Gheorghe Bîrlea
Gheorghe Bîrlea
Sittings of the Senate of June 29, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.93/09-07-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 29-06-2009 Printable version

Sittings of the Senate of June 29, 2009

3. Declarații politice prezentate de domnii senatori:  
  3.11 Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică intitulată "Instituții cu vocația adevărului" (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația politică se intitulează "Instituții cu vocația adevărului".

De peste 17 ani sunt preocupat de cunoașterea și scoaterea la lumină a mecanismelor totalitarismului comunist, a victimelor și atrocităților săvârșite în paranteza istorică 1945 - 1989, printre cele mai dramatice din destinul neamului românesc.

Mă număr, de altfel, printre cei care au contribuit la inițierea și realizarea uneia dintre cele mai importante instituții ale memoriei anticomuniste, creată împreună cu Fundația Academia Civică, prin contribuțiile excepționale ale Anei Blandiana și ale lui Romulus Rusan:

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, considerată astăzi printre primele trei instituții europene ce cultivă memoria recentă a Europei, alături de Memorialul Păcii din Normandia și de Memorialul de la Auschwitz.

Manifestările organizate pe plan național și internațional de Fundația Academia Civică, ce patronează Memorialul de la Sighet, sunt bine cunoscute în Europa și apreciate de instituțiile europene, inclusiv de Consiliul Europei, pentru că propun un model instituțional pentru toate fostele țări comuniste.

Argumentele pentru a condamna crimele comunismului și a considera comunismul un sistem criminal ni le-a oferit cu prisosință Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, inițiată de Președintele României, domnul Traian Băsescu, comisie condusă de politologul Vladimir Tismăneanu și la care au fost antrenați istorici și oameni de cultură de prestigiu din toate generațiile, care au investigat un imens volum de documente din arhivele politice ale comunismului.

Concluziile comisiei avertizează că activitatea de cercetare trebuie continuată, și cu atât mai mult această misiune revine instituțiilor ce și-au asumat astfel de obiective.

De altfel, s-au creat și funcționează după Revoluție și alte instituții și organizații neguvernamentale care și-au propus și își propun să contribuie la rescrierea adevărului istoric și, nu în ultimul rând, să așeze la locul ce li se cuvine în memoria și în istoria contemporană pe cei ce s-au opus instalării dictaturilor și comunismului în România.

Iată, de pildă, de aproape 20 de ani, Fundația Culturală "Memoria" publică o revistă unică în felul ei, revista "Memoria", în care mărturiile cutremurătoare ale celor ce au cunoscut nemijlocit experiența detenției politice sunt însoțite de analize politologice de mare profunzime.

De mai mulți ani, Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc dezvoltă teme de cercetare prin care restituie opera și activitatea unor ilustre personalități care în perioada comunistă au ales exilul, dar care n-au încetat să spere că, într-o bună zi, România va redeveni liberă și își va regăsi locul în rândul popoarelor civilizate ale Europei.

Memorialul Revoluției din Timișoara proiectează pentru istorie momentele tragice din 15-17 decembrie 1989, care au prefațat Revoluția din decembrie.

Există și alte instituții și organizații neguvernamentale care și-au asumat rolul de instituții cu vocația adevărului, însă nu mi-am propus să fac o ierarhie a acestora, ci, mai degrabă, să relev importanța de principiu a activității pe care acestea o desfășoară, dar cu regret trebuie să remarc, din informațiile pe care le am, că activitatea lor este uneori obstaculată și că anumite organisme publice ale statului manifestă reticențe nejustificate în a sprijini proiectele acestora.

Dacă va fi nevoie, nu vom ezita să incriminăm astfel de atitudini.

În ultima vreme, presa a semnalat câteva evenimente demne de a fi reținute și care pun în valoare activitatea de cercetare în teren desfășurată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

Cel mai recent eveniment a fost redarea către familii și reînhumarea joi, 25 iunie 2009, a rămășițelor pământești aparținând a trei eroi anticomuniști uciși prin împușcare în iunie 1949 în Dealul Crucii, din zona satelor Nepos, Feldru și Rebra, județul Bistrița-Năsăud, de persoane ce aparțineau la acea dată structurilor operative ale Securității din Bistrița.

Execuția s-a făcut arbitrar, fără să existe vreo sentință judecătorească de condamnare în acest sens.

Deși fuseseră omorâți, prin sentința nr. 1.585 din 10 noiembrie 1949, aceștia au fost condamnați în contumacie, fiecare la o pedeapsă de 20 de ani muncă silnică.

Alături de ei au mai primit atunci pedepse privative de libertate încă 63 de persoane.

În cursul lunii mai, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a întreprins o altă acțiune de cercetare în teren, de această dată pentru deshumarea osemintelor unei victime ucise într-o confruntare cu Securitatea în anul 1952.

Activitățile de depistare și de căutare în teren a locurilor unde se află osemintele eroilor anticomuniști se fac la solicitarea familiilor, de regulă a urmașilor victimelor.

Este vorba, se pare, de aproximativ 10.000 de astfel de victime.

Aș dori să menționez, de asemenea, eforturile făcute pentru organizarea Muzeului Memorial al Victimelor Comunismului de la Râmnicu Sărat, prin preluarea în administrare de către institut a fostei închisori, precum și a Memorialului Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului.

În încheiere, permiteți-mi ca, în calitate de senator, de la înalta tribună a Senatului României, să apreciez activitatea desfășurată cu profesionalism și dăruire de aceste instituții cu vocația adevărului și să solicit, totodată, Guvernului României, parchetelor civile și militare, structurilor Ministerului Administrației și Internelor să sprijine activitatea acestora, dacă dorim cu adevărat și sincer să ne recuperăm trecutul, cu luminile și umbrele lui, pentru ca generațiile viitoare să prevină, în deplină cunoaștere, orice tentații totalitare și de subminare a destinului nostru în istorie.

Mai mult decât atât, consider că victimele luptei anticomuniste, care, din păcate, din cauza unor carențe legislative, nu pot beneficia de titlul binemeritat de eroi anticomuniști, ar trebui să poată obține acest titlu și mă oblig ca în viitorul apropiat să aducem modificări legii în materie și, astfel, să ne îndeplinim o datorie cetățenească, morală și politică.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 8:24
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro