingere.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, doriți să interveniți?

Aveți cuvântul la microfonul central, vă rog.

   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă a fost dezbătută deja în două reprize și acum, în a treia, trebuie să votăm.

Aș vrea să spun doar o replică sau, mai bine, să fac o corectură referitoare la unele afirmații care au fost făcute față de Guvern și față de cererea adresată Guvernului să vină și să-și exprime neapărat punctul de vedere, prin da sau nu, în legătură cu această inițiativă legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului a fost trimis la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, și acolo, pentru cine a avut curiozitatea să citească acest punct de vedere, se fac unele trimiteri la context și la prevederile Uniunii Europene, în așa fel încât se poate, printre rânduri, citi care este opinia în fond a Guvernului.

Pe procedură însă, Guvernul a procedat foarte corect și a avut decența să ne lase nouă posibilitatea de a decide, întrucât este vorba de una dintre acele instituții autonome care sunt puse sub controlul Parlamentului.

Parlamentul aprobă bugetul acestor instituții, parte din bugetul consolidat, Parlamentul aprobă raportul anual de activitate al acestor instituții, Parlamentul numește acolo membri din partea PSD, PD-L, PNL și așa mai departe, deci este o instituție sub control parlamentar, și acum noi cerem Guvernului să ne spună dacă este albă sau neagră în ceea ce privește o inițiativă legislativă care se referă la plafonarea salariilor personalului din aceste instituții.

Guvernul ne-a arătat vreo trei argumente, trimițând la contextul general de reglementare a astfel de cazuri, și, după aceea, în final, a încheiat cu deferență, spunându-ne că, sigur, față de o astfel de situație, ne lasă nouă decizia finală, ceea ce cred că este foarte corect, iar trimiterile incorecte care au fost făcute data trecută către Guvern nu-și au susținere.

Ne rămâne chiar nouă să decidem această chestiune, pentru că tot noi am fost aceia care am reglementat în această privință și care avem controlul asupra acestor instituții.

Guvernul și-a făcut treaba până acum.

Hai să ne pronunțăm noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Microfonul central, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Vorbesc, în primul rând, pentru colegii din partea stângă a sălii, dar și pentru colegii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Sigur, domnul senator Rădulescu a spus niște chestiuni care, la o primă citire, par exacte.

În speranța că, totuși, nimeni nu este naiv în Senatul României, eu simt nevoia să fac câteva precizări.

Să știți că sunt multe alte instituții, autorități, care se află sub controlul Parlamentului - CNA-ul și multe altele -, și, de câte ori s-au făcut propuneri legislative, inițiative legislative, Guvernul și-a exprimat un punct de vedere.

Aceasta este pentru prima dată când Guvernul nu-și exprimă un punct de vedere.

Nu zice nici da, nici nu.

Acum, în ce constă această manevră politică - nu vreau să-i spun altfel -, citiți, vă rog, expunerile de motive ale acelor propuneri - vorbesc pentru punctul 5 și punctul 6 din ordinea de zi, domnule președinte - făcute de cine? Nu de orice deputat din PD-L, ci de domnul deputat Cezar Preda.

Ce face domnul deputat Cezar Preda? Face două inițiative...

Sigur, ar fi trebuit să se refere și la Banca Națională a României, și la alte, alte instituții.

Ce face domnul deputat Cezar Preda? Face exact ceea ce a spus domnul primministru sau domnul viceprim-ministru, nu știu, domnul Emil Boc, adică - și nu discutăm aici dacă este corect sau nu, discutăm doar politic lucrurile - cei din CNVM și cei de la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale au salariul plafonat, salariul unui secretar de stat.

Nu discutăm dacă este bine sau nu, discutăm despre această manevră politică.

Așadar, un membru important al PD-L face o propunere legislativă exact în sensul celor spuse de prim-ministru.

Guvernul, pentru prima dată, nu are un punct de vedere și spune "Voi, Parlament, să hotărâți!"

Eu vin și mă întreb, dacă noi, Parlament, sau unii dintre noi vom vota împotriva acestei propuneri legislative, își face cineva iluzii că mâine nu va ieși Emil Boc, într-o furtunoasă conferință de presă, sau altcineva de la PD-L să spună:

"Vedeți, noi vrem să facem ordine în țară, noi vrem să nu mai existe așa-numitele salarii sau venituri nesimțite, Parlamentul nu vrea!"

Aceasta este toată chestiunea.

Vă spun încă o dată, citiți cele două expuneri de motive pentru a vedea care este dedesubtul acestei inițiative parlamentare.

De aceea, doresc, dacă, bineînțeles, se găsește a fi cazul, ca grupurile parlamentare să se pronunțe asupra acestor două propuneri legislative, pentru a vedea ce facem.

Din punctul meu de vedere, strict politic - vă repet -, cu toate că sunt multe alte instituții, și pentru Banca Națională a României, dacă vreți, trebuia să opereze o astfel de prevedere.

Nu discut dacă este corectă sau nu, vă spun încă o dată, dar strict politic, nu-mi permit luxul să-i dau posibilitatea lui Emil Boc să iasă mâine și să spună:

"Parlamentul, Grupul parlamentar al PNL - nu știu care alt grup parlamentar - au votat împotriva unor salarii decente".

Și mai suntem și în criză, stimați colegi.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îi ofer cuvântul domnului senator Tiberiu Günthner, urmează domnul senator Varujan Vosganian și domnul senator Sorin Bota.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Nu pot să nu remarc și eu că această inițiativă legislativă aparține, într-adevăr, domnului prim-ministru Emil Boc și a fost conspectată după conferințele de presă, după numeroasele declarații pe care le-a susținut domnul primministru în mass-media, conspectată, într-adevăr, de un lider marcant al PD-L, domnul deputat Cezar Preda.

Aș vrea să remarc, trecând la conținutul inițiativei legislative, referitor la aceste "paradisuri financiare" existente în România - paradisuri financiare, sigur, în alt sens decât paradisurile fiscale unde nu se încasează taxe -, nu pot să nu remarc faptul că aceste salarii uriașe, ieșite din comun, nu au la bază un volum de lucru excepțional, o competență excepțională sau o răspundere de patru-cinci ori mai mare decât a Președintelui României sau a prim-ministrului României, ci, pur și simplu, o oportunitate oferită de legea de înființare a acestor agenții, care permite să se încaseze, în numele statului român, niște taxe, iar aceste taxe să fie folosite în interesul personal al membrilor acestor agenții.

Cred că aceasta este lacuna legislativă care face posibilă aceste paradisuri financiare pentru România, pentru că, până la urmă, sunt niște salarii total ieșite din comun, de multe ori peste salariul Președintelui României sau al prim-ministrului României și, sigur, argumentul care este susținut de membrii acestei agenții, că sistemele de pensii private au salarii cam de două ori mai mari, mi se pare total dezgustător.

Vorbim de un sistem de pensii privat care, la ora actuală, nu funcționează.

Pur și simplu, încasează cotizațiile la fondul de pensii, dar nu calculează, nu dă pensii la ora actuală.

Noi, în România, avem un sistem de pensii de stat care funcționează din plin, calculează pensii, dă pensii și unde angajații au salarii de circa 20 de ori mai mici decât în sistemul privat.

Nu știu cum putem ieși către populație cu asemenea legislație, permițând asemenea salarii aberante pur și simplu, din încasarea unor cotizații la contribuția de pensii, fără să funcționeze efectiv aceste sisteme.

Privind nivelul de competență, volumul de muncă sau responsabilitățile, cred că această lege inițiată, repet, de domnul prim-ministru Boc este bine-venită și face, oarecum, ordine în această problemă, pentru că sumele uriașe care se încasează și care sunt date sub formă de salarii pot fi folosite pentru a repara mulți kilometri de drumuri, pentru a face școli, pentru a repara spitale, în multe alte scopuri mai nobile.

Cred că ar fi corect - pentru că există o tentație duplicitară din partea unora, cum a explicat și domnul senator Hașotti, de a spune una și de a aproba alta - ca grupurile parlamentare să-și exprime clar poziția față de această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

De la bun început, doresc să vă spun că sunt observațiile mele, de membru al Senatului României, și nu aș vrea să solidarizeze nimeni cu opiniile acestea, mai ales că ele sunt greu de urmat într-un an în care avem campanie electorală.

Să spunem că s-a încheiat o campanie și până la următoarea mai sunt șase luni.

Rugămintea mea către dumneavoastră este să nu ne lăsăm din cale afară tentați de temele populiste și să încercăm, cu orice preț, să câștigăm voturi arătând populației tot felul de "Moțoci", pentru că, așa cum s-a întâmplat și în opera literară "Alexandru Lăpușneanul", mulțimile, după ce l-au sfâșiat pe Moțoc, și-au văzut mâinile însângerate și și-au dat seama că nu au obținut nimic în plus.

Eu vă spun așa: să zicem că unele venituri sunt prea mari - și este vorba, firește, de venituri proprii -, numai că, dacă vrei o abordare, aceasta trebuie să fie la nivel instituțional, iar o abordare instituțională înseamnă că trebuie să iei, la pachet, toate autoritățile autonome.

Nu poți lua una sau alta.

Începem cu Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

După ce ai redus indemnizația guvernatorului Băncii Naționale a României de la cât are astăzi la 40 milioane lei, firește că primul lucru care te întrebi este următorul:

Cum de președintele CEC Bank sau președintele EximBank să aibă un venit mai mare decât al guvernatorului Băncii Naționale a României, care îi supraveghează? Atunci vom scădea și salariul președintelui CEC Bank, după care se va ridica întrebarea:

Cum președintele CEC Bank, care este în creștere și are vreo 6% din piață, are salariul de 30 ori mai mic decât salariul președintelui celei mai mici bănci private?"

Nu cumva, indiferent de banii pe care-i manevrează, un președinte de bancă are aceleași răspunderi?

Vom ajunge la o situație din care nu vom mai ieși, stimați colegi.

Asta de ce? Ca să arătăm oamenilor că nimeni nu trebuie să aibă salariul mai mare decât noi, că noi suntem culmea culmilor.

Vă întreb, stimați colegi, în adâncul sufletului dumneavoastră chiar credeți că noi avem cele mai puternice responsabilități și că nu avem noaptea somn din cauza marilor responsabilități pe care le avem? Vom ajunge într-o zonă populistă în care, la un moment dat, noi singuri ne vom mira de măsurile pe care le-am luat.

De aceea, vă rog să trimitem toate aceste acte normative la comisie, să cerem inițiatorilor să facă un act normativ pentru toate, pentru că mie îmi va fi foarte greu să explic CNVM sau CSA de ce asigurările sunt mai puțin importante decât băncile și de ce, fiind autorități autonome, alese exact pe procedura pe care a prezentat-o domnul senator Rădulescu, consiliul de administrație al Băncii Naționale a României va avea indemnizații de șapte-opt ori, cel puțin, mai mari decât la CNVM.

Eu nu am să pot răspunde la întrebarea aceasta decât că, poate, unii dintre colegii mei au avut ceva special cu CNVM sau au vrut să arate mulțimii un "Moțoc", și nu pe toți "Moțocii".

Or, dacă noi îi transformăm în "Moțoci" pe reprezentanții care supraveghează piețele financiare, introducând o stare tensionată, sincer vă spun că nu cred că este cea mai bună măsură.

De aceea, zic să nu fim lași, stimați colegi, să nu ne ascundem după voturi și după această teamă a Guvernului de a lua măsuri pline de bărbăție și să spunem așa: avem instrumentele să supraveghem bugetele acestor autorități.

Noi chemăm autoritățile la comisie, le reverificăm bugetele, stabilim că programul lor de salarizare este prea mare, le punem o salarizare mai mică.

Dacă mergem pe această idee, vă previn că va trebui să umblăm și la CEC Bank, și la EximBank, și la alte autorități.

Vom crea o discriminare și vom da sentimentul că sectorul de stat nu are responsabilități, și atunci trebuie să aibă venituri mult mai mici decât sectorul privat, iar consecințele vor fi dramatice pentru economia de piață.

Dacă-mi veți spune că economia privată este în criză și trebuie să intervină statul, vă rog, întâi, să facem economie de piață în România și, după aceea, voi fi primul care să discut cu dumneavoastră despre intervenția statului.

De aceea, fac apel la luciditate.

Mai este mult până la alegerile următoare și vă rog să votați abordând corect lucrurile, și nu mânați de porniri din acestea.

Vă propun așa: ori se iau bugetele la puricat în comisiile de specialitate, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, și se redimensionează salariile, ori, dacă nu, trebuie să se ia la puricat toate, inclusiv Banca Națională a României, Curtea de Conturi și celelalte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Hașotti, cu rugămintea să încercăm să avem în atenție faptul că ziua de astăzi este o zi specială, cu multe puncte.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc pentru îngăduință, domnule președinte.

L-am admirat și eu pe prietenul meu Varujan.

După știința mea, Moțoc era armean.

În principiu, pot fi de acord cu punctul de vedere al Domniei Sale.

Îmi pare rău însă că a lipsit încă o dată la ședința de săptămâna trecută.

În ședința de săptămâna trecută am solicitat Guvernului să-și exprime astăzi un punct de vedere.

Guvernul nu și-a exprimat un punct de vedere.

M-aș fi așteptat ca astăzi domnul inițiator Preda să vină aici și să spună că retrage propunerea legislativă.

Nu a făcut-o.

De aceea, vă spun, stimați colegi, toată chestiunea este strict politică, sută la sută politică.

Poate că domnul Varujan Vosganian, prietenul meu, are dreptate, dar ce ne facem, că este o chestiune strict politică și este o manevră politică și atât.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator Bota, vă rog.

 
   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că există anomalii în ceea ce privește unele salarii din aceste autorități.

La nivelul comisiei, am înființat Subcomisia pentru piața de capital și am avut aceste discuții cu privire la nivelul de salarizare.

La fel și cu celelalte autorități care intră sub autoritatea Parlamentului.

Nu trebuie să ajungem să-i facem pe toți oamenii egali, pentru că am trecut de acea perioadă când toți erau egali, chiar dacă munca și răspunderea nu erau egale.

Nu trebuie să mai dăm șansa să mai existe în România un alt FNI și, prin urmare, nu vreau să lungesc discuția, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Este libertatea fiecărui senator să ia cuvântul sau să nu ia cuvântul, așa cum consideră necesar.

Suntem, deja, la a treia dezbatere în plen pe acest subiect și cred că a sosit clipa să ne exprimăm punctul de vedere prin vot, pentru că, până la urmă, toate argumentele și contraargumentele au fost expuse abundent în aceste câteva săptămâni de dezbatere.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați. (Rumoare în sală.)

Cu 42 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 19 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul minim necesar de 69 de voturi, fiind vorba de o lege organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, pe cale de consecință propunerea legislativă a fost respinsă. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Solicit listă!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este propunere legislativă, nu este ordonanță de urgență.

Absența votului majoritar...

Înțeleg că liderii grupurilor parlamentare solicită listă.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea punctului 14 al art. 7 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (L157/2009)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea punctului 14 al art. 7 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

Continuăm dezbaterea.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere.

Este adoptat tacit de Camera Deputaților.

Este o lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul, dacă doriți să reamintiți câteva idei.

   

Domnul Ion Ariton:

Domnule președinte, Raportul este de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială transmite aviz negativ, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului avizează nefavorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții pe fond.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Țopescu.

 
   

Domnul Cristian George Țopescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Observ că dezbaterea acestui punct seamănă cu cea de la punctul anterior.

Eu nu-mi pot permite să fac aprecieri privind votul politic, pentru că sunt prea puțin experimentat în ale politicii din Senatul României, dar vreau să vă reamintesc o întâmplare.

Înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, a venit în țară comisarul european pentru extindere, se numește Olli Rehn, poate vi-l amintiți, un finlandez.

După ce a stat câteva luni în România monitorizându-ne, la o conferință de presă un ziarist l-a întrebat:

Domnule Rehn, care credeți că este cel mai mare rău în România? Domnul Olli Rehn, zâmbind puțin ironic, a spus următoarele cuvinte: "Cel mai mare rău la dumneavoastră este războiul româno-român.

Vă faceți mai mult rău dumneavoastră între voi decât ar putea să vă facă alții din afară".

De la această afirmație până la ceea ce se discută acum, diminuarea salariilor unor compatrioți care muncesc într-o comisie, mă faceți să cred că noi, românii, în afara unor certe calități, avem și un mare defect: suntem tot timpul cu ochii pe ce are vecinul nostru.

Nu mai fac referire la proverbul național cu capra, că aș

cădea în derizoriu.

Tot timpul ne uităm cât câștigă cel de alături.

Eu vă rog respectuos, fără să fiu politicianist, să vă gândiți că, într-o bună zi, fiecare dintre noi va fi judecat pentru veniturile pe care le obține ca parlamentar, dacă nu cumva această judecată deja a început.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de respingere, așa cum v-a fost prezentat de către domnul președinte.

Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 34 de abțineri, raportul de respingere nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor și, pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului (L73/2009)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte, Cu permisiunea dumneavoastră, noi am parcurs etapa dezbaterilor generale, dacă îmi aduc bine aminte, rămăseserăm la amendamentele respinse, cel puțin aceasta era faza în care s-a încheiat ședința în care am discutat despre această ordonanță.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Aș dori să vă reamintesc faptul că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 20 mai 2009.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Este o lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

Îl consult pe domnul președinte al comisiei dacă mai dorește să prezinte un punct de vedere înainte de a trece la votul pe fond.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a rediscutat în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului acest proiect de lege.

S-a elaborat un raport suplimentar care menține, de fapt, concluziile raportului inițial.

Dacă se dorește explicitarea celor discutate, sigur că se poate face.

Amendamentele admise în comisie sunt două, de fapt, unul dintre aceste amendamente a fost subiectul trimiterii spre rediscutare la comisie, și sunt 8 amendamente respinse, cu referire la art.VII al proiectului de lege.

Acesta se referă, în principal, la structura și la modul de funcționare ale Corpului de control al primului-ministru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă există susținere în plenul Senatului pentru amendamentele respinse.

Domnul senator Cseke Attila Zoltán. Vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, La amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2 - amendamente respinse, am propus eliminarea a două litere care se referă la atribuțiile Corpului de control al primului-ministru.

Prima atribuție a Corpului de control al primului-ministru care considerăm că trebuie eliminată se referă la verificarea modului în care s-a exercitat de către prefect controlul de legalitate asupra actelor administrative ale autorităților administrației publice locale.

Vreau să vă reamintesc că această atribuție este în sarcina Ministerului Administrației și Internelor.

Există întotdeauna un secretar de stat care se ocupă de relația cu prefecturile și, de asemenea, prefecții, fiind înalți funcționari publici, sunt evaluați la sfârșitul fiecărui an de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Din punctul nostru de vedere, să mai spunem și că verificarea prefecților se face de Corpul de control al primului-ministru nu este necesar, nu se justifică.

În ceea ce privește a doua atribuție, care se referă la verificarea eficienței și transparenței activității administrației publice locale, din punctul nostru de vedere, este o încălcare a principiilor autonomiei locale.

A pune Corpul de control al primului-ministru să verifice eficiența activității administrației publice locale înseamnă a interveni în oportunitatea deciziilor luate de aceste autorități.

Atunci când vorbim despre descentralizare și despre transmiterea unor atribuții către autoritățile locale, Guvernul vine și mai pune o verigă, Corpul de control al primului-ministru, pentru a verifica autoritățile administrației publice locale.

Acestea sunt motivele pentru care la amendamentul nr. 1

solicităm eliminarea celor două litere f) și j).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Este vorba de anexa nr. 2 - amendamente respinse, anexă pe care o aveți în mapele dumneavoastră, amendamentul de la art.VII punctele f) și j).

Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă consult dacă mai există alte susțineri ale amendamentelor respinse.

Tot domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

La amendamentul nr. 3 am solicitat eliminarea primei propoziții din art.VII alin. (12), care se referă la încadrarea personalului Corpului de control al primului-ministru pe baza încrederii acordate de către acesta cu condiția semnării unui angajament de loialitate, cu considerația că personalul din sectorul bugetar nu poate fi încadrat pe baza încrederii acordate de către o singură persoană.

Există o procedură care trebuie îndeplinită, un concurs.

Credem că s-ar încălca și prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prin faptul că se creează un criteriu de subiectivism față de o persoană numită sau aleasă, aici fiind vorba de o persoană numită într-o funcție de demnitate publică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator.

Domnul președinte al comisiei v-a informat cu privire la raport.

Sunt amendamente admise și amendamente respinse.

Conform Regulamentului Senatului, dacă sunt inițiatori ai amendamentelor respinse în plen și doresc să le susțină, au acest drept, așa cum a făcut, în mod repetat, domnul senator.

Deci vot pe amendamentul de la poziția nr. 3, art.VII alin. (12).

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Există susținere?

Domnule senator, sunteți autorul mai multor amendamente, poate rămâneți în apropierea microfonului 2 pentru a câștiga timp.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Sigur, domnule președinte, dar unde să mă așez?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

La liberali.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Să nu fie o problemă de interpretare_

Stimați colegi,

Amendamentul nr. 4 este o chestiune de logică juridică.

În orice instituție bugetară, ca și la Corpul de control al primuluiministru, angajările se fac în condițiile prevăzute de lege, drept pentru care eu am propus eliminarea sintagmei "să îndeplinească condițiile prevăzute de lege".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să votați acest amendament.

Cu 35 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Domnul senator Tiberiu Günthner.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Amendamentul nr. 5 se referă la aceleași celebre angajamente de loialitate care duc - așa cum bine menționa domnul senator Frunda la dezbateri generale - la dictatură.

Acest mod de a face legea duce la dictatură și, din păcate, prevederile dânsului s-au adeverit.

Uitați Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2009, este clar că are elemente care duc spre dictatură.

Aceste elemente trebuie eliminate.

Nu este singura ordonanță.

Și această ordonanță se pare că este întocmită de cineva deja fidel prim-ministrului, fidelizare care, sigur, face ca oamenii angajați să nu mai fie independenți, să nu mai poată gândi, să nu mai poată avea inițiativă.

Dânșii tot timpul programului urmăresc oare ce dorește prim-ministrul? Dacă este supărat pe Parlament, hai să desființăm Parlamentul, dacă ar fi supărat pe președinte - noroc că nu este! -, cine știe ce rezultate ar mai fi.

De aceea, noi propunem ca acest amendament să-l acceptați, dar mai important decât acesta ar fi - fiind vorba despre o colaborare între două partide practic egale, și orientarea integrală către prim-ministru ar duce la un dezechilibru și în coaliția guvernamentală - să respingeți această ordonanță în ansamblu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, sunteți la amendamentul nr. 5.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați.

Cu 23 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost respins.

Domnul senator Cseke.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La amendamentul nr. 6 avem aceeași reglementare, numai că, în acest caz, nu vorbim de personalul Corpului de control al primului-ministru, ci de personalul Departamentului pentru Lupta Antifraudă, care, la fel, potrivit ordonanței, este încadrat pe baza încrederii personale acordate de primministru.

Noi solicităm eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să votați acest amendament. (Rumoare, discuții.)

Numai inițiatorii au dreptul să susțină în plen amendamentele.

Vă rog să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

Tot domnul senator Cseke.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nr. 7 este un amendament de completare a art.VIII alin. (12), în sensul de a specifica tipurile exclusive de control pe care le desfășoară Departamentul pentru Lupta Antifraudă.

A nu se înțelege că acesta se ocupă de orice fel de control.

Conform textului ordonanței, nu rezultă de aici că se ocupă numai de anumite tipuri de control, și le-am specificat:

obținerea, derularea sau utilizarea unor fonduri comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente.

Din punctul nostru de vedere, este o întărire necesară a atribuțiilor departamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să votați acest amendament.

Vă rog să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost respins.

Ultimul amendament de pe lista amendamentelor respinse.

Domnule senator Cseke, vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Am propus eliminarea părții finale din art.VIII alin. (15), pentru că noi considerăm că posibilitatea luării unor declarații de la martori trebuie să rămână atribuția exclusivă a organelor de anchetă, ca Poliția sau Parchetul, și nu cred că trebuie să dăm această atribuție și Departamentului pentru Lupta Antifraudă.

Departamentul pentru Lupta Antifraudă, conform acestei ordonanțe, este un organ de control care, tot conform actului normativ, transmite Parchetului competent sesizările sau procesul-verbal, dacă s-au sesizat anumite nereguli.

Nu cred că trebuie să instituim o atribuție prin care să avem posibilitatea de a lua declarații de la martori pentru departament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Vă rog să votați acest amendament.

Cu 37 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 20 de abțineri, raportul nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Doresc să vă supun atenției proiectul de lege.

Se supune la vot transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței în proiect de lege pentru respingerea ordonanței.

Vă rog să vă pronunțați asupra textului proiectului de lege care v-a fost supus atenției în această dezbatere. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Procedură! (Rumoare, discuții.)

Din sală (mai multe voci): Nu... Listă! S-a respins... (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog să întrerupeți procedura de vot.

Domnul senator Frunda dorea de mai mult timp să intervină.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vă spun tot ce voiam să vă spun, pentru că depășim timpul alocat procesului legislativ și intrăm în timpul alocat pentru întrebări și interpelări, care urmează pe ordinea de zi, dar nu este clar, domnule președinte, ce votăm.

Votăm acum proiectul de lege inițial, fără amendamente, pentru că raportul a căzut - atunci există o anumită opțiune -, sau votăm ce s-a votat o dată?

Nu am înțeles ce votăm, pentru că proiectul de lege a fost respins din moment ce nu a obținut majoritatea necesară unei legi organice. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Am avut...

Am avut un vot...

 
   

Domnul Frunda György:

Am înțeles că nu este ordonanță de urgență.

Bun. Am înțeles.

Votăm proiectul de lege inițial al Guvernului, fără amendamentele admise, deci se votează împotrivă.

Vă mulțumesc.

Dacă se votează împotrivă este o victorie a democrației asupra ordonanței.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, Vă rog să vă păstrați aceste comentarii pentru momentul în care veți deveni cel puțin președinte de ședință, ceea ce vă urez.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să vă iau locul.

Am o veste bună. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

V-ați expus punctul de vedere.

Dați-mi voie să explic colegilor senatori.

Raportul comisiei, cu amendamente, nu a întrunit votul și, pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră proiectul de lege inițial, fără amendamente.

Vă rog să votați. (Rumoare, discuții.)

Vă rog să votați proiectul de lege inițial.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege inițial a fost adoptat de plenul Senatului României. (Discuții, rumoare, aplauze, râsete.)

Mulțumesc pentru clarificări domnului senator Frunda.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi  

Trecem acum la votul pe inițiative legislative. (Rumoare, discuții.)

Avem extrem de multe proiecte de lege cărora trebuie să le dăm vot final astăzi, ținând cont de faptul că există și apropiata perioadă de întrerupere a activității în plen în Senatul României.

   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Domnule președinte, la ora...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Dacă aveți o propunere, vă invit la microfon pentru a o formula.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, Nu am niciun fel de propunere concretă, constat numai că este ora 18.15.

De la ora 18.00 trebuiau să înceapă întrebările și interpelările.

Nu cred că dumneavoastră, în primul rând, nu acordați atenția cuvenită întrebărilor și interpelărilor.

Este un program deja votat.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vreau să solicit opinia celorlalți lideri de grup, dacă considerați că este utilă prelungirea programului de lucru pentru astăzi, pentru a putea trece la votul final asupra inițiativelor legislative.

Domnule senator Igaș.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Domnule președinte, Eu am propus de la începutul ședinței de astăzi să stăm să votăm legile importante, legile organice, mai ales că noi avem în programul de astăzi sesiune de vot final.

Dacă nu am da acest vot final, ar fi împotriva celor votate mai devreme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Toma.

 
   

Domnul Ion Toma:

Cerem prelungirea programului, domnule președinte, și, în același timp, așteptăm răspunsul la întrebări și interpelări în scris. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu aș vrea să amestecăm cele două subiecte.

Suntem încă în faza...

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, Cu tot respectul pentru liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Domnia Sa sau membrii grupului pot cere răspuns în scris, este dreptul Domniilor Lor.

Acesta este un aspect.

Al doilea aspect: nimeni nu ne-a împiedicat, domnule președinte, să începem programul la ora 15.00, așa cum era prevăzut, nu la ora 16.15, și începerea programului nu a întârziat ca urmare a lipsei opoziției, să fim sinceri.

Noi ținem foarte mult ca interpelările și întrebările să aibă loc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PD-L, susținută și de liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi aprobate.

Vă rog să votați.

Propunerea a fost aprobată cu 68 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Continuăm activitatea de legiferare, evident, urmată de întrebări și interpelări - este programul normal al ședinței noastre - și dezbaterea moțiunii introduse de un număr de senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL și UDMR.

 
Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L135/2009) (reluare vot final)  

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Reluăm votul, întrucât pe 25 mai nu am întrunit în plen numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Se supune la vot proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Rog puțină atenție din partea tuturor senatorilor.

Suntem la vot final, sunt legi organice și rog ca toți senatorii să fie concentrați pe acest subiect.

Reiau pentru cei care poate nu au fost foarte atenți: reluăm votul din 25 mai.

Se supune la vot Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vă rog să votați.

Cu 19 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Se va relua votul final.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice (L138/2009)  

La punctul 10 este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.

Vă reamintesc, proiectul de lege a fost dezbătut la 20 mai 2009.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Este lege organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul comisiei.

Legea este organică.

Vă rog să acordați întreaga atenție acestui punct important de pe ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi.

Supun votului raportul comisiei, cu amendamentele admise care v-au fost prezentate la ședința din 20 mai.

Vă rog să votați raportul comisiei.

Cu 68 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o abținere, raportul nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, fără amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru și 27 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L91/2009)  

La punctul 11 este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătură în ședința din 20 mai anul curent, raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Legea este organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

S-a aprobat reluarea votului pe raport, ca atare vă rog să votați raportul comisiei, raport de admitere.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Supun la vot propunerea legislativă.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 25 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, 8 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L67/2009) (reluare vot final)  

La punctul 12 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 10 iunie 2009.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, este lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele admise.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și o abținere, raportul comisiei nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, fără amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Din sală:

Liste, vă rugăm!

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.

În condițiile în care proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, se supune la vot transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței în proiect de lege pentru respingerea ordonanței.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și o abținere, nici această formulă nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Se va relua votul pe proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea alin. (11) al art.III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L115/2009)  

La punctul 13 este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (11) al art.III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința noastră din 10 iunie.

Raportul comisiei este de respingere.

Este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, conform propunerii comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, și propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi legale în domeniul circulației juridice a terenurilor (L116/2009)  

La punctul 14 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi legale în domeniul circulației juridice a terenurilor.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința noastră din 10 iunie.

Raportul comisiei este de respingere.

Este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Încă o dată vă rog să acordați atenție acestui vot.

Raportul comisiei este de respingere.

Vă rog să votați raportului comisiei.

Cu 71 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată (L137/2009)  

La punctul 15 este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.

Vă reamintesc că acest proiect a fost dezbătut în ședința noastră din 10 iunie.

Comisia a redactat un raport de admitere, cu amendamente.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Este un raport de admitere, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative privind retrocedarea patrimoniului sindical (L141/2009)  

La punctul 16 este înscrisă Propunerea legislativă privind retrocedarea patrimoniului sindical.

Vă reamintesc, propunerea a fost dezbătută în ședința din 10 iunie.

Raportul comisiei este de respingere.

Este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a obținut votul majorității senatorilor.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (7) al art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L152/2009)  

La punctul 17 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (7) al art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Am dezbătut acest proiect în ședința din 10 iunie.

Raportul comisiei este de respingere.

Legea este organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 239 din Codul penal (L153/2009)  

La punctul 18 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 239 din Codul penal.

Am dezbătut acest proiect de lege în ședința din 10 iunie.

Este un raport de respingere, legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (L156/2009)  

La punctul 19 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 10 iunie, raportul este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației Colegiul Național de Afaceri Interne (L71/2009) (reluare vot final)  

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

Este vorba de reluarea votului, întrucât în ședința din 4 mai anul curent nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege cu caracter organic.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, de minimum 69 de voturi.

Cu aceasta, am epuizat segmentul de legiferare al ședinței noastre de astăzi.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Dumitru Oprea

În continuare, trecem la partea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Cunoașteți timpii alocați grupurilor parlamentare.

Doresc să-l invit, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pe domnul senator Dumitru Oprea, pentru prima întrebare adresată Executivului.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Obiectul întrebării - Descentralizarea învățământului preuniversitar, 5 milioane euro pentru ce?

Doamna ministru, Descentralizarea învățământului preuniversitar reprezintă una dintre prioritățile Guvernului.

Discuțiile și dezbaterile pe marginea acestei teme sunt dintre cele mai diverse și controversate.

Preocupările ministerului sunt evidente, având în vedere diferitele forme de pregătire ale acestui proces atât de amplu și de complex.

Printre ele se numără și căutarea modalităților de formare, de consiliere... (Rumoare și multă gălăgie în sală.)

Îi rog pe domnii senatori să mă ajute să-mi prezint întrebarea...

De asemenea, pe domnul președinte al Senatului îl rog...

Din sală: Nu are importanță!

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Are importanță, pentru că eu i-am ascultat pe toți și le port respect tuturor.

Printre ele se numără și căutarea modalităților de formare, consiliere și instruire ale celor implicați sau afectați direct de descentralizare.

Este lăudabilă derularea proiectului strategic cu finanțare din fondurile structurale pe tema descentralizării, Formarea de consilieri și asistenți-suport pentru implementarea Strategiei de descentralizare a învățământului preuniversitar - acesta este titlul -, totuși, din februarie, nu s-a oferit nicio informație privind progresul programului, mai mult, nu este transparent nici conținutul lui.

Pe site-ul ministerului, astăzi, ieri, alaltăieri, la accesarea link-ului dedicat acestui program ne este oferit următorul mesaj: "Nu ai drepturi de a vizualiza acest articol. Statut refuzat".

Singurele date la care avem acces sunt comunicatele de presă transmise la lansarea programului - și acelea foarte generale -, fără a avea elemente concrete privind activitățile rezultatelor mărite, acoperirea geografică și destinația, pe capitole bugetare, a celor cinci milioane de euro cât reprezintă bugetul obținut.

În aceste condiții, vă rugăm, doamna ministru, să ne comunicați când și prin ce modalități vor fi făcute publice informațiile referitoare la programul sus-menționat, acțiunile ce se vor derula în cadrul lui, modul în care vor fi selectați cei care fac parte din grupul țintă, impactul asupra procesului de descentralizare a învățământului preuniversitar și asupra celor implicați sau afectați.

Senator Dumitru Oprea, PD-L.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, din partea grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i spun domnului senator Dumitru Oprea că o se obișnuiască să citească și să nu-l asculte nimeni.

Întrebarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Domnule ministru, În urma sesizărilor primite de la cetățenii județului Vaslui, vă fac cunoscută următoarea situație:

Persoanele în vârstă din acest județ, ca și cele din județele învecinate, sunt nevoite ca, din motive medicale, să facă diverse tratamente în stațiuni balneoclimaterice de pe litoralul românesc.

Cei mai mulți pot parcurge distanțele de peste 400 kilometri doar pe calea ferată, în acest sens având la dispoziție și trenul accelerat nr. 1.862 pe ruta Iași - Constanța și, în anumite perioade, Mangalia.

Ținând cont de faptul că întreaga distanță este parcursă în timpul nopții, începând cu orele 22.54, vă întreb, domnule ministru, dacă există posibilitatea atașării unui vagon de dormit acestui tren, în condițiile în care vagoanele de clasa I și a II-a nu sunt compartimentate, iar călătorii nu se pot odihni.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu și se pregătește domnul senator Cseke Attila.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Radu Berceanu.

Domnule ministru, În campania electorală din noiembrie 2008 ați anunțat că unul dintre obiectivele programului dumneavoastră de guvernare, pentru județul Vâlcea, este și realizarea unei centuri ocolitoare a orașului Horezu.

Vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți în ce măsură construirea unei centuri ocolitoare a orașului Horezu mai face parte din programul dumneavoastră de guvernare și când estimați că s-ar finaliza lucrările pentru acest obiectiv?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Pot să prezint și a doua întrebare?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Theodor Paleologu.

Domnule ministru, Parohia Govora din comuna Mihăești, sat Gurișoara, județul Vâlcea, se confruntă, la ora actuală, cu mari dificultăți financiare generate de lipsa de fonduri necesare achitării facturilor restante.

În fapt, deoarece clădirea Bisericii cu hramul "Sfinții Mihail și Gavril" se află într-o stare avansată de degradare, preotul paroh Amza Nicolae a dispus efectuarea de lucrări de reabilitare prin achiziționarea și montarea de tâmplărie din PVC.

În prezent, parohia are o datorie de 13.533,13 lei, pe care se vede în imposibilitate de a o onora, deoarece nu dispune de această sumă de bani.

Ținând cont de faptul că parohia Govora este o parohie cu venituri mici, care nu beneficiază de surse externe de finanțare, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați în ce măsură ministerul pe care îl conduceți poate aloca fonduri în vederea stingerii acestei datorii.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Senator de Vâlcea, Emilian Frâncu.

Vă mulțumesc.

 
  Cseke Attila Zoltán

Domnul Mircea Dan Geoană:

Are cuvântul domnul senator Cseke Attila Zoltán, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări.

Prima o voi prezenta mai pe larg, iar la cea de-a doua mă voi rezuma la o analiză.

Prima întrebare este adresată domnului Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor.

Stimate domnule viceprim-ministru, Integrarea socială a persoanelor cu dizabilități este o necesitate pentru care statul trebuie să întreprindă măsuri atât legislative, cât și administrative, astfel încât aceste persoane să poată beneficia de toate oportunitățile reglementate de societate care pot conduce la desfășurarea oricăror sau măcar a majorității activităților persoanelor neafectate de diverse dificultăți.

După procedurile existente în alte state membre ale Uniunii Europene, este necesară reglementarea și în țara noastră a examinării prin interpret pentru obținerea permisului de conducere al persoanelor cu deficiențe de auz, care comunică în limbaj mimico-gestual.

De asemenea, persoanele cu deficiențe locomotorii sunt deseori în imposibilitate de a obține permis de conducere, deoarece școlile auto nu dispun de mașini adaptate specific deficiențelor fiecărei persoane.

Rămân să urmeze cursurile școlii de șoferi pe mașina proprie adaptată special, doar că o asemenea adaptare și înmatriculare poate avea loc numai după ce persoana în cauză are permis de conducere, astfel că aceste persoane, care au nevoie stringentă de mijloc de deplasare, sunt practic împiedicate de a promova o școală de șoferi și de a obține un permis de conducere.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii dacă Ministerul Administrației și Internelor are în vedere posibilitatea de a alinia reglementările legislative cu ale altor state și pentru a oferi și persoanelor cu handicap de auz, respectiv persoanelor cu deficiențe locomotorii, dreptul de a obține permisul de conducere.

Solicit răspuns în scris.

Cseke Attila, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor.

Cea de-a doua întrebare, pe scurt, este adresată doamnei Anca Opre, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin care-i solicit să-mi comunice care este stadiul soluționării cererii de despăgubire a doamnelor Nemethy Magdalena, domiciliată în municipiul Oradea, și Nemethy Ana Maria, domiciliată tot în municipiul Oradea - notificarea acestora pentru imobilele situate în municipiul Oradea, Strada Lisabonei nr. 2, respectiv nr. 4, fiind înregistrată la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu numărul curent 3.536, respectiv 3.498.

Soluționarea acestor notificări este cu atât mai necesară cu cât fiii doamnei Nemethy Ana Maria sunt încadrați în gradul de handicap 1 și 2.

Solicit răspuns în scris.

Cseke Attila, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Țuțuianu

Domnul senator Gabriel Mutu a depus în scris această întrebare.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe domnul senator Țuțuianu, să adreseze o întrebare Executivului, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicoară.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și privește elaborarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a direcțiilor de muncă și protecție socială, regulament care este necesar, pornind de la Hotărârea de Guvern nr. 11/16.01.2009 și de la Ordinul ministrului nr. 172 din 18.02.2009, în baza cărora se impune adoptarea acestui regulament care stă la baza fișelor de post ale salariaților.

Întrebarea mea este:

Când va fi gata acest regulament și care este data la care va intra în vigoare, știindu-se dificultățile în organizarea muncii din cadrul direcțiilor județene de muncă și protecție socială din țară.

Vă mulțumesc.

 
  Marius Petre Nicoară

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Nicoară, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte, Mă voi adresa domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Domnule ministru, Despre Autostrada Transilvania se tot vorbește, la nivel național, de mai bine de 5 ani.

De asemenea, mai nou, se mediatizează și construcția tronsonului de autostradă București - Brașov, care face legătura cu Autostrada Transilvania.

Costurile celor două autostrăzi variază de la an la an, de la o guvernare la alta, de la ministru la ministru.

Pentru a clarifica opinia publică interesată de acest subiect, vă rog să-mi comunicați următoarele precizări:

  1. Care este bugetul alocat pe acest an pentru Autostrada București - Brașov și care este costul final al execuției, per kilometru, a acestei autostrăzi?
  2. Care este prețul unui kilometru pentru Autostrada București - Brașov și care este prețul final, pe kilometru finit, în cadrul Autostrăzii Transilvania.

Solicit răspuns în scris și oral, senator PNL de Cluj, Marius Nicoară.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș

Are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul întrebării:

Situația cetățenilor din mediul rural, în special a celor din zonele de munte, cu privire la diminuarea numărului locurilor de muncă și la plecărilor tinerilor din mediul rural.

Stimate domnule prim-ministru, Pe parcursul celor 5 luni de când am început audiențele în zona de munte a județului Cluj-Napoca, mai exact în Munții Apuseni, zona Beliș și Huedin, am constatat că situația economică a celor pe care îi reprezint în Parlamentul României s-a înrăutățit vizibil.

Mai mult, toți cei cu care am avut prilejul să discut în ultima lună au sesizat faptul că șomajul îi afectează în mod direct, iar alternativa pe care o aveau, și anume cea de exploatare a lemnului, nu mai există și, mai mult, îi trimite înspre ilegalități a căror consecință directă sunt cel puțin câteva luni de închisoare.

După cum știm, creșterea șomajului, în momentul de față, este mai accentuată în mediul rural decât în cel urban, motiv pentru care consider că trebuie să luăm urgent măsuri care să-i salveze pe acești oameni, în special pe tineri.

De asemenea, am întâlnit o mulțime de tineri care, pur și simplu, au fost nevoiți să-și abandoneze casele, pe care nu le-au mai putut întreține din cauza lipsei locurilor de muncă.

O astfel de situație este și cea din comuna Sâncraiu, județul Cluj.

Domnule prim-ministru, Întrebarea mea constă în următoarele:

Care sunt măsurile pe care le veți lua în vederea salvării acestor tineri și pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural, în special în zonele de munte în care alternativele sunt foarte puține.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, vă mulțumesc.

 
   

Domnul senator Paul Ichim a predat întrebarea.

Dați-mi voie să informez plenul Senatului cu privire la întrebările adresate în scris și depuse la conducerea ședinței de către domnii senatori Gheorghe David și Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Dan Voiculescu și Avram Crăciun, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Romeo Florin Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pe lângă domnul senator Paul Ichim, pe care l-am anunțat în urmă cu câteva secunde.

Cu aceasta am încheiat sesiunea întrebărilor.

 
  Gheorghe David

Trecem la sesiunea de interpelări adresate Guvernului în ședința noastră de astăzi.

Domnul senator Gheorghe David deschide seria interpelărilor adresate Guvernului.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Ancuța Gianina Opre, președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Doamna președinte, În speranța unei rezolvări favorabile, vă supun atenției o situație apărută la biroul senatorial din teritoriu, și anume:

Domnul Gârleanu Gheorghe, domiciliat în Timișoara, împreună cu Dorescu Victor sunt comoștenitori ai proprietății bunicilor lor, refugiați din Basarabia.

Domnul Gârleanu Ilie, domiciliat tot în Timișoara, are depus un dosar cu toată documentația înregistrată la Prefectura Județului Timiș, care a fost transmis spre soluționare Prefecturii Municipiului București, comisiei de aplicare a Legii nr. 290/2003.

De trei ani de zile de când a fost depusă această documentație nu au primit niciun fel de răspuns.

De aceea, vă rog să analizați de urgență acest caz și să-mi comunicați situația acestui dosar.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Trifon Belacurencu

Din partea Grupului Alianței politice PSD+PC, domnul senator Trifon Belacurancu, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: "Asigurarea condițiilor pentru transportul pasagerilor spre localitățile izolate din Delta Dunării".

Stimate domnule ministru, În anul 2000, Guvernul Văcăroiu reglementa, prin Hotărârea nr. 595, serviciul public pentru transportul pasagerilor și mărfurilor de strictă necesitate între localitățile izolate din Delta Dunării și municipiul Tulcea.

An de an, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, au fost asigurate sumele necesare pentru a se asigura condiții minimale de prestare a acestui serviciu public, în situația în care transportul naval rămâne unica soluție de deplasare spre municipiul Tulcea a cetățenilor care își au domiciliul în localitățile izolate din Delta Dunării.

Și în acest an, prin Legea bugetului de stat, s-au alocat 7.800 de mii lei pentru această acțiune, prin trimestrializarea inițială transmisă de Ministerul Finanțelor Publice asigurându-se condiții minimale derulării contractului subsecvent de servicii încheiat între Ministerul Transportului și Infrastructurii și SC "Navrom Delta" - SA Tulcea, societate de transport pasageri.

Însă după rectificarea bugetului de stat, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor Publice a procedat la retrimestrializarea sumelor alocate cu titlu de subvenție, în sensul diminuării subvenției aferente în primele trei trimestre și suplimentarea sumei în trimestrul IV

al anului.

Cel mai afectat trimestru rămâne, în acest moment, trimestrul II, situație în care societatea de transport pasageri nu mai poate respecta prevederile contractuale cu privire la efectuarea curselor pe relațiile stabilite, mai concret spus, s-a modificat graficul de frecvență a curselor, cu efecte sociale și economice asupra populației din Delta Dunării.

Conducerea societății de transport pasageri a dispus măsuri destinate să reducă nivelul cheltuielilor, cum ar fi reducerea cheltuielilor de personal prin 10 salariați disponibilizați, sistarea lucrărilor de reparații capitale la navele din dotare, reducerea consumului de energie electrică, apă și cheltuieli administrative, însă, cu toate acestea, societatea nu poate reveni la graficul normal de frecvență a curselor spre zonele izolate din Delta Dunării.

Iată de ce, domnule ministru, vă adresez rugămintea, în numele celor 15.000 de locuitori cu domiciliul în localitățile izolate din Delta Dunării, să analizați posibilitatea suplimentării sumelor prevăzute a se aloca acestei activități în trimestrul al II-lea cu 800 de mii de lei, cu diminuarea sumelor corespunzătoare, a sumelor din trimestrul IV, situație în care încadrarea în prevederile bugetare anuale este respectată.

În acest fel, serviciul public pentru transportul pasagerilor și mărfurilor de strictă necesitate între localitățile din Delta Dunării și municipiul Tulcea se poate desfășura în condiții apropiate de o minimă normalitate.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul Guvernului României.

Domnule prim-ministru, În urma deplasărilor și a întâlnirilor cu cetățenii din colegiul pe care îl reprezint, am observat că aceștia sunt nemulțumiți de actuala stare de lucruri și că nu cunosc în ce măsură dumneavoastră v-ați îndeplinit obiectivele stabilite în programul de guvernare.

În calitate de senator în Parlamentul României, doresc să contribui la buna informare a alegătorilor mei și să-i pot asigura de faptul că Guvernul duce o politică responsabilă față de problemele cetățenilor din România.

De aceea, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt obiectivele concrete din programul de guvernare realizate deja - nu mă refer la cele aflate în stadiul de proiect sau dorință - de Guvernul pe care îl conduceți și ce anume ați reușit să îndepliniți, până în prezent, din promisiunile făcute în campania electorală din noiembrie 2008.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Marius Sorin Ovidiu Bota

Domnule senator Sorin Bota, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Pogea.

Stimate domnule ministru, Având în vedere scandalul rușinos și păgubos pentru statul român iscat la Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș, scandal soldat cu arestări și chiar cu o sinucidere, care se presupune a fi cauzate de iminenta inculpare a persoanei decedate, vă întreb dacă directorul de atunci, reconfirmat azi, avea sau nu obligație de serviciu cu privire la soarta acestei instituții și a banului public.

Scuza lui, care nu rezistă nici la cea mai slabă încercare de demontare a ei, este că, din cauza unei detașări în anul trecut pentru o perioadă de trei luni, nu a știut și nu a avut atribuții în acea zonă a returnărilor de TVA, chiar dacă între timp, ca la orice instituție, s-a încheiat un an fiscal.

Mă întreb, și vă întreb, dacă nu era datoria lui să deconspire și să ia măsuri în legătură cu fraudele create în Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș, în loc să stea pasiv atâtea luni, și noi toți, probabil la fel ca și dumneavoastră, să aflăm de la televizor și să urmărim siderați ceea ce se întâmplă acolo.

Aștept răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
  Liviu Titus Pașca

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator Liviu Titus Pașca, aveți cuvântul.

Se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Liviu Titus Pașca:

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: "Situația de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș".

Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș se confruntă de ceva vreme cu o situație pe care, în cazul în care nu v-a fost adusă la cunoștință, doresc să o prezint în cele ce urmează.

O serie de inspectori, angajați ai Direcției Generale a Finanțelor Publice Maramureș, sunt arestați preventiv pentru 29 de zile, ca urmare a cercetărilor efectuate de procurorii DNA.

Menționăm faptul că, la începutul lunii mai, directorul adjunct al Administrației Financiare Baia Mare, Radu Bancoș, s-a sinucis, după ce fusese audiat de DNA sub acuzația de corupție, în același dosar cu ceilalți inspectori arestați în prezent.

În urma anchetei, procurorii anticorupție au stabilit, în urma rambursării ilegale de TVA, un prejudiciu adus statului, în care sunt implicate zeci de firme și peste 10 inspectori, estimat la 1.000 miliarde de lei vechi.

În condițiile în care se presupune că restituirile ilegale de TVA au început în urmă cu 5 ani, timp în care atât șeful administrației inspecției fiscale pentru contribuabilul mijlociu, unde lucrau cei patru arestați, cât și directorul executiv coordonator al Direcției Generale a Finanțelor Publice Maramureș, Teodor Lupuț, se aflau în funcție în toată această perioadă, vă rog, domnule ministru, să dispuneți analizarea de urgență a situației de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș și să precizați:

  1. Când a descoperit Curtea de Conturi restituirile ilegale de TVA și de ce nu a fost imediat sesizat Parchetul și Inspectoratul Județean de Poliție?
  2. De ce mai este menținut în funcție directorul executiv Teodor Lupuț, având în vedere faptul că această fraudă financiară de proporții a avut loc în timp ce dânsul a condus Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș?
  3. Ce măsuri preconizați pentru clarificarea situației de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș, ținând seama și de faptul că există semnale care arată că s-ar dori mușamalizarea acestei afaceri.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Adrian Țuțuianu

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Adrian Țuțuianu, se pregătește domnul senator Cseke Attila Zoltán, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției și sociale, și vizează "Politica ajutoarelor financiare și ajutoarelor de urgență".

Potrivit dispozițiilor art. 43 din Constituția României, cetățenii români au dreptul la măsuri de protecție socială.

În baza acestui text de lege au fost adoptate Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, care prevede acordarea de ajutoare de urgență pentru familiile sau persoanele care se află în situații de necesitate, și Ordonanța de urgență a guvernului nr. 118/1999, care reglementează acordarea de ajutoare financiare pentru persoanele și familiile aflate în extremă dificultate din cauza stării de sănătate sau a altor cauze justificate.

Din luna octombrie 2008, când a fost emisă ultima hotărâre de guvern pentru aprobarea unor astfel de ajutoare, și până în prezent, în baza acestor două acte normative, Direcția de Muncă și Protecție Socială Dâmbovița a întocmit și transmis Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale Dâmbovița 226 de anchete sociale pentru 207 ajutoare financiare și 19 ajutoare de urgență, cu propuneri favorabile.

Din păcate, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost agreată, generând nemulțumiri atât din partea eventualilor beneficiari, cât și probleme în activitatea salariaților direcției, care zilnic primesc plângeri din partea solicitanților.

Față de această situație, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care sunt posibilitățile de acordare în anul 2009 a ajutoarelor financiare și a ajutoarelor de urgență, conform celor două acte normative, și care sunt posibilitățile de rezolvare a celor 226 de dosare transmise de Direcția de Muncă și Protecție Socială Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán

Domnul senator Cseke Attila Zoltán, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Cornel Popa.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești, și are ca obiect lucrările de reabilitare a clădirii în care funcționează instanțele judecătorești din Oradea.

Domnule ministru, Asigurarea unor condiții corespunzătoare desfășurării activității sistemului judiciar este necesară atât pentru asigurarea unui mediu propice celor care înfăptuiesc justiția în România, cât și pentru desfășurarea cu celeritate și competență a actului de justiție, care să fie astfel perceput și apreciat de către justițiabili.

Clădirea în care funcționează instanțele judecătorești din municipiul Oradea este o clădire reprezentativă de pe malul Crișului Repede, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu destinația de a deservi sistemul judiciar.

Având o arhitectură deosebită, de stil eclectic, Palatul Justiției din Oradea a fost inaugurat în ianuarie 1899 și, cu unele intermitențe în perioada regimului comunist, a fost și este sediul celor mai importante instanțe judecătorești din județul Bihor.

Din cauza degradării stării interioare și exterioare a clădirii, reabilitarea acesteia a fost inclusă într-un proiect derulat și finanțat de Banca Mondială, care ar trebui finalizat în acest an 2009.

Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicați care este stadiul derulării finanțării acestui program în privința reabilitării clădirii Palatului Justiției din Oradea, pentru ca aceasta să-și redobândească strălucirea de altă dată și să poată oferi condiții corespunzătoare atât justițiabililor, cât și personalului din sistemul judiciar.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Cornel Popa, aveți cuvântul.

 
  Cornel Popa

Urmează ultimul domn senator înscris pe lista noastră, Paul Ichim.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta interpelare este adresată domnului Emil Boc_

era să spun prim-ministrul Clujului, și o să vedeți de ce.

Obiectul interpelării: "Mutarea sediului Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare".

Stimate domnule prim-ministru, Dacă vă amintiți, săptămâna trecută v-am adresat o interpelare pe tema marginalizării județului Bihor, în care vă întrebam care sunt rațiunile pentru care sediul Inspectoratului de Stat pentru Construcții este mutat de la Oradea la Cluj- Napoca.

Ei bine, la scurt timp după aceea, am aflat, cu stupoare, că și sediul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare urmează să aibă aceeași soartă.

Dați-mi voie să fiu direct cu dumneavoastră.

Vreți să vă bateți joc de bihoreni și să-i umiliți pentru că au ales o administrație locală liberală sau la mijloc este doar un mărunt orgoliu provincialist de a impune cu forța Clujul ca o minicapitală a Ardealului? Nu este destul că ne-ați blocat toate fondurile pentru investițiile demarate de ani buni în județ? Acum vreți să ne luați și bruma de instituție regională pe care am reușit să o strângem de-a lungul anilor?

Nu contează că suntem printre primele județe la sumele colectate la bugetul de stat, și asta ar trebui să ne îndreptățească la un tratament normal, nu contează că județul Bihor are un fond forestier mult mai mare decât toate celelalte județe din regiune, inclusiv Clujul, și asta ar trebui să fie suficient ca să justifice existența sediului Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare la Oradea, nu contează că vă plângeți zi de zi la televizor că țara este în criză și nu aveți bani de salarii, dar, cu toate acestea, sunteți dispus să aruncați miliarde de lei doar pentru a muta cele două sedii în orașul dumneavoastră de baștină.

Vreți egalitate și solidaritate, nu-i așa? Dar nu pentru căței!

Vă cer să răspundeți personal la următoarele întrebări:

  • Cum justificați decizia de mutare a sediului Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare la Cluj, după cel al Inspectoratului de Stat în Construcții?
  • Care sunt costurile financiare totale pe care le impune această mutare?
  • De unde veți asigura aceste fonduri și ce investiții veți sacrifica pentru ele?
  • Considerați justificată și imperios necesară investiția în mutarea de urgență a două instituții regionale, în condițiile în care abia ați reușit să plătiți salariile bugetarilor în luna aprilie?
  • Câte instituții de stat au sediile regionale în Cluj și câte în celelalte județe ale regiunii?
  • Ce sedii regionale veți muta în județul Bihor pentru a stabili o minimă echitate între județe?

Solicit răspuns în scris și oral.

Îmi pare rău că nu vă pot mulțumi.

Senator Cornel Popa.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

 
   

Aș dori să vă informez că au depus în scris interpelările adresate Guvernului următorii colegi și colege senator:

doamna senator Sorina Plăcintă, domnul senator Dan Voiculescu, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Paul Ichim și domnul senator Avram Crăciun.

Vreau să vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Marius Petre Nicoară - de la Cristian Anton Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății;

Sunt, de asemenea, prezenți la ședința de plen a Senatului României reprezentanți ai Executivului, care au pregătite răspunsuri orale la întrebările și interpelările adresate de senatorii României Executivului român.

Din partea Ministerului Sănătății este prezent domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.

Domnia Sa are un răspuns pentru domnul senator Marius Petre Nicoară - Grupul parlamentar al PNL, în legătură cu problema insuficienței bugetelor spitalelor din Cluj.

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind stabilirea valorilor tarifelor pe caz ponderat pentru spitalele finanțate în sistem DRG, vă pot comunica următoarele:

Stabilirea valorilor tarifelor pe caz ponderat pentru spitalele finanțate în sistem DRG se face pe baza unei metodologii unitare, la nivel național, aprobată de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Conform acestei metodologii, la calculul tarifelor pe caz ponderat se au în vedere activitatea realizată de fiecare spital, cuantificată prin numărul de cazuri validate și ICM-ul realizat într-o perioadă anterioară, și activitatea realizată la nivel național, ținându-se cont însă de necesitatea încadrării în bugetul alocat asistenței medicale spitalicești.

De altfel, la implementarea sistemului DRG în România, stabilirea tarifului pe caz ponderat s-a realizat urmărindu-se câteva obiective principale: utilizarea unei metodologii unitare pentru toate spitalele, încadrarea în bugetul destinat asistenței medicale spitalicești, omogenizarea treptată a tarifelor pe caz ponderat ale spitalelor, evitarea variațiilor mari negative ale bugetelor spitalelor față de anul anterior.

În ceea ce privește o eventuală rectificare bugetară, vă aducem la cunoștință că, în vederea suplimentării bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a întreprins demersuri în acest sens la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Nicoară, sunteți mulțumit de răspuns?

Înțeleg că da.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Marius Vicențio Lazăr-Iosip, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului secretar de stat Marius Lazăr, reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care are răspunsuri pentru domnul senator Emilian Frâncu și pentru domnul senator Georgică Severin.

Domnule secretar de stat, vă rog să oferiți răspunsul domnului senator Emilian Frâncu, în legătură cu regimul pensiilor speciale.

   

Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu interpelarea adresată ministrului muncii, familiei și protecției sociale de domnul senator Frâncu, vă comunicăm următoarele:

În prezent, există mai multe solicitări privind eliminarea drepturilor pensiilor speciale față de cele din sistemul public de pensii.

Aceste solicitări sunt transmise de organizațiile reprezentative la nivel național ale pensionarilor sau societății civile, care apreciază nefundamentată juridic diferența de tratament pornind numai de la criteriul profesional, în acest caz fiind în fața unui tratament discriminatoriu fără echivoc.

După cum știm, legea-cadru care reglementează domeniul asigurărilor sociale este Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aceasta având ca principiu de bază principiul egalității de tratament, care asigură tuturor participanților, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Precizăm că pensiile de serviciu, mai avantajoase decât cele acordate de sistemul public, nu au fost inițiate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Ele sunt reglementate de legi speciale.

În același timp, menționăm faptul că lucrăm în acest moment la principiile-cadru ce vor reglementa legea pensiei unitare.

Noi considerăm oportună o reglementare unitară, de natură să vizeze toate categoriile de beneficiari ai pensiei de serviciu care sunt asigurați ai sistemului public de pensii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, vă rog.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Am o singură întrebare:

Care este orizontul de timp pe care-l estimați până la realizarea acestui act preliminar de stabilire a principiilor și dacă aveți cumva o soluție pentru rezolvarea problemei pensiilor deja existente în sistem, ținând seamă de ideea neretroactivității efectelor legii?

 
   

Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip:

Soluțiile vor fi cele pe care le vom identifica în urma dialogului social pe care-l avem și-l vom avea cu toate organizațiile reprezentative ale pensionarilor și credem că sfârșitul acestui an va găsi fundamentate principiile legii unitare a pensiilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Mario Ovidiu Oprea - de la Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești

În continuare, ținând cont și de prezența în sală a domnilor senatori, o invit pe doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, să ofere răspuns la interpelarea domnului senator Mario Ovidiu Oprea.

Interpelarea se referă la consecințele unui eventual raport negativ pe justiție.

   

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, Ca urmare a interpelării adresate de Domnia Voastră ministrului justiției și libertăților cetățenești și înregistrate la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în data de 14 mai 2009, referitoare la strategia Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în vederea adoptării mai rapide a proiectelor de Cod civil și de Cod penal și pentru urgentarea soluționării dosarelor de corupție, vă aducem la cunoștință următoarele:

Proiectul noului Cod civil a fost adoptat de Guvern în ședința din 11 martie 2009.

A fost depus la Senatul României, ca primă Cameră sesizată, la data de 12 martie 2009 și la aceeași dată a fost trimis Comisiei speciale comune în vederea dezbaterii.

Proiectul noului Cod penal a fost adoptat de Guvern în ședința din 25 februarie 2009.

A fost depus la Senatul României, ca primă Cameră sesizată, la data de 3 martie 2009, iar la data de 9 martie 2009 a fost trimis Comisiei speciale comune în vederea dezbaterii.

Din momentul depunerii la Parlament, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a participat activ, prin reprezentanții săi, la dezbaterea celor două proiecte în cadrul Comisiei speciale comune.

La data de 25 mai 2009, în temeiul art. 93 alin. (1) din Regulamentul Senatului României, Guvernul a retras cele două proiecte de lege în forma în care ele au fost propuse inițial și a hotărât să-și asume răspunderea pe cele două proiecte rezultate în urma dezbaterilor din Comisia specială comună.

Cu privire la soluționarea cât mai urgentă a dosarelor de corupție, precizăm că Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești nu poate interveni în activitatea organelor judiciare, dar poate determina celeritatea în soluționarea cauzelor penale prin demersuri normative.

În acest sens, prin Proiectul noului Cod de procedură penală s-a propus o serie de modificări legislative, în scopul asigurării celerității procesului penal, cum sunt: s-a prevăzut posibilitatea părților de a solicita ca judecata să se desfășoare în lipsă, în acest caz acestea nemaifiind citate pentru termenele următoare; s-a reglementat posibilitatea renunțării la pretențiile civile, a recunoașterii de inculpat a pretențiilor părții civile, precum și a încheierii unei tranzacții sau a unui acord de mediere; în materia mijloacelor de probă s-a creat posibilitatea înlocuirii expertului dacă, în mod nejustificat, acesta nu finalizează raportul de expertiză până la termenul fixat sau dacă manifestă dezinteres față de însărcinarea ce i-a fost încredințată; în materia măsurilor preventive s-a prevăzut obligativitatea prezenței inculpatului numai la soluționarea cererii de înlocuire a măsurii preventive cu o măsură preventivă mai grea; s-a instituit procedura camerei preliminare, care urmărește să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal, camera preliminară fiind o instituție nouă, inovatoare, ce are ca scop crearea unui cadru legislativ modern care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată.

Au fost, de asemenea, introduse instituții noi în etapa judecății în primă instanță, cum ar fi: instituția judecății pe baza probelor administrate la urmărire penală, care nu are rolul de a răspunde doar formal unei nevoi de reformare a acestei faze a procesului penal.

În materia căilor de atac, proiectul prevede calea ordinară de atac a apelului, integral devolutivă.

Apreciem că toate aceste prevederi din Proiectul noului Cod de procedură penală vor contribui la reducerea termenelor de soluționare a cauzelor, inclusiv a celor de corupție, atât în faza urmăririi penale, cât și în faza judecății.

În același scop, al asigurării celerității proceselor civile și penale, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a inițiat Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

Am încercat să sintetizez răspunsul.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Încercați să sintetizați în continuare. (Râsete în sală.)

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

În ceea ce privește sancționarea infracțiunilor de corupție, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești participă la elaborarea unui ghid de individualizare a pedepselor în cazurile de corupție, alături de reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ai Direcției Naționale Anticorupție, ghidul urmând a fi finalizat în cursul acestei luni și transmis în țară.

De asemenea, ministerul nostru a organizat două seminarii pe tema individualizării pedepselor în cazurile de corupție, seminarii la care au participat judecătorii britanici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumim.

Domnule senator, vă rog.

 
   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Confirm primirea și în scris a răspunsului la întrebare, o să-l studiez în amănunțime și, în situația în care mai am nelămuriri, o să revin cu altă întrebare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

La interpelările domnului senator Cseke Attila Zoltán și domnului senator Pașca Liviu Titus, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv Ministerul Turismului, solicită amânare pentru formularea acestor răspunsuri.

La interpelarea domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Ministerul Turismului solicită amânarea răspunsului.

Domnul secretar de stat Marius Lazăr este pregătit și va lăsa în scris un răspuns la interpelarea domnului senator Georgică Severin - Grupul parlamentar al PD-L.

Domnule secretar de stat, vă rog să lăsați acest răspuns pentru domnul senator.

Este prezent domnul Marian Hoinaru, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu un răspuns pentru domnul Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL, pe problema APIA.

Ați primit răspunsul.

Mulțumim reprezentanților Guvernului și celor care au adresat astăzi întrebări și interpelări.

Cu aceasta am epuizat punctul 22 din ordinea de zi.

 
Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple Demnitatea Armatei Române - călcată în picioare de ministrul celor 0,2%  

Vă propun să trecem la punctul 23 din ordinea de zi, dezbaterea moțiunii cu tema "Demnitatea Armatei Române - călcată în picioare de ministrul celor 0,2%", semnată de 37 de senatori din Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al UDMR.

Conform deciziilor din Biroul permanent, vă informez că repartizarea timpilor de dezbatere pentru Guvern și grupurile parlamentare, evident, cu lecturarea moțiunii de către inițiator, sunt următorii: 30 de minute lecturarea moțiunii, Grupul parlamentar al PD-L - 27 de minute, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC - 26 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 15 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute, urmând ca Guvernul să-și rezerve 15 minute pentru eventuale răspunsuri la finalul dezbaterii.

Pentru prezentarea moțiunii, invit inițiatorii să prezinte textul, conform Regulamentului Senatului.

Domnule senator Meleșcanu, vă rog să prezentați textul moțiunii. (Domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu înmânează textul moțiunii domnului senator Mario Ovidiu Oprea. Rumoare în sală și la masa prezidiului.)

Numai în condițiile în care insistați.

O modificare de ultim moment din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul senator Mario Ovidiu Oprea va prezenta textul moțiunii.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Demnitatea Armatei Române - călcată în picioare de ministrul celor 0,2%.

Pentru prima dată în 20 de ani, Armata Română se confruntă cu cea mai acută lipsă de fonduri.

Toate guvernele din 1990 până în prezent, toți miniștrii apărării din această perioadă au încercat să crească nivelul de trai al militarilor, să ia măsuri care să nu afecteze veniturile acestora, să respecte valoarea muncii și sacrificiile pe care militarii le fac.

Iată însă că actualul Guvern Boc și ministrul Mihai Stănișoară adoptă măsuri care provoacă haos în armată, care afectează veniturile militarilor și angajaților civili din Ministerul Apărării Naționale.

Actualii guvernanți profită de faptul că în armată nu se pot organiza sindicate și, astfel, nemulțumirile nu reușesc să răzbată dincolo de porțile unităților militare.

Politica fiscală aberantă a Guvernului Boc a ajuns, iată, să afecteze și Armata Română, o instituție model și un reper pentru societatea românească.

Indiferent de guvernele și miniștrii care i-au condus destinele, armata a reprezentat acel ambasador al României care ne-a reprezentat cu cinste peste hotare și care a contribuit într-o bună măsură la succesul integrării în NATO și în Uniunea Europeană a României.

Premierul Boc, ministrul finanțelor publice Pogea și, mai ales, ministrul apărării naționale Mihai Stănișoară calcă astăzi în picioare demnitatea militarului român și aplică o adevărată curbă de sacrificiu în armată.

Ministrul Stănișoară a reușit performanța tristă ca, în timpul mandatului său, militarilor să li se reducă veniturile fără nicio înștiințare prealabilă.

Fiecare angajat al Ministerului Apărării Naționale, militar sau civil, are de întreținut o familie, are obligații financiare pe care și le planifică de la o lună la alta ca orice salariat.

V-ați gândit, domnule ministru Stănișoară, câte necazuri și privațiuni ați provocat în viața celor pe care, din păcate, îi conduceți?

Dacă ați ieși din frumosul birou de la etajul 1 al ministerului și ați trece pe la unitățile militare, poate v-ar ajunge la ureche strigătele de nemulțumire și disperare ale celor care poartă uniforma Armatei Române și de care dumneavoastră vă bateți joc.

Când alți colegi din cabinetul Boc protestau public împotriva rectificării bugetare propuse pentru instituțiile pe care le conduc, dumneavoastră ați tăcut.

Nu v-a deranjat faptul că se aruncă pe fereastră fonduri publice, pe proiecte extravagante, la Ministerul Turismului sau la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

În mod laș, ați preferat să nu scoateți nicio vorbă în apărarea ministerului pe care ați fost desemnat să îl conduceți.

În situația aberantă la care s-a ajuns, probabil că ar fi util pentru armată să apelați la doamna ministru Elena Udrea, să renunțe la o parte din fondurile alocate ministerului său în folosul Ministerului Apărării Naționale, fiindcă dumneaei, ca doctorand în științe militare, probabil că ar înțelege gravitatea situației din armată.

Apelăm la această moțiune simplă pe domeniul apărării pentru a trage un semnal de alarmă în privința situației disperate din Ministerul Apărării Naționale.

Nu avem dreptul noi, oamenii politici, să ignorăm ceea ce se întâmplă cu Armata Română.

În fapt, motivele care ne-au determinat să inițiem această moțiune sunt următoarele:

  1. Lipsa de viziune politică privind gestionarea problemelor complexe ale apărării, cu efecte nefaste pe termen mediu și lung în îndeplinirea cerințelor asumate de România în calitate de membru NATO și UE.
  2. Subfinanțarea apărării, accentuată de recent adoptata Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009, ce pune în pericol reformele din acest domeniu, și anume:
    1. consolidarea și dezvoltarea capabilităților operaționale ale forțelor armate și respectarea întocmai a angajamentelor luate în cadrul NATO, UE sau în cadrul coalițiilor unde acționăm;
    2. procesul de înzestrare și achiziție, conform concepției de înzestrare a Armatei Române;
    3. capacitatea de îndeplinire a misiunilor în format aliat, prin reducerea intensității și ritmului procesului de instruire a trupelor și a mentenanței echipamentelor militare;
    4. atractivitatea carierei militare pe piața forței de muncă, ceea ce generează premisele accesului la o resursă umană calitativ inferioară, din punct de vedere fizic și psihic, celei care părăsește sistemul;
    5. misiunile pe care le desfășurăm în teatre de operații, la cele de contracarare a fenomenului terorist și la cele de stabilizare și reconstrucție.

Constituția, un text ce uneori s-a dovedit a fi prea strâmt, ne spune că Președintele României este comandantul forțelor armate, o calitate ce ar trebui să ne arate ceva mai mult decât declaratul interes pentru armată.

Ni s-a spus că programele vitale ale armatei, programele strategice nu vor fi oprite.

Privind semeț de pe-un catarg imaginar, ni s-a mai spus: criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a armatei.

A vrut guvern și i s-a dat. A vrut ministru și i s-a dat.

Avem ministru ce ne spune la învestire că este o "întâmplare nefericită" faptul că domeniul apărării este ultimul capitol al programului de guvernare, recunoscând, totodată, că, în fapt, nu există un capitol dedicat apărării, ci doar unul dedicat securității naționale.

Am putea spune că acest Guvern PD-L-PSD este o întâmplare nefericită, Guvern ce nu a găsit util, în angajamentul său de bună guvernare a României și, implicit, a noastră, a tuturor, să facă nicio referire distinctă la domeniul apărării naționale.

Doamnelor și domnilor parlamentari, Am așteptat îndelung ca, după învestirea sa în funcția de Președinte al României, domnul Traian Băsescu să își respecte întocmai obligațiile legale, acelea privind planificarea apărării, ce statuează drept principale documente care fundamentează planificarea apărării la nivel național Strategia națională de apărare și programul de guvernare.

Responsabilitatea Președintelui României este legată atât de documentele și strategiile implicate în domeniul apărării, cât și de mijloacele de punere în practică și realizare a acestora.

Strategia de securitate națională a României spune că securitatea națională și prosperitatea sunt termenii inseparabili ai aceleiași ecuații, a cărei rezolvare nu poate fi decât rezultanta majoră a unui proces complex.

Ce nu a reușit să ne lămurească strategia este răspunsul la întrebarea: la cine se referă prosperitatea?

Cât timp ministrul apărării are timp doar de parade și onoruri militare și stă ascuns prin minister, sperând că problemele militarilor vor dispărea de la sine, la cine se referă prosperitatea?

Credem că nu la militari.

Buget La învestirea sa în funcția de ministru, domnul Stănișoară, atât de greu încercat de sentimentul de satisfacție personală, ne spunea că bugetul apărării este de 2% din PIB și că acesta poate ajunge la 2,38% din PIB, pe proiecte concrete.

Incapabil de respectarea angajamentelor asumate de România și în ciuda marii responsabilități asumate de ministrul apărării, Guvernul PD-L-PSD, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, a redus bugetul armatei de la 7.391.679.000 de lei la 6.695.255.000 de lei, adică la aproape 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, ministrul apărării, la dezbaterea în Parlament a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009, a susținut respingerea propunerii Partidului Național Liberal ce permitea armatei să poată încheia angajamente legale peste limita creditelor bugetare aprobate prin buget, iar cheltuielile legate de participarea forțelor Armatei Române la operațiunile în străinătate sub egida ONU, OSCE, NATO, Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliții multinaționale să fie suportate din alte fonduri guvernamentale, fapt ce ar fi condus la scăderea presiunii pe bugetul de cheltuieli de personal al armatei.

Ministerul Apărării Naționale a cheltuit în numai 4 luni 2.589.290.278 de lei din totalul bugetului aprobat după rectificare, adică 66.955.489 de lei.

În actualul regim de cheltuieli, Ministerul Apărării Naționale riscă să se confrunte, astfel, cu o lipsă de fonduri care să facă, spre exemplu, imposibilă plata cheltuielilor de personal pe luna decembrie.

Acum, când lipsa de fonduri își spune cuvântul, ministrul a decis reducerea soldelor cu 20-25%, prin tăierea a două sporuri, sporul de radiații și cel de confidențialitate, și afectarea a peste 90% din personalul Ministerului Apărării Naționale.

S-a ajuns la situația aberantă ca până și ofițerii din Direcția Generală de Informații a Apărării să nu mai primească sporul de confidențialitate, deși, prin natura activității lor, lucrează chiar cu asemenea tip de informații.

Confuzia ministrului și lipsa sa de soluții sunt dovedite și de declarațiile sale de la recenta sa audiere în Comisia de apărare a Camerei Deputaților, pe tema efectelor rectificării bugetare.

Deși afirma că sporurile respective nu sunt tăiate, ci sunt doar amânate la plată, în fraza următoare spunea că nu are de gând să mai taie și alte sporuri.

Actele de comandament cu caracter militar sunt, în marea lor majoritate, supuse prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și, pe cale de consecință, fac obiectul sporului de confidențialitate.

Să înțelegem oare că ministrul, dacă nu se mai achită sporul de confidențialitate, dorește să nu se mai dea ori să nu se mai primească ordine în armată?

Nu în ultimul rând, la audierea sa, în calitate de candidat la funcția de ministru al apărării naționale, domnul Stănișoară susținea, legat de eventualele limitări cauzate de criza financiară mondială, că va avea la minister un proces de optimizare a bugetării, a programării activității, în așa fel încât timpul de reacție la anumite constrângeri să fie foarte rapid și să poată prevedea aceste constrângeri.

Față de aceste declarații triumfaliste, considerăm că ministrul nu numai că nu a reușit optimizarea bugetării și programarea activității, ci a bulversat cu măsuri viscerale întreaga armată.

Înzestrare Cât timp, din punct de vedere al duratei de viață, peste 85% din echipamentele aflate în dotarea armatei au resursa depășită, reducerea bugetului nu face altceva decât să mai lege o piatră de moară de gâtul României în parcursul său ca membru NATO și UE.

Ministrul apărării susținea chiar că sunt în derulare sau inițiere programe majore de achiziții, care au în vedere modernizarea unor capacități existente sau dezvoltarea de capacități noi, uitând, probabil, că trebuie să ceară aprobarea comandantului forțelor armate.

Deși există o Strategie de înzestrare a Armatei României, adoptată în ședința CSAT din 28 aprilie 2009, document care reprezintă baza pentru elaborarea planului de înzestrare a armatei și a programelor multianuale, la ultima ședință CSAT nu s-a reușit aprobarea Planului de înzestrare a Armatei României pe termen scurt și mediu 2010-2015.

Indecizia Guvernului PD-L-PSD prelungește nepermis de mult starea de incertitudine ce planează asupra programelor majore de înzestrare.

Deși la bilanțul Ministerului Apărării Naționale pe anul 2008 ministrul susținea sus și tare că modernizarea avionului-școală și de antrenament IAR-99 se află pe lista de priorități a ministerului, constatăm că s-a renunțat subit la contractul cu "Avioane" Craiova, fapt ce are implicații negative și asupra industriei de apărare.

Referitor tot la forțele aeriene, constatăm cu neplăcută surprindere faptul că, nici până în acest moment, nu s-a luat nicio decizie privitoare la avionul-multirol, în contextul apropiatei epuizări a resursei de zbor pentru aeronavele MIG-21 Lancer.

Așa cum nu înțelegem schimbarea șefului forțelor aeriene printr-un tertip penibil, acela al așa-numitului furt al armelor de la Ciorogârla, nu înțelegem nici această tergiversare a demarării atât de așteptatului program de înzestrare cu aeronave-multirol de către militari.

Nu am resimțit nicio preocupare din partea ministrului privitoare la apărarea antiaeriană a teritoriului, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană cu rază medie și mare ce ar trebui să înlocuiască, până cel mai târziu în 2010-2012, sistemele uzate fizic și moral VOLHOV și S-60.

Dar, întrecându-le pe toate, am aflat cu stupoare că, la nivelul Departamentului de armamente, se derulează activități specifice derulării programului corvetei multifuncționale din programul marinei, concomitent cu modernizarea fregatelor deja existente în dotare.

Nu știe domnul ministru că prioritatea noastră, ca țară, sunt forțele operaționale destinate NATO, care aparțin forțelor terestre? S-au terminat oare achizițiile pentru asigurarea protecției forțelor terestre, a personalului care participă la operații în teatrele externe?

Îi reamintim domnului ministru că nu va depăși câștigata notorietate de 0,2%, dacă va sta pe puntea navelor sale alături de vajnicii săi marinari de apă dulce.

"Nu au fost alocați bani prin bugetul de stat, dar Ordonanța Guvernului nr. 111/2007 dă posibilitatea ca înzestrarea să se facă în afara bugetului, din credite atrase.

Pentru că aici se află toată conducerea armatei, vreau să știți că vă cer să utilizați facilitățile din Ordonanța Guvernului nr. 111/2007 și să declanșați măcar unul din cele șapte programe strategice ale armatei.", spunea anul acesta președintele Băsescu.

La audierea sa pentru învestire, domnul Stănișoară ne spunea că avem 6 programe de importanță strategică.

Și această abordare, cu un număr diferit prezentat, aferent programelor strategice, dovedește confuzia existentă printre cei ce trebuie să decidă asupra viitorului înzestrării armatei.

Personal În momentul de față, armata se confruntă cu o mare problemă de personal, generată, în primul rând, de nivelul redus al soldelor militarilor și de condițiile precare de instruire și pregătire.

Este pentru prima dată după 1989 când un ministru a decis reducerea veniturile militarilor, fapt ce a generat o intensă stare de nemulțumire.

Iată, domnule ministru, câteva exemple relatate pe larg de mass-media:

  • în data de 14 mai 2009, la o unitate militară din garnizoana Buzău, s-a consemnat faptul că aproape toți militarii au refuzat să plece acasă, solicitând ca ministrul apărării împreună cu Șeful Statului Major General să se implice pentru a nu le fi reduse soldele;
  • la nivelul unui batalion din cadrul Diviziei 4 Infanterie "Gemina", militarii au protestat prin închiderea birourilor și plecarea acasă înainte de terminarea programului;
  • la o unitate militară de radiocomunicații din cadrul DGIA
  • din garnizoana Pitești s-au făcut cunoscute proteste vehemente ale personalului;
  • în garnizoana Focșani unii militari s-au prezentat la serviciu, dar au refuzat să intre în cazarmă;
  • în două unități ale Statului Major al Forțelor Aeriene militarii au oprit, pentru scurt timp, toate stațiile de radiolocație.

Am aflat, cu neplăcută surprindere, din mass-media despre faptul că, din cauza protestelor, i-ați amenințat pe militari că, dacă nu se potolesc, vor fi dați afară din armată.

Doar atât puteți? În loc să căutați soluții, dumneavoastră îi amenințați pe cei chemați să ne apere.

Credem că nu mai are rost să vă spunem a cui armă este răzbunarea...

Mai mult, pe măsură ce efectivele armatei s-au redus la mai puțin de un sfert față de cele din 1989, numărul personalului chemat să se ocupe de gestionarea resursei umane din acest minister s-a mărit considerabil, ajungând să fie de peste 10 ori mai mare față de nivelul din 1989, acesta îngreunând procesul întreg de management al carierei personalului militar.

Dar de ce să ne mai mirăm atunci când în minister se regăsesc, la nivelul cel mai înalt, foști parteneri de afaceri, așa cum este cazul secretarului de stat Aurel Lascu, coacționar și partener de afaceri cu actualul ministru al apărării naționale, ori când la Departamentul pentru Politica de Apărare și Planificare, structură abilitată de lege să coordoneze îndeplinirea obligațiilor asumate și care decurg din calitatea de membru NATO și al Uniunii Europene, avem un secretar de stat, pe domnul Viorel Oancea, care își aprofundează cunoștințele de limba engleză.

Credem că ministrul apărării naționale greșește fundamental atunci când, în contextul procesului de transformare a Armatei României, transferă efortul reformei către unitățile militare, în loc să restructureze din temelii toate structurile și direcțiile centrale ale ministerului.

Ne putem întreba, pe bună dreptate, care este performanța acestui ministru care arată o lipsă crasă de interes față de importantele probleme ale personalului armatei, dovedită de extrem de puținele vizite în unitățile militare, dar, mai ales, de notorietatea sa de doar 0,2%.

Halucinant este că, în timp ce tăiați veniturile militarilor, un studiu realizat de MApN arată că luați în calcul, domnule ministru, angajarea de ospătari - aproximativ 30 de persoane în fiecare unitate din țară - plătiți cu 2.000 lei pe lună, asta în condițiile în care un soldat câștigă doar 700 lei.

Și, dincolo de aceasta, în condițiile în care, mai nou, Ministerul Apărării Naționale renunță la ideea externalizării serviciilor de hrănire, să înțelegem, domnule ministru, că doriți să avem o armată cu soldați ce îngrijesc de GAZ-uri și aleargă prin unități cu gamele și marmite? Pentru aceasta am depus atât de multe eforturi să devenim membri NATO?

Oare declarația potrivit căreia domnul Stănișoară afirma că, în opinia sa,"militarul român reprezintă spiritul național îmbrăcat în haină militară" și că "demnitatea ofițerului, demnitatea militarului este un lucru extrem de prețios" mai poate sta în picioare în fața militarilor români? Noi credem că nu.

Propuneri Nu mai subminați capacitatea operațională a Armatei Române!

Nu uitați, domnilor guvernanți, că armata poate fi evaluată pe două planuri, unul tehnic și unul uman.

Tehnica, oricât de performantă ar fi, își arată valoarea numai prin măiestria militarilor care o operează.

Grija noastră este motivarea personalului din armată.

După ce a fost restructurată și transformată, armata intră acum într-o criză profundă, văzându-se lipsită de perspectivă.

Dacă veți continua ca până acum, vom rămâne, ca țară, cu armată doar pe hârtie.

Solicităm prim-ministrului și ministrului finanțelor publice ca următoarea rectificare bugetară să fie una pozitivă pentru Ministerul Apărării Naționale, astfel încât măcar cheltuielile de personal să fie acoperite, să nu mai avem reduceri de sporuri, drepturi bănești și probleme de personal, iar militarii să își primească integral toate sporurile și alte drepturi bănești restante.

Importante sunt și problemele sociale, iar, în cadrul acestora, cele legate de sistemul de salarizare.

În contextul actualelor discuții privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar, solicităm prim-ministrului și ministrului finanțelor publice să susțină promovarea unui capitol special în această lege, care să cuprindă norme specifice pentru militari, ca de altfel și pentru toate cadrele sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Normele specifice trebuie să se reflecte în coeficienții de ierarhizare, ținând cont de privațiunile, restricțiile și interdicțiile pe care le are această importantă categorie socială în cariera profesională.

Solicităm Ministerului Apărării Naționale să susțină eliminarea limitei maxime de vârstă de 40 ani pentru soldați și gradați voluntari și menținerea acestora în serviciul militar, prin ordin al ministrului apărării naționale, cu condiția susținerii și promovării, anual, a testelor de aptitudini fizice și militare.

Totodată, solicităm MApN să depună toate eforturile necesare în sensul considerării vechimii în serviciu, în calitate de soldat sau gradat voluntar, ca vechime în serviciul militar, astfel încât această vechime să se ia în calcul la stabilirea pensiei.

Este deosebit de important ca acest izvor de resursă umană cu experiență în domeniul militar să fie lăsat să nu sece din cauza incompetenței ori incapacității manageriale a celor cu rangul de conducere cel mai înalt din armată.

Solicităm factorilor de decizie din Guvern, dar și din MapN să își concentreze cu adevărat atenția și eforturile pentru asigurarea protecției militarilor și a teritoriului național.

Solicităm demararea procedurilor pentru finanțarea a măcar unui program strategic destinat forțelor terestre, ținând cont că România are angajamente asumate la NATO, mai ales în ceea ce privește această categorie de forțe.

Considerăm că este mult mai important ca în acest moment atenția MApN să se concentreze pe:

  • Programul strategic "Transportor blindat pentru trupe";
  • Programul strategic "Autoturisme de teren blindate și neblindate".

Ținând cont de constrângerile financiare, credem că Ministerul Apărării Naționale ar trebui să se concentreze pe aceste programe, urmând ca acelea privind achiziționarea de corvete să se poată demara atunci când condițiile financiare externe vor fi mai favorabile decât în prezent.

Solicităm Ministerului Apărării Naționale, Guvernului României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării să ia în discuție cât mai repede demararea programului de înzestrare a forțelor aeriene române cu aeronave-multirol.

Este îngrijorător faptul că în jumătate de an nu s-a adoptat nicio măsură concretă în această privință, pentru că în 2012 aeronavele MIG-21 Lancer își epuizează resursa de zbor.

Armata înseamnă onoare și, tocmai de aceea, facem apel la un gest de onoare din partea dumneavoastră, domnule ministru, pentru a detensiona situația din armată.

Dați-vă demisia!

Suntem siguri că plecarea dumneavoastră ar însănătoși mediul din instituție.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul ministru Mihai Stănișoară.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară - ministrul apărării naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

În introducerea răspunsului la textul moțiunii simple, vă rog să-mi permiteți să fac următoarele precizări.

Se afirmă că toți miniștrii apărării și toate guvernele au încercat, începând cu anul 1990, să crească nivelul de trai al militarilor și să ia acele măsuri care să nu afecteze veniturile acestora.

Uitați să spuneți, domnilor inițiatori ai moțiunii, că în decurs de 20 de ani Armata României a fost, poate, domeniul cel mai intens restructurat și că reforma acestuia a presupus și presupune costuri care se răsfrâng, deopotrivă, atât în stadiul actual al înzestrării armatei, cât și în nivelul de trai al tuturor angajaților Ministerului Apărării Naționale.

Insist să contrazic afirmația dumneavoastră referitoare la așa-zisul haos din armată indus de măsurile actualului Guvern.

Nu există o performanță tristă a ministrului apărării naționale și cu atât mai puțin putem vorbi de haos în sistemul militar.

Militarii și angajații civili ai Ministerului Apărării Naționale sunt, așa cum, în fond, și dumneavoastră recunoașteți, un model pentru societatea românească.

Există, în mod firesc, o preocupare a tuturor cetățenilor acestei țări pentru a suporta în condiții de demnitate și solidaritate socială efectele acestei crize financiar-economice care își arată astăzi colții și în România, iar armata nu face excepție.

Invocarea curbei de sacrificiu la care este supusă armata prin măsurile luate de actualul Guvern este doar o reprezentare superficială a problemelor cu adevărat importante ale României în actualul context internațional.

Aprecierea referitoare la curba de sacrificiu este neconformă cu realitatea, în condițiile în care actualul Guvern ia măsuri economico-financiare validate și agreate de foruri internaționale recunoscute tocmai pentru a susține moneda națională și a conserva puterea de cumpărare a cetățenilor acestei țări, aplicând în mod practic principii precum solidaritatea și echitatea socială.

Se cuvine menționat că incriminata rectificare bugetară a fost necesară cel puțin din următoarele motive:

  • necesitatea reconfigurării bugetului, ca urmare a modificării semnificative a principalilor indicatori macroeconomici, în special în ceea ce privește creșterea reală a produsului intern brut, în 2009, de la 2,5%, prognozat cu ocazia aprobării bugetului de stat, la minus 4%;
  • în al doilea rând, necesitatea suplimentării cheltuielilor la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu circa 1,34 miliarde de lei, în special pentru a suplimenta sumele alocate protecției sociale, și la Ministerul Finanțelor Publice, circa 1,82 miliarde de lei, ca urmare a creșterii costurilor finanțărilor și, nu în ultimul rând, pentru alimentarea fondurilor speciale;
  • în al treilea rând, imperativul dirijării cheltuielilor publice spre investiții în sectoare care ar permite relansarea cât mai rapidă a ciclului economic, cu impact direct asupra creșterii economice.

Măsurile luate la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu au ca scop în sine reducerea veniturilor militarilor, ci doar amânarea de la plată, temporar, a două sporuri specifice activității derulate de către militari.

Accentuez faptul că aceste sporuri nu au fost anulate, ci doar amânate temporar.

Domnilor senatori inițiatori ai moțiunii, Îmi reproșați că nu am protestat public, în fond, îmi reproșați că nu am făcut un exercițiu de imagine, pentru că, știm toți, în fapt, în Guvern s-a decis rectificarea negativă a bugetelor tuturor ministerelor, inclusiv al apărării.

Eu țin doar să precizez faptul că un protest public al unui ministru de resort pentru o astfel de măsură nu garantează neaplicarea acesteia și este total neproductiv.

Mai mult decât atât, un discurs politic pe teme legate de apărare și securitate, în special referitor la resursele financiare disponibile pentru aceste domenii, în afara contextului tehnic, preponderent economico-financiar, de astăzi, este doar simplă demagogie.

Guvernul Boc gestionează astăzi o situație dificilă, care impune o serie de măsuri nepopulare, dar absolut necesare, tocmai pentru asigurarea sustenabilității activității economicosociale la nivelul întregii societăți.

Situația dificilă de astăzi a fost creată și accentuată de faptul că Guvernul liberal a lăsat vistieria goală și mari datorii.

De altfel, în timp, Guvernul liberal a avut o atitudine față de armată caracterizată foarte bine de declarația din 31 octombrie 2007 a fostului premier, conform căreia investițiile în apărare nu sunt o prioritate pentru România și, ca atare, nu ar fi înțelept să alocăm atât de mulți bani pentru cheltuieli militare.

În această situație, este greu de imaginat nonșalanța utilizării de către PNL a unor concepte precum: finanțarea armatei, priorități, înzestrare, angajamente asumate față de NATO, programe strategice și așa mai departe.

Prosperitatea invocată de dumneavoastră, în strânsă interdependență cu securitatea, confirmă, în fond, utilitatea măsurilor inițiate de actualul Guvern, cu impact la nivel național.

Cuvintele grave utilizate de dumneavoastră în textul moțiunii, precum "semnal de alarmă" și "situație disperată", sunt elemente ce țin mai degrabă de un registru retoric și mai puțin de o realitate obiectivă.

Referirea repetată, în textul moțiunii, la rolul Președintelui României în domeniul securității denotă faptul că acțiunea dumneavoastră nu este altceva decât o platformă de afirmare a unui mesaj strict electoral.

Tocmai de aceea, o să vă răspund concret la elementele pe care le-ați semnalat în textul moțiunii.

Vreau să menționez că privesc în mod responsabil și realist problemele de fond ale Armatei României.

Trebuie însă să admiteți că avem de-a face cu o situație de criză la nivel global, care impune o serie de constrângeri obiective asupra oricărui domeniu de activitate și, implicit, asupra domeniului apărării.

Criza economică și financiară are o reprezentare imediată, este ceva palpabil și, pe deasupra, nu face nicio discriminare din punct de vedere economic și social.

Domeniul apărării este parte integrantă a securității naționale și, deși distinct în compunerea securității, cu probleme specifice, acesta trebuie abordat dintr-o perspectivă mai largă și în acord cu o realitate obiectivă, și nicidecum ca pe o proiecție ideatică.

Dacă se poate vorbi despre o întâmplare nefericită, atunci aceasta nu poate fi decât prezența liberală la conducerea Ministerului Apărării în perioada 2005-2008, atunci când prosperitatea era omniprezentă în societatea românească și creșterea economică era cea mai mare din întreaga Uniune Europeană.

Cu toate acestea, guvernarea liberală a făcut prea puțin sau aproape nimic pentru militarii de care astăzi vă pasă atât de mult, relevantă în acest sens fiind declarația din 14 octombrie 2008 a președintelui de atunci al PNL, domnul Tăriceanu, prin care ni s-a administrat o lecție despre legătura dintre apărare și securitate națională.

Citez: "De la preluarea mandatului, bugetul a fost îndreptat, în primul rând, către asigurarea elementelor esențiale securității naționale, respectiv pentru educație, sănătate, securitate alimentară, fără să fie investite fonduri în echipamente care ruginesc și se demodează".

Doamnelor și domnilor senatori, Motivele prezentate ca stând la baza acestei moțiuni sunt tributare unei percepții false și unei atitudini politice duplicitare.

Se face trimitere la o lipsă de viziune politică privind gestionarea problemelor complexe ale apărării, cu efecte mai mult sau mai puțin nefaste în ceea ce privește statutul României în calitate de membru al NATO și UE.

Armata României este o instituție matură, ale cărei reflexe acționale și funcționale nu depind de efemeritatea atitudinilor politice.

Acest fapt permite ministrului apărării naționale să lucreze efectiv, discret și cu responsabilitate, împreună cu echipa sa, să identifice concret soluții, în acord cu constrângerile obiective deja enunțate.

Viziunea politică există, și ea este exprimată în Strategia națională de apărare, aprobată de Parlamentul României în luna noiembrie 2008.

Guvernul liberal nu a reușit, însă, să supună aprobării Parlamentului României Carta albă a apărării pentru perioada 2005-2008.

Strategia militară a României și strategia de transformare a Armatei României se află în stadiul de proiect, elaborarea acestora fiind coordonată în mod direct de Statul Major General.

Prin structura specializată a Ministerului Apărării Naționale, am inițiat, încă din martie actual, elaborarea unui studiu intitulat "Revizuirea apărării strategice", studiu absolut obligatoriu în contextul geostrategic actual.

În ceea ce privește planificarea apărării, Ministerul Apărării Naționale lucrează, în momentul de față, pe baza Directivei de planificare a apărării nr. 9 pe perioada 2009-2014, aprobată de ministrul apărării în anul 2008, în timp ce Directiva nr. 10, pe perioada 2010-2015, se află în stadiul de proiect, urmând a fi aprobată în luna decembrie 2009.

În acest context, procesul de planificare a apărării a avut ca scop principal modernizarea sistemului de planificare, programare bugetară și evaluare Armată a României printr-o gestionare corelată și eficientă a resurselor alocate prin buget, precum și asigurarea instrumentelor exercitării controlului democratic asupra sistemului militar.

Doamnelor și domnilor senatori, România și-a asumat față de NATO angajamentul de a menține cheltuielile de apărare necesare sprijinirii reformei și creșterii interoperabilității forțelor armate la un nivel de 2,38% din PIB.

Ultimul Guvern care a respectat acest lucru a fost Guvernul PSD din perioada 2000-2004.

Începând cu anul 2005, acest angajament nu a fost respectat, alocându-se Ministerului Apărării Naționale un buget redus: în anul 2005 - 1,99% din PIB; în 2006 - 1,85% din PIB; în 2007 - 1,63% din PIB; în anul 2008 - 1,5% din PIB.

Aceste cifre spun un singur lucru: guvernarea liberală, în condiții de creștere economică, nu a alocat resursele financiare asumate ca obligații de statul român, dar insistă astăzi ca, în perioadă de criză financiară, actualul Guvern să facă acest lucru.

Bugetul apărării este parte a bugetului de stat și orice presiune negativă asupra acestuia din urmă se răsfrânge, implicit, și asupra bugetului apărării.

Prin urmare, amplul proces de transformare parcurs în ultimii ani de Ministerul Apărării Naționale s-a efectuat în condițiile alocării unor resurse limitate, fiind afectată, în special, susținerea înzestrării Armatei României, cu impact negativ în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor asumate față de NATO și Uniunea Europeană.

Impactul negativ generat de cele cinci rectificări bugetare din anul 2008, trei prin ordonanțe de urgență, una prin ordonanță simplă și una prin hotărâre a Guvernului, precum și obligațiile de plată restante din 2007, în valoare de circa 100 milioane de euro, a determinat perturbări majore în procesul de planificare a apărării, materializat în numeroase modificări ale documentelor de planificare, amânarea unor programe de înzestrare, precum și multiple reevaluări ale priorităților.

Evoluția bugetului apărării în 2008 este demnă de a fi dezbătută mai pe larg.

Astfel, în perspectiva alegerilor locale din anul 2008, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost

diminuat cu 800 de milioane de lei, cu promisiunea că va fi reîntregit ulterior.

După alegeri, reîntregirea a avut loc în două tranșe: una de 226 de milioane de lei în 16 iunie și alta de 144 de milioane de lei în 24 septembrie.

Cea din septembrie, nefiind operată pe destinațiile corecte, a necesitat rearanjarea bugetului pe titluri prin hotărâre de guvern în luna noiembrie.

Gaura creată prin stimularea clientelei politice liberale în vederea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie trebuia acoperită, așa că pe 25 noiembrie s-au mai tăiat, preventiv, 200 de milioane de lei, iar în luna decembrie, constatându-se că vistieria este goală, nu s-au deschis credite în valoare de 95 de milioane de lei.

Drept rezultat, din bugetul pe anul 2009, am fost nevoiți să achităm obligații de plată restante din anul 2008 în valoare de peste 130 de milioane de lei, adică peste 30 de milioane de euro.

Astăzi, în condițiile crizei economice mondiale, conform Raportului general privind analiza planificării apărării NATO 2008-2009, care a fost prezentat săptămâna trecută la Reuniunea formală a miniștrilor apărării, este de așteptat ca în 2009 numai patru aliați să cheltuiască 2% sau mai mult din PIB pentru apărare.

Cele patru țări sunt: Statele Unite, Grecia, Marea Britanie și Albania.

Sporurile la care se face referire în textul moțiunii nu sunt nici tăiate, nici anulate, ci, așa cum v-am precizat mai devreme, sunt doar amânate de la plată până în momentul în care Ministerul Apărării Naționale va dispune de sumele necesare pentru plata acestora.

Mai mult decât atât, la nivelul întregului Minister al Apărării Naționale a existat o comunicare la toate nivelurile pentru a conștientiza personalul armatei că măsura amânării de la plată a unor sporuri este temporară, dictată de constrângerile bugetare.

Am convingerea că Ministerul Apărării Naționale va putea acoperi toate costurile de personal pe tot parcursul anului 2009.

Personal, am încredere în militarii români, în capacitatea lor exemplară de a se mobiliza și de a înțelege corect măsurile temporare inițiate de conducerea Ministerului Apărării Naționale.

În ceea ce privește optimizarea bugetării în domeniul apărării, se știe foarte bine că procesele din cadrul sistemului de planificare, programare bugetară și evaluare din Armata României sunt unele complexe și presupun o planificare multianuală.

Acest sistem de planificare se bazează, deopotrivă, pe elemente ce exprimă un nivel de ambiție al națiunii române în domeniul apărării, cât și pe nevoile concrete generate de o realitate imediată.

Optimizarea bugetării, reprioritizarea obiectivelor în acord cu resursele disponibile și adoptarea unei reacții adecvate nu sunt un proces ce se derulează brusc și peste noapte, și nici nu decurg perfect din programarea multianuală realizată de fostul Guvern.

Doamnelor și domnilor senatori, 85% din echipamentele aflate în dotarea Armatei României au resursa depășită, dar acest lucru nu își are cauza în alocările bugetare ale actualului Guvern.

Aș putea să întreb: ce ați făcut timp de patru ani în acest domeniu, domnilor liberali? Am și răspunsul: aproape nimic!

Există o continuitate istorică din anii '90 și, în unele cazuri, de dinainte de 1989 în ceea ce privește tehnica și echipamentele din dotarea Armatei României.

Intrarea României în NATO a presupus stabilirea unor priorități în ceea ce privește restructurarea și dotarea forțelor armate.

Din punct de vedere teoretic, putem clama sus și tare că Armata României trebuie să se doteze cu cele mai performante echipamente și tehnologii militare.

Din punct de vedere practic și din considerente de minimă înțelepciune politică, se impune să identificăm exact cum putem face acest lucru și care sunt costurile pe termen mediu și lung pe care societatea românească, în ansamblul său, trebuie să le suporte pentru a putea operaționaliza un anume nivel de ambiție în acest domeniu.

Este adevărat, domnilor senatori, Ministerul Apărării Naționale are în vedere derularea unor proiecte majore de achiziții în domeniul său de competență.

Dintre programele de înzestrare, șase au fost declarate prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării ca fiind programe de importanță strategică, corespunzând intereselor esențiale de securitate a țării, angajamentelor asumate de România în cadrul organizației euroatlantice și necesităților Ministerului Apărării Naționale pentru îndeplinirea obiectivelor forței.

Acestea sunt: în cadrul Programului major "Forțe terestre", transportor blindat pentru trupe și autoturisme de teren blindate și neblindate; în cadrul Programului major "Forțe aeriene", avion-multirol și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare, iar în cadrul Programului major "Forțe navale", corveta multifuncțională și vânătorul de mine.

Nu există nicio incertitudine în ceea ce privește aceste programe strategice, există doar o atitudine prudentă în promovarea, după o evaluare multidimensională corectă în actualul context economic, la nivel global, a unor inițiative care vor angaja financiar, pe termen lung, statul român.

În ceea ce privește aeronava IAR-99 "Șoim", Ministerul Apărării Naționale este interesat de acest produs, în condițiile în care producătorul SC "Avioane" - SA Craiova poate fi un agent economic parte a unui sistem funcțional în domeniul industriei de apărare.

Problemele din industria de apărare sunt, în mod cert, rezultatul incapacității Guvernului anterior de a revigora în mod real acest domeniu.

Aveți dreptate doar parțial când dați exemplul aeronavei MIG-21 Lancer în ceea ce privește rezerva de resurse de zbor pe termen scurt.

Dacă analizăm gradul de disponibilitate al acestui tip de tehnică militară în perioada 2005-2008, putem constata că acesta a variat în intervalul 50-56%.

În anul 2009, prin măsurile active inițiate la nivelul Satului Major al Forțelor Aeriene, gradul de disponibilitate este de 62%.

Practic, se optimizează utilizarea acestui tip de tehnică, chiar în condițiile existenței unor resurse financiare reduse.

Orice speculație, de orice natură, prin care se încearcă identificarea unei legături între cazul Ciorogârla și Programul de înzestrare de importanță strategică - avion-multirol nu reprezintă altceva decât o asociere forțată prin care se dorește, în mod politicianist, exploatarea senzaționalului și captarea atenției publice.

De altfel, domnilor liberali, trebuie să o spunem, aveți o mare contribuție la lipsa unei decizii privind avionul-multirol.

Referitor la înlocuirea sistemelor de apărare antiaeriană VOLHOV și S-60, există o decizie cu privire la chestionarea mai multor sisteme de rachetă.

Aceste proiecte se află în diverse stadii de realizare și se vor materializa în funcție de resursele financiare avute la dispoziție.

Mai mult, în luna mai 2009 a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru achiziția sistemului integrat de arme SHORAD/VSHORAD.

Pentru inițierea efectivă a procedurii de atribuire sunt deja în derulare activitățile de elaborare a documentației aferente.

Programul de înzestrare de importanță strategică - corvetă multifuncțională se desfășoară începând cu anul 2005 și nu reprezintă o surpriză a activității derulate la nivelul Departamentului pentru Armament din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Astfel, în perioada 2005-2008 s-a elaborat documentația specifică, în anul 2007 Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că acest program este de importanță strategică pentru statul român, iar în luna august 2008 acest program a obținut avizul prealabil al Ministerului Economiei și Finanțelor și a fost înaintat spre avizare Guvernului României.

Prin urmare, acest Program - corveta multifuncțională a fost generat și a avut susținerea conducerii liberale a Ministerului Apărării.

Doamnelor și domnilor senatori liberali, Constat cu uimire că exemplele invocate de dumneavoastră în textul moțiunii, cu privire la diverse forme de protest sau atitudini și comportamente nespecifice militarilor, inclusiv cu doza de spectaculozitate împrumutată din mass-media, nu sunt altceva decât expresia încercării inițiatorilor moțiunii de a găsi confirmări cu orice preț ale propriilor lor supoziții.

Supozițiile dumneavoastră nu au fundament real, exemplele citate neexistând în realitate.

Problema personalului în cadrul Ministerului Apărării Naționale este un aspect gestionat în condiții de performanță.

În momentul de față, numărul funcțiilor din structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale reprezintă 1,65% din totalul funcțiilor existente în armată.

Personalul din Direcția Management Resurse Umane a Ministerului Apărării Naționale și personalul din Direcția Personal și Mobilizare, din cadrul Statului Major General, reprezintă 12,8% din necesarul de funcții al structurilor centrale, respectiv 0,21% din totalul funcțiilor existente în armată.

Pentru statele membre NATO și UE nu există un standard în domeniu, ponderile amintite depinzând de tradițiile militare și specificul național.

Amalgamarea problemelor de personal cu cele legate de știri senzaționale, precum și cu referiri tendențioase la adresa unor secretari de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale confirmă, în fond, faptul că, prin această moțiune simplă, inițiatorii acesteia nu sunt preocupați în mod real de problemele de fond ale Armatei Române, ci, mai degrabă, de a cultiva o percepție greșită, inclusiv la nivelul Parlamentului României, cu privire la rolul și starea sistemului militar în actualul context socio-economic.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale nu transferă reforma doar la nivelul unităților militare.

Dovada unei atitudini realiste și în acord cu nevoile reale de redimensionare a unor structuri centrale în cursul anului 2009 este că numărul de funcții din cadrul acestora a fost redus cu 20%.

Nimic nu este mai halucinant decât să constați că în textul moțiunii sunt aduse exemple care, practic, nu pot fi materializate în realitate.

Astfel, nu există nici măcar o bază legală pentru a angaja în Ministerul Apărării Naționale ospătari, pe salarii de 2.000 de lei.

Doamnelor și domnilor senatori, În calitate de ministru al apărării naționale și de cetățean al acestei țări, îmi mențin afirmațiile referitoare la importanța demnității militarilor din Armata Română și la faptul că militarul, în general, reprezintă spiritul național în uniformă.

Tocmai din acest motiv, militarilor nu li s-au tăiat, și nici anulat sporurile, ci doar au fost amânate temporar de la plată.

Tocmai de aceea, la nivelul Ministerului Apărării Naționale există o reală preocupare pentru soarta soldaților și a gradaților voluntari, în sensul acordării acestora a unor drepturi, beneficii pentru perioada lucrată în armată prin modificarea și completarea Legii nr. 384/2006.

Se cuvine menționat că, pe parcursul anilor 2007-2008, Ministerul Economiei și Finanțelor a respins, în mod repetat, proiectul noii Legi privind statutul cadrelor militare, care viza, în principiu, măsuri statutare, în concordanță cu tendințele și practicile din armatele statelor membre NATO și UE, precum și de creștere a atractivității profesiei militare prin modificarea cuantumurilor salariale.

De asemenea, în aceeași categorie a nereușitelor anterioare, putem include și proiectul noului "Ghid al carierei cadrelor militare", a cărui intrare în vigoare va fi posibilă numai după aprobarea Legii privind statutul cadrelor militare, întrucât prevederile celor două proiecte sunt conceptual corelate.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale va sprijini formularea, în cadrul Legii unice de salarizare în sistemul bugetar, a acelor idei, principii și măsuri care să permită obținerea de către toți militarii a acelor venituri corecte, în acord cu importanța și specificul activității militare.

Îmi exprim convingerea că Senatul României, acei politicieni responsabili și capabili să se extragă unui joc politic mărunt, dornici, în mod real, de a servi interesele fundamentale ale statului român, vor înțelege corect, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere politic, faptul că Armata României este o preocupare și o prioritate de zi cu zi a actualei conduceri a Ministerului Apărării Naționale și că măsurile inițiate de aceasta sunt în acord cu resursele actuale ale țării și cu programul de guvernare validat de forul legislativ.

Doamnelor și domnilor senatori, Cele prezentate demonstrează că moțiunea simplă nu are obiect în fapt și că reprezintă doar un exercițiu de imagine prin care opoziția încearcă să capteze atenția opiniei publice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule ministru Conform deciziei noastre, trecem la dezbaterea moțiunii.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la cuvânt pe domnul senator Mircea Banias, se pregătește domnul senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Marius Banias:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori, Demersul de astăzi al PNL face parte din strategia unui partid disperat, incapabil să aibă un mesaj cu priză la public și care îneacă Parlamentul în moțiuni numai ca să demonstreze că există.

Așa cum ne-a obișnuit în ultima vreme, PNL trage cu gloanțe oarbe și nimerește foarte departe de țintă.

Moțiunea simplă a PNL poate fi, pe scurt, caracterizată drept demagogică și instigatoare, o încercare de a capitaliza nemulțumirile militarilor și ale familiilor lor în actuala perioadă de criză.

Mă tem însă, stimați colegi senatori din opoziție, că nu capitalizați nimic, așa cum o arată, de altfel, rezultatul slab pe care PNL l-a obținut la alegerile europene de acum o săptămână.

Moțiunea prezentată de PNL este o însăilare de zvonuri și fragmente de informații luate din presă, condimentată cu interpretări răutăcioase, dar care nu propune nicio singură soluție clară și serioasă.

Demersul dumneavoastră nu este menit să susțină cadrele militare, ci, dimpotrivă, prin vehicularea de afirmații neîntemeiate, poate induce o percepție greșită la nivelul opiniei publice, cu efect în diminuarea prestigiului Armatei Române și cu implicații în ceea ce privește siguranța națională.

Am văzut că remarcați în textul moțiunii, domnilor senatori ai PNL, rectificarea bugetară recentă, prin care s-au redus fondurile alocate mai multor ministere, inclusiv celui al apărării.

Am două știri pentru dumneavoastră.

Prima știre este aceea că în România, în Europa și în lume este criză economică.

Acest lucru înseamnă scăderea activității economice și scăderea veniturilor bugetare peste tot în lume.

State vecine, membre ale NATO și Uniunii Europene, pe care altădată le prezentam ca exemple de bună practică în domeniu, și-au diminuat, la rândul lor, bugetele alocate apărării și siguranței naționale.

În Ungaria bugetul apărării reprezintă 1,10% din PIB în 2009, față de 1,18% din PIB în 2008.

În Cehia bugetul apărării este de 1,37% din PIB în 2009, față de 1,46% din PIB în 2008.

În Bulgaria bugetul apărării a scăzut de la 2,60% din PIB în 2008, la 1,99% din PIB în 2009.

A doua știre pe care v-o dau, domnilor de la PNL, este că fostul Guvern Tăriceanu, căruia îi păstrăm, pe bună dreptate, o proastă amintire, a contribuit din plin la adâncirea crizei economice.

La șase luni de când PNL a predat guvernarea, putem evalua suficient de bine risipa bugetară și iresponsabilitatea precedentului Guvern.

Aveți dreptul să spuneți ce doriți, dar nu aveți dreptul, nicio secundă, să pretindeți a fi crezuți.

Pentru dumneavoastră vorbește activitatea Guvernului Tăriceanu.

Ar fi fost, totuși, decent să păstrați tăcerea, pentru că actuala situație din armată și actuala situație din România vă sunt direct imputabile.

Ați guvernat conform metodei "După noi, potopul!" și acum vă plângeți că nu sunt bani, uitând că ați risipit banii ca la Las Vegas.

Ne miră, în acest context, grija extraordinară pentru o armată puternică, pentru bugete sporite și pentru programe strategice de înzestrare.

Ne miră acest lucru cu atât mai mult cu cât premierul Tăriceanu s-a opus, de mai multe ori, unor programe și investiții militare, susținând că există alte priorități bugetare.

Era dreptul său de prim-ministru să susțină filozofia bugetară pe care o considera potrivită, dar vă atrag atenția că asta a delegitimat PNL în discursul său pro armată.

Nu vă credem și nu vă cred nici românii atunci când încercați să creați imaginea unui PNL preocupat de existența unei armate puternice.

Pentru a fi credibili azi, ar fi trebuit să faceți mai multe pentru militari pe vremea când erați la guvernare.

O lege de salarizare a cadrelor militare, eliminarea limitei de 40 de ani pentru soldații și gradații voluntari...

Cine v-a împiedicat să le introduceți pe toate când dețineați acest minister? Se pare că sunteți mai grijulii cu el de când sunteți în opoziție, decât erați atunci când l-ați gestionat.

Pe de altă parte, este adevărat că starea Armatei Române este preocupantă - și asta nu de azi, de ieri, ci de ani de zile -, această stare se poate îmbunătăți pe baza viziunii și a resurselor existente. Știm că, în anii trecuți, au existat resurse, dar nu a existat viziune.

Acum, precaritatea resurselor ne obligă la un ritm mai redus decât cel dorit în ceea ce privește modernizarea armatei.

Beneficiind însă de actuala viziune, modernizarea dorită va avea loc.

Mai înțelegem din moțiunea PNL că unul dintre principalele reproșuri pe care opoziția le aduce Ministerului Apărării Naționale este insuficienta notorietate a ministrului.

Acest fapt demonstrează în mod grăitor confuzia valorilor și infantilismul de la vârful conducerii PNL.

Ca de obicei, domnul Crin Antonescu, probabil inspiratorul acestui paragraf din moțiune, confundă vizibilitatea cu orice preț și agitația fără rost cu munca eficientă.

Vă informez că domnul ministru Stănișoară menține profilul - în mod tradițional, discret - conducătorilor de instituții suprapartinice care au drept obiectiv apărarea și securitatea națională.

Cred că insuficienta notorietate se poate reproșa, eventual, cântăreților sau actorilor, dar în niciun caz unui ministru al apărării.

În afară de această acuzație extrem de neserioasă la adresa ministrului, am mai citit, cu amuzament, în moțiunea PNL câteva afirmații care evidențiază neprofesionalismul autorilor.

Cine poate crede că, într-un an de criză, Ministerul Apărării Naționale ar plănui să angajeze în fiecare unitate militară câte 30 de ospătari, cu salarii de 2.000 lei?! Numai cine vrea neapărat să creadă una ca asta.

Cât despre acuzația fantezistă că ar fi o legătură între furtul de la Ciorogârla și Programul de înzestrare de importanță strategică - avion-multirol, eu am o singură recomandare să le fac autorilor: uitați-vă mai rar la OTV!

Stimați colegi,

Dincolo de ipocrizie, rea-voință și lipsă de soluții, moțiunea scoate în evidență o trăsătură fundamentală a liberalismului marca PNL, fixația anti-Băsescu.

Nu înțeleg de ce se referă autorii moțiunii la Președintele României într-o moțiune la adresa Guvernului.

Poate pentru că vă imaginați că tot ceea ce identificați dumneavoastră drept probleme ale României trebuie lipite cumva de persoana președintelui.

Această strategie nu a funcționat și nu va funcționa.

V-a spus-o recent și domnul Tăriceanu, pe blogul său, informându-vă că nu ar fi bine ca PNL să fie un partid anti-Băsescu, dar poate că dumneavoastră nu citiți blogurile sau poate că Grupul parlamentar al senatorilor PNL are o altă opțiune și creează astfel condițiile pentru o sciziune în partid.

Nu ne-ar mira, fiindcă atunci ceea ce ar mai rămâne din PNL s-ar putea dedica 100% atitudinilor antiprezidențiale, desigur cu un succes din ce în ce mai mic.

Doamnelor și domnilor, În moțiunea PNL de astăzi se consideră inoportună achiziția de corvete de către Armata Română.

Desigur, până anul trecut, senatorii PNL erau de altă părere.

Dacă și-ar fi dat osteneala să verifice faptele, în loc să arunce cu acuzații răuvoitoare, semnatarii moțiunii ar fi descoperit că Programul - corvetă multifuncțională a fost aprobat în CSAT în 2007 și avizat de Ministerul Economiei și Finanțelor în 2008, după care a fost transmis Guvernului spre aprobare.

La vremea aceea PNL era la guvernare și avea reprezentanți în CSAT.

Ca senator de Constanța, le voi transmite celor din marină că ei nu mai sunt o prioritate pentru PNL și că antipatia PNL

față de un președinte fost comandant de navă s-a extins în acest moment și asupra Marinei Militare, ceea ce, probabil, nu-l va împiedica pe domnul Antonescu să vină de Ziua Marinei la Constanța, fără să aibă vreo problemă, ca și cum nu ar fi susținut în Parlament ca Marina Militară să nu primească dotări performante.

Viscerală, că tot s-a folosit acest cuvânt în moțiune, este frustrarea PNL că nu se mai află la guvernare și fixația nesănătoasă împotriva unui singur om, fixație care, de altfel, a și dus acest partid în opoziție.

Trebuie să spunem, cu ocazia dezbaterii acestei moțiuni, și faptul că PNL s-a folosit de armată în mod absolut iresponsabil în cel puțin o situație în mandatul trecut: e vorba de retragerea din Irak pe care domnii Tăriceanu și Atanasiu au plănuit-o peste noapte și au anunțat-o fără să se consulte cu nimeni.

Concluzia pe care am tras-o atunci a fost tristă:

PNL dăunează grav Armatei Române și relațiilor externe ale României.

Stimați colegi, Armata Română este - alături de Biserică - unul dintre pilonii care au susținut acest popor de-a lungul istoriei sale.

Suntem conștienți de acest lucru și regretăm că, la fel ca și alte segmente ale societății, cadrele militare sunt atinse de efectele crizei economice globale.

Am încercat, dintr-un buget sărăcit, să-i protejăm, mai întâi de toate, pe cei aflați la limita supraviețuirii, pe pensionarii cu pensii foarte mici și pe cei din agricultură.

Da, s-a redus bugetul pentru apărare, după cum s-a redus, de exemplu, și bugetul agriculturii, dar asta pentru ca părinții militarilor să aibă niște pensii decente.

Vrea PNL să spună că ar fi trebuit să luăm pâinea acestor oameni?

Dacă am fost nevoiți să tăiem din fondurile mai multor ministere ca să cârpim bugetul asigurărilor sociale, este din vina Domniilor Lor și este o alegere dură pe care PNL nu a fost pus în situația să o facă, pentru care critică acum de pe margine.

Partidul Democrat Liberal dă asigurări cadrelor militare că problemele legate de plata sporurilor sunt temporare.

Armata Română a contribuit decisiv, prin profesionalismul cu care și-a îndeplinit angajamentele, la integrarea României în NATO, și acest lucru nu se poate uita.

Partidul Democrat Liberal își afirmă, totodată, încrederea în onoarea și profesionalismul Armatei Române, a fiecărui soldat în parte.

Avem convingerea, chiar și în condițiile economice dure cu care ne confruntăm, că militarii vor continua să-și îndeplinească misiunile la cel mai înalt nivel, fără să pericliteze siguranța națională sau cooperarea cu aliații.

Partidul Democrat Liberal consideră că Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale gestionează în mod corect și echilibrat situația Armatei Române.

De aceea, considerăm necesar și benefic ca domnul ministru Stănișoară să continue să îndeplinească funcția de ministru al apărării.

Coaliția de guvernare îl susține și consideră că Domnia Sa se achită bine de mandatul primit.

Stimați colegi, Tocmai de aceea, vă solicit să respingem moțiunea PNL.

Le cerem să facă exerciții de demagogie în altă parte!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, domnul senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește pentru o intervenție domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Gyerkó László, Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Moțiunea simplă intitulată "Demnitatea Armatei Române - călcată în picioare de ministrul celor 0,2%" poate fi caracterizată prin trei cuvinte: patetism, supoziție și uitare.

Să exemplificăm. În moțiune se stipulează: "dacă ați trece pe la unitățile militare, v-ar ajunge la urechi strigătele de nemulțumire și disperare ale celor care poartă uniforma Armatei Române".

Cuvintele sunt patetice, deoarece cei care poartă uniforma militară, prin definiție, ca ostași, nu pot avea strigăte de disperare.

Nemulțumirea care, omenește, poate exista la un moment dat se exprimă cu demnitate, în cadru organizat, de către cei care poartă uniforma militară.

În moțiune se arată faptul că Ministerul Apărării Naționale riscă să se confrunte cu o lipsă de fonduri care să facă, spre exemplu, imposibilă plata cheltuielilor de personal pe luna decembrie.

Aceasta este o supoziție, calculul făcut de colegii senatori semnatari ai moțiunii simple reprezintă o fotografie la patru luni, care nu poate fi extrapolată ca atare pe întreg anul 2009, având în vedere unele cheltuieli care nu se vor face - de exemplu, cheltuielile privind staționarea trupelor din Irak, despre care am înțeles că se retrag la 30 iunie anul curent -, iar execuția bugetară trebuie să o lăsăm, așa cum este stipulat în legislație, ordonatorului principal de credite, respectiv ministrului apărării naționale.

Nu în ultimul rând, am amintit uitarea, fenomen omenesc, de altfel, la nivel individual, dar, pentru că ne aflăm în plenul Senatului, nu putem să nu-l amendăm.

Colegii semnatari ai moțiunii simple au uitat sau au pierdut din vedere următoarele:

  1. Faptul că nu au ținut cont de criza economică care a început din anul 2008, când erau la guvernare, și au continuat să facă cheltuieli fără eficiență din bugetul de stat în loc să demareze programele necesare Ministerului Apărării.
  2. Au uitat faptul că, deși încă din anul 2007 au fost adoptate în CSAT programe de achiziții care aveau în vedere modernizarea unor capacități noi, nu s-a demarat niciun asemenea proiect în condițiile de creștere economică ale acelei perioade.
  3. În legătură cu faptul că, în ultimii ani, numărul personalului necesar gestionării resursei umane s-a mărit, aceasta nu reprezintă altceva decât o recunoaștere a ceea ce actualul Guvern a afirmat încă de la instalare, respectiv mărirea nejustificată, în perioada 2004-2008, a numărului de angajați publici de către foștii guvernanți.

Se spune că este prima dată când, din cauza amânării plății unor sporuri, s-a generat o nemulțumire.

Dorim să amintim colegilor care susțin moțiunea despre discuțiile avute anii trecuți cu personalul celor două vase de război, fregatele "Regele Ferdinand" și "Regina Maria", legate de unele neplăți salariale.

Nu în ultimul rând, aș dori să amintesc, sintetic, ponderea cheltuielilor Ministerului Apărării Naționale din bugetul de stat.

Ultimul an când s-a respectat promisiunea de a avea un procent de 2,38% din PIB a fost anul 2004.

Începând cu 2005, când la guvernare au fost partidele semnatare ale moțiunii, situația este reprezentată astfel: anul 2005 - 2% din PIB, anul 2006 - 1,93% din PIB, anul 2007 - 1,73% din PIB, anul 2008 - 1,5% din PIB.

Deci iată că această scădere anuală de 0,2% din PIB a fost o practică introdusă cu mulți ani în urmă și cred că este incorect să acuzăm actualul Guvern de o asemenea practică care vine din istoria ultimilor ani.

Cu toate acestea, demnitatea ostașilor români nu a fost afectată, iar militarii români își fac cu cinste datoria, înțelegând și fiind solidari cu situația economică din țară.

Pe finalul moțiunii se solicită Ministerului Apărării Naționale să susțină eliminarea limitei de vârstă de 40 de ani pentru soldații și gradații voluntari și menținerea acestora în serviciul militar.

Menționăm că această măsură a fost deja avizată de comisia de specialitate a Senatului și transmisă Guvernului pentru aviz.

Moțiunea preia activități din activitatea curentă a Senatului, ceea ce este incorect.

Constatăm, cu plăcută surprindere, o concordanță de opinie între președintele țării și semnatarii moțiunii, prin faptul că semnatarii propun finanțarea a măcar unui program strategic în anul 2009, lucru solicitat deja de domnul președinte cu ocazia bilanțului Ministerului Apărării Naționale pe anul 2008.

Având în vedere cele de mai sus și amintind cele trei cuvinte directoare - patetism, supoziție și uitare -, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru respingerea moțiunii simple prezentate astăzi, 15 iunie 2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Gyerkó László, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi avea o intervenție foarte scurtă, urmând ca domnul senator Crin Antonescu să consume timpul alocat grupului parlamentar.

Domnule președinte, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor, Înainte de toate, regret intervenția domnului senator Mircea Banias, care s-a năpustit aici cu o serie întreagă de invective, văd că a fost preocupat și de scăderea procentului din PIB alocat pentru apărare în diferite țări, dar și mai preocupat de soarta Partidului Național Liberal.

Nu-mi rămâne decât să-i spun chestiunea cu câinele care a murit "de drum lung" și domnul senator Banias "de grija" Partidului Național Liberal.

Eu însă vă voi da un citat dintr-o declarație politică foarte importantă, o declarație politică făcută pe data de 7.06.2009, declarație politică cu care autorii moțiunii sunt de acord 100% și care ne-a și inspirat: "Militarii români au nevoie de sprijin concret, nu de lacrimi electorale.

Vom anunța săptămâna viitoare, la nivelul Parlamentului României, o anchetă parlamentară cu privire la modalitatea în care șeful statului și ministrul apărării naționale, prin nesocotirea legii, au luat o astfel de decizie.

Este vorba de retragerea trupelor din Irak.

În ultimele zile, am avut întâlniri cu foarte multe cadre militare active și în rezervă, starea de spirit din armată este proastă, o stare de spirit neproductivă pentru o instituție fundamentală a democrației noastre, care se bucură de o încredere excepțională din partea opiniei publice românești.

Militarii noștri activi și în rezervă sunt nemulțumiți de condițiile în care muncesc și trăiesc."

Domnule senator Valeca, poate ați auzit și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

A, să nu uit, declarația politică a fost făcută de domnul președinte al Senatului Mircea Geoană. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este o adevărată plăcere pentru mine să fiu citat cu o asemenea religiozitate, cu o asemenea acuratețe.

Vă mulțumesc foarte mult.

Este o dovadă a spiritului superior care animă Camera noastră.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, așteptăm cu interes intervenția domnului senator Gyerkó László, urmând ca din partea Grupului parlamentar al PD-L să se pregătească domnul senator Radu F.Alexandru.

 
   

Domnul Gyerkó László:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori, Iată-ne în cea de-a șasea lună de guvernare Boc, iată-ne în fața dumneavoastră, din nou, pentru a atrage atenția că lucrurile nu merg bine.

Deciziile pe care le luați în domeniul macroeconomic, strategic și militar sunt în totală neconcordanță cu programul de guvernare pe care doriți să-l puneți în aplicare prin oamenii așa-ziși capabili și loiali, instaurați recent în poziții de conducere în toată țara.

Și, ca să exemplific numai din domeniul apărării, citez:

"Modernizarea înzestrării armatei și asigurarea condițiilor necesare pentru ca aceasta să-și îndeplinească rolul constituțional în bune condiții.

Alocarea anuală a unui procent de minimum 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, care poate fi majorat la 2,38%, pe proiecte concrete".

Să înțeleg că nu există proiecte concrete și, ca urmare, ați acceptat reducerea procentului alocat? Trebuia măcar să faceți un calcul, ca această reducere să nu afecteze veniturile angajaților din apărare, respectiv a celor 75.000 de militari, fiindcă ei își exercită atribuțiile de serviciu prompt și onest și nu trebuie să sufere pentru lipsa de fonduri bugetare.

La prezentarea unui raport pe apărare, într-un cadru oficial, Președintele României îndemna tinerii să aleagă carierea militară ca alternativă în căutarea unui loc de muncă, iar, după câteva săptămâni, premierul se prezintă în fața Parlamentului cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, care prevede rectificarea bugetară, reducând considerabil bugetul apărării.

Și, atunci, se pune întrebarea: ce se poate alege, cariera militară, fără o retribuire adecvată profesiei, sau ajutorul de șomaj?

De fapt, nu trebuie să alegi nimic, fiindcă este recesiune.

După o serie de măsuri împovărătoare luate de Guvern, ieri s-a tras concluzia finală: e recesiune.

Cel care trebuie să ia măsurile necesare contracarării acestui fenomen, adică Guvernul, nu o face sau nu poate să o facă.

Ca urmare, fiecare cetățean, fiecare minister și fiecare agent economic se descurcă cum poate.

La fel și Ministerul Apărării Naționale, care a considerat, ca o primă măsură, anularea sporurilor salariale, afectând militarii din subordine.

În armată, regula de bază este că "ordinul se execută, nu se discută", dar aceasta nu înseamnă că pot fi afectate drepturile personalului din armată, și nimeni nu va ridica glasul.

Au fost deja cazuri când, în diferite unități militare, s-a manifestat nemulțumirea față de măsurile luate de domnul ministru.

Au trecut 23 de ani de când am efectuat stagiul militar și constat că nici acum situația privind înzestrarea armatei nu este cu mult mai bună ca atunci.

Oare de câți ani avem nevoie pentru a vedea efectele procesului de înzestrare?

Oare când va veni momentul să putem afirma că avem o armată care este la nivelul standardelor NATO?

Domnule ministru, Ați afirmat că aveți în derulare sau inițiere programe majore de achiziții, care au în vedere modernizarea unor capacități existente sau dezvoltarea de capacități noi.

Ce se întâmplă în continuare cu aceste programe, după rectificarea bugetară? Când vor fi continuate și din ce fonduri? Iată câteva întrebări esențiale la care așteptăm un răspuns ferm și onest.

În ceea ce privește termenul de plată a sporurilor, nu vă mai întrebăm, fiindcă ieri ați primit undă verde de la comandantul forțelor armate pentru plata acestora.

În cazul în care constatați că nu aveți fonduri suficiente, poate vă gândiți la varianta înlocuirii acestora cu tichete turistice, ca să vă aduceți sprijinul la dezvoltarea altor segmente ale economiei, dacă pe cel al armatei nu îl dezvoltați!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Radu F.Alexandru - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Crin Antonescu, președintele PNL.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule senator Teodor Meleșcanu...

Spuneam, domnule senator Teodor Meleșcanu... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator Meleșcanu, domnule senator Dan Radu Rușanu și domnule deputat Scutaru, să permiteți...

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Spuneam, domnule senator Teodor Meleșcanu, că vă cunosc de foarte multă vreme și nutresc un sincer respect pentru persoana dumneavoastră.

Eleganța cu care v-ați exprimat jena de a prezenta o asemenea "însăilare" sub titlul de moțiune nu face decât să-mi confirme respectul pe care-l nutresc pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, Domnule ministru, Distinși colegi, Moțiunea pe care o discutăm astăzi ar merita, într-adevăr, o analiză temeinică, aplicată pe ceea ce înseamnă politicianism, pe ceea ce înseamnă demagogie, pe ceea ce înseamnă lipsă de responsabilitate, pe ceea ce înseamnă ușurința cu care se aruncă vorbe în vânt, sub gloriosul stindard al dragostei și grijii față de Armata Română.

Timpul este înaintat.

Voi avea o intervenție cât se poate de concisă și cât se poate de aplicată.

Afirmația din deschiderea textului moțiunii, care eludează contextul politico-economic al diferitelor perioade anterioare de guvernare, vădește, din capul locului, o intenție flagrantă de dezinformare și de răstălmăcire a adevărului.

Se apelează la argumente patetice: "Toate guvernele, din 1990 până în prezent, au încercat să respecte valoarea muncii și sacrificiile pe care militarii le fac", pentru a spori impactul unui text lipsit de orice substanță.

Se uită cu premeditare faptul că, timp de două decenii, Armata României a trecut prin etape succesive de restructurare, impuse de necesitatea atingerii standardelor NATO, și că întregul proces de reformă a inclus măsuri care se repercutează, în egală măsură, asupra înzestrării armatei și asupra situației socio-economice a angajaților Ministerului Apărării Naționale.

Pe un ton de "demoazele ofuscate", fără să se producă nicio probă, se afirmă că ministrul finanțelor publice Pogea și, mai ales, ministrul apărării naționale Mihai Stănișoară - nu putea să lipsească din textul moțiunii, invariabil, și mult admirata doamnă Elena Udrea - "calcă astăzi în picioare demnitatea militarului român".

Vorbe, stimați colegi de la PNL, încercări penibile de manipulare a opiniei publice.

Armata Română a rămas aceeași instituție de prestigiu care a fost și până acum, una dintre cele mai operative și mai eficiente instituții ale statului, neexistând niciun risc care să afecteze, cum declarați în cel mai pur stil demagogic, capacitatea de îndeplinire a misiunilor în format aliat.

Măsurile adoptate de conducerea Ministerului Apărării Naționale nu înseamnă nicidecum o degrevare de sarcini a unităților militare, indiferent de specificul acestora, și nici o afectare negativă a capacității de îndeplinire a obligațiilor asumate atât în plan intern, cât și în plan extern.

Dovadă, caldele aprecieri pe care partenerii noștri externi le-au făcut ori de câte ori au vorbit despre Armata Română.

Măsurile restrictive care au fost adoptate în ultimele luni nu au ca scop reducerea veniturilor, ci, așa cum s-a arătat în repetate rânduri, doar amânarea temporară a termenului de plată a două sporuri ale personalului din armată până în momentul în care Ministerul Apărării Naționale va dispune de sumele necesare pentru plata acestora.

De aici și până la a vorbi despre "diminuarea atractivității carierei militare pe piața forței de muncă" este un pas forțat și fals.

O comparație elementară cu profesiile din alte sectoare de activitate ale economiei românești ilustrează limpede că această carieră, nobila carieră militară, oferă angajaților din Ministerul Apărării Naționale mult mai multe perspective de perfecționare și posibilități de afirmare.

Dacă există însă un lucru care se întâlnește cu adevărul în moțiunea pe care o discutăm în această seară, acela este eschiva impardonabilă din fața răspunderii, pe care semnatarii moțiunii ar trebui să și-o asume pentru consecințele actului de guvernare din perioada anterioară Guvernului Boc.

Întâmplare nefericită, nu este altceva decât rezultatul măsurilor lipsite de spirit judicios și eficient adoptate de Guvernul Tăriceanu în domeniul apărării, atunci când ne vorbeați despre economie superprosperă și de o creștere economică la cel mai înalt nivel.

Realitatea pe care o trăim azi dovedește că această ostentație a economicului, pe care ne-ați tot fluturat-o sub ochi, a avut drept substrat exclusiv competiția electorală, făcându-ne astăzi să resimțim și să fim nevoiți să contracarăm un efect de domino.

Tocmai din această cauză, a gestionării deficitare a fondurilor de către Guvernul PNL și a îndatorării excesive a statului într-o perioadă când criza globală, ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă și să îndrume Guvernul la un management financiar rațional, lucru care nu s-a întâmplat, suntem astăzi forțați să adoptăm măsuri nepopulare, în spiritul principiului elementar de solidaritate socială.

Vorbiți de lipsă de viziune politică în gestionarea problemelor complexe din domeniul apărării? O strategie eficientă, mai cu seamă pe timp de criză economică globală, trebuie să aibă un orizont îndelungat, să acopere întreaga perioadă a crizei și să ia în calcul contextul mai larg al economiei mondiale.

Ca atare, Guvernul actual nu ar trebui să facă altceva decât să continue strategia liberală, dar strategia Guvernului Tăriceanu nu numai că nu a fost eficientă, dar a lipsit cu desăvârșire sau, în cel mai fericit caz, a fost una pe termen scurt, fundamentată pe clientelism și rating politic.

Ne acuzați, deci, de un păcat care revine în exclusivitate Guvernului Tăriceanu, cel care, vorbind de "dezvoltarea sustenabilă a economiei românești cu un procent de 9%", a contribuit din plin la dezechilibrul financiar major cu care ne confruntăm azi, generând, într-adevăr, o gravă vulnerabilitate la adresa securității naționale, pe care trebuie s-o gestioneze și s-o depășească Guvernul Boc.

Stimați semnatari ai moțiunii, Suntem încă departe de a fi mulțumiți de felul în care merg lucrurile în țară.

Depunem toate eforturile să le îndreptăm și orice sugestie, orice sprijin sunt bine-venite.

Maculatura de factura acestei moțiuni nu înseamnă decât a pune bețe în roate într-un moment greu pentru țară.

Renunțați, vă rugăm, la astfel de tertipuri penibile!

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Crin Antonescu, președintele PNL.

Domnule senator, vă rog.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru,

Privesc de ceva vreme pe unii dintre dumneavoastră care se perindă pe la această tribună și ne prezintă cu veselie, cu nonșalanță niște compuneri de politruci, care nu au nicio legătură cu subiectul pe care, în dreptul nostru de partid parlamentar și de opoziție, l-am pus azi în discuție.

Ce e mai grav este faptul că primul dintre acești domni care cred că azi discutăm despre PNL, despre Crin Antonescu, despre Puiu Hașotti sau despre altceva, și nu despre Armata Română, este chiar domnul ministru al apărării naționale.

Din păcate, tonul unei asemenea linii de dezbatere a fost dat chiar de Domnia Sa.

În momentul în care noi am inițiat această moțiune simplă, domnul ministru al apărării naționale a găsit de cuviință să dea publicității un comunicat în care se ocupa de persoana mea.

Sunt oarecum flatat sau aș fi flatat, dacă nu aș ști că asta este obligația fiecărui politruc de mâna a doua din PD-L, și sunt obișnuit ca diverși alți colegi de-ai dumneavoastră, cum s-a întâmplat și azi, să discute la orice temă despre mine și PNL.

Nu vă răspund cu aceeași monedă, domnule ministru, dintr-un singur motiv: pentru că, oricât de jalnică ar fi atitudinea dumneavoastră de politruc, doar, al PD-L, sunteți totuși - și trebuie să respect asta - ministrul apărării naționale din România, și numai pentru asta nu începem să discutăm aici, acum și cât veți fi ministru al apărării naționale - pentru că presupun că nu veți fi o eternitate - în termenii aceștia.

Discutați în compunerile dumneavoastră, citite voios, exact cum se răspundea în propaganda oficială a regimului Ceaușescu, înainte de 1989, atunci când, să zicem, la Europa Liberă se denunțau realități din România, adică se vorbea despre cât de odioși, nepatrioți și lichele sunt cei de la Europa Liberă, discutați astăzi despre ce scor a obținut PNL la europarlamentare.

Asta este preocuparea dumneavoastră, domnule senator, discutați astăzi despre faptul că Guvernul Tăriceanu a făcut sau nu a făcut!

Nu, domnilor, discuția, astăzi, este despre realități pe care sunteți chemați să le rezolvați, dacă puteți - dacă nu, nu -, prin instrumentele guvernării.

Realitățile sunt următoarele: 90% din cadrele militare din România au veniturile diminuate cu sume cuprinse între 20 și 25%.

Asta se întâmplă azi, domnule ministru.

Nu s-a mai întâmplat niciodată din 1989 până acum și, dacă nu ne credeți pe noi - deși recunoașteți aceste lucruri -, vă rog să vă gândiți, poate asta vă dă un fior de conștiință de ministru al apărării naționale, că șeful dumneavoastră - și ca ministru, și ca politruc -, președintele țării, Traian Băsescu, v-a spus clar ieri în ședință de guvern: "Puneți mâna și dați-le banii înapoi militarilor!" Da sau nu? Am inventat noi?! V-a spus-o!

De asemenea, nu ținem morțiș să discutăm despre Președintele României decât dintr-un singur motiv, domnule senator, pentru că este, prin Constituție, comandantul forțelor armate.

Când vorbiți despre bugetele lui Tăriceanu, uitați - cum uitați atâtea alte lucruri - să spuneți că: 1,9%, 1,8%, 1,6% și chiar 1,5% din PIB sunt mult mai mari decât 1,3% din PIB.

Da sau nu? Asta este propagandă, este demagogie, domnule Feldman, sau sunt cifrele pe care dumneavoastră le-ați dat, și nu noi?! Este vorba despre faptul că actualul Guvern și actualul ministru al apărării naționale, despre care vorbim în moțiune, acceptă ca din PIB - mare, mic, de criză, de necriză - să se acorde o cotă mult mai mică pentru Ministerul Apărării Naționale și acceptă ca, pentru prima dată după 20 de ani, veniturile cadrelor militare, ale celor mai mulți dintre ei, să fie drastic amputate.

Asta este tot.

Este o realitate că 85% din echipamentul aflat în dotarea Armatei Române este depășit.

Nu este o chestiune imputabilă doar actualului ministru și actualului Guvern, dar este o realitate, și despre acești 85% trebuie să discutăm, domnilor, nu despre 15% luat în alegeri de PNL, sau 14%, sau 12%, sau 19%, și despre cât ați luat dumneavoastră cu autobuze, cu EBE și cu alte lucruri.

Acesta este obiectul moțiunii, despre asta discutăm! În raport cu asta, dumneavoastră, domnule ministru, trebuie să ne spuneți nouă nu ce face și ce nu face PNL-ul, nu cum este și cum nu este PNL-ul, ci ce faceți dumneavoastră pentru a vă face datoria față de cadrele Armatei Române și față de Armata Română.

Este foarte simplu.

Și mai este ceva: eu, stimați colegi, nu îmi amintesc să mă fi înghesuit cu vreunul dintre dumneavoastră, să-mi fi dat coate să ies mai în față la televizor la comemorări pe 1 Decembrie, la festivități militare.

Respect armata cu discreție și cu demnitate, ceea ce sunt convins că faceți și dumneavoastră, dar vă mai dați coate, cu toate ocaziile, pe la televizor.

Domnilor care umblați pe aici cu compuneri, nu este vorba să ne întrecem cu elogii la adresa armatei, ci este vorba să dăm un răspuns, ca senatori, dacă suntem senatori, și nu politruci, cum este cazul în Partidul Democrat Liberal, dacă armata - nu că este frumoasă, că este vitează, că o iubim, că asta o știm de când eram și erați pionieri - este o instituție și o categorie specială în statul român, căreia îi cerem lucruri speciale și pe care trebuie să o tratăm în mod special.

Asta vă cerem, indiferent cât a alocat Guvernul Tăriceanu, asta vă cerem prin moțiune și asta trebuie să vă preocupe pe dumneavoastră, domnule ministru al apărării naționale, nu ce a făcut PNL-ul, nu dacă o să mai stau și cât o să mai stau eu în fruntea PNL-ului, nu dacă facem noi vreo sciziune.

Despre asta vorbim, despre Armata Română, despre tratamentul acordat Armatei Române și despre ceea ce dumneavoastră, ca guvernanți, puteți sau nu puteți să faceți.

Domnule președinte al Senatului, Faptul că senatorul Hașotti v-a citat este de două ori onorant, nu doar că este plăcut să fii citat de oricine, dar a vă cita senatorul Hașotti este un mare lucru, pentru că citează numai din oameni mari.

Da. Ați făcut acea declarație, sunt absolut convins, cred în onoarea dumneavoastră că v-o mențineți, și nu este necesară toată discuția asta, că noi am inventa o realitate despre care chiar dumneavoastră, în calitate de vicepreședinte al CSAT, la data respectivă, și de președinte al unui partid de guvernământ, vorbiți.

Așa încât haideți să discutăm și să votăm această moțiune care nu vă cere, domnule ministru, altceva, încă o dată vă spun, decât ceea ce v-a cerut și șeful dumneavoastră - și pe linie de politruci, și pe linie de armată - în ședința de guvern de ieri, când v-a spus foarte clar ce trebuie să faceți.

Asta vă spunem și noi prin moțiune.

Dacă nu ascultați de noi, cred că de Domnia Sa ascultați, și rămânem în bune relații.

Educația, agricultura și apărarea au fost victimele acestei rectificări.

Agricultorii protestează în stradă, nu toți, știți bine, despre educație nu avem ce să mai vorbim, ați văzut că până și Președintele României are grave nemulțumiri, nu am ce să mai spun în legătură cu asta, am vorbit de atâtea ori despre asta, dar ultimul lucru pe care doresc să vi-l mai spun acum este următorul: nu vă mai prefaceți a fi cei care respectați armata pentru că tace.

Respectați-o! Sigur că "ea tace și înghite", ca să-l citez pe Președintele României, știu că asta vă place.

V-ar plăcea să tăcem și să înghițim toți, dar ceea ce armata nu are voie să facă, noi, parlamentarii României, de la opoziție și de la putere, avem obligația să facem, și noi facem asta chiar dacă un coleg ne trimite să facem exerciții de demagogie în altă parte.

Domnule coleg, și dacă am face demagogie, credeți-mă, într-o democrație aici se face chestiunea acesta.

Dumneavoastră vreți să ne trimiteți pe toți din această țară în altă parte.

Nu veți putea să faceți din întreaga țară un "Minister al Turismului" în care să băgați toți banii, pentru că ultima întrebare pe care v-o pun, domnule ministru al apărării naționale, este de ce dumneavoastră, la masa Guvernului, nu ați spus: "Nu tăiați de la mine! Nu tăiați de la mine și din salariile militarilor pentru a da la Ministerul Turismului și la Ministerul Tineretului și Sportului!"

Ultimul lucru pe care, după ce nu veți mai fi ministrul apărării naționale, o să vă rog să mi-l spuneți se referă la:

care este deosebirea între a tăia și a anula, căci înțeleg că aveți mai multe proceduri.

Nu le-ați tăiat, ați spus aici de trei ori, nu le-ați anulat, dar nu mai sunt.

Oamenii aceștia nu primesc banii pe două sporuri: pentru mediu radioactiv și pentru confidențialitate.

Nu mai are armata un regim confidențial? Ați tăiat acest spor și la Direcția Generală de Informații a Armatei.

Înțeleg că ei vorbesc, deja, în gura mare? Dacă și acești oameni își suspendă... (Domnul senator Toader Mocanu cere dreptul la cuvânt.)

Imediat, stimate domn, aveți timp destul_ altceva nu aveți.

Iertați-mă că vă spun! (Rumoare în sală. Aplauze.)

Dacă și acești oameni, militarii, își suspendă obligațiile lor față de jurământul militar, față de haina militară până când găsiți dumneavoastră bani, cum stăm atunci?! Sunt oameni de la care am cerut mereu și cerem - și este normal să cerem - demnitate, disciplină, pregătire.

Dumneavoastră, domnilor care astăzi discutați de Partidul Național Liberal, de Tăriceani, de Antonescu și de scorul nostru în alegeri, și nu de adevăratul subiect, ne dați lașitatea unor politruci de la care nu mai este nimic de sperat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Antonescu.

Urmează domnul senator Toader Mocanu - Grupul parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Domnule ministru, Nu fiți triști, vă rog frumos, domnul președinte al PNL George Crin Laurențiu Antonescu a venit să bată cu pumnul în masă și să ne facă din deget, dar stați liniștiți, o să îl mai vedem doar la următoarea moțiune. (Aplauze.)

Însuși titlul moțiunii este nu doar de combătut, ci chiar de condamnat, din cel puțin două perspective: fie inițiatorii nu cunosc specificul activității militare, ceea ce este condamnabil pentru oamenii politici care au condus România în ultimii patru ani, ministeriatul apărării naționale revenind exclusiv PNL-ului... (Discuții și rumoare în sală.), fie cunosc acest specific, dar, mai grav, încalcă Constituția României, eludând cu bună-știință obligația de a asigura o informare corectă a cetățenilor asupra treburilor publice, inclusiv privind securitatea națională.

Care sunt argumentele în sprijinul acestor afirmații?

Demnitatea Armatei Române, ca noțiune generată de demnitate însăși, nu se măsoară în bani, ci în tradiții, în puterea de sacrificiu, în cultură militară și profesionalism, toate acestea fiind recunoscute de populație, care plasează mereu armata în topul încrederii și respectului.

Din anul 2005 și până în prezent, niciun guvern și nicio majoritate parlamentară nu au reușit să asigure armatei 2,38% din PIB, această imposibilitate obiectivă neconstituind un motiv pentru depunerea unei moțiuni pe tema respectivă sau pentru acuzația de lipsă de demnitate și responsabilitate a puterii legislative ori executive.

Actualul buget al armatei este acordat în situația unei profunde crize economico-financiare la nivel mondial, lucru cu totul și iresponsabil ignorat de inițiatorii moțiunii, care, astfel, scot instituția militară din contextul social și economico-financiar actual.

Se fac disponibilizări în armată, ceea ce nu se întâmplă, de regulă, în armată, domnilor! Sunt unele categorii socioprofesionale cărora, temporar, nu li s-au plătit integral salariile, în timp ce în armată nu s-au plătit, temporar, doar sporurile, sporuri a căror plată a fost doar amânată și nu constituie baza salarizării militarilor, aceasta fiind achitată integral.

Neplata sporurilor specifice în anii trecuți, respectiv pentru personalul navigant de pe cele două fregate, sub ministeriatul PNL, nu numai că nu a fost de natură să genereze inițiativa unei moțiuni de cenzură, dar nici măcar nu a făcut obiectul unei audieri la comisia de specialitate.

Inițiatorii moțiunii nu au cultura militară necesară pentru a face diferența dintre profesionalismul unei armate naționale și mercenariat, astfel obligația de a păstra secretul de stat sau de serviciu derivă nu din plata sporului de confidențialitate, ci din însăși calitatea specială de militar, asumată prin jurământul militar și instituită prin legislația specifică domeniului.

Inițiatorii moțiunii se feresc să facă vreo referire la faptul că, la sfârșitul săptămânii trecute, s-au perfectat principiile și normele pe baza cărora se stabilesc soldele militarilor, conform proiectului legii salarizării unice care îi plasează printre primele categorii socio-profesionale în raport cu nivelul salariilor.

Cu privire la înzestrarea cu tehnică militară, problema achiziționării avioanelor-multirol, dar și a altor categorii, se află pe agenda ministerului, a Guvernului și CSAT-ului încă din anul 2005, ceea ce nu i-a împiedicat pe inițiatorii moțiunii să descopere abia acum că armata este înzestrată cu tehnică învechită.

Dotarea precară a trupelor românești din teatrele de operații este cunoscută din momentul începerii misiunilor și al comparării cu înzestrarea tehnică a militarilor din alte armate participante.

În acest sens, o activitate de documentare și control a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională la trupele române aflate în Irak, în 2008, a evidențiat, din nou, acest lucru în sinteza trimisă Ministerului Apărării Naționale, prin care se atrăgea atenția asupra faptului că nu se asigură nici măcar piese de schimb și pneuri pentru taburi, acestea fiind ținute în stare de operativitate prin descompletarea acelor mașini de luptă sau alte improvizații.

Cu privire la propunerile pe care le conține moțiunea, trecând peste faptul că textul este plin de construcții literare specifice pamfletului, și nu unui act de însemnătate politică majoră, ele se află, încă de la începutul primei sesiuni a actualei legislaturi, pe agenda de lucru a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care deja a desfășurat o activitate de documentare, în luna martie, în cadrul Departamentului pentru Înzestrare al Ministerului Apărării Naționale, urmând să faciliteze demersul legislativ pentru îmbunătățirea cadrului actual de reglementare privind achizițiile din domeniul apărării.

Stimați colegi, Vă solicit să respingeți prin vot acest text intitulat moțiune simplă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Meleșcanu a solicitat dreptul la replică.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am solicitat dreptul la replică întrucât mi s-a pronunțat numele.

Sunt onorat de modul extrem de laudativ în care s-a referit la mine colegul nostru, domnul senator Radu F.Alexandru.

Aș vrea să spun că, din păcate, nu putem să acordăm niciun fel de semnificație deosebită acestei declarații, întrucât decizia a fost adoptată astăzi, în lipsa mea, este adevărat, în cadrul grupului politic.

Deci, pentru a da greutate moțiunii, s-a hotărât ca ea să fie citită de viceliderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario Oprea, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care, de altfel, este și senator de Craiova și s-a bătut pentru ca acel contract cu SC "Avioane" - SA Craiova să continue și în prezent.

M-ați rugat, cu ocazia celor câteva secunde petrecute la prezidiu, dumneavoastră și colegul meu, să spun ceva frumos în încheierea dezbaterilor.

V-am promis că voi spune că împărtășesc întru totul aprecierile pe care le-ați făcut în legătură cu starea armatei.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, pentru această intervenție.

Domnule ministru Stănișoară, conform deciziilor noastre, aveți la dispoziție 15 minute pentru comentarii și observații la cele afirmate în plenul Senatului.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt, pentru că eu cred că s-au epuizat toate comentariile pe marginea elementelor prezentate în această moțiune.

Am două scurte observații.

Prima este adresată domnului președinte al Grupului parlamentar al PNL Crin Antonescu.

Ceea ce vreau să spun este că am constatat, cu surprindere, faptul că dumneavoastră nu considerați, atunci când se vorbește despre dumneavoastră, că se vorbește despre PNL.

Sunteți președintele PNL și, vreți sau nu vreți, când vorbiți dumneavoastră, vorbește PNL-ul.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu (din sală):

Da!

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Bun.

Atunci e greu de înțeles de ce aveți această atitudine față de istoria PNL.

Poate v-ați fi dorit ca istoria să plece de la zero în momentul alegerii dumneavoastră ca președinte, dar PNL a existat și înainte și a avut o atitudine, a avut o atitudine și în domeniul apărării.

Ea există și atunci când ne poate folosi să ne aducem aminte și să ne explicăm anumite atitudini, putem să o folosim, chiar dacă cineva dorește sau nu dorește.

În al doilea rând, vreau să vă spun că sporurile financiare - că vă pricepeți bine și la ăia albi, și la ăia negri...

Din sală: La obiect... La chestiune!

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Ajungem acum, mă refeream la bani.

În al doilea rând, voiam să vă spun că ați reținut bine, acele sporuri au fost amânate și, începând cu luna iulie, le vom plăti, ca să stați liniștiți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Mulțumesc și celor care m-au citat în mod copios în această ședință.

Vreau să vă spun, cu rezerva și imparțialitatea poziției pe care o ocup în această ședință și în acest Senat, că, indiferent de discuția, evident, contradictorie, evident, democratică, evident, politică, problema rămâne.

Este o problemă severă, complicată.

Nu doar criza economică afectează resursele bugetului de stat, ci, din păcate, în ultimii ani de zile și climatul de securitate regională s-a deteriorat.

Subiectul este real și nu va fi depășit nici după votul nostru de astăzi.

Cred că, după ce vom depăși disputa politică inerentă într-o democrație, acest subiect va trebui să primească atenția noastră în mod serios, fiindcă depășește interesul unui partid, al unei guvernări.

Este un subiect mult prea serios pentru a-l putea trata cu lejeritate.

În rest, este discuția naturală într-un for democratic, ca opoziția să-și exprime punctul de vedere, iar cei care formează majoritatea să aibă cuvântul și votul pe care le consideră necesare.

Constat că procedura de dezbatere a acestei moțiuni simple a fost epuizată.

Doresc să vă informez că, în conformitate cu art. 57 alin. (1) din Regulamentul Senatului, o moțiune simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor.

Votul secret poate fi exprimat prin bile sau electronic, conform art. 32 alin. (1) din Regulamentul Senatului.

Conform cutumei noastre, în cazul moțiunilor simple s-a folosit votul secret electronic.

De aceea, supun votului această modalitate de exprimare a votului în cazul acestei moțiuni simple.

Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat modalitatea de vot secret electronic.

Supun votului dumneavoastră moțiunea înaintată de un grup de 37 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și UDMR, având ca titlu: "Demnitatea Armatei Române - călcată în picioare de ministrul celor 0,2%".

Cine este în favoarea acestei moțiuni votează, evident, da, cine este împotrivă votează nu, votul de abținere fiind cel pe care îl cunoașteți.

Cine este în favoarea moțiunii introduse de 37 de parlamentari ai opoziției?

Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, nicio abținere, moțiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Declar închisă ședința plenului Senatului României din data de 15 iunie 2009.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán (din sală):

Domnule președinte, am un anunț!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Puțin cam târziu, domnule senator.

Vă rog, este dreptul dumneavoastră.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să anunț depunerea unei moțiuni simple pe tema administrației publice (Discuții, rumoare, vociferări.), semnată de 37 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și UDMR.

Vă rugăm, domnule președinte, să întreprindeți demersurile necesare pentru dezbaterea acesteia.

Vă mulțumesc. (Rumoare, discuții, râsete, aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Am luat notă de anunțul acestei moțiuni simple și vom demara procedurile regulamentare.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința plenului Senatului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 21.10.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 7:09
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro