István Antal
István Antal
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/18-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 08-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.15 Antal István - alocuțiune cu titlul "Informarea corectă a Parlamentului și a opiniei publice din țară";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Invit la microfon pe domnul deputat Antal Istvan, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul alocuțiunii mele este "Informarea corectă a Parlamentului și a opiniei publice din țară".

După evenimentele din 1989, comunitatea maghiară din România, prin mijloace democratice, exclusiv pașnice și legale, luptă în permanență pentru asigurarea egalității depline și reale în drepturi în raport cu majoritatea românească. Condiția esențială pentru aceasta, pe lângă demersurile de garantare a cadrului legal necesar diverselor forme de autonomie comunitară, o reprezintă relansarea economică a Ținutului Secuiesc, respectiv a regiunilor țării locuite și de maghiari.

După cele două evenimente din Secuime de la sfârșitul săptămânii, respectiv Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, așa cum ne-am obișnuit, în mass-media n-are loc o dezbatere pe fond a dezideratelor enunțate, ci se fac referiri la câteva fraze din care populația țării nu prea percepe nimic sau este revoltată și se întreabă de ce vor mereu altceva "ăștia" (ungurii-secuii)?

Cea mai elocventă demonstrație a celor enunțate a avut loc aseară, în jurul orei 20,30, la Realitatea Tv prin cooptarea în emisiune prin telefon a două figuri obscure și jalnice ale politicii din țară, care au locul în lada de gunoi a istoriei. Vorbesc de cei doi foști primari, domnul Funar din Cluj și domnul Szasz Jenő din Odorheiu Secuiesc, prieteni de altfel la cataramă, pe 26 octombrie 2005, când scrisoarea domnului Szász în care solicita respingerea Legii statutului minorităților din România, care rezolva multe deziderate din cele solicitate de noi, a fost citită în plen de numitul Funar Gheorghe, senator atunci.

Cei doi s-au înțeles de minune când au avut un scop comun - bulversarea relațiilor interetnice pentru a mai câștiga câte ceva prin manifestări extreme care îi caracterizau atunci și acum, fapt ce a reieșit și din intervențiile lor obscure de aseară.

Doamnelor și domnilor deputați, ca deputat al Secuimii în Parlamentul României la a cincia legislatură permiteți-mi să vă prezint, pentru informarea corectă a dumneavoastră și a opiniei publice, sumarul Proclamației pentru Secuime, aprobat în unanimitate de cei peste 1000 de aleși responsabili ai ținutului aprobat la Marea Adunare din Miercurea-Ciuc, vineri, 4 septembrie

Proclamație pentru ținutul secuiesc
(Extras)

Realizarea autonomiei teritoriale

Noi, aleșii locali și parlamentari ai Ținutului Secuiesc, desemnați de comunitățile noastre în calitate de primari, viceprimari, senatori, deputați și consilieri locali, declarăm și pe această cale că singura garanție legală a viitorului regiunii și comunității noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Interesul fiecărui locuitor al Ținutului Secuiesc este crearea unei forme de organizare administrativă care permite locuitorilor regiunii de a decide în mod autonom și de a-și valorifica voința în toate domeniile vieții publice.

Solicitările noastre repetate:

Uniunea Democrată Maghiară, formațiunea politică care din 1990 reprezintă interesele maghiarimii din România în Legislativ, încă de la înființare a exprimat doleanța maghiarimii privind autodeterminarea și crearea diferitelor forme de autonomie comunitară. Formularea acestei cerințe o reprezintă Declarația de la Cluj, adoptată la 24 octombrie 1992. În conformitate cu aceasta:

Solicităm respectarea Recomandării nr.176/1993 a Consiliului Europei. Recomandarea a fost formulată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cu ocazia aderării României la acest for (26 august 1993), în baza memorandumului depus de UDMR. Prin aceasta, Uniunea a exprimat dorința maghiarimii de egalitate în drepturi și a solicitat recunoașterea comunității naționale maghiare ca factor constitutiv al statului. România și-a asumat obligația respectării și implementării recomandărilor Consiliului Europei, dar crearea cadrului legal necesar autonomiei comunitare nu s-a realizat nici până în prezent.

Considerăm imperios necesară respectarea cu strictețe a prevederilor cuprinse în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document al Uniunii Europene ratificat și de România. Convenția-cadru interzice modificarea artificială a procentelor privind componența etnică a unei regiuni locuită în majoritate numerică de o minoritate națională. În cazul Ținutului Secuiesc, chiar dacă într-o manieră indirectă, persistă atitudinea dictatorială a deceniilor trecute.

Solicităm declararea limbii noastre materne ca limbă oficială regională. Membrii comunității maghiare să beneficieze de dreptul utilizării libere a limbii materne în sfera publică sau privată. Aceasta reprezintă garanția protecției identității naționale și a posibilității de transmitere a moștenirii și valorilor culturale generațiilor viitoare. O practică europeană răspândită - prevăzută de Charta Europeană a Limbilor Regionale - este declararea ca limbă oficială regională a limbii materne folosită de populația minoritară ca număr la nivel național, dar majoritară în regiunea respectivă și introducerea în aceste regiuni a ideii unui multilingvism real.

În spiritul punctului trei al Proclamației din 1918 de la Alba Iulia, solicităm "libertate națională deplină pentru toate națiunile conlocuitoare". În document se declară că fiecare națiune are dreptul la "autoeducare și autodeterminare în limba maternă, la administrație proprie aleasă de propria comunitate". Realizarea acesteia este posibilă doar prin reglementarea legală a sistemului autonomiilor comunitare - autonomie culturală în sensul larg al cuvântului, în cazul comunităților aflate în minoritate numerică și autonomie teritorială pentru comunitățile aflate în zone compacte. Solicităm sprijinul opiniei publice naționale și internaționale, a statului român și instituțiilor UE pentru obținerea majorității parlamentare și guvernamentale în procesul de creare a acestor reglementări legislative.

Solicităm toate acestea în deplina cunoștință a responsabilității asumate față de trecutul, prezentul și viitorul regiunii și comunității noastre.

În realizarea scopurilor propuse considerăm un instrument indispensabil modificarea și modernizarea textului Constituției, respectiv elaborarea tuturor acelor legi și acte normative care asigură continuitatea, dezvoltarea și securitatea maghiarimii în România, în Transilvania și în Ținutul Secuiesc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 august 2019, 21:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro