Victor Cristea
Victor Cristea
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/18-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 08-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.22 Victor Cristea - declarație politică având titlul "Asumarea răspunderii, un atac la democrație";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Cristea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Cristea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Asumarea răspunderii, un atac la democrație".

Stimați colegi,

Permiteți-mi ca, în nume cetățenilor care mi-au acordat votul, precum și în nume personal, să dau glas câtorva dintre nedumeririle și nemulțumirile născute de dorința premierului Emil Boc de a-și asuma, imediat și în disprețul prevederilor Constituției României, răspunderea pentru Proiectul de Lege a educației.

O să îmi permiteți, înainte de toate, să fac o serie de considerații generale, care încadrează atât momentul ales de Guvern pentru asumarea răspunderii, cât și consecințele tragice ale acestui demers.

Suntem cu toții de acord că avem nevoie de o nouă lege a educației. Aceasta este concluzia tuturor semnatarilor Pactului Național pentru Educație și Cercetare, care au identificat corect deficiențele sistemului: ineficiența, lipsa de relevanță în raport cu economia, inechitatea, slaba calitate.

Toate minusurile constatate pun în pericol competitivitatea și prosperitatea pe termen lung a națiunii și ne obligă să facem ceva: o lege bună pentru cei care se vor folosi de ea, nu utilă unor grupuri sau acelor care își apără interesele personale și, mai grav, electorale.

Cu siguranță știți acest lucru: noua lege a educației va produce efecte pentru 20% din populația țării, elevi și cadre didactice, deopotrivă. Nu ne putem juca de-a asumarea, invocând întârzierea în adoptarea unei legi care va produce efecte de-a lungul câtorva generații. Să spunem că da, s-a întârziat. Așa o fi.

Vreau să vă întreb, stimați guvernanți, în virtutea experienței acumulate, cine răspunde pentru legile proaste? Răspunsul: Nimeni! Să nu facem din Legea educației un nou exemplu.

În altă ordine de idei, eventuala întârziere nu justifică în nici un fel presiunile care se fac, psihoza indusă în rândul celor care au muncit la elaborarea legii, toate căutând să justifice afirmația că nu mai este timp de pierdut.

Permiteți-mi să atrag atenția că acest joc este foarte periculos, cu atât mai mult cu cât se poartă fără actorii principali: beneficiarii legii, națiunea în ansamblu și Parlamentul.

În acest sens, Constituția României este cât se poate de clară: art.61 alin.(1) spune că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

În lumina acestui articol și în eventualitatea asumării răspunderii guvernului pe Proiectul de Lege a educației, vă întreb, domnilor: unde sunt beneficiarii de drept ai acestei legi? Unde suntem noi, parlamentarii?

Prin asumare, cetățenii sunt excluși din ecuație. Li se vâră pe gât o lege despre care nu au apucat să aibă nici o părere. De ce? Pentru că a lipsit consultarea publică. Legea educației a lipsit de pe agenda publică, deși de eficiența învățământului depinde reformarea tuturor instituțiilor statului român. În loc să avem în vedere aceste lucruri, se dorește asumarea răspunderii în grabă, dintr-un interes clar partinic.

Stimați colegi,

Eu unul sunt de acord să scoatem repede această lege, dar cer imperativ ca vocea cetățenilor să se regăsească în procesul adoptării, lucru care se va întâmpla numai prin intermediul consultării publice.

De ce se dorește eliminarea Parlamentului din procesul decizional? Eliminând Parlamentul, am eliminat cetățenii. Cu aceasta (nici eu, nici dumneavoastră, stimați colegi) nu putem fi de acord.

Asumarea în grabă a răspunderii este un act electoral aproape fanatic. Graba umilește cadrele didactice, care nu pot să își exprime opiniile cu privire la reforma învățământului. Oare această categorie nu este îndreptățită să se întrebe unde îi sunt voturile?

De asemenea, neconsultarea comisiei de specialitate a Camerei Deputaților ne umilește pe noi, reprezentanții din teritoriu ai populației.

Prin asumarea răspunderii, asistăm la un șantaj care folosește vulnerabilitatea parlamentarului față de condiția sa. Să nu ne lăsăm orbiți de politică, să nu ne lăsăm înregimentați, pentru că avem în față o lege care vizează destinul țării.

Nu vreau să intru în polemici sterile, dar sunt convins că, dacă în comisii ar fi avut loc dezbateri, nu se ajungea la o mediatizare excesivă a acestei probleme, a cărei consecință a fost și este decredibilizarea parlamentarului.

Vorbim mult despre dialogul democratic și, în sens larg, despre democrație ca putere a poporului. Dar unde este democrația, dacă dialogul și poporul lipsesc? Oare lipsa lor nu mă îndreptățește să cred că democrația este un mit?

În esență, asumarea răspunderii nu este decât consecința dilatării bolnăvicioase a eu-ului.

Vă întreb: cum de este posibil ca, pe de o parte, să vorbim despre depolitizarea învățământului și, pe de altă parte, să îl politizăm, excluzându-i tocmai pe beneficiarii unei legi atât de importante? Astfel, oamenii sunt trădați și îndreptățiți să se întrebe: pentru ce am votat, dacă nu suntem luați în seamă?

Prim-ministrul Emil Boc a declarat că se retrage dacă această lege nu va trece prin asumare. Ei bine, nu putem gestiona viitorul națiunii prin șantaj. Probabil că noi, parlamentarii, suntem inutili în acest demers.

Dacă experiența social-democraților nu vă este de folos, domnule Boc, mă voi gândi foarte serios la sugestia dumneavoastră de a mă retrage din Parlament, din moment ce mi-ați confiscat dreptul legitim de a mă pronunța asupra unei legi care a stat și stă la temelia unei întregi cariere: cea de dascăl.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 10:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro