Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/18-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 08-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.20 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Fondurile europene și interesul național";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori să prezint declarația politică: "Fondurile europene și interesul național".

De la începutul anului, timpul trece într-o anumită așteptare, scandalurile se țin lanț și măsurile necesare se lasă începute și neterminate.

Trăim cu speranța că prezența noastră în anumite structuri europene este suficientă pentru a rezolva în totalitate problemele pe care le avem. Știm că acest lucru nu se poate realiza fără implicarea responsabilă și profesionistă a celor care și-au asumat actul guvernării.

Cu toate că România are în momentul de față un aparat administrativ numeros, nu se reușește folosirea resurselor de care se dispune, este adevărat, dar numai într-o manieră potențială.

Nu o să mă refer la șablonul existent și mult utilizat, că problemele care nu și-au găsit rezolvarea naturală prin eforturi proprii, își vor găsi de îndată soluționarea, prin folosirea fondurilor venite prin programele Uniunii Europene. Fondurile amintite nu vin, însă, pe măsura dorințelor, și poate nici pe măsura proiectelor noastre.

Sunt multe cauze care pot veni în justificarea valorii mici a sumelor utilizate. Nu doresc să le folosesc. Aș utiliza o altă modalitate, aceea a atenționării celor care folosesc sumele respective, nu neapărat numai pe cei care de la nivel guvernamental gestionează această problematică, ci și pe cei care utilizează această resursă ca resursă economică.

Toți factorii responsabili spun că utilizarea resurselor financiare cu proveniență europeană reprezintă un obiectiv de interes național major. Obiectivul interesului național trebuie să fie însușit și de reprezentanții administrației, și de gestionarii resurselor, și de utilizatori, și de cei care pun în operă obiectivele concrete ale programelor care se referă în special la realizarea infrastructurii necesare, cu precădere cea solicitată la nivelul mediului rural.

Afirm acest lucru, deoarece practica arată altfel: interesul care domină aceste activități este egoist și individualist, accentuat în momentul de față de condițiile vitrege ale crizei în care ne aflăm.

O să dau exemplul unei licitații care s-a făcut la nivelul infrastructurii rurale. În situația concretă a licitației pentru realizarea canalizării din comuna Viișoara a apărut următoarea situație: proiectul pentru realizarea lucrării de canalizare a fost evaluat de specialiști, pe baza tehnologiilor și costurilor aferente, la suma de 85 milioane de euro; licitația a fost câștigată la numai 47 milioane de euro.

Apare o diferență mare, care dovedește neseriozitatea în apreciere, care poată să aibă efecte asupra calității lucrărilor efectuate, asupra materialelor care se introduc în cadrul lucrării, asupra retribuției personalului care execută lucrările respective, asupra rezultatelor financiare ale societății sau societăților participante, asupra posibilităților de dotare și retehnologizare a executanților, asupra lipsei de dezvoltare a agenților economici în bătăliile pe care trebuie să le ducă în spațiul național și european cu alți agenți economici consacrați.

În viziunea europeană a proiectanților, calculele sunt făcute nu doar pentru ca firmele să se târască de la o zi la alta, ci și pentru a se construi, într-o bătălie adevărată, în condițiile economiei de piață, societăți puternice, cu forță în confruntările economice care se dau din ce în ce mai sofisticat la nivel european.

În același timp, se pune problema apropierii salariilor naționale de cele medii existente la nivel european.

Având în vedere aceste aspecte, solicit primului-ministru o analiză cu privire la modul în care sunt utilizate fondurile europene, nu numai sub aspect contabil, ci și sub aspectul efectelor pe care le creează în rezolvarea problemelor și chiar în dezvoltarea firmelor.

Cele două obiective, atingerea la nivelul acestora, a societăților, a unor competențe de nivel european și realizarea pe criterii de productivitate a unor retribuții la nivelul celor existente în cadrul Uniunii Europene, reprezintă cheia deschiderii cu adevărat a ușii simbolice europene și pentru România.

În paranteză, ar fi interesant de văzut, la nivelul sumelor alocate, ce procent revine firmelor cu capital românesc.

Solicit, de asemenea, susținerea Guvernului pentru introducerea în legislația specifică organizării licitațiilor a unui indicator care va cuantifica caracteristicile sociale și de implicare a societăților în viața comunității.

Acest indicator va face ca în atribuirea lucrărilor, în câștigarea licitaților, performanța socială să fie foarte importantă, efectele fiind sesizabile în consolidarea firmelor și în realizarea unor condiții în plan social, similare cu cele realizate în timp la nivelul Uniunii Europene.

Stimați colegi parlamentari,

Chiar dacă nu întotdeauna interesul național poate fi reglementat legislativ în totalitate, este necesar ca problematica afirmării firmelor românești în contextul utilizării fondurilor europene să devină o realitate a acțiunilor complexe pe care le întreprindem și de la nivel parlamentar.

România nu va ieși cu adevărat din criză, dacă nu va soluționa cu adevărat și în manieră durabilă această problemă.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 decembrie 2019, 2:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro