Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 24, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.118/05-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 24-09-2009 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 24, 2009

4. Prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 120 de deputați și senatori ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra Proiectului Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (respinsă);

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de 120 de deputați și senatori ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului în ședința comună din 15 septembrie 2009 asupra Proiectului de Lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Vă informez că, după prezentarea moțiunii de cenzură, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 septembrie 2009, nu au fost înregistrate solicitări din partea inițiatorilor de retragere a semnăturii.

Întreb, în plenul celor două Camere, dacă există o astfel de cerere?

Nu există.

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: Guvernului i se rezervă maximum 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, care se prezintă astfel: PD-L - 55 de minute, Alianța Politică PSD+PC - 54 de minute; PNL - 31 de minute, UDMR - 10 minute, minoritățile naționale - 6 minute.

Dacă sunt observații în legătură cu programul? Nu sunt.

Vă supun la vot aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile a fost aprobate.

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Conform regulamentelor fiecărei Camere și a Regulamentului comun, prezidiul ședinței comune trebuie să cuprindă partidele, grupurile parlamentare reprezentate în Cameră.

În acest moment, toate 4 locurile sunt ocupate de un singur partid.

Vă rugăm, doamna președinte, să lămurim această problemă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul senator este de la Partidul Național Liberal.

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi cer scuze și sper să rămâneți la Partidul Național Liberal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Încă nu a făcut niciun anunț. (Râsete.)

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea moțiunii.

Am să-l rog pe domnul Nicolăescu să prezinte moțiunea de cenzură, conform prevederilor regulamentare.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Voi începe prin a anunța titlul moțiunii: «Guvernul PD-L-PSD a hotărât: "decât muncă fără rost, mai bine puțin și prost"».

Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice conține atât de multe prevederi proaste, încât trebuie blocat, pentru a nu agrava problemele din viața oamenilor.

Cetățenii de azi nu trăiesc bine, sunt speriați de aroganța Guvernului și de lipsa de realism a acestuia, sunt amenințați cu șomajul și suferă din cauza aceasta, ei neavând nicio vină că guvernanții sunt incapabili să limiteze efectele crizei economice. Moțiunea de cenzură inițiată de Grupurile parlamentare ale PNL și UDMR se întemeiază pe un complex de argumente, pe care le detaliem în cele ce urmează.

În perioade de criză se fac economii, se fac restructurări, nu se fac strategii de dezvoltare, nu se modelează sisteme pentru perioadele mai bune, așteptate și dorite.

Adoptarea unei legi de salarizare unitare, care are ca scop reașezarea funcțiilor și echilibrarea veniturilor din sistemul public și, implicit, raționalizarea cheltuielilor; nu se poate face, practic, pe perioadă de recesiune economică, generată de o criză economico-financiară globală, ale cărei efecte și al cărei final nu le putem încă anticipa.

Având în vedere că prin proiectul Guvernului se propunereducerea veniturilor nete din sistemul public, este indicat ca elaborarea și promovarea unei asemenea legi să se facă în perioadă de creștere economică susținută, când mediul privat poate să absoarbă potențialul personal disponibilizat din sectorul public.

Aceasta este esența filozofiei liberale și dovada solidarității sociale care nu trebuie înțeleasă în termeni de șomaj tehnic și asistare socială pentru cei disponibilizați, ci în sensul redirecționării forței de muncă către economia reală, funcțională și mediul de afaceri capabil să susțină locuri de muncă și să producă venituri la bugetul de stat.

Numai o economie puternică, bazată pe ritmuri succesive de creștere economică, poate să fundamenteze și să susțină o grilă de salarizare unitară și să configureze venituri reale în raport cu complexitatea, importanța, nivelul productivității muncii din societate și atribuțiile fiecărui salariat.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignoră principiul solidarității sociale, atât de necesar pe perioadă de criză economică. Prin acest act normativ, coaliția PD-L-PSD încurajează nemulțumirile sociale și promovează discriminarea între diversele categorii de personal bugetar.

Fiind o lege complexă, credem că nu se impunea angajarea răspunderii Guvernului. Sunt mai multe motive pentru care considerăm că acest text de lege este contrar intereselor majorității societății românești.

Ca atare, considerăm că gestul Guvernului de a-și angaja răspunderea este pripit și greșit, bazându-ne pe următoarele argumente:

  1. Proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali. Dovadă în acest sens stau controversele pe care le-a născut, inclusiv organizarea unei greve generale, nemaivorbind de urechile astupate ale guvernanților la protestele majore ale sindicatelor, organizate chiar și din ziua angajării răspunderii Guvernului în Parlament.
  2. Faptul că a stârnit atât de multe controverse, dispute și nemulțumiri, nu înseamnă că este o lege bună (așa cum crede premierul), ci mai degrabă olege proastă, o lege care impune arbitrariul.
  3. Textul legii demonstrează modul haotic în care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetența și incapacitatea Guvernului de a înțelege sistemul public din România și de a-l organiza. Avizul Consiliului Legislativ este edificator în acest sens. Evident că era obligatoriu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, de care Guvernul nu se sinchisește.
  4. Domnul prim-ministru Boc, jurist de profesie, uită că în cazul unor legi complexe este nevoie de dezbatere și de consens în cadrul societății și, mai ales, de o dezbatere parlamentară serioasă.
  5. Să nu uităm că vorbim de un Guvern care beneficiază de o majoritate politică transparentă și asumată de 73% dintre parlamentari, care ar permite adoptarea legilor în procedură accelerată. Cu o asemenea majoritate, angajarea răspunderii Guvernului nu este o procedură recomandabilă și nici democratică. Probabil că pentru premier Parlamentul, inclusiv parlamentarii PD-L, sunt doar o anexă a puterii executive.
  6. Angajarea răspunderii Guvernului într-o zi, într-o singură zi pentru trei proiecte de lege este o procedură neconstituțională pentru că încalcă art. 114 din legea fundamentală a României. Ori domnul Boc are cunoștințe precare de drept constituțional, ori pentru domnia sa, un proiect de lege este egal cu trei proiecte de lege. Guvernul PD-L-PSD este Guvernul cu cele mai multe acte normative declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.
  7. Guvernul nu a ținut cont, în faza inițială a legii, de semnalele primite din partea sindicatelor, a cadrelor didactice și medicale, a magistraților care au invocat la unison o procedură democratică amplă, fără grabă, pentru dezbaterea Legii salarizării unitare. Am încercat împreună cu reprezentanții acestor categorii să îmbunătățim proiectul propus, dar Guvernul nu a ținut cont nici de această dată de amendamentele primite de la parlamentari, ceea ce denotă același dispreț la adresa puterii legislative, judecătorești, cetățenești.
  8. Suntem pentru reformarea sistemului public din România, motiv pentru care în noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu a propus partidelor politice și sindicatelor un pact pentru elaborarea cadrului de salarizare unitară bugetară. Dar nu la modul în care ni-l propune și ni-l impune Coaliția PD-L-PSD: incoerent, inconsecvent, discriminatoriu și incompetent. Nu în orice condiții, prin sărăcirea românilor, nu în scop electoral, pentru a bifa Traian Băsescu un proiect pentru obținerea, probabil, a celui de-al doilea mandat, nu în an de criză economică, nu pentru bifarea relației cu FMI, nu în an electoral, nu prin pulverizarea categoriilor sociale.
  9. Ignorând toate argumentele noastre și în lipsa unor criterii corecte de elaborare și fundamentare, singurul criteriu în baza căruia s-a făcut evaluarea și proiectarea grilelor de salarizare a fost cel politic, al Guvernului Coaliției PD-L-PSD care, având pâinea și cuțitul, poate tăia și spânzura. Acest tip de politică nu are ce căuta în lumea democratică din România Uniunii Europene.
  10. Reducerea veniturilor cetățenilor, care se propune prin proiectul salarizării unitare a bugetarilor, nu este doar efectul crizei economice, ci și al incapacității Guvernului de a înțelege sistemul public din România. Această măsură antisocială este consecința actului de guvernare dezastruos al coaliției aflate la putere, este rezultatul incapacității Guvernului PD-L-PSD de a sprijini și relansa economia românească, astfel încât veniturile încasate la buget să nu se diminueze.

Guvernul PD-L-PSD preferă să reducă salariile ca măsură de reducere a cheltuielilor publice. Și, atunci, întrebarea logică: ce garanții oferă acest Guvern incompetent, fără performanță în colectarea veniturilor, că aceste venituri reduse vor fi încasate de români în 2010, 2011? Niciuna. Sperăm că aceste venituri, chiar reduse, să nu rămână la stadiul de promisiuni neonorate, așa cum s-a întâmplat cu majorarea cu 50% a salariilor profesorilor și cu creșterea pensiilor.

Pentru toate aceste motive, am depus prezenta moțiune de cenzură, singurul instrument democratic care va pune capăt unei legi arbitrare, care nu se va putea aplica, și unui Guvern incompetent, care ignoră interesele majorității populației.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Cele nouă luni de concubinaj politic dintre PD-L și PSD, ce trebuiau să se soldeze cu o naștere normală, au avut drept rezultat avortul unui act normativ cu grave deficiențe. Proiectul Legii salarizării unitare subsumează, în mod tragic, eșecul acestui Guvern, abandonarea interesului public și a Constituției.

Dacă raportăm prestația politică în ansamblu a actualului Executiv și performanța individuală a fiecărui ministru în domeniul politicilor publice la timpul scurt de guvernare, dar, mai ales, la promisiunile și angajamentele făcute în fața națiunii în decembrie 2008, împreună cu Traian Băsescu, concluzia este una singură: avem de-a face cu cel mai incompetent și neperformant Guvern pe care l-a avut România vreodată. Orice sistem profesionist de evaluare raportează numărul erorilor per perioada de timp analizată. În acest sens, n-a fost zi de la Dumnezeu, în cele 9 luni, în care acest Guvern să nu fi produs vreo boacănă.

Un vechi proverb latin spune: "finis coronat opus" și, din această perspectivă, Legea salarizării unitare reprezintă încoronarea incompetenței și nepriceperii acestui Guvern.

Moțiunea, în continuare, are o serie de subtitluri, ca să sugereze mai bine ceea ce dorim să spunem și să supunem votului dumneavoastră.

I. Realizările Guvernului Tăriceanu

Noi, PNL și UDMR, am susținut, încă de la început, necesitatea unei legi unitare a salarizării, dar care să fie o piatră de temelie pentru îndreptarea inechităților sociale.

Ceea ce este regretabil, este tocmai faptul că, prin proiectul propus, Guvernul PD-L-PSD distruge un parcurs progresist pe care îl începuse societatea românească, începând cu anul 2004. Guvernul Tăriceanu a pus bazele reformei fundamentale a instituțiilor statului și a crescut gradul de optimism al românilor în fața zilei de mâine. Reforme apreciate chiar de cel mai înverșunat dușman al guvernării Tăriceanu, precum cota unică de impozitare, recalcularea pensiilor, investițiile în infrastructura educațională și creșterea economică, ce a fundamentat creșterea veniturilor populației, sunt acum dinamitate de politica iresponsabilă a Guvernului PD-L-PSD. Și, pentru că tot ce am spus până acum să nu pară a fi vorbe în vânt, iată câteva exemple de date statistice oficiale privind creșterile salariale:

  • personal medico-sanitar - salariul mediu brut din decembrie 2004 (948 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 112%;
  • personal în învățământ - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1 081 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 98%;
  • funcționari publici - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1 115 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 71%
  • polițiști - salariul mediu brut din decembrie 2004 (1 622 RON) a crescut până în octombrie 2008 cu 54%.

Iar exemplele pot continua.

Politica Guvernului Tăriceanu a dus, de asemenea, și la creșterea evoluției cheltuielilor de capital, în perioada 2004-2008, în toate domeniile importante, relevante fiind investițiile în învățământ, care au crescut de la puțin peste zero, în 2004, la peste 1200 milioane de euro în 2008.

Noi am dorit un cadru legislativ corect, în care să se regăsească cu justețe toate categoriile socio-profesionale.Încă din noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu a propus un acord cu toate partidele parlamentare pentru realizarea unui cadru unitar de salarizare a bugetarilor. Surpriză: numai liderii PD-L s-au opus semnării unui astfel de acord. În schimb, astăzi, aceiași lideri PD-L ne impun o lege făcută în grabă, pe genunchi și care aduce prejudicii enorme bugetarilor. Cu regret constatăm că proiectul de instituire a unui sistem unitar de salarizare a bugetarilor se îndepărtează tot mai mult de principiile în baza căruia a fost inițiat.

În locul reformei structurale, Guvernul PD-L-PSD a adoptat o măsură stufoasă, irațională și injustă de reglementare a salariilor bugetarilor. Legea salarizării unitare nu schimbă logica sistemului, ci îl cosmetizează și îl conservă. Statul rămâne în continuare supraponderal, birocrația rămâne ineficientă, în serviciul interesului de castă decât în interesul cetățeanului, neprofesionistă, ostilă valorilor competenței.

Guvernul PD-L-PSD a înregistrat trista performanță de a reduce la zero orice investiție în obiective de interes social sau infrastructură și, chiar mai mult, prin Legea salarizării unitare dinamitează orice umbră de speranță a românilor pentru ziua de mâine. Nimeni dintre cei afectați nu va primi un răspuns din partea Guvernului la întrebările chinuitoare, vizavi de cum își vor plăti ratele, ce vor pune pe masă copiilor și cum vor achita facturile la întreținere pentru iarna ce va veni.

II. Consecințele nefaste ale proiectului

a) Diminuarea veniturilor

Este pentru prima dată, după 1990, când românilor le scad, practic, veniturile nete câștigate până în prezent. Dacă până acum, cetățenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creștere ale salariilor și veniturilor, începând cu luna ianuarie, banii primiți vor fi mult mai puțini.

Legea salarizării unitare instituționalizează jaful din buzunarul românilor. Sărăcirea populației României a devenit politică de stat, ignorând cetățeanul, care este pus în situația de a munci la fel de mult, dar pe bani mai puțini, doar pentru că așa vrea un Guvern iresponsabil.

Guvernul PD-L-PSD confirmă prin prezentul proiect de lege încălcarea flagrantă a Constituției României care prevede, la articolul 47, că: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent". Cel care în 2004 "juca totul pe o singură carte" - cea a Constituției - a ales să gireze moral și politic cea mai mare fraudă de protecție a drepturilor cetățenilor României.

Decizia acestui Guvern nu a fost una de aplicare a unor măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, ci a vizat cu precădere diminuarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, în scopul unor economii de natură să suplinească jaful instituționalizat al unor miniștri, aflați în diferite anchete ale instituțiilor statului. Legea salarizării unitare readuce în actualitate dijma și zeciuiala boierească pentru ca potentații să-și păstreze privilegiile obținute și nivelul de trai cu care s-au obișnuit.

Din 1990, este pentru prima dată când, în primul trimestru de guvernare, peste trei miniștri sunt anchetați în cazuri privind suspiciuni de corupție și de risipă a banului public. Spațiul public a devenit familiar cu "perdelele" doamnei Udrea și "scenele"doamnei Ridzi, fapt care a dus la degradarea încrederii cetățenilor în autoritățile statului.

În toate aparițiile de imagine ale reprezentanților Guvernului PD-L-PSD se propovăduia faptul că salariile vor îngheța, dar nu se vor diminua. Este o minciună! Aproape toate categoriile sociale menționate în Legea salarizării unitare vor pierde bani,prin includerea sporurilor în baza de calcul salarială și prin aplicarea impozitului legal venitul lunar al bugetarilor va fi mult mai mic.

Guvernul a ales minciuna drept principală cale de comunicare politică. Ne întrebăm ce se va întâmpla în ianuarie 2010, când bugetarii își vor primi lefurile pe noua grilă promovată de acest Guvern, care le diminuează veniturile în proporții semnificative? Va fi, cu siguranță, o situație similară celei experimentate deja de o categorie socială, aceea a cadrelor didactice. Acum, ca și anul trecut, promisiunile liderilor PD-L și PSD își vor arăta adevărata față după o nouă rundă de alegeri.

În 2008, înaintea alegerilor parlamentare, PD-L și PSD promiteau, cu o ușurință greu de înțeles și permanent contestată de Guvernul Tăriceanu aflat în exercițiu, că vor mări salariile profesorilor cu 50%. Odată aflați la guvernare, această promisiune, care a marcat toată campania electorală, a fost urgent îngropată.

Cu siguranță, aceeași soartă o va avea și promisiunea actuală de menținere a nivelului salarial prin noua Lege a salarizării unitare. Începând cu luna ianuarie a anului viitor, când legea va produce efecte și, evident, ulterior alegerilor prezidențiale, milioane de oameni vor afla cu cât li s-au redus veniturile. Tragedia va fi cu atât mai mare cu cât vorbim de un procent semnificativ de cetățeni care se vor afla brusc în situația de a nu-și mai putea achita creditele, cheltuielile curente, situație dramatică dacă luăm în considerare creșterea nivelului acestora pe perioada de iarnă. Vorbim astfel de milioane de oameni care nu-și vor mai putea asigura prin veniturile proprii un nivel de trai decent.

Nici măcar plata orelor suplimentare nu va fi menținută. Nu știm care este baza legală prin care Guvernul elimină plata orelor suplimentare, având în vedere că art. 53 din Constituția României stipulează că "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori cataclism deosebit de grav."

Astfel, legea adoptată de Guvernul PD-L-PSD este nu numai injustă, dar și distructivă pentru societatea românească pe termen lung. Ani de zile s-au făcut eforturi pentru ca, în administrația publică, să fie cooptați tineri cu studii de specialitate, capabili să promoveze politici publice eficiente. Ani de zile s-a urmărit profesionalizarea angajaților bugetari și s-au derulat programe pentru creșterea productivității muncii în sectorul public. În cadrul acestor măsuri, s-a avut în vedere inclusiv acordarea unei salarizări corespunzătoare calității muncii prestate.

Ceea ce reușește să facă acum Guvernul Băsescu-Geoană, este să arunce întregul sistem public cu douăzeci de ani în urmă. Prin Legea salarizării unitare se produce o crimă la adresa generațiilor viitoare. Vor putea să explice prim-ministrul sau ministrul tineretului care va fi motivația tinerilor absolvenți să slujească funcția publică și, implicit, să rămână în România, dacă nu vor avea nicio cale de a-și asigura un trai decent?

Concluzia este una singură: Guvernul PD-L-PSD, prin această lege,încurajează exportul de inteligență românească.

În acest fel, vom asista la degradarea serviciilor dedicate cetățeanului, ne vom confrunta cu ghișee publice aglomerate și cu tratamentul funcționarilor pe măsura banilor primiți. Va însemna, de fapt, distrugerea administrației publice, iar taxele și impozitele, din ce în ce mai mari, vor reprezenta biruri pentru ineficiență.

b) Incertitudine și instabilitate

Actualul proiect de lege creează o serioasă problemă de mental colectiv și de legitimare în fața partenerilor externi. Se readuce în discuție stabilitatea legislativă, în condițiile în care se promovează o lege structurală, fundamentală pentru funcționarea sectorului bugetar, cu mențiunea că aceasta va suferi modificări în anii următori. Este, practic, o reîntoarcere la tipologia anilor `90, când nu se putea face nicio predicție pe termen mediu și lung, pentru că tot timpul se schimba câte ceva, în funcție de interesele clientelei ce conducea România în acel moment.

Astăzi, când criza economică este extrem de puternică în toate sectoarele economice și sociale din România, acest semnal al instabilității și incoerenței legislative poate reprezenta cea mai păguboasă formă de relaționare cu potențialii investitori. Să ne aducem aminte că România a trăit experiența dezastruoasă în care investițiile au fost stopate, pentru că nimeni nu putea emite o evaluare pe termen măcar mediu a parcursului legislativ și, implicit, economic al României.

De altfel, de ce am crede în aplicarea Legii salarizării unitare, dacă aceleași partide nu au aplicat o lege organică care privea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, adoptată în unanimitate, promulgată de Traian Băsescu, lege pe baza căreia au câștigat voturi?

În mod perfid, Guvernul PD-L-PSD a inclus confederațiile sindicale în comisia ministerială ce va modifica ulterior legea, dar temerea noastră este legată de faptul că sindicatele vor fi tratate în această comisie drept parteneri de fațadă, de cosmetizare a imaginii, pentru că - așa cum s-a dovedit și până acum - părerea partenerilor sociali a fost ignorată.

Prin prevederile articolelor care amână intrarea în vigoare a legii și prin prevederile art. 41-45, în care se stabilesc termene și sarcini concrete pentru Guvern, proiectul de lege nu rezolvă problema de bază - crearea unui sistem unitar consolidat de salarizare în sectorul bugetar - și, în mod nefiresc și grotesc, devine o lege care dispune elaborarea mai multor legi speciale, mult mai bune decât prezenta lege.

c) Un exercițiu de imagine al Guvernului PD-L-PSD pentru Traian Băsescu și pentru relația cu FMI

Să ne aducem aminte de declarația lui Traian Băsescu de la instituirea Guvernului PD-L-PSD, când a declarat că "și-a îndeplinit un vis" prin numirea domnului Boc și a aparatului său de lucru.

Aflat în prag de candidatură, președintele în funcție caută să contrapună huiduielilor și oprobriului public cu care se confruntă, potențiale legi așa-zis reformatoare. Dovada o avem în ultimul discurs din plenul Parlamentului al președintelui Traian Băsescu, când practic a realizat o "carte albă" a guvernării Tăriceanu, pe care a încercat să și-o aroge, lucru din care înțelegem că apreciază această guvernare, pentru că a avut de unde să învețe. Nu a avut nimic de spus și nimic de lăudat din guvernarea pe care o patronează. Singurele puncte de sprijin le-au reprezentat legile angajate de către Guvernul PD-L-PSD, necontând că acestea sunt prost întocmite și cu principii de aplicare îndoielnice.

De asemenea, acest proiect de lege este o parte din birul moral pe care guvernanții l-au angajat în fața Fondului Monetar Internațional. Dar nu trebuie să uităm că FMI a pretins o lege bună și, tocmai de aceea, termenul de finalizare a acesteia era 30 octombrie 2009, pentru ca toate prevederile să fie cu adevărat întemeiate și acceptate de către beneficiarii lor. "Graba strică treaba!" spune un vechi proverb românesc și asta se vede clar în conținutul și în forma de redactare a proiectului de lege.

Prin schimbarea textului Legii salarizării unitare cu eterna invocare a "cerințelor FMI", Guvernul demonstrează că nu dorește să promoveze o politică salarială corectă, care să genereze coeziunea socială, și apelează la factori externi pentru a-și justifica propria incapacitate de a iniția și implementa măsuri eficiente pentru economia acestei țări.

Ceea ce Guvernul Băsescu-Geoană refuză să înțeleagă este faptul că până și instituții internaționale precum FMI și-au dovedit slăbiciunea în fața evoluției crizei economice.

Recent, FMI a recunoscut că mai multe erori au dus la calcularea greșită a riscurilor pe care le prezintă pentru piețele financiare economiile Europei de Est. În mediile internaționale se discută deja despre faptul că tehnocrații de la Washington au căpătat, între timp, "inimi" și pricep acum că nu toate politicile de protecție socială sunt mofturi populiste. Un lucru este cert; trăim într-o lume incertă și plină de neprevăzut, care are nevoie de credibilitate și predictibilitate ca de aer. Deși ea e populată de oameni supuși greșelii și nu de mașini, există anumite scăpări pe care nu ni le putem permite. Calculul greșit, comis de FMI, este o trădare a încrederii a milioane de oameni, într-un moment cum nu se poate mai prost.

Eșecul acestei instituții, care împreună cu Banca Mondială ar fi trebuit să monitorizeze evoluția economiei globalizate și să inițieze măsuri menite să prevină tocmai apariția unei noi crize economice la nivel global, dovedește faptul că nicio rețetă nu este infailibilă, niciun program nu este general aplicabil. Această criză economică impune statelor naționale necesitatea de a adopta măsuri prin care să minimizeze efectele crizei la nivelul propriilor economii.

Statul român, în egală măsură, trebuie să identifice și să promoveze acele măsuri capabile să scoată România din criză cât mai repede și cu un cost social cât mai mic pentru cetățenii acestei țări. A trecut vremea rețetelor importate. Criza economică, cu care ne confruntăm azi, e dovada vie a faptului că aceste rețete nu sunt general aplicabile.

Măsurile anticriză trebuie să-și regăsească corespondent în realitatea fiecărei economii. Guvernul PD-L-PSD ar fi trebuit să ia în calcul nu doar cerințele formulate pe hârtie de o instituție aflată în cealaltă parte a lumii, ci și problemele reale ale economiei românești, la care este obligat să găsească soluții concrete și imediate.

Eterna invocare a cerințelor FMI nu dovedește decât incapacitatea Guvernului PD-L-PSD de a genera politici proprii de combatere a crizei economice, care să minimizeze efectele acesteia la nivelul cetățenilor români. Constatăm că acest Guvern a ales încă o dată să nu reprezinte interesele majorității cetățenilor acestei țări.

d) Negocieri bazate pe minciună

Nerespectarea dialogului public cu principalele categorii socio-profesionale afectate a fost doar o scenetă de imagine, nimic din doleanțele fundamentale ale sindicaliștilor nefiind preluat în textul legii. Dovadă stau chiar acțiunile de protest ce au avut loc, precum și cele viitoare anunțate.

După primele runde de negocieri cu sindicatele pe marginea noului proiect de salarizare unitară a personalului bugetar, se ajunsese la o formă - acord asumat de toți partenerii sociali. Însă, textul legii, prezentat de Guvern cu doar câteva zile înaintea angajării răspunderii pe această lege, nu mai corespunde înțelegerii avute cu partenerii sociali și nici principiilor de coeziune socială de la care s-a pornit.

Dacă, în urma negocierilor cu Guvernul pe marginea Legii salarizării unitare era stabilită o valoare a coeficientului 1 din grila de salarizare egală cu salariul minim pe economie, ulterior, Executivul a renunțat la această raportare, în condițiile în care toate rundele de negocieri dintre partenerii sociali pe marginea Legii salarizării unitare s-au purtat de fiecare dată făcându-se referire la salariul minim pe economie. Ideea adoptării unei Legi a salarizării unitare în sectorul bugetar și corelarea ei cu salariul minim pe economie a apărut tocmai din necesitatea construirii coeziunii sociale, pornind de la principiul la muncă egală remunerare egală și urmărindu-se convergența politicii salariale din România cu politica salarială europeană. Astfel, conform calendarului stabilit inclusiv prin Legea salarizării unitare, salariul minim pe economie ar fi trebuit să ajungă, în 2015, o pondere de 43,5% din salariul mediu pe economie, apropiindu-se de ponderea de 50%, stabilită cu partenerii sociali prin Acordul din iunie 2008 și de cea de 60% cerută de Uniunea Europeană.

Încă o dată constatăm că actualul Guvern nu reușește să inițieze și să aplice programe coerente de măsuri împotriva crizei economice și financiare ce afectează România, lăsând tot greul acestei crize pe umerii cetățenilor.

Aceasta în condițiile în care Legea privind salarizarea unitară a personalului bugetar nu va afecta doar veniturile categoriilor menționate în lege, ci va avea efecte la nivelul întregii economii.

Negocierea bazată pe minciună este ilustrată de șmecheria Guvernului, prin care se introduc alte noțiuni de operare pentru sectorul bugetar, decât pentru restul economiei naționale, ulterior încheierii negocierilor. În felul acesta, în sectorul public se va opera cu salariul minim, în sectorul privat cu salariul minim pe economie, iar în economie se va opera cu ce va vrea Guvernul.

e) Învrăjbirea categoriilor socio-profesionale

Proiectul Legii salarizării unitare proiectul acesta introduce, în România, cel mai mare grad de conflict și de contestare reciprocă de după anii `90". Dacă, imediat după revoluție, asistam la "vina" de a fi intelectual, de a purta barbă sau ochelari sau te făceai vinovat că ai curajul de a avea inițiativă privată, acum conflictul este generalizat între categorii socio-profesionale afectate în egală măsură de veniturile mai mici, stipulate prin acest proiect de act normativ, dar fiecare privind cu reproș la "vecinul bugetar", care beneficiază de un 0,000 % mai mult față de el. Nu ne miră acest tip de politică. La urma urmei, PD-L și PSD provin din același trunchi politic - al FSN-ului.

De fapt, Guvernul PD-L-PSD a ales să împartă sărăcia în România, dar și aceasta în mod inechitabil, așa cum fac toți socialiștii, neputincioși să promoveze politici economice care să producă prosperitate.

Exemplele sunt nenumărate, dar poate cele mai izbitoare sunt cele ale categoriilor socio-profesionale pentru care au fost semnate pacte naționale sau au fost categorisite drept prioritate absolută pentru Coaliția PD-L-PSD.

Iată cum profesorii, în special debutanții, vor fi în continuare printre cel mai prost plătiți specialiști cu studii superioare angajați într-o structură a statului, cu un coeficient inițial de salarizare de 1,65 față de 2,5 un subinspector de poliție. Este mai puțin decât pentru un șef de birou din aparatul primăriei dintr-o comună de categoria a treia, care are un coeficient de ierarhizare de 4,45.

Raportul este de 1 la 12, față de salariul președintelui, căruia, probabil, și așa i se pare mult, în logica sa de împărțire a venitului pe ora de lucru a profesorilor. Probabil că nimeni nu s-a întrebat cât muncește pe zi președintele, dar pentru acesta ar fi reprezentat o soluție satisfăcătoare munca voluntară a profesorilor și nu numai.

Medicii sunt în continuare alte victime ale acestei legi, salariile acestora rămânând și în viitor foarte mici. Cum putem vorbi de competitivitatea corpului medical pe o piață europeană a muncii, când profesia lor îi condamnă la o salarizare periferică în sistemul bugetar. De ce să ne mai mirăm atunci că aceștia aleg să muncească în alte țări, pe salarii decente.

Este dureros să spunem că reușita fără tăgadă a Guvernului PD-L-PSD se traduce în învrăjbirea fără precedent a categoriilor socio-profesionale: profesorii contestă magistrații, medicii contestă funcționarii publici, funcționarii publici contestă polițiștii și tot așa, într-un cerc vicios, care însă nu ajunge la guvernanți. De fapt, ținta comună a tuturor acestora ar trebui să fie majoritatea de peste 70% care a reușit să legifereze haosul și inechitatea.

Cum este posibil să nu-ți pese ce haos produci și să te lauzi că ai curaj să faci o lege care va avea ca efect reformarea statului și a instituțiilor când toată societatea îți spune că ai ales drumul cel mai prost, cel mai nepriceput, cel mai demagogic și incorect față de cei circa 1,5 milioane de salariați bugetari?

f) Tratament discriminatoriu

Proiectul Legii unitare a salarizării se constituie de fapt într-o radiografie extrem de precisă a degringoladei care domnește în Guvernul PD-L - PSD. Nu numai că se introduce discriminarea dintre categoriile distincte de bugetari, care au aceeași importanță socială, dar se legiferează discriminatoriu în cadrul aceluiași sector socio-profesional. Esența acestor prevederi poate fi tradusă prin faptul că, indiferent de vechime în muncă și experiență, câștigul salarial este aproximativ același și deci nu se stimulează în nici un fel rămânerea în același domeniu de activitate.

Vom da câteva exemple pentru a înțelege inechitățile la care sunt supuse diferitele categorii afectate de această lege. Pentru profesorii cu vechime, salariile vor stagna după ce vechimea ajunge la 25 de ani de experiență. Este cazul profesorilor cu grad I, cu experiență de lucru de peste 25 de ani, unde coeficientul de ierarhizare va rămâne același, chiar daca nivelul de experiență crește până la peste 40 de ani. Astfel, un profesor de grad I va câștiga 2.432 de lei, de când va ajunge la o vechime de 25 de ani și până când va acumula o experiență de peste 40 de ani. Nici profesorii universitari, conferențiarii, asistenții universitari sau preparatorii universitari nu stau mai bine, având în vedere faptul că diferența dintre treapta de bază și treapta finală este doar de jumătate de punct. Ce să mai zicem despre vechimea în învățământ? Ne dăm seama că este egală cu zero urmărind anexele și constatând că diferența este doar de 0,3 puncte, în medie, pentru categoriile menționate mai sus.

În cazul medicilor, diferența dintre treapta de bază și treapta finală este egală cu un punct. În concluzie, ce contează că profesezi de un an sau de 25 de ani, salariul este aproximativ la fel.

În altă ordine de idei, este total arbitrar și irațional să menții medicii în categoria bugetarilor, când ei sunt plătiți în cea mai mare parte din fondurile de asigurări sociale de sănătate și în viitor, din cele private, ceea ce reclamă scoaterea lor din conținutul acestei legi.

Un alt exemplu relevant vine din diplomație, unde în cadrul consulatelor, în afară de faptul că se desființează funcția de consul general, un șef de birou ajunge să aibă un coeficient mai mare cu 0,25 puncte decât un director general.

Acest proiect de act normativ poate constitui un exemplu de tehnică legislativă deficitară, fapt semnalat și de către Consiliul Legislativ în avizul său acordat pe forma înaintată Parlamentului. De asemenea, este surprinzător cum nu s-a reușit subordonarea prevederilor legii unei viziuni unitare prin care să se creeze o interdependență între toate domeniile reglementate. Este regretabil faptul că bugetari, cu aceeași pregătire didactică și profesională, sunt plasați în categorii de salarizare distincte doar pentru că aceasta a fost inspirația de moment a ministrului.

Mai mult decât atât, actualii guvernanți au ignorat cu desăvârșire categorii socio-profesionale importante precum asistenții maternali sau asistenții personali ai persoanelor cu handicap. Să înțelegem că societatea perfectă a Guvernului PD-L - PSD nu are nevoie de aceștia?

Un alt exemplu de discriminare și de necorelare între anexele de salarizare ale legii îl poate constitui categoria celor implicați în păstrarea ordinii publice, ai căror coeficienți nu depășesc pragul de 2,1. Relevant este faptul că agenții de poliție beneficiază de o treaptă de salarizare mai mică decât subofițerii MApN, SRI, SPP, STS, jandarmi și pompieri. Este vorba totuși despre agenții de poliție care ies pe stradă și sunt cei expuși pericolului. Mai ales în perioada aceasta când, în condițiile crizei, infracționalitatea a crescut.

Se observă și din acest proiect de lege că Guvernul este format din cel puțin două părți cu interese divergente, nepunându-se problema unei viziuni unitare, a unor concepte care să reglementeze domeniul salarizării cu adevărat uniform și unitar, pe principii sănătoase, corecte și care să încurajeze competența și performanța.

Cu alte cuvinte, nu se pune în față serviciul public de calitate pentru cetățean, ci în interesele unor grupuri profesionale care s-au înțeles ocult cu ministrul de resort, fără armonizarea firească a unor ierarhii sociale.

g) Ignorarea performanței în ierarhizare

În redactarea Proiectului Legii unitare a salarizării, a fost ignorat de la bun început principiul fundamental în baza căruia o persoană este remunerată în orice stat de drept - corelarea performanței profesionale cu veniturile salariale.

În România construită de către Guvernul Băsescu - Geoană nu mai este răsplătită performanța profesională și nici efortul în muncă. Nu contează profesionalismul, pentru că oricum ești încadrat într-o grilă strâmtă, fără posibilitate de deviere. Nu contează dacă muncești peste program, pentru că oricum orele suplimentare nu sunt plătite!

Grila unitară de salarizare a devenit un fel de "pat al lui Procust" în care îți sunt tăiate fie picioarele, fie capul. În concluzie, este tăiată motivația de a gândi suplimentar și dorința de a merge mai departe în profesiunea aleasă, dacă ai neșansa de a fi plătit de către statul lui Traian Băsescu. Mai mult decât atât, sunt desconsiderate drepturi ale angajaților obținute de-a lungul timpului prin dovada performanței individuale, impunându-se un egalitarism absurd care decapitează orice dorință de diferențiere în bine. Mai rămâne ca, în viitor, acest Guvern să moșească o lege de egalizare a veniturilor și în sistemul privat, pentru ca fantoma comunismului să-și facă reapariția în România. Este un scenariu absurd, dar posibil atâta timp cât acest Guvern rămâne în funcție.

h) Epurare politică

Legea are elemente care permit epurarea politică. Articolul 36 rezolvă problema persoanelor care au ocupat funcții de conducere în instituțiile și autoritățile care sunt supuse restructurării (restructurare care ar trebui să fie obiectul unei alte legi). Aparent, este un lucru normal, dar, citind alineatele următoare, ne dăm seama că, practic, au fost create "posturi de conducere" pentru alte persoane, poate mai capabile. Și punând punctul pe i: "Art. 37 (1) Condiția prevăzută la art. 57 alin.(7) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, nu este obligatorie, pentru recrutarea funcționarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere, precum și pentru funcționarii publici care ocupă o funcție publică de conducere, pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

(2) Funcționarii publici prevăzuți la alin.(1) sunt obligați să îndeplinească condiția prevăzută la art.57 alin.(7) din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completări ulterioare, în termenul prevăzut, sub sancțiunea eliberării din funcția publică."

III. Abuz și sfidare în adoptarea proiectului de lege.

Disprețul Guvernului PDL-PSD față de lege, față de normele în care ar trebui să funcționeze statul de drept a fost firul roșu al comportamentului său public și a marcat inclusiv momentul angajării răspunderii în Parlament. A fost o ocazie în plus pentru acest Guvern să arunce în derizoriu prevederile legii fundamentale, ale Constituției României.

Potrivit art.114 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului în ședință comună "asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege."

Cadrul legal este clar și, cel puțin de această dată, nu lasă loc la interpretări. Poate fi vorba de un program, o declarație de politică generală sau un proiect de lege. În schimb, Guvernul PD-L-PSD a venit în fața Parlamentului cu nu mai puțin de trei proiecte de lege pentru care și-a angajat răspunderea într-o singură zi, în trei ședințe consecutive.

Prin acest demers făcut cu ignorarea totală a prevederilor legale, PD-L și PSD au minimizat încă o dată rolul Parlamentului, scurtcircuitând activitatea legislativă. În situația creată, deputații și senatorii au fost obligați să asculte cuminți indicațiile Guvernului, care riscă să devină în scurt timp literă de lege. Prin angajarea răspunderii, Guvernul a eliminat orice posibilitate de dezbatere pe marginea Proiectului de Lege a salarizării unitare, eliminând astfel și orice posibilitate de îmbunătățire a proiectului de lege, ca urmare a respingerii majorității amendamentelor înaintate de către parlamentari.

Decizia aceasta a fost luată chiar dacă proiectul a generat ample proteste la nivelul tuturor categoriilor socio-profesionale de bugetari. Niciodată un Guvern care a intenționat să angajeze răspunderea nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părți a societății. Niciodată un proiect de lege nu a fost mai contestat ca acum. Și cu toate acestea, Guvernul a ales să ignore vocea societății și să își ducă la îndeplinire demersul, ca și cum el ar viza persoane care nu locuiesc în această țară.

Nu știm de ce îi este frică actualului Guvern de o dezbatere transparentă. De ce îi este frică de procedurile legale în vigoare și de ce a simțit nevoia să le evite cu orice preț? Beneficiind de o majoritate de peste 70% în Parlament, acestui Guvern nu i-ar fi fost deloc greu să treacă proiectul de lege pe calea parlamentară, lăsând totodată deschisă calea îmbunătățirii conținutului legii.

Chiar consideră Guvernul PD-L-PSD că este atotștiutor și a reușit să formuleze un amplu proiect de lege care nu necesită nici o îmbunătățire? Protestele a mii și mii de oameni sunt mărturie că lucrurile nu stau deloc așa.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernul PD-L-PSD nu a contribuit la îmbunătățirea vieții românilor, ci, din contră, a radicalizat categoriile socio-profesionale. Guvernul PD-L-PSD a abandonat principiul solidarității sociale și a introdus nepermis în actul de guvernare aroganța la adresa partenerilor sociali, a Parlamentului, a societății civile, a cetățenilor din întreaga țară. A avut timp în schimb pentru certuri, pentru scandal, pentru așezarea clientelei politice în structurile guvernamentale, toate pe spinarea oamenilor și în văzul tuturor.

Niciodată ca în acest interval de timp, spațiul public nu a fost invadat din partea guvernaților și a actualei coaliții de atâta minciună, incompetență, imoralitate și neprofesionalism. În lipsa soluțiilor de relansare economică, a măsurilor menite să contribuie la diminuarea efectelor crizei financiare, Guvernul PD-L-PSD și liderii celor două partide au avut grijă să furnizeze românilor un simulacru de democrație, de guvernare, un spectacol de prost gust, cu declarații belicoase și atacuri sub centură, fără precedent în România postdecembristă.

Dacă privim în jurul nostru, la realitatea economică din România, la situația în care se află românii, la protestele tuturor categoriilor socio-profesionale aflate în stradă aproape zilnic, la sistemul public și la nemulțumirile magistraților, la bătaia de joc la care sunt supuși profesorii și cadrele didactice, când ieri li se promitea luna de pe cer, pentru ca astăzi să ajungă disputa dintre PD-L și PSD în Parlament, e clar că nu avem de-a face cu un Guvern competent, dedicat interesului legitim al cetățenilor, nici măcar Constituției sau democrației românești.

Stimați guvernanți,

Când vocea națiunii vă spune foarte clar că sunteți pe un drum greșit, când oamenii împărțiți și învrăjbiți, profesori, cadre medicale, magistrați, funcționari publici, oameni de afaceri vă spun același lucru - că nu le mai apărați interesele - când e limpede că nu mai aveți susținerea celor pentru care, chipurile, vă întruniți la Palatele Cotroceni și Victoria și în numele cărora vă ridicați salariile, atunci aveți o singură soluție: să vă dați demisia și să plecați acasă! Așteptăm acest gest care ar trebui să izvorască din bun simț și din onoare, din respectul față de cetățeni.

Nu ați făcut acest lucru până acum pentru că nu aveți aceste valori, Ciolanul puterii este mult prea mare și prea important pentru partidele dumneavoastră și, mai ales, pentru că sunteți prizonierii unei persoane și ai proiectului său politic: Traian Băsescu și cel de-al doilea mandat al său.

Stimați colegi de la PD-L și PSD,

Astăzi aveți posibilitatea legală, democratică de a dovedi contrariul, de a tăia nodul gordian al acestei coaliții care scârțâie din temelii, aveți șansa de a vota pentru o moțiune de cenzură îndreptată împotriva unei salarizări proaste, care scade veniturile oamenilor și nu le uniformizează, de a vota împotriva unui Guvern incompetent care nu-i mai reprezintă pe români.

Aveți șansa de a abandona tipul de politică conflictuală și machiavelismul impus de la Cotroceni, slujirea unui singur om și a proiectelor sale personale.

Astăzi avem șansa de a respecta Parlamentul, democrația românească pentru ca și Guvernul să facă acest lucru.

Avem șansa cu toții de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat și ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a încheiat astfel prezentarea moțiunii de cenzură. Îl invit la tribună pe domnul Emil Boc, prim-ministru al României, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Distins prezidiu,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vă rog să-mi permiteți ca în minutele care urmează să fac o serie de aprecieri la conținutul moțiunii de cenzură și, evident, să ofer câteva răspunsuri la problemele ridicate în cadrul acestei moțiuni.

Încă din start, aș face precizarea că această moțiune de cenzură este, în fapt, o automoțiune îndreptată în fapt împotriva inițiatorilor ei. (Aplauze.)

Prin aceasta, ce vreau să spun? Că majoritatea criticilor pe care le formulează sunt în fapt critici la adresa vechii guvernări care a avut incapacitatea să promoveze, pe de o parte un asemenea proiect de lege, iar, pe de altă parte, să-și dea cu stângul în dreptul și să nu observe că la baza acestui proiect de lege stau chiar lucrurile pe care ei le-au propus. Două exemple în acest sens.

Primul. Guvernul anterior a adoptat setul de principii care să stea la baza Legii salarizării unice. Vreau să știți că exact aceleași principii au fost adoptate și de către actualul guvern în parteneriat și în urma discuțiilor cu patronatele și sindicatele și le-am pus în practică. Cu alte cuvinte, când sunt serioși cei care până anul trecut au guvernat țara, atunci când au propus acele principii și au fost de acord cu ele sau acum, când noi, respectând aceleași principii, avem forța și curajul să facem proiectul de lege?

În fapt, PNL-ul a avut curajul să abordeze problema salarizării bugetare abia atunci când a fost sigur că nu mai poate face nimic, adică în prag de alegeri. Asta a fost contribuția PNL. Iar astăzi, tot domniile lor sunt aceia care se întorc împotriva propriului lor proiect pe care l-au propus, dar n-au avut curajul și forța să-l ducă mai departe. Iar acum îi critică pe aceia care au reușit să facă acest lucru.

Al doilea argument. Spun autorii moțiunii că un asemenea proiect de lege trebuie promovat într-o perioadă de creștere economică și nu într-o perioadă dificilă, de criză, așa cum este în momentul de față.

Domnilor foști guvernanți,

Vă amintiți când am avut noi o creștere economică de aproape 8%? Și întrebarea mea este, dacă vă amintiți, de ce nu le-ați promovat atunci? De ce nu le-ați promovat atunci când am avut creștere economică de 8% și, în fapt, v-ați bătut joc de acea creștere economică a României și în loc să promovați legi sănătoase, într-un climat când, într-adevăr, nu aveam criză economică, ați sfidat banul public, ne-ați lăsat datori, ne-ați lăsat cu un deficit de 5,4%, ne-ați lăsat cu datorii de 2 miliarde de euro, ne-ați adus în fața situației ca Uniunea Europeană să declanșeze procedura de deficit excesiv împotriva României, iar acum veniți și plângeți și spuneți " nu ne trebuie lege, trebuia s-o adoptăm când eram noi".

De aceea, spun că această moțiune de cenzură este în fapt o moțiune împotriva dumneavoastră, împotriva incompetenței și incapacității și de a gestiona România, în perioade când am avut șansa unei creșteri economice, dar și de a promova acele legi atât de necesare reformei statului român. De aceea, încă o dată, repet, apreciez acest demers ca fiind unul îndreptat împotriva acelora care l-au conceput.

Și, acum, câteva răspunsuri punctuale la unele întrebări din conținutul moțiunii. Se spune în textul moțiunii că proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali. Pe lângă faptul că precizez din nou că la elaborarea legii s-au avut în vedere principiile convenite în luna noiembrie 2008, menționez faptul că încă din primele zile ale guvernării am deschis consultarea cu partenerii sociali, am identificat modalitățile de lucru pentru a promova acest proiect de lege.

Construcția noului act normativ a început în luna martie 2009 și s-a finalizat în luna august, perioadă în care grupul de lucru constituit din reprezentanți ai ministerelor, confederațiilor și federațiilor sindicale a avut 23 de întâlniri de lucru. La acestea, s-au adăugat alte 5 întâlniri ale reprezentanților confederațiilor sindicale cu primul ministru, cu ministrul muncii, cu ministrul finanțelor, ocazie cu care au fost discutate și operate observațiile formulate de către aceștia în conținutul actului normativ.

Responsabilitatea și voința de a face reformă înseamnă dialog, dar și existența unor puncte de vedere diferite. Atunci când se iau măsuri de genul celor cuprinse în Legea salarizării unitare, consultarea partenerilor sociali nu garantează obținerea consensului. Asta nu înseamnă că partenerii sociali nu au fost consultați și că de opiniile lor nu s-a ținut cont. În fapt, Guvernul are obligația să țină cont de interesele celor 22 de milioane de români.

În cadrul negocierilor, fiecare sindicat, fiecare confederație și-a apărat, punctual, punctul de vedere al categoriei sociale pe care o reprezenta. Dacă am fi adunat la un loc propunerile formulate de confederațiile sindicale, în privința drepturilor salariale, vreau să vă asigur că ne-ar fi trebuit mai multe bugete ale României pentru a putea face o lege a salarizării unitare. Și, este firesc, poate să fie așa, fiecare a încercat maximal să ceară cât mai mult. Statul însă își poate permite o salarizare care să țină cont de realitățile zilei de astăzi, de productivitatea muncii și de resursele bugetare pe care le avem.

În aceste cadre, am propus o lege care, pe de o parte, elimină privilegiile, pe de altă parte, asigură echitatea și dreptatea în sistemul de salarizare a personalului bugetar. Asta înseamnă că nu mai avem 39 de legi ale salarizării, ci avem o singură lege. Asta înseamnă că nu mai avem salarii de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro, de 50 de mii de euro în domeniul bugetar, salarii promovate de vechiul guvern, ci avem salarii decente în concordanță cu importanța și munca depusă. Nu mai avem un raport de 1 la 29, între cel mai mic și cel mai mare salariu, ci avem un raport de 1 la 12.

Pe de altă parte, realizăm în cadrul sistemului de salarizare un echilibru între diversele categorii socio-profesionale, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Asta înseamnă că fiecare este tratat corect și recompensat după munca pe care o desfășoară. E adevărat, aceste măsuri de reformă îi vor leza pe unii privilegiați care nu vor mai avea privilegiile pe care le-au avut în trecut, dar asta înseamnă că toți ceilalți vor avea parte de un tratament corect și echilibrat.

Din acest punct de vedere, consider că este un gest de onoare și de responsabilitate pentru actualul guvern, pe care îl reprezint, să vină în fața dumneavoastră și să pună pe masă și în discuție mandatul pentru a putea totuși promova această lege. Acest curaj nu l-a avut guvernul anterior și, repet, a avut toate condițiile, și economice și politice, să-l promoveze.

În al doilea rând, în conținutul moțiunii se vehiculează cu obstinație ideea greșită că veniturile salariale vor scădea prin aplicarea Legii salarizării unitare. Din nou, mă văd obligat să repet, pentru cei care nu au avut urechi să audă și ochi să citească în conținutul legii. Legea spune foarte clar și fără echivoc că realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări.

Deci, îi rog pe toți cei care mai aud de la unii sau de la alții afirmații de genul "Prin intrarea în vigoare a acestei legi, scad salariile", îi invit cu eleganță să citească textul de lege.

Vreau să știți că a fost un efort major pe care Guvernul l-a făcut și în analiza bugetară și în cadrul dialogului să putem realiza impunerea acestui principiu, că nici un salariu nu va fi diminuat prin intrarea în vigoare a prezentei legi.

Este însă adevărat că nu toate salariile vor crește în același ritm în perioada de implementare a legii 2010-2015. Ce se întâmpla până acum? Când se dădea o indexare de salarii și la cel care avea 50 de mii de euro și la cel care avea 1000 de lei cu același procent creștea salariul. Acum, prin punerea în aplicare a legii salarizării unitare, cei care au salarii mai mari vor avea o creștere mai înceată sau chiar deloc, în timp ce ceilalți care au salarii mai mici vor avea o creștere accelerată a salariilor în perioada 2010-2015 pentru a se realiza, repet, echilibrul de 1 la 12 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, în comparație cu 1 la 29 cât este în momentul de față.

Spuneam și la prezentarea proiectului de lege în Parlament că media creșterilor salariale în perioada de implementare a legii va fi de 56%. Asta, pe întreg sistemul bugetar. În interiorul sistemului, evident, dacă media este 56, înseamnă că unii vor avea o creștere mai mare, alții o creștere mai redusă.

Creșterea mai mare se regăsește la educație și, de exemplu, în învățământul preuniversitar creșterea va fi de 78%, va fi regăsită creșterea la sănătate, unde creșterea va fi de 76%, va fi regăsită la funcționarii publici unde creșterea va fi de 70% sau la personalul contractual unde creșterea va fi de 62%. Pe de altă parte, în interiorul acestor profesii vom avea creșteri diferențiate și, în esență, cei care intră în sistem, medicul debutant, profesorul debutant, aceștia vor avea o creștere mult mai mare și față de media creșterii din sistemul de învățământ sau din sistemul de sănătate.

De exemplu, în sistemul de învățământ, un profesor debutant în această perioadă va avea o creștere de 128% sau un profesor definitiv cu vechime între 2 și 6 ani va avea o creștere de 134%, în timp ce un conferențiar universitar va avea doar o creștere de 39%, sau învățătorul debutant va avea creșterea de 82% pentru a putea, repet, încuraja intrările în sistem, să fie atractiv și sistemul de învățământ și sistemul de sănătate pentru cei care intră în sistem.

Vorbind de sănătate, medicul stagiar va avea o creștere de 139% în această perioadă, medicul specialist de 72%, dar medicul primar de 39%. Deci, realizăm și în interiorul profesiei, în interiorul profesiilor, acest principiu al echității.

În privința personalului contractual, dacă bibliotecarul va avea, de exemplu, treapta I, o creștere de 80%, un restaurator sau un conservator treapta I, tot personal contractual, va avea o creștere de 61%. Deci, și aici, evident, că aceste creșteri sunt în funcție de poziția pe care o au în momentul de față.

La fel, vreau să știți că acest principiu potrivit căruia nimeni nu pierde prin intrarea în vigoare a noii legi, se aplică și magistraților. Și aici vreau să se știe foarte clar că în privința magistraților am asigurat pe de o parte, prin rectificarea de buget, sumele necesare pentru a asigura funcționarea justiției, iar pe de altă parte, prin legea salarizării unitare, am rezolvat problema salarizării pentru ca nici aceștia să nu aibă diminuări, pierderi ale veniturilor prin intrarea în vigoare a noii legi. De aceea, cred că sunt întrunite toate condițiile pentru ca activitatea justiției să continue, fără existența vreunor blocaje. Evident, în acele condiții existând toată disponibilitatea de a discuta și alte aspecte pe care sistemul judiciar, ca de altfel și alte sisteme instituționale din statul de drept le au.

În al treilea rând, se face mențiunea următoare în conținutul moțiunii: spun semnatarii moțiunii că singurul criteriu în baza căruia s-a făcut evaluarea și proiectarea grilelor de salarizare a fost criteriul politic. Nimic mai fals, dragi colegi! Din acest punct de vedere mă văd din nou obligat să reiau din textul legii criteriile care au stat la baza alcătuirii proiectului de lege și la baza realizării ierarhiilor salariilor de bază, potrivit prezentei legi. Iar aceste criterii, repet, le citesc din lege, sunt: nivelul studiilor și competențelor, importanța socială a muncii, complexitatea și diversitatea activităților, responsabilitatea și impactul deciziilor, expunerea la factorii de risc, incompatibilitățile și conflictele de interese, dificultatea activităților specifice, condițiile de acceptare la post.

Deci, se vede și este de ordinul evidenței că aceste criterii n-au nimic de-a face cu ceea ce spun autorii moțiunii că în fapt aceste grile de salarizare au la bază criterii de natură politică. Nu sunt în fapt decât aceleași criterii pe care și dumneavoastră le-ați proiectat în 2008 dar, din nefericire, așa cum am spus, n-ați avut nici forța și nici capacitatea politică să le duceți mai departe.

În ceea ce privește capitolul din moțiune "Realizările Guvernului Tăriceanu", vă spun cu toată sinceritatea că mi-au adus un zâmbet pe față, ca, de altfel, sunt convins și colegilor mei, demonstrând încă o dată că vechii guvernanți, deși a trecut aproape un an de când au părăsit guvernarea, nu s-au trezit. Nu-și dau seama unde au lăsat România în anul 2008 și au disponibilitatea să facă în continuare precizări în conținutul moțiunii cu privire la realizările mărețe ale vechii guvernări.

Aceste realizări mărețe le văd toți românii și le resimt din nefericire pe pielea lor. Asta, în condițiile în care am avut șansa să avem ani buni de creștere economică, dar, din nefericire, am fost lăsați datori. În acei ani, în loc să punem bani deoparte pentru vremuri grele, am tocat tot ce s-a putut toca, am lăsat vistieria goală, am lăsat țara plină de datorii, am lăsat țara cu un deficit de 5,4%, am pus țara în dificultate în raporturile cu Uniunea Europeană, ca astăzi, noi să suportăm consecințele deficitului bugetar excesiv și ale acestei proceduri declanșate de Uniunea Europeană. (Vociferări.)

Acest lucru reprezintă marca guvernării PNL care ne-a lăsat și cu datorii de două miliarde de euro și cu un deficit peste orice limită de imaginație. Deci, din acest punct de vedere, cu toată eleganța posibilă, trebuie să vă spun că nu pot fi de acord cu dumneavoastră cu privire la concluziile formulate în textul moțiunii.

Pe de altă parte, ați făcut un dezmăț pe bani publici. Ați oferit clientelei dumneavoastră politice salarii de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro, 50 de mii de euro pe lună. Amintiți-vă, dragi foști guvernanți, de salariile pe care le-ați dat foștilor șefi de agenții care nu erau alții decât foștii dumneavoastră clienți politici.

Actuala guvernare a avut tăria și forța să spună nu unei asemenea practici și toți cei care în guvernarea dumneavoastră aveau 30 de mii de euro pe lună sau 40 de mii de euro pe lună sau 50 de mii de euro pe lună, astăzi, au salariul unui secretar de stat, adică maxim 48 de milioane de lei vechi. Asta înseamnă să ai curaj să tai din rădăcină răul și să ai un respect pentru banul public.

Pe de altă parte, vreau să știți că tot din rațiuni politicianiste, numărul de angajați din sectorul public a fost majorat în perioada dumneavoastră cu peste 180 de mii de persoane, mult peste nevoile efective ale sectorului, astfel încât angajații statului au ajuns să reprezinte o treime din numărul total de angajați din economie. Nu a contat pentru dumneavoastră evoluția principalilor indicatori macroeconomici, nu au contat semnalele de alarmă pe care instituțiile financiare internaționale le-au emis. În multe cazuri, stabilirea concretă a sporurilor, a bonusurilor a fost un criteriu pur subiectiv.

Ponderea salariilor de bază în totalul cheltuielilor salariale a arătat în felul următor în perioada dumneavoastră: salariile de bază au crescut cu 79%, în timp ce sporurile au crescut cu 136%, iar cheltuielile pentru premiere și ore suplimentare, cu 272%. (Vociferări.) Asta în condițiile în care n-am avut compensare în realitate cu productivitatea muncii, iar în ceea ce privește deficitul bugetar l-ați dus la minus 5,4%.

Dacă este să ne referim la eficiența aparatului administrativ la nivelul anului 2008, situația este și mai deplorabilă, mai ales dacă ne comparăm cu alte state europene, adică fostul Guvern a cheltuit din ce în ce mai mult pentru a produce din ce în ce mai puțin.

De exemplu, în Germania, cheltuielile publice cu salariile reprezintă 16% din totalul veniturilor bugetare. În Cehia și Austria, 19%, în Slovacia, 20%, în Bulgaria 23%. În România, ați reușit contraperformanța de a înregistra cheltuieli salariale publice de 31% din veniturile bugetare. Repet, asta înseamnă iresponsabilitate. Să nu ai capacitatea să prognozezi un buget sustenabil și care să răspundă nevoilor României.

În perioada 2007-2008, România a fost singura țară dintre noile state membre ale Uniunii Europene în care, din nefericire, salariile nu au avut acoperire în productivitatea muncii. Asta ce înseamnă pentru români și trebuie să înțeleagă? Ați mințit românii. Asta înseamnă că Guvernul liberal i-a mințit pe oameni oferindu-le ceva ce nu avea acoperire în realitate. Ați făcut cadouri otrăvite pe care acum românii trebuie să le plătească îndoit și din cauza crizei, pentru faptul că nu ați pus bani deoparte, în vremuri mai bune, pentru vremuri, așa cum sunt acum, mai dificile.

Se mai spune în conținutul moțiunii că acest proiect de lege ar reprezenta un exercițiu de imagine al Guvernului. Vreau să știți foarte clar: după 20 de ani, România nu își mai poate permite amânări. Guvernarea dumneavoastră n-a avut curajul și nici forța să facă aceste reforme ale statului. Dacă ele nu sunt făcute, nu vom face altceva decât să adâncim în continuare criza, să păstrăm privilegiile și din sistemul de salarizare și din alte sisteme, nu vom face altceva decât să punem în pericol plata corectă a salariilor și a pensiilor în această țară.

De aceea, sistemul trebuie să fie corectat, reforma statului trebuie dusă mai departe, chiar dacă ea, repet, presupune și costuri politice. Acest Guvern și-a asumat responsabilitatea punându-și în joc chiar existența sa, să vină în fața dumneavoastră și să ceară acest proiect de lege atât de necesar reformei statului român.

Nu în ultimul rând, autorii moțiunii spun că, prin procedura de asumare a răspunderii, s-au încălcat prevederile constituționale. Vreau să fiu iarăși foarte clar și explicit: tot ceea ce am propus este exact în limita și în cadrul Constituției. Art.114 din Constituție dă dreptul Guvernului să vină să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, program sau declarație de politică generală. Am avut trei ședințe consecutive ale Camerelor reunite ale Parlamentului în care, în baza textului constituțional, Guvernul a venit cu forță și curaj să-și asume răspunderea pe trei proiecte, astfel încât din toate punctele de vedere, procedura constituțională este respectată.

E adevărat, ceea ce face diferența între actuala guvernare și fosta guvernare este voința politică de a face aceste reforme ale statului, de a adopta o lege corectă, dreaptă pentru 22 de milioane de români și pentru a elimina privilegiile pe care dumneavoastră le-ați impus în sistemul de salarizare.

În aceste condiții, doamnelor și domnilor parlamentari, pentru a nu frâna, pentru a nu opri procesul de reformă a statului, vă solicităm, în numele Guvernului, să respingeți moțiunea inițiată de către foștii guvernanți.

Vă mulțumim. (Rumoare, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru prezentarea făcută, punctul de vedere cu privire la moțiune. Și anunț, în același timp, Executivul că, din totalul celor 60 de minute alocate, au epuizat 30 de minute. Acum, intrăm în dezbaterile generale și dăm cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Pot să vă spun că, în momentul de față, sunt înscriși la cuvânt 9 deputați și senatori, 2 de la PD-L, unul de la PSD, 4 de la PNL, reprezentantul Grupului UDMR și reprezentantul Grupului minorităților naționale.

Pentru început, îi dau cuvântul domnului Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Complexul de argumente ale acestei moțiuni are la bază un fundament slab, rușinos pentru un astfel de act.

Proiectul privind Legea salarizării unice vine într-o perioadă de apogeu a salariilor din sistemul bugetar, salarii uriașe și discriminatorii pentru restul societății. Era timpul ca în domeniul salarizării publice să fie introdusă o singură lege care să clarifice haosul legislativ din ultimii 20 de ani.

Guvernul a dat dovadă de curaj și profesionalism arătând că, în sfârșit, aparatul guvernamental este capabil să conceapă acele legi care trebuiau puse în practică de mulți ani. Incompetența de care este acuzat Guvernul are de fapt, în substratul ei, o frustrare născută din incapacitatea Guvernului PNL-UDMR de a găsi o soluție pentru sistemul bugetar românesc.

Moțiunea debutează cu un argument populist care sună astfel: "cetățenii de azi nu trăiesc bine". Dar oare cetățenii de ieri trăiau mai bine? Erorile trecutului sunt repercusiunile asupra prezentului. Cetățeanul de azi a ajuns în situația de a nu fi capabil să-și plătească datoriile rezultate în urma creditelor luate pe baza minciunilor Guvernului Tăriceanu, care a încurajat împrumutarea populației, chiar dacă efectele crizei se știau dinainte ca ea să apară și în România.

Creșterea economică anunțată anul trecut avea de fapt un substrat nesănătos. Deciziile eronate ale fostului Guvern se fac simțite astăzi. Consider că cetățenii de astăzi sunt suficienți de inteligenți pentru a înțelege motivul pentru care au fost luate aceste măsuri.

Guvernul Boc este acuzat de lipsă de realism, însă tocmai realismul situației economice actuale a condus la conceperea unei astfel de legi. Cine vorbește de fapt prin această moțiune? Cine este în spatele ei și stă tăcut dar revoltat? Să fie oare acei bugetari ale căror salarii erau atât de mari încât sfidau chiar și mediul privat? Sau angajații care cumulau pensia cu salariul, aceștia se simt neîndreptățiți pentru că robinetul risipei s-a închis și pentru ei.

În textul moțiunii, PNL și UDMR ne recomandă ca în perioada de criză să facem economii și nu strategii. Guvernul Boc pune în practică strategiile care nu au fost nici măcar concepute de către fostul Guvern, chiar dacă era cunoscut faptul că urmează o criză financiară și economică ce va afecta și țara noastră.

Anul trecut, Guvernul Tăriceanu anunța cu surle și trâmbițe o creștere economică și se lăuda cu reușitele sale. Acum, însă, prin această moțiune, vine în contradicție cu el însuși. Textul sună așa: "Numai o economie puternică bazată pe ritmuri succesive de creștere poate să susțină o grilă de salarizare unitară", adică acea creștere economică mult mediatizată era de fapt una slabă și nesustenabilă.

PNL și UDMR se consideră o anexă a puterii executive, deoarece nu le-au fost aprobate toate amendamentele. Reamintim faptul că 39 din amendamentele propuse de toate grupurile parlamentare au fost introduse în noul proiect de salarizare. Din păcate, majoritatea amendamentelor concepute de către PNL și UDMR au fost neserioase și neaplicabile, astfel încât aceste partide nu pot fi considerate nici măcar o roată de rezervă al unui angrenaj politic.

Gruparea PNL-UDMR trebuie să recunoască faptul că a comis greșeli enorme atunci când a guvernat țara. Atacarea Guvernului PD-L-PSD, prin afirmații de genul "nu pot relansa economia românească" subliniază minciunile pe care ei ni le-au spus ani de-a rândul că economia a cunoscut cea mai mare creștere din ultimii ani, că populația o duce mai bine și așa mai departe.

Inechitatea socială trebuie să dispară și doar prin aceste măsuri se poate face curățenie în sistem. Mult lăudatul Guvern Tăriceanu a condus iresponsabil și irațional sistemul bugetar și totuși mai are curajul să atace actualul Guvern. Guvernul Boc este singurul care a avut curajul de a face ceva concret. Promisiunile și praful în ochi aruncate până acum au scârbit și au făcut să scadă încrederea în clasa politică. Scopul Parlamentului este de a găsi soluții imediate, nu pierderea timpului cu moțiuni copiate la indigo și desprinse din opera lui Caragiale.

Nodul în papură căutat de parlamentarii PNL și UDMR reflectă invidia că acest proiect și-a găsit finalitatea. Această moțiune este o sinteză a frustrărilor unor partide care au avut puterea, s-au încununat în farmecele ei și au eșuat. Acum, însă, își acuză propria incapacitate de a guverna. După noi, potopul! Acesta a fost principiul de bază al guvernării trecute.

Tot în această moțiune sunt criticate dur și organismele internaționale precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Domnilor parlamentari,

Doar PNL-ul și UDMR-ul sunt în măsură să creeze măsuri, restul instituțiilor nu sunt bune la nimic? Proasta informare conduce la îndoială. Dialogul public, cuvântul cheie al moțiunii, a fost respectat. Legea a fost concepută împreună cu reprezentanți ai ONG-urilor și sindicatele. Guvernul a acceptat ultima propunere a sindicatelor de a reduce diferența dintre salariile minime și cele maxime de la 1 la 15, la 1 la 12.

Astfel, toți coeficienții cuprinși între 9 și 15 au fost comprimați între nivelurile 9 și 12. Guvernul a propus majorarea salariului minim la 705 lei pentru anul viitor, însă patronatele ar fi de acord cu cel mult 650 de lei, argumentând că majorarea salariului minim nu se justifică, în condițiile în care nu are loc o creștere economică corespunzătoare precum și o creștere a productivității muncii.

În formularea proiectului de lege s-a ținut cont de solicitările sindicatelor, dar și de constrângerile bugetare impuse de respectarea indicatorilor macroeconomici, negociați prin acordurile pe care România le-a încheiat cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. Astfel, media creșterilor salariale până în 2015 va fi de 57%. În sănătate, media va fi de 78%, iar în unele domenii unde salariile sunt foarte mari, acestea vor fi înghețate.

Problema sindicaliștilor nu constă în faptul că la anumite categorii sociale salariile se dublează. De exemplu, medicilor rezidenți li se dublează salariul, dar nu aceasta este nemulțumirea lor, ci plasarea pe aceeași treaptă de remunerație cu alte categorii profesionale, considerând nedreaptă compararea acestor sectoare de activitate. Aceste nemulțumiri considerăm că sunt absurde, deoarece salariul a crescut. Și mă întreb: contează doar mândria profesiei?

De o creștere accelerată a salariilor vor beneficia cei care se află astăzi la baza piramidei, respectiv, profesorii, medicii și funcționarii publici, concomitent cu înghețarea drepturilor salariale existente la vârful piramidei.

Nimeni nu a reușit până acum ceea ce a reușit Guvernul Boc doar în jumătate de an. În 20 de ani nici un Guvern nu a reușit să-și asume răspunderea pe o anumită lege care să producă efecte pe termen mediu și lung.

Legea salarizării unitare nu instituționalizează jaful din buzunarul românilor, ci ia înapoi ceea ce au jefuit guvernanții prin măsurile populiste și demagogice puse în practică la compensare cu câteva sute sau mii de voturi.

Discriminarea între categorii distincte de bugetari este doar în viziunea liberalilor care au dat publicității tot felul de variante false și au introdus în opinia publică tot felul de erori prin interpretări greșite. "Grila strâmtă", spun liberalii, pe care și-o imaginează opoziția, este chiar reversul: bugetarilor discriminați ani de-a rândul li se face acum dreptate. Și n-ar trebui să conteze culoarea politică a celor care, în sfârșit, au găsit o soluție pentru ei.

Actualului Guvern nu-i este frică de o eventuală demitere, deoarece a dat dovadă de coloană vertebrală, de competență și nu s-a temut de asumarea unei legi în care și-a pus încrederea că va aduce schimbarea de care are nevoie societatea noastră după 20 de ani.

Tendința morbidă de a mușca, indiferent dacă adversarul are sau nu dreptate, a contribuit din plin la punerea pe tapet a moțiunii. Șuvoaiele de înțelepciune care s-au concentrat împotriva legii salarizării dă senzația de participare activă la treburile țării.

Reamintesc PNL-ului și UDMR-ului că orice hotărâre importante pentru țară este luată de cei care reprezintă interesele cetățenilor. Alegerile democratice deleagă puterea, iar dialogul public pe care-l invocă riscă să aibă ca rezultat disiparea ideilor valoroase în marea masă a opinenților.

PNL și UDMR cad în propria capcană. Dacă ei au acționat doar pentru interese politice, au impresia că și acum procedează la fel. Lipsa de scrupule prin care se manifestă aceste partide însumează o capodoperă a gândirii comuniste. Dacă ei nu au reușit, de ce se reușească alții?

Cu regret constat faptul că scopul moțiunii nu este unul de sprijin pentru cetățeni, ci un motiv de a da tonul campaniei electorale.

Închei această declarație cu dorința de a-i felicita pe toți cei care au trudit pentru conceperea unui sistem funcțional de salarizare a sectorului bugetar.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 

(În continuare, conducerea lucrărilor ședinței este preluată de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat 10 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator.

Și se pregătește domnul Crin Antonescu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O să vă prezint în câteva cuvinte observațiile și punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat și al Partidului Conservator în legătură cu această lege de mare importanță pentru organizarea societății românești și pentru funcționarea instituțiilor din România.

O să vă spun pentru început că toate partidele politice în perioada electorală, cel puțin a anului trecut, dar și înainte chiar cu câteva luni bune, au vorbit despre nevoia unei asemenea legi. Am vorbit și noi, social-democrații și Partidul Conservator în perioada electorală și am vorbit cu justețe și cu justificare. Am fost de acord să se producă o asemenea lege și am purces la elaborarea ei cu sinceritate și, în același timp, respectându-ne promisiunea. În acest sector, lucrurile derapaseră pur și simplu de ani și ani de zile, din refuzul de a recunoaște deschis posibilitatea sau nevoia unor modificări salariale în anumite sectoare, din teama, în general, a guvernelor și în special a guvernelor din ultimii 5 ani, de a crea modificări într-un sector, pentru că inevitabil se creează nemulțumire sau solicitare de modificare și în alt sector.

Din punctul acesta de vedere, am avut, de la bun început, toată intenția de a produce o asemenea lege și salutăm faptul că ea a fost elaborată.

Această lege, de fapt, are susținerea noastră, a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, pentru trei elemente cheie.

În primul rând, a creat un sistem mult mai apropiat de țările civilizate, dezvoltate, de Europa Occidentală în sistemul de salarizare din domeniul bugetar. Un raport al salariilor de 1 la 12, care este - repet - mult mai apropiat, încă nu atinge raportul unora dintre țările occidentale, dar este mult mai apropiat de acestea, ceea ce înseamnă, nimic altceva decât micșorarea substanțială a decalajelor care, din păcate, în societatea românească excelează.

Din păcate, în continuare, societatea românească reprezintă poate în cel mai înalt grad, în Europa, o situație a decalajelor între nivelul de sărăcie și sărăcie extremă și bogăție, între nivelul de dezvoltare a mediului rural și a celui urban, între diverse capacități de a-ți câștiga drepturile la o existență demnă.

Din acest punct de vedere, acest principiu social-democrat l-am sprijinit și-l sprijinim și credem că este un câștig că s-a redus de la 1 la peste 30 de ori un salariu în sistemul bugetar, la 1 la 12, cu atât mai mult cu cât criteriile prin care aceste salarii erau alocate în sistemul bugetar nu erau nici valoarea socială a muncii, nici valoarea personală a efortului respectivului bugetar ci, pur și simplu, capacitatea grupului respectiv de a face un lobby guvernamental, ca să nu spun că reprezintă o clientelă guvernamentală, sau capacitatea celui care conducea sectorul, de a-și impune un punct de vedere pentru o plată substanțial crescută în sectorul pe care dânsul îl conducea.

Acest arbitrariu s-a reflectat în creșterea salariilor nu prin creșteri salariale propriu-zise, ci prin creșterea a ceea ce în mod fals s-au numit o serie de compensări, o serie de sporuri pentru diverse domenii, care ajunseseră pur și simplu de domeniul fanteziei.

Din acest punct de vedere, iar suntem de acord că punerea în realitate a sistemului salarial, și nu escamotarea sau completarea salariilor, escamotarea acestei realități prin așa-zise sporuri, este un câștig pentru întreaga societate românească și cred că acest lucru bun trebuie sprijinit.

Un alt principiu care a stat la baza elaborării acestei grile a fost creșterea salariilor mici, în raport cu salariile mari. Sau, mai bine zis, în perspectiva viitorilor 5 ani, viteza de creștere a salariilor mici, expusă deja aici, este mult mai mare decât creșterea salariilor mari, ca să se poată ajunge de la raportul la 1 la 30, de unde plecăm astăzi, peste 1 la 30, la acest 1 la 12.

Și, în fine, dar nu în ultimul rând, faptul că drepturile câștigate nu au fost nicio clipă puse sub semnul întrebării, că drepturile câștigate rămân aceleași, salariile urmând, prin creșterea salariilor mici către cele mari, să atingă acest deziderat în viitorii ani.

Toate aceste principii sunt principii pe care le împărtășim și care sunt valabile și sunt profund ancorate în filozofia noastră și în doctrina noastră social-democrată.

Atât această echitate salarială, cât și stimularea debutanților în sistemul bugetar, ca și păstrarea drepturilor câștigate, au fost elementele de bază care ne-au făcut să susținem o asemenea lege.

Trebuie să recunoaștem că aceste principii au fost destul de repede adoptate, și negocierile în prima fază a Legii salarizării s-au sfârșit printr-un acord larg al partenerilor sociali, un acord larg al sindicatelor care au participat în continuu și au fost invitate să participe în continuu, de către miniștrii și de către ministrul muncii, în special, social-democrat, pentru a ajunge la soluții acceptabile în comun.

Nu-i nimic de neînțeles că într-un moment de modificare a salariilor și în momentul în care se creează o ierarhie în sistemul salarial există și nemulțumiri. Există nemulțumiri față de corecțiile care s-au făcut, mai ales în zona salariilor mari. Dar, faptul că, în ansamblu, această grilă a avut în primă instanță a legii o largă susținere, ne face să credem că am făcut ceea ce trebuia.

Din păcate, însă, asupra a ceea ce se negociase și se elaborase în primă instanță, s-au suprapus comandamentele rezultate din Acordul de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, în principiu, sau cu partenerii noștri europeni.

Și aici aș vrea să spun - fără să mă preocupe să accentuez subiectul - că la capitolul realizările Guvernului anterior, Guvernului Tăriceanu, nu stăm, din punctul acesta de vedere, tocmai bine.

Pentru că, din păcate, în această perioadă, din 2004 decembrie, când Guvernul Năstase era schimbat, sau din ianuarie 2005, dacă vreți, ca să fim mai exacți, și când România cheltuia 4,9% din produsul intern brut, atât cât era el atunci, în ianuarie 2005, cu salariile bugetarilor, în decembrie 2008, în ianuarie 2009 ajunsese să cheltuiască, sau în anul în curs, dacă vreți, aproape 9%. 9% din produsul intern brut cu salariile bugetarilor însemna aproape dublarea volumului de cheltuit cu salariile, deși, în această perioadă creșterea semnificativă, pe motivul integrării europene în special, a produsului intern brut fusese vizibilă, o creștere în bună măsură irosită.

Așa că i-aș ruga pe semnatarii moțiunii să se mai gândească, nu numai să critice această acțiune pe care și dânșii au dorit-o, și dânșii au clamat-o, numai că n-au făcut-o, ci să-și asume și ceea ce astăzi România are de plătit.

Însă, această suprapunere a dus la reevaluări de două-trei ori a Legii unice pentru salarizare, ceea ce nu a făcut decât să tulbure înțelegerea și, dacă vreți, până la urmă, largul sprijin pe care l-am avut din partea sindicatelor, din partea partenerilor sociali și constrângerile impuse în evoluția acestor salarii și chiar în ierarhia lor au fost nedorite de noi.

Totuși, România are acest angajament. Poate că trebuia să știm mai bine când am angajat împrumutul și ce costuri avem, dar trebuie să recunosc că propunerea, care înțeleg că în ultimă instanță, de acord al Fondului este să reducem până în 2015 cheltuielile cu salariile bugetarilor la 7% de la aproape 9%, este o propunere realistă și, până la urmă, sănătoasă pentru economia sistemului românesc.

Deci, asumându-ne cu toții și această intervenție nedorită, pe care noi am apreciat-o ca neavenită, asupra Legii salarizării și grilei inițiale de salarizare, totuși, trebuie să spunem că ceea ce urma era continuarea și nevoia de a continua dialogul cu partenerii sociali și cu sindicatele.

Prevederea actuală, așa cum a fost ea introdusă la angajarea răspunderii Guvernului, ca acest dialog să continue încă 6 luni de zile cu partenerii sociali pentru a îmbunătăți, perfecționa, amenda și, dacă vreți, repara, acolo unde s-au strecurat greșeli în viteza în care, sub presiunea acordului cu Fondul Monetar s-au făcut modificările impuse, cred că este corectă și ne face să spunem că, de fapt, angajarea răspunderii a fost pe un lucru absolut-cheie, necesar societății românești și că, până la urmă, Guvernul a decis corect să continue după această angajare discuțiile cu sindicatele, cu partenerii sociali pentru perfecționarea legii.

În aceste condiții, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat și Partidului Conservator nu vor vota această moțiune. Spun asta, pentru a înlătura tentația sau tentativa oricărei speculații.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat 13 minute din timpul alocat grupului parlamentar din care faceți parte.

Urmează să ia cuvântul domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vreau să vorbesc astăzi, în această dezbatere, nu doar în numele semnatarilor moțiunii, nu doar în numele inițiatorilor liberali, ci în numele tuturor acelora, cetățeni români care nu sunt parlamentari, care nu sunt în această sală și care sunt victimele răspunderii pe care, chipurile, o asumați, domnule prim-ministru.

Evident, nu am, nu pretind un mandat special din partea acestor oameni. Ei sunt reprezentați de sindicate, de confederații sindicale, de asociații profesionale, de alte forme specifice.

Nu pretind acest mandat, dar sunt sigur că acești oameni, în calitatea lor de cetățeni ai României, au dreptul de a fi reprezentați și exprimați în acest Parlament care este al lor, domnule prim-ministru, nu al Președintelui țării, nu al șefilor de partid, nu al baronilor de toate culorile.

Și dacă, într-adevăr, dumneavoastră puteți, printr-o procedură, cu discutabilă interpretare constituțională, să reduceți la tăcere opoziția, dacă puteți să introduceți asupra lor, acestor oameni care nu sunt aici, legi de o asemenea importanță, fără dezbatere, fără negociere, fără dialog, fără vreun acord, ei, bine, dați-mi voie să vă spun că vorbesc și în numele lor și dați-mi voie să vă declar oficial, aici, în Parlament, care va redeveni la sfârșitul acestui an centrul firesc și legitim al vieții politice românești, că din orice postură politică mă voi afla voi face tot ce pot pentru ca aceste legi incoerente, abuzive, inechitabile și neconstituționale să-și înceteze efectul, să fie abrogate sau să fie modificate. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Vă informez, de asemenea, domnule prim-ministru, că, în vreme ce ne prezentați binefacerile acestei legi, ca să nu vorbim decât de ea, un reprezentant al Fondului Monetar Internațional spunea deja că fondul nu-i de acord nici cu această lege, că nici asta nu este bună să vă dea tranșa și că trebuie s-o modificați și p-asta. (Aplauze.)

Vorbiți, domnule prim-ministru, cu voioșia unui statistician cum am cunoscut amândoi în tinerețile noastre, despre 22 de milioane de români. 22 de milioane de români nu sunt o cifră din colecția statistică a dumneavoastră sau a comisiilor prezidențiale. 22 de milioane de români înseamnă și cei care ne-au votat pe noi, cei din opoziție, PNL, UDMR. Între cei 22 de milioane de români se numără și confederațiile sindicale ale profesorilor, ale medicilor, ale funcționarilor publici, ale magistraților, ale polițiștilor care fac parte dintre cei 22 de milioane de români și nu sunt mulțumiți, nu sunt fericiți ca dumneavoastră de această lege.

Aici sunteți 73%. Aici puteți face ce vreți. Și evident că asta faceți. Dar România nu este în proporția asta. Și România, care are încă un Parlament, merită să vorbim, atât cât putem, în numele ei.

Nu există două Românii, domnule prim-ministru. Există o Românie de a cărei existență sper că sunteți conștient. O Românie în care oameni sunt în grevă, oameni sunt în stradă - unii ca să protesteze, alții pentru că nu mai au de muncă. Există o Românie cu oameni încă în birouri, care nu mai fac altceva decât să discute cine rămâne, cine pleacă, cine are salariu mai mare, de ce are salariu mai mare, de ce are salariu mai mic. Există o țară în care magistrații stau - strâmb, sau drept, nu știu, dar nu mai judecă. Există o țară în care armamentul din dotarea găștilor de interlopi se aude mai tare decât armamentul forțelor de ordine. E o țară în care polițiștii nu mai au benzină și e o țară în care, deși dumneavoastră respectați cu strictețe ordinele Președintelui, nu mai există ordine pe stradă, în instituții și în mințile oamenilor.

Dumneavoastră credeți, poate, că există și o a doua Românie - România de duminică, România de televizor, România "cașcavelei" lui Băsescu și a nunților gigantice ale lui Geoană. Poate credeți că România grupurilor de cetățeni care vă ies în cale veseli și care vor să-l atingă pe marele bărbat e cea reală.

Domnule prim-ministru, sunteți, împreună cu Guvernul dumneavoastră, ca un mecanic de locomotivă... beat. Și nu-mi luați în nume de rău - beat de euforie, beat de euforia reformei. (Aplauze.)

Vă închipuiți că, după 20 de ani, România beneficiază, în fine, de reformele lui Boc, că după 20 de ani reformați statul și chefuiți, domnule prim-ministru, împreună cu miniștrii dumneavoastră, chefuiți în locomotivă, faceți adevărate orgii, vă fugăriți între dumneavoastră, o fugăriți pe doamna Andronescu s-o aruncați pe geam, o ține domnul Geoană de picioare, încercați să vă aruncați unii pe alții. (Aplauze.)

Dar, vă anunț cu durere, domnule prim-ministru, vagoanele s-au decuplat, vagoanele deraiază, oamenii trăiesc după principiile "Scapă cine poate", "Dumnezeu cu mila!".

Veniți cu cifre extraordinare, de-mi vine să-mi retrag semnătura de pe moțiune. E o fericire în România asta!

Domnule prim-ministru, eu știu că luați cuvântul Președintelui drept lege. Dar nu cumva credeți că rapoartele prezidențiale au devenit lege și ați tras ceva prafuri ușoare? (Aplauze.)

Vă întreb cu tot respectul. Chiar așa de bine e în România? Chiar așa de bine este pentru profesorii de toate vârstele, de toate gradele? Chiar așa de bine e-n România pentru toate aceste categorii profesionale care vă cer măcar să stați de vorbă? Chiar ne puteți minți pe toți că ați negociat, că ați căzut de acord? Nu se poate, nu se poate numai din locomotivă, domnule prim-ministru! Și mergeți repede! Dar mergeți înapoi, mergeți cu o viteză astronomică înapoi. Opriți-vă, domnule prim-ministru! Opriți-vă! Pentru că țara, cu adevărat, e-n vagoane. Și, vă repet, vagoanele s-au decuplat și vagoanele sunt deraiate și oamenii aceia nu au nicio vină.

Eu cred că o astfel de lege, așa cum spuneam, sub multe aspecte ale ei, incoerentă, care nu generează ordine, care nu generează reformă, care generează haos și dezordine, care e neconstituțională și o vom ataca și pe aceasta la Curtea Constituțională, o astfel de lege va intra în vigoare. Veți veni probabil cu o altă asumare, că o să vă pună Fondul Monetar Internațional - e normal - și veți continua să o prezentați ca pe triumful reformei.

Domnule prim-ministru, reforma presupune, într-adevăr, curaj. Reforma nu e totdeauna populară și întotdeauna în mine, oriunde m-aș afla, veți avea un partizan și un om solidar întru reformă.

Dar ceea ce faceți dumneavoastră sau vă închipuiți astăzi că faceți n-are nimic de-a face cu reforma.

Nu mai vorbiți de curajul fostului Guvern! O dată, pentru că se năștea un copil, dacă vă apucați de treabă, de când acel Guvern nu mai guvernează. Sunt 9 luni de zile de când Guvernul precedent e de dimineață până seara acuzat de toate relele din lume. De 9 luni de zile țara asta este pradă războiului celor patru roze - că avem și noi aristocrația noastră, nu-i așa? Și sunteți înrudiți, ca și dinastiile engleze care s-au bătut în războiul celor două roze.

Și dumneavoastră vă închipuiți că faceți reformă. Nu faceți, domnule prim-ministru!

Dumneavoastră n-ați făcut nimic, decât să aveți un program de guvernare pe care ar trebui să-l comunicați românilor limpede: "Nu puteți voi plăti, cât putem noi împrumuta". Ăsta e Programul dumneavoastră de guvernare. (Aplauze.)

Dumneavoastră veniți să vorbiți de datorii? Dumneavoastră știți, poate nu știți, că nu o să le plătiți dumneavoastră, cât are România de plătit și de ce? Știm foarte bine politica Fondului Monetar Internațional și noi cu dumneavoastră avem ce avem, nu cu Fondul.

Fondul Monetar Internațional, știm bine și din alte vremuri, înseamnă, în cel mai bun caz, blocarea pensiilor, blocarea salariilor, șomaj și așa mai departe.

Guvernul pe care-l criticați a avut curajul să demonstreze că se poate fără Fondul Monetar Internațional pentru prima dată după 1990 și că se poate dezvoltare cu adevărat doar fără Fondul Monetar Internațional.

Problema este că Fondul Monetar Internațional a anunțat deja că, după ieșirea din criză, își va înăspri condițiile.

Cu alte cuvinte, spuneți-le românilor că, după ce veți declara dumneavoastră criza încheiată, abia de atunci îi așteaptă criza.

Domnule prim-ministru, suntem oameni cam de aceeași vârstă. Și am apucat cu toții, ca atâția compatrioți de-ai noștri, povestea generațiilor de sacrificiu. Povestea lui "vom face, vom stabili", "la cincinalul următor", "la mandatul următor", "vom face", "vom trăi bine...".

Domnule prim-ministru, românii au dreptul de a trăi cât se poate de bine acum, nu când vor rapoartele prezidențiale, nu când le prognozați dumneavoastră și Fondul Monetar Internațional.

Românii trebuie să știe că, după ce se va încheia și la noi criza, îi așteaptă o altă criză și o nouă generație de sacrificiu.

Eu, stimați colegi, regret foarte sincer că povestea mică și tristă, povestea politică mică și tristă a domnului prim-ministru Emil Boc e foarte sugestivă pentru povestea mare și tot tristă a României.

România, contrar tuturor aparențelor, are un prim-ministru. Uitați-l aici! Pe domnul Emil Boc! Este! (Aplauze.)

Și, cu tot respectul, îmi aduc aminte, domnule prim-ministru, când erați deputatul de opoziție Emil Boc, și amândoi și atâția colegi veneam aici, tot în locul acesta. Și vorbeam de partidul-stat, de asumarea pachetului de legi anticorupție al Guvernului Adrian Năstase, în 2003, de toate lucrurile pe care nu le consideram în ordine, pentru că respectam Parlamentul. Mica și trista dumneavoastră problemă este că ați ajuns, dintr-un deputat cu convingeri democrate, un fel de ajutor al Președintelui-stat, care ne explicați azi de ce nu mai e bună dezbaterea parlamentară, de ce vă grăbiți, de ce numai dumneavoastră și obscurii dumneavoastră funcționari știți adevărul despre România.

E multă tristețe în povestea asta, pentru că nu-i doar povestea unui om de la Cluj care a făcut carieră la București.

E povestea foarte multor oameni care au primit încrederea românilor și care azi își bat joc de ea.

Stimați colegi,

Noi vom vota aici - și vom vota nu pentru Legea salarizării domnului Emil Boc și compania. Vom vota, încă o dată, dacă aici e Marea Adunare Națională sau aici e Parlamentul României.

La sfârșitul acestui an, va trebui să ne regăsim, ca oameni politici, aici. Aici e centrul vieții politice.

Nu știu cine va fi Președintele României. Știu cine nu va mai fi Președintele României. (Aplauze.)

Și, indiferent cine va fi Președintele României, tot noi, cu toții, cu toate partidele, va trebui să readucem la normalitate instituții, să readucem la normalitate o țară, să ne luptăm cu adevărat, pentru a repune pe șină nu atât locomotiva care, ducă-se, ci vagoanele, pentru că vagoanele sunt pline.

Și vă rog, stimați colegi, să votăm astăzi în așa fel încât la iarnă, când ne vom reîntâlni, respectând acest for ca pe forul suprem al vieții politice românești, să nu ne fie rușine unii de alții.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze îndelungi din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule senator, vă cer scuze, ați epuizat, din timpul alocat dumneavoastră, 14 minute. (Aplauze îndelungi din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Înțelegem că e un bis.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor și se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnilor președinți de ședință,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni,

Stimați colegi,

Înainte de a trece la subiectul moțiunii, țin să specific un singur lucru: gestul Guvernului de a-și angaja răspunderea pe trei legi deodată a forțat limitele constituționale și procedurale. A fost ca și metoda Maradona: a dat gol cu mâna, dar nu a văzut arbitrul.

Dar avem noi arbitru? Nu! Nu avem! Avem numai jucători. Dar, din păcate, nu sunt profesioniști. Sau, mai precis, avem beneficiari de capital electoral. A forța limitele legii tocmai în instituția țării care face legi înseamnă nu numai un prost exemplu, înseamnă relativizarea statului de drept.

De acum înainte, orice Guvern va putea invoca precedentul și va putea să-și asume răspunderea pe 3, 4 sau 20 de legi deodată, punând în paranteză Parlamentul, așa cum ați făcut dumneavoastră.

Și, acum, despre moțiune.

Uniunea Democrată Maghiară nu contestă necesitatea reglementării unitare a regimului de salarizare în sistemul bugetar și consimte la eliminarea discrepanțelor nejustificate dintre diferitele categorii socio-profesionale. Însă, nu trebuie tratat cu superficialitate demersul legislativ prin care aceste obiective se pot realiza, pentru că astfel va ieși ce v-a ieșit dumneavoastră, doamnelor și domnilor miniștri ai Coaliției PSD-PD-L, adică o lege care se află în opoziție cu interesele cetățenilor.

Jocul dumneavoastră preferat, de asumare a răspunderii și evitare a Parlamentului, va deveni un flagel greu de controlat pentru democrație, iar oamenii nu vor mai înțelege dacă dumneavoastră îi slujiți pe ei sau, ceea ce este foarte grav, dacă cetățenii ar trebui să se supună dumneavoastră necondiționat.

Această sfidare fără precedent a Parlamentului este doar una dintre laturile problemei. Noi am inițiat această moțiune și pentru faptul că legea este în așa fel concepută, încât povara acestei așa-zise legi reformiste va cădea pe umerii celor mulți și necăjiți.

Bănuiam că ați observat, nimeni dintre cei vizați nu este de acord cu această lege.

V-am auzit, domnule prim-ministru, spunând că totul este în regulă cu acest proiect de lege. Vedeți o societate fericită, oameni relaxați.

Domnule prim-ministru,

Haideți să schimbăm ochelarii, poate că, prin ochelarii mei, veți vedea realitatea. Nimic nu este în regulă în această țară și vă rog frumos să scrieri în agenda dumneavoastră, undeva pentru ziua de 20-21 decembrie: "Guvernul Tăriceanu, Coaliția PNL-UDMR va fi cea mai frumoasă amintire a ultimilor ani pentru toți cetățenii României, până la sfârșitul anului". (Aplauze.)

Problema problemei este că acest proiect de lege vine în plină criză, odată cu alte măsuri grave din punct de vedere social: disponibilizări, concedii fără plată obligatorii și o nesiguranță generală a zilei de mâine.

Analiza textului legii a evidențiat faptul că proiectul pe care Guvernul și-a asumat răspunderea are carențe mari, ale căror efecte, pe termen lung, sunt fie negative, fie foarte greu de estimat.

Guvernul conferă legii un caracter temporar și tranzitoriu, ceea ce denotă faptul că nu ați știut sau nu ați vrut să rezolvați problema majoră a salarizării bugetarilor. Cu toate că legea pune accent, cel puțin afirmativ, pe criteriul importanței sociale a muncii, ca să vă dau un exemplu, tot sistemul medico-sanitar este, în mod vădit, nedreptățit față de alte categorii, fapt ce va contribui la continuarea exodului medicilor și asistenților spre serviciile medicale din străinătate, unde găsesc respect pentru munca depusă și un salariu meritat, un salariu decent.

Acest proiect de lege nu ține cont nici de munca educatorilor, învățătorilor și a profesorilor și de faptul că de dăruirea și de competența lor depinde viitorul generațiilor tinere. Și această categorie socio-profesională este, în mod revoltător, dezavantajată de această lege, angajată parcă fără responsabilitate de către Guvern.

Nici în sistemul judiciar lucrurile nu stau foarte diferit. Dovada este protestul magistraților, care durează de câteva săptămâni datorită inflexibilității Guvernului PSD-PD-L.

Ați reușit să blocați un sistem întreg și să suspendați un drept fundamental oricărui cetățean: accesul liber la justiție.

Se pare că, prin această lege, nu ați urmărit decât să vă prefaceți că munciți înainte de alegeri și că vreți să respectați, chipurile, angajamentele față de Fondul Monetar Internațional, o scuză destul de subțire față de multe familii pe care sunteți pe cale să le pedepsiți cu această lege.

În spiritul poruncii "Să trăiți bine!", bugetarii vor lucra mai mult pentru un salariu mult mai mic, menținându-se doar nivelul contribuțiilor la bugetul de stat.

Domnule prim-ministru,

Vă felicit pentru aceste măsuri de echitate socială.

Țin să precizez încă o dată: parlamentarii UDMR sunt cu totul de acord cu principiul unei legi a salarizării unitare. Dar această lege trebuie să fie bine construită, cu efecte predictibile pe termen lung și să fie elaborată cu acordul partenerilor sociali și, mai ales, ea ar trebui adoptată într-un moment în care economia să se afle în creștere, nu pe timp de criză.

Stimați colegi parlamentari,

Vă invit să votați această moțiune.

Dacă demersul comun al opoziției, totuși, nu va avea sorți de izbândă, bugetarii mai au o șansă.

Spre deosebire de alte dăți, acum ar fi momentul ca președintele Băsescu să intervină în limitele atribuțiilor sale constituționale și să redea Parlamentului atribuțiile prevăzute de Legea fundamentală. Citez din Constituție, art. 114 alin. (4): "În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere." Îi revine, deci, marea responsabilitate de a stopa demersul inconștient al Guvernului și de a restabili echilibrul dintre instituțiile statului, de a opri o nedreptate socială, comisă chiar de Guvernul a cărui naștere fusese visul domniei sale.

Conform spuselor sale, președintele republicii este de acord și cu opțiunile propuse chiar de Comisia prezidențială de analiză a regimului politic și constituțional din România, care, în raportul său, menționează posibilitatea de a renunța total la mecanismul angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege, fie impunerea unei limitări drastice.

Stimați colegi de la PD-L și PSD,

Vă invit să votați după conștiință, dar cu bilele la vedere, și apoi să mergeți fiecare în colegiile dumneavoastră, în care ați fost aleși, nu-i așa, uninominal; să vă priviți alegătorii în ochi și să le spuneți: "Am votat ca să vi se taie din salarii, am votat să trăiți așa cum vă descurcați". Iată măsurile sociale pe care le-ați promis în campania electorală.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota moțiunea de cenzură, fiindcă gestul Guvernului de a-și asuma răspunderea pe acest proiect este un gest cinic. Prin acest gest, Guvernul spune: "Suntem incompetenți, dar nu-i nimic, plătește poporul".

Vom vota moțiunea pentru a respecta rolul Parlamentului. Vom vota pentru moțiune ca Statul să-și respecte cetățenii.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat opt minute din cele zece alocate grupului dumneavoastră.

Îl rog să ia cuvântul acum pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea minorităților naționale, și se pregătește domnul senator Toader Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trebuie să vă mărturisesc că sunt pus într-o situație destul de ingrată. Avem o promisiune făcută, cea de susținere a Guvernului, pe care o vom respecta, adică nu vom vota moțiunea, dar, în același timp, credem că este un moment în care putem face bilanțul eșecului unui număr de măsuri care s-au adunat până acum. Și vom face și lucrul acesta.

Încă din ianuarie, vorbeam despre faptul că noi credem că sunt două lucruri care trebuie făcute simultan: unul care ține de restructurarea cheltuielilor și unul care ține de mărirea veniturilor. Și spuneam că, într-o lume care intră în depresie economică, o țară mică, cu o economie slabă, ca România, poate avea, își poate permite să ia măsuri care să-i asigure creștere economică.

Lucrurile nu s-au întâmplat așa. În loc să asistăm la o relaxare a fiscalității, care ne-ar fi adus într-o situație avantajoasă în raport cu țările care n-aveau încotro și trebuiau să ia alte tipuri de măsuri - țările mari, care au intrat primele în depresie - am asistat la o creștere a ei.

Mai mult, am asistat la revenirea Fondului Monetar Internațional. Eu nu cred că există, în ultimii 30-40 de ani, de când Fondul Monetar Internațional s-a abătut de la menirea lui inițială, cea trasată în înțelegerea de la Bretton Woods, și a început să devină un soi de consultant cu aceeași carte în mână, a oricărui stat, indiferent de cum arată în mod specific statul respectiv, eu nu cred că cineva poate veni cu o poveste de succes, rezultată din ingerința Fondului Monetar Internațional. Și mă întreb de ce nimeni nu-și pune problema dacă e cumva greșită cartea pe care o ține Fondul Monetar Internațional în mână.

Rezultatul, pentru noi, va fi unul din păcate pe termen lung și va încetini numai din această măsură orice viitoare creștere economică.

Faptul că Administrația nu se restructurează și bani din ce în ce mai puțini se împart la același număr de oameni, în aceleași structuri, ducând la venituri din ce în ce mai mici către acești oameni, nu va face decât să creeze frustrări tuturor celor din sistemul bugetar și nu va face cu nimic acest mecanism mai eficient.

România va avea, în continuare, o birocrație supradimensionată, inutilă, inflexibilă, care mai adaugă românilor puțin chin, pe lângă cel major, pe care-l aduce depresia economică.

Atenție! Depresia economică nu a trecut. Și nu va trece atât de repede.

Toate măsurile care s-au luat acum, cheltuind sume imense, nu România, cheltuind statele mari, sume imense, dau aparența unei ieșiri din criză. Din criză nu se va ieși.

Singurii care au ieșit din criză au fost cei din managementul marilor bănci din lumea asta, care au revenit la sistemul de bonusuri din 2008. Ei au revenit din criză. Pe bani publici, cheltuiți aberant de tot sistemul uriaș, socialist, în care trăiește omenirea, cu firme ale nimănui, cu state conduse pe ideea unor popoare de asistați și cu o ineficiență care crește.

Noi puteam face o excepție la situația aceasta. Puteam găsi soluția prin care să atragem investiții relaxând fiscalitatea. Puteam păstra locuri de muncă, făcând lucrul acesta. Am ales, ca de obicei, ca de 600 de ani încoace, să mergem în trend. Și trendul este acela care se vede.

Nu e timpul pierdut. Poate facem lucrul acesta într-un viitor apropiat. Oricum, cu o datorie în plus față de un organism aberant, care nu a dat rezultate nicăieri în lumea asta.

Da, nu vom vota moțiunea, pentru că am făcut o promisiune și ne ținem milimetric de toate promisiunile făcute. Dar asta nu înseamnă că este bine, asta nu înseamnă că direcția în care mergem este una corectă, asta nu înseamnă că, mult timp de acum înainte, nu vom ajunge ca și alte popoare care merg în această direcție greșită, să plătim din bani publici măsuri care nu duc nicăieri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl la microfon pe domnul senator Toader Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Domnilor președinți,

Și dragi colegi,

Doresc să expun punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal asupra moțiunii de cenzură prezentate în urmă cu trei zile de colegii parlamentari de la Partidul Național Liberal și de la UDMR. Ceea ce ne-a determinat să avem această reacție a fost faptul că, în momentul citirii moțiunii de cenzură, am observat că aceasta nu este altceva decât o altă minciună mare, mare de tot, a opoziției.

Fiecare paragraf al moțiunii nu este decât o inepție, a cărei țintă finală nu o reprezintă nicidecum actualul Guvern, așa cum dorește să reiasă din titlul moțiunii, ci actualul președinte al României.

Pe cale de consecință, am trecut la o analiză amănunțită a moțiunii, atât din punct de vedere politic, cât și al dreptului constituțional.

Dacă, din punct de vedere politic, este oarecum de înțeles că opoziția se agață de această procedură parlamentară pentru a combate Executivul, răstălmăcirea Constituției nu mai poate fi trecută, însă, cu vederea.

Încă din momentul justificării acestui act, veniți să ne prezentați faptul că moțiunea dumneavoastră se bazează pe un complex de argumente. Nimic mai fals! Moțiunea dumneavoastră se bazează pe un complex de inferioritate, generat de frustrările născute din incapacitatea cu care ați administrat treburile publice ale României.

Domnilor parlamentari care vă situați astăzi pe băncile opoziției, cu ce drept moral veniți să declarați că în perioadă de criză se fac economii? Aceasta, în condițiile în care Guvernul condus de premierul Emil Boc a reușit, prin programe și politici publice, să eficientizeze, să micșoreze cu mult cheltuielile publice, printr-o cheltuire corectă a veniturilor statului, un lucru nefamiliar guvernelor postdecembriste. Ei bine, și cu toate acestea, se poate observa statistic cum, în ultimele nouă luni, banul public a fost cheltuit responsabil și direcționat în zonele în care era strict necesar.

Guvernul Boc nu s-a lăfăit în banii statului, așa cum au făcut Cabinetele precedente, ci, dimpotrivă.

În al doilea rând, cum puteți vorbi dumneavoastră de economii, când, deși se știa încă din semestrul II al anului trecut că va urma o criză economică și financiară la nivel mondial, nu ați făcut altceva decât să risipiți resursele bănești ale țării.

Ați cheltuit atâția bani publici atât înainte de campanie, cât și în timpul campaniei, încât ați golit vistieria țării. Atunci nu v-ați gândit să faceți economii? De ce nu ați cuantificat efectele crizei? Sau poate nu aveau de ce să vă mai intereseze? Poate fi un lucru adevărat și acesta.

De asemenea, este rizibil că susțineți ideea potrivit căreia, în timpul crizei economice nu trebuie să se elaboreze strategii de dezvoltare.

Miniștrii Cabinetului Boc dau dovadă de curaj și își asumă orice provocare tocmai din dorința de a scoate cât mai repede România din criză.

Totodată, observ cu uimire cum schimbarea statutului, altfel spus trecerea de la putere la opoziție, produce schimbări radicale asupra concepțiilor umane.

La momentul prezentării moțiunii ați susținut că economia reală este cea privată. Total de acord, dar atunci cum se face, domnilor colegi de la PNL și UDMR că, în ultima parte a guvernării dumneavoastră, personalul bugetar a crescut exponențial. (Vociferări în rândul Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Atunci nu mai erați adepți ai unei filozofii oarecum liberale?

Vă afundați și mai mult atunci când declarați că numai o economie puternică poate fundamenta și susține o grilă de salarizare unitară. Păi, atunci, domnilor colegi, de ce nu ați avut astfel de inițiativă în perioade succesive de creștere economică, pe care le clamați că au avut loc în timpul guvernării dumneavoastră?

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL:

Așa e, tu ai rămas la Putere. Trădătorule!

Domnul Toader Mocanu:

Astfel spus, după ce am hotărât să aplicăm o cotă unică pentru impozitul pe venit, de 16% începând cu 1 ianuarie 2005, din dorința unei colectări mai eficiente, în ultima parte a guvernării, ați transformat o parte consistentă din acești bani în sporuri, indemnizații și alte sume, care au fost dirijate către protejații dumneavoastră.

Se afirmă în textul moțiunii că acest text produce discriminări. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, a discrimina înseamnă a face o deosebire, o distincție între mai multe elemente. Drept urmare, este normal ca o grilă de salarizare să facă deosebiri între veniturile cuvenite unor funcționari publici, în acord cu legea-cadru, care, la rândul ei, face deosebirea între funcționarul public de execuție și de conducere, pentru a vorbi numai despre o clasificare.

Erau mai corecte, din punctul dumneavoastră de vedere, diferențele de 30-40 de ori mai mari între venituri, care tolerau acele mărețe venituri pentru agențiile Cabinetului Tăriceanu II? Nu, domnilor colegi. Textul care consacră Legea salarizării unice nu afectează interesele majorității societății românești, ci dimpotrivă. Această lege corijează toate deficiențele din sistemul salarizării, perpetuate de toate guvernările care s-au succedat la cârma țării în ultimii 20 de ani.

Evident, vor fi și persoane ale căror venituri nu se pot justifica și care vor fi afectate de această lege. Practic, Guvernul Emil Boc schimbă optica, prin faptul că-i îndreptățește pe cei care muncesc. Nu perpetuăm, așa cum ați făcut dumneavoastră, acel pește răpitor, care se cheamă bugetofag și care era prezent în direcțiile și agențiile fostului guvern.

Referitor la schimbarea mentalității odată cu trecerea în opoziție, acuzați Guvernul Boc de încălcarea Constituției prin asumarea răspunderii pentru cele trei proiecte de lege.

Interpretarea îngustă a Constituției vă expune încă o dată, în plus, penibilului. Veniți ironic și ne spuneți că un proiect de lege nu înseamnă trei proiecte de lege. Excelent, domnilor! Dar acum, venim și vă întrebăm noi: în 14 iunie 2005, când Guvernul Tăriceanu și-a asumat răspunderea pentru Pachetul legislativ privind proprietatea și reforma în justiție, prin care era propusă modificarea a nu mai puțin de 17 acte normative, nu v-ați mai arătat contrariați. Asta doar pentru a vă oferi un exemplu.

Pe de altă parte, dacă veți consulta literatura de specialitate, veți observa că asumarea răspunderii pe un pachet de legi este o practică devenită cutumă a dreptului parlamentar.

Cum puteți afirma, domnilor colegi de la PNL și UDMR, că, prin Legea salarizării unitare, tinerii nu vor mai dori să acceadă în funcțiile publice, în condițiile în care salariul unui debutant din administrația publică va crește substanțial, iar tinerii pregătiți vor fi mai motivați să se angajeze în instituțiile publice? Și tocmai dumneavoastră, domnilor, vorbiți de îndepărtarea tinerilor cu studii de specialitate din administrația publică? Vă întreb: cu ce drept?

Să ne aducem aminte un pic de tinerii pregătiți prin Programul "Bursele guvernului". Pentru cei care nu cunosc un amănunt, problema o voi expune foarte pe scurt. Prin acest program, o serie de tineri au plecat să studieze în străinătate, în centre de renume, dar cu o condiție: atunci când revin în țară, să lucreze cel puțin cinci ani de zile pentru statul român, de pe poziții de manageri publici. Zis și făcut.

Tinerii plecați la studii, pentru care statul român, mai bine spus contribuabilul român, plătea burse de până la 30 de mii de euro anual, au fost trași pe sfoară de fostul Guvern. Deși au existat multe cazuri în care acești tineri ar fi avut posibilitatea să se angajeze în străinătate, aceștia au venit în țară, în vederea onorării contractelor. Și aici, ce să vezi, surpriză. Guvernul le-a spus multora dintre ei că mai trebuie să urmeze un curs la Institutul Național de Administrație. Adică, după ce ai studiat la Londra, Paris sau alte centre de elită, trebuie să te întorci la București, să continui un curs de trei luni, pentru că altfel nu ești destul de pregătit. Când, de fapt, un asemenea curs nu era decât o tragere de timp, majoritatea tinerilor nefiind angajați pe posturile de manageri publici.

Astfel spus, ați amăgit sute de tineri, spunându-le că, atunci când se vor întoarce în țară, vor avea putere de decizie, vor fi plătiți decent. Și când au revenit în țară, le-ați întors și dumneavoastră spatele. Mai mult decât atât, milioane de euro din banii contribuabililor s-au scurs fără ca aceștia să poată beneficia de expertiza tinerilor, dobândită peste hotare.

Tocmai pentru că așa înțeleg cei de la PNL și UDMR echitatea, sunt atât de înverșunați împotriva Legii privind salarizarea unică.

Totuși, cel mai surprinzător pentru mine este faptul că, un partid politic, care se intitulează liberal, are o atitudine de închistare față de relațiile pe care actualul Guvern le dezvoltă cu diferite organisme internaționale, precum Fondul Monetar Internațional. Practic, dumneavoastră nu ați înțeles ce presupune globalizarea sau europenizarea. Cereți, cu orice preț, ca România să combată efectele crizei prin politici proprii.

Dragi colegi,

Dacă nu ați înțeles până acum, actuala criză economică și financiară nu a fost provocată nici de Traian Băsescu, nici de Emil Boc, nici de parlamentarii PSD sau PD-L, după cum încercați să inoculați opiniei publice. Criza pe care o resimțim cu toții în România nu este altceva decât un efect al unei crize mondiale.

Pe cale de consecință, nu se poate ca un singur stat, indiferent dacă este vorba de Germania, dacă este vorba de Franța, de Statele Unite ale Americii să ofere o soluție unică la această criză economică.

Această criză solicită răspunsuri multiple, care trebuie să pună în acord problemele specifice ale fiecărei țări.

În final, vreau să remarc lipsa de onestitate a opoziției, care nu apreciază voința politică a Guvernului condus de Emil Boc, care dorește schimbarea din temelii a societății românești și a instituțiilor publice, pentru modernizarea statului român.

Ceea ce face acest cabinet este fără precedent în istoria postcomunistă a României. Își asumă răspunderea pentru Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, Legea educației naționale și Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Răspunderea este asumată, practic, pentru o reformă reală, care are drept țel unic binele celor care ne-au investit pe toți în aceste funcții, și anume binele cetățeanului.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Toader Mocanu (se adresează Grupurilor parlamentare ale PNL):

Prea multă gălăgie degeaba! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu purtați un dialog cu sala.

Rog reprezentanții opoziției să ia exemplul Puterii...

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL:

Nu! Nu!

Domnul Ioan Oltean:

...pentru modul în care ascultă, pentru interesul pe care-l manifestă față de toți cei care vorbesc de la tribuna Camerei Deputaților.

Domnilor, în felul acesta n-o să convingeți Puterea să vă voteze moțiunea.

Invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu- Tăriceanu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, și se pregătește, din partea aceluiași grup, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Eu nu sunt superstițios, dar câteodată am senzația că există un blestem care planează asupra României.

Un lider politic binecunoscut spunea acum vreo patru ani și jumătate că România are ghinion, că trebuie să aleagă între doi foști comuniști. Am impresia că ghinionul continuă, pentru că astăzi suntem puși în situația să constatăm că avem un prim-ministru care nu mai este un fost comunist, ci un fost UTC-ist. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL).

Știți că exista un vers foarte simpatic, în perioada comunistă, care suna cam așa: "Căpitane, nu fi trist/ Garda merge înainte prin Partidul Comunist!" (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Astăzi, putem să rescriem aceste versuri: "Ceaușescu, nu fi trist, Partidul Comunist merge înainte prin UTC-istul Boc!"

De ce? O să vă întrebați de ce. Pentru că ceea ce ni se prezintă astăzi ca o mare filozofie, ca o mare realizare - mă refer la Legea salarizării - are o singură virtute, pe care domnul Boc a subliniat-o cu vârf și îndesat: este dreaptă și echitabilă.

Domnilor,

Echitabil înseamnă a recunoaște valoarea pe o ierarhie a salariilor care răsplătește munca, care răsplătește pregătirea profesională. Ceea ce se întâmplă cu această lege nu este echitate, ci este egalitarism pur. Și, este regretabil că se întâmplă așa, numai că domnul Boc, sigur, astăzi, făcând iarăși uz de foarte multe cuvinte, nu aș vrea să folosesc un epitet, dar de zero idei, zero soluții și zero răspunderi, ne-a vorbit despre guvernarea lui "se face totul, vom drege, va fi bine!", când situația în țară, știm foarte bine că este catastrofală.

Guvernul, după 9 luni de zile, nu a fost capabil să prezinte un plan serios anticriză. Criza se adâncește pe zi ce trece, criză economică care, desigur, a lovit toate țările, dar în România capătă o amploare fără precedent. Legea aceasta pe care astăzi Guvernul își asumă răspunderea este, de fapt, o lege a reducerii salariilor în felul în care s-a mai procedat o dată anul trecut. O păcăleală de genul "majorăm salariile cu 50%" și, după aceea, de fapt nu facem această majorare, dar alegerile le-am câștigat. și acum avem alegeri prezidențiale, păcălim populația, să stea liniștiți, nu reducem salariile când, de fapt, vom constata imediat că este vorba de o reducerea a salariilor ca să câștigăm alegerile prezidențiale, și după aceea vom mai vedea.

Este, în același timp, o lege care transferă angajaților din sectorul public criza economică, ca dovadă a faptului că nu a fost în stare Guvernul să adopte măsurile necesare pentru limitarea efectelor crizei și pentru redresarea economică.

Și pentru că suntem la acest capitol al minciunilor fără sfârșit pe care actualul guvern le promovează în mod permanent, am aici două dosare care constituie un răspuns necesar și obligatoriu pentru domnul Boc și compania.

Primul este raportul organizației internaționale a muncii care menționează fără drept de echivoc că numărul salariaților în sectorul public în România a scăzut de la 1,92 de milioane la 1,72 de milioane, o reducere de peste 10%, în perioada 2004-2008. Și este o comparație și cu alte state. Și i-l voi pune la dispoziție domnului Boc pentru ca să citească și să afle. (Aplauze.)

Așa cum astăzi a spus o serie de minciuni, dar și în trecut, am să-i mai dau încă un raport. Este vorba de Raportul Uniunii Europene, este raportul financiar pe anul 2008, unde sunt prezentate datele privind absorbția fondurilor comunitare ale tuturor statelor membre. Îmi aduc aminte că aici în Parlament, domnul Geoană, care astăzi lipsește de la această dezbatere, probabil că este ocupat cu alte lucruri mai importante, spunea ce-a făcut România la fonduri comunitare, cât a absorbit și făcea cu degețele lui așa - zero. Și a spus, zero.

Să știți că România nu a absorbit zero fonduri, zero este domnul Geoană și zero este primul-ministru Boc! (Aplauze.)

România a absorbit fonduri comunitare, și am să vă dau cifrele și vi le pun la dispoziție și dumneavoastră, cât și domnului prim-ministru, în anul 2007, 1,602 miliarde de euro, iar în anul 2008 - 2,666 de miliarde de euro. (Aplauze.) În total sunt 4,2 miliarde de euro care au fost absorbiți de România până la finele anului 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană. E bine pentru actualii guvernanți să mai citească și să afle și să vină cu un raport la finele acestui an, să ne arate cât a absorbit România după un an de guvernare democrat-liberală și psd-istă.

Dragi colegi, așa cum spuneam, această lege nu promovează nicidecum echitatea, ci egalitarismul. În acest fel, se întâmplă un lucru foarte grav în România. Prin egalitarism distrugem elitele. Să știți că o țară progresează prin elite, și nu prin sistemul care a fost promovat în comunism 50 de ani - de egalitarism care a distrus elitele. Cred că avem nevoie de oameni inteligenți, de oameni bine pregătiți, cu educație înaltă. Avem nevoie de oameni care doresc să muncească și pot să facă acest lucru, avem nevoie de oameni care să dorească să muncească mai mult și să câștige în mod onest și cred că acest lucru nu este nicidecum o rușine, ci este o virtute. Aceasta este România în care noi liberalii credem, nu o Românie de tip comunist care este moștenirea lăsată de Ceaușescu și dusă pe noi culmi de utc-iști de teapa domnului boc. Din păcate, regret să spun acest lucru, vom vota, evident, împotriva asumării răspunderii pe această lege. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat opt minute din timpii alocați. Mai aveți nouă minute.

Urmează domnul deputat Paul Victor Dobre și se pregătește domnul deputat Varujan Vosganian, din partea aceluiași grup parlamentar.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Distinși membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Potrivit Constituției, "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și organul suprem legislativ al poporului român". Acest text constituțional a devenit o normă de recomandare pentru Guvernul Emil Boc.

În acest moment asistăm la o sfidare fără precedent a rolului legislativului ca factor de control și legiferare în România.

Iată câteva argumente:

  1. Practica generalizată a ordonanțelor de urgență reprezintă poate cea mai importantă modalitate de compromitere a funcției legislative a Parlamentului.
  2. Sustragerea de la dezbaterea parlamentară acelor mai importante legi, care afectează viața publică și viața cetățenilor, în general. Exemple: Legea privind Codul civil, Legea privind Codul penal, Legea educației naționale, Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice.
  3. Premierul sfidează practica întrebărilor și interpelărilor. deși a promis personal că se va prezenta să răspundă aici, în fața deputaților, nici până în prezent nu s-a prezentat în Parlament pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor adresate de deputați și senatori.
  4. Moțiunile simple, inițiate de Opoziție, sunt programate la ore la care să nu permită mediatizarea corespunzătoare. Adică i se dă cu o mănă și i se ia cu două Opoziției posibilitatea de a se exprima în Parlament, de a face din Parlament un adevărat for de dezbatere democratică.
  5. Peste 80% din actele aflate pe ordinea de zi a Camerelor sunt proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe sau, eventual, de ratificare a unor raporturi internaționale. Legile adevărate sunt, de fapt, dezbătute la Palatul Victoria, și nu în Parlamentul României. Parlamentul a devenit anexa Guvernului, fiind utilizat doar ca un decor pentru a legitima acțiunile și practicile abuzive ale Guvernului României. Palatul Victoria declară război deschis Palatului Parlamentului. atacul la adresa Parlamentului este un atac la adresa democrației, la adresa fundamentului statului de drept din România.

Rostind aceste cuvine care poate v-au sunat cunoscute, m-am adresat în primul rând domnului Emil boc. Nu premierului, nu președintelui Partidului Democrat Liberal, nu profesorului universitar. M-am adresat colegului meu de Opoziție din legislatura 2000-2004, alături de care am muncit din băncile Opoziției în acei ani, și pe care am avut onoarea să-l parafrazez până acum, pentru că da, stimați colegi, tot ceea ce ați auzit până acum este declarația politică a colegului meu din acei ani, declarație politică intitulată: "Subminarea rolului Parlamentului și derapajul spre dictatura executivului" și susținută de către domnul Emil Boc în ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2003. Tot ceea ce am făcut a fost să înlocuiesc în text denumirea Guvernului și să actualizez lista legilor sustrase dezbaterii parlamentare.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi permiteți să vă întreb respectuos și retoric ce s-a întâmplat cu domnul Emil Boc, colegul meu din Opoziție.

Revenind la Legea salarizării, aici lucrurile sunt foarte clare.

  1. Această lege nu era oportună în acest moment.
  2. această lege îngheață salariile și reduce veniturile, prin efectul inflației, în 2009.
  3. Această lege îngheață salariile și reduce veniturile, prin efectele inflației, în 2010.
  4. Și această lege nu stabilește decât o dată pentru o nouă lege care se va da pentru 2011, după aceea Dumnezeu cu mila, de aceea fac și un apel la toți colegii să voteze această moțiune, pentru că e o moțiune în favoarea cetățenilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Vosganian pentru ultimele trei minute.

Domnule senator, vă rog. De data aceasta domnul senator, pentru cele trei minute care au mai rămas alocate grupului dumneavoastră.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Eu am să pornesc de la o declarație a primului-ministru care spunea că "faptul că această lege nemulțumește pe toastă lumea dovedește că e bună". (Aplauze.)

Dacă ar fi așa, ar trebui să dăm jos de pe soclu pe Ștefan cel Mare și pe Carol I, pe toți voievozii noștri, și să așezăm încă din viață pe domnul Boc, pentru că este izvor nesecat de nemulțumire. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Asumarea răspunderii, folosită de acest guvern, a fost o eroare și astă primăvară, e o eroare și acum. De fapt, întregul an 2009 este un an eșuat, din perspectiva crizei economice. Guvernul și-a asumat răspunderea pe Codul civil și pe Codul penal, deși codurile de procedură, fără de care codurile acelea nu pot funcționa, se dezbat încă. Aceste legi sunt asumate de către un guvern care, indiferent cine câștigă alegerile, nu va mai conduce România în ianuarie.

De aceea, după opinia mea, mai bine vă faceți curat, decât să lăsați o astfel de moștenire pe care va trebui noi s-o reparăm.

Dar eu am o altă problemă cu dumneavoastră, domnule prim-ministru. Am o problemă gravă. Dumneavoastră și cu colegul dumneavoastră Mircea Geoană vehiculați tot felul de cifre fanteziste și încercați să inoculați o impresie cu totul nereală. Și am să vă dau un singur exemplu. Un singur exemplu! În doi ani de zile, guvernarea liberală a majorat veniturile bugetare de la 106 miliarde de lei, la 147 de miliarde de lei.

Asta este adevărat moștenire pe care v-am lăsat-o, domnule Boc, numai că dumneavoastră nu ați știut ce să faceți cu banii aceștia. În schimb, actualul guvern, într-un an de zile, va majora datoria publică de la 106 la 147. Deci noi în doi ani am mărit veniturile cu 40 de miliarde, actualul guvern, în doi mărește datoria cu 40 de miliarde, deja pe primele 7 luni, datoria publică a crescut cu 30 de miliarde de lei. Ce lecții ne dați dumneavoastră, domnule prim-ministru? Eu știu că dumneavoastră vreți ori prim-ministru, ori nimic. Îmi e teamă că le veți reuși pe amândouă. (Aplauze. Râsete în sala de ședințe).

Mă bucur că domnul Călin Popescu-Tăriceanu v-a pus la punct în legătură cu fondurile europene, eu aș vrea să mai adaug ceva legat de salarii. Vă somez, domnule prim-ministru, să ne spuneți aici, la această tribună, cine sunt persoanele care au luat între 30 și 50 de mii de euro salarii din fonduri publice în 2007 și 2008? Dacă nu, ca și în legătură cu minciuna cu fondurile europene, să vă cereți scuze, pentru că ați asmuțit împotriva bugetarilor, pentru că arătați cu degetul pe ofițeri, arătați cu degetul pe magistrați, nici nu mai știți cu cine, pe cine, ca Shiva, pe cine să arătați cu 100 de degete, ca să nu se uite nimeni la dumneavoastră. (Aplauze).

Ne-ați vorbit aici numai de guvernarea liberală. Trăiți, domnule, în prezent. dumneavoastră sunteți în trecut, ne defăimați pe noi, și în viitor, o să facem... În gramatică există și indicativ prezent. Eu știu că mulți dintre dumneavoastră nu au prejudecăți de natură gramaticală... (Hohote de râs).

Domnul Ioan Oltean:

Domnule senator, vă rog să încheiați discuția, ați epuizat timpul.

Domnul Varujan Vosganian:

Eu vă mulțumesc și vă urez succes la votarea pentru o moțiune de cenzură.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Mircea Toader, din parte Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Am să fiu foarte scurt, exprimând poziția Grupului parlamentar al PD-L, deputați și senatori, noi nu vom vota această moțiune și, pentru a nu crea nici o ambiguitate, vom avea și bilele la vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am epuizat lista vorbitorilor din partea tuturor celor patru grupuri parlamentare. Îl rog pe domnul prim-ministru Emil Boc, dacă dorește să răspundă antevorbitorilor.

Vă rog, domnule prim-ministru.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi fi foarte scurt.

În primul rând, am observat demagogia fără sfârșit a vechiului partid de guvernare care nici măcar astăzi, în ceasul al doisprezecelea, nu are decența să recunoască ceea ce a făcut în perioada guvernării, și mă refer la anul 2008 în special, an în care a lăsat țara, așa cum am spus, argumentat, datoare, cu un deficit de 5,4%, în condițiile în care am avut o creștere economică de aproape 8%.

Domnului Antonescu i-aș replica, dar nu am ce! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.) Pentru că este ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune! De fapt, aceasta este esența discursului domnului Antonescu. E ușor să scrii versuri, când nu ai nimic să spui!

Dați-mi o lege, dați-mi un amendament, dați-mi un lucru care să se lege de numele liderului Antonescu, și atunci aș putea să comentez ceva. Altfel, este vorba de poezie.

Astăzi, domnule Antonescu, în politică nu mai avem timp de poezie, avem nevoie de fapte.

În privința domnului Tăriceanu, trebuie să observăm din nou că aceeași minciună pe care a spus-o de atâtea ori o repetă din nou de la această tribună a Parlamentului. Unde sunt miliardele de euro pe care spuneți că le-ați absorbit de la Uniunea Europeană? arătați-mi un singur lucru făcut din fondurile pe care le-ați adus de la Uniunea Europeană! Ați făcut 5 km de autostradă din banii bugetului, nu ați făcut nimic din banii de la Uniunea Europeană, pentru că nu i-ați absorbit.

Domnule fost prim-ministru, este inadmisibil ca de la nivelul dumneavoastră să faceți o confuzie majoră între plăți în avans și fonduri absorbite.

Domnule fost prim-ministru, ați adus în doi ani 176 de milioane de euro. Aceștia sunt banii absorbiți de Cabinetul Tăriceanu. Asta a rămas după doi ani de la intrarea în Uniunea Europeană, din care vreau să știți că 100 de milioane erau bani dați prin programul "Jeremy". în esență, ați absorbit 76 de milioane de euro. De altfel, nici nu se putea mai mult, pentru că din cele șapte programe operațional- sectoriale, vreau să știți că doar unul singur avea acreditate mecanismele de control. Or, toată lumea știe că fără acreditarea acestor mecanisme de verificare și control din interiorul fondurilor structurale, a programelor operațional-sectoriale, nu se pot face plăți intermediare. Deci, de unde să fi adus bani să fi plătit, dacă n-ați făcut acreditarea programelor operațional-sectoriale? Doi ani de zile v-ați bătut joc de banii europeni și, indirect, v-ați bătut joc de România, oprind modernizarea acestei țări, prin incapacitatea managerială, prin incapacitatea dumneavoastră de a aduce acești bani în România și a moderniza țara. Iar astăzi, ne oferiți un extras din bugetul Uniunii Europene care, repet, nu are nici o legătură cu absorbția fondurilor comunitare în România. Încercați din nou să induceți lumea în eroare. și, în ultimul rând, trebuie din nou să recunoașteți, nu ați avut curaj să faceți ceea ce acest guvern vine astăzi în fața Parlamentului, în fața românilor, și le spune, trebuie să corectăm erorile celor 20 de ani, în materie de salarizare a personalului cu funcții publice din România.

Vreau să-i reamintesc domnului Varujan, să se uite retrospectiv la toate emisiunile de televiziune, unde în anii trecuți s-au prezentat salariile nesimțite pe care le-ați girat, domnule fost ministru al finanțelor. de la agențiile guvernamentale, cu șefi de 30 de mii de euro, 40 de mii de euro, 50 de mii de euro, sub oblăduirea dumneavoastră le-ați girat, oameni politici al PNL-ului, clientela dumneavoastră politică a fost recompensată cu asemenea salarii. Aveți amnezie...

 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

cui?cine?

Domnul Emil Boc:

E păcat că un fost ministru al finanțelor să aibă o amnezie și să uite cum a girat un asemenea buget din fondurilor românilor.

 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

cui? cum? cine?

Domnul Emil Boc:

Le-ați dat, amintiți-vă, salariile pe care le-ați gestionat, la agențiile dumneavoastră. Cred că românii le-au văzut și vi le pot oferi pe tavă. Noi am pus capăt unui asemenea dezmăț și de aia vă doare. de aia vă agitați ca un titirez aici!

 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

cui? cine?

Domnul Emil Boc:

Pentru că vă doare că am pus capăt unei asemenea politici aberante. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L).

Adio, domnule Tăriceanu! adio, domnule Vosganian! adio salariilor de 30 de mii de euro! la revedere! vremea guvernării dumneavoastră a trecut! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L).

Și, acum spunându-le încă o dată vechilor guvernanți că e cazul să se despartă de mentalitatea privilegiaților, de a face din această țară, din banii pe care noi îi plătim din impozite și taxe, doar o sursă de finanțare pentru fosta clientelă PNL, în disprețul românilor, acea epocă este definitiv închisă. Acum acest guvern și-a asumat cu maximă responsabilitate să facă ceea ce alții n-au făcut în ultimii 20 de ani.

Am început reforma sistemului judiciar și două dintre coduri sunt adoptate.

Am adoptat Legea educației naționale, care schimbă din temelii sistemul educațional din România în interesul elevilor, studenților, părinților și profesorilor, pe criterii sănătoase.

Am adoptat Legea cu privire la reforma agențiilor și, gata, domnule Vosganian, nu mai aveți agenții prin care să vă finanțați campaniile electorale din fondurile lor!

Gata cu acele venituri proprii ale agențiilor. de la Inspectoratul de Stat în Construcții, unde le-ați aprobat să-și cumpere sediu de 15 milioane de euro. Cum ați putut permite așa ceva, domnule fost prim-ministru? ca o agenție precum Inspectoratul de Stat în Construcții să-și cumpere sediu de 15 milioane de euro, pe care nici astăzi nu-l folosește. Unde sunt acești bani? Acești bani trebuiau să se regăsească în investiții în interesul românilor. Să nu fi făcut 5 km de autostradă și să duceți banii în infrastructură!

Ați dat 4% din fondurile publice alocate, în condițiile în care, repet, infrastructura din România știți unde se află. Acest guvern, pentru prima dată, a dat 20% din banii țării pentru infrastructură, în condițiile de criză economică. E normal să vă pară rău. e normal să regretați, dar e prea târziu.

Vom continua acest proces de reformă cu reforma sistemului de pensii, cu reforma care vizează responsabilitatea fiscală, cu descentralizarea reală a României, în interesul cetățenilor săi, pentru ca deciziile să fie luate de cei care sunt cel mai aproape de cetățean. Pentru toate acestea, astăzi am venit în fața Parlamentului, iar Guvernul pe care îl reprezint și-a pus mandatul în dispută, dar această lege este necesară, pentru că ea ține de reformarea statului român.

Vă mulțumesc și vă rugăm să respingeți moțiunea de cenzură.

Vă mulțumim. (Aplauze).

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului prim-ministru. (Aplauze. Urale).

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură. (Vociferări în sala de ședințe din partea Grupurilor parlamentare ale PNL).

O să vă rog să aveți un comportament civilizat.

eu cred că s-au epuizat absolut toate luările la cuvânt. Fiecare dintre dumneavoastră, ca reprezentanți ai grupurilor parlamentare, ați avut posibilitatea să vă exprimați. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Domnul Crin Antonescu dorește să spună o propoziție.

Domnule Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Mulțumesc, Roberta, ești om! Aplici Regulamentul. (Vociferări.) Chiar o propoziție, atât.

Ce am făcut, ce nu am făcut, domnule prim-ministru, discut cu altcineva, discut cu șeful dumneavoastră, la momentul potrivit.

Dumneavoastră, vreau să vă spun, cu instinctele de profesor înnăscute, apropo de modul ușor cum tratați poezia, să știți de la mine că a mai existat un Blaga, care nu era Vasile... (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă reamintesc că potrivit art.113...

Vă rog. (Rumoare.)

Eu cred că fiecare dintre dumneavoastră ați avut posibilitatea să vă exprimați, cred că toți așteptăm acest vot și până la urmă... Pe procedură...

Intervenția este pe procedură, dar o să vă rog să fie pe procedură.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Am ascultat declarațiile de final ale liderilor celor două grupuri: PD-L și PSD, care au spus un lucru foarte interesant, că nu vor vota. Păi, vorbim de... (Domnul deputat Daniel Buda vociferează în bancă.)

Domnule, ești cam tânăr, așteaptă nițel, nu te grăbi! (Vociferări în sala de ședințe din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Deci, este un fapt inedit ca la asumarea răspunderii Guvernului pe moțiunea de cenzură, coaliția guvernamentală să nu voteze. Avem o problemă de ordin juridic, o problemă de ordin legal.

Atenție, vă rog foarte mult, fiți atenți cum procedați, pentru că nu vom ezita să folosim toate pârghiile legale avute dispoziție, pentru a contesta această procedură pe care intenționați în acest moment s-o demarați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu știu unde a fost domnul Tăriceanu când am făcut eu anunțul. Îl mai fac o dată, grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal vor vota împotriva moțiunii. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă reamintesc, așa cum Constituția precizează: Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, adică minim 236 de voturi pentru. Votul este secret și se exprimă prin bile. Fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Îi invit pe domnii chestori să își ocupe locurile.

Domnul Dan Motreanu și domnul Dumitru Constantin.

Începem votul cu Camera Deputaților și, bineînțeles, cu membrii executivului. O să-l invit pe domnul secretar.

Ni se solicită să repet procedura. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru moțiune. Bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot împotriva moțiunii.

Domnul chestor Dumitru Constantin.

Domnul Dumitru Pardău:

Încep cu membrii Guvernului, inclusiv de la Senat.

- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Berceanu Radu - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina Luminița - prezentă
- Diaconescu Cristian - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Nica Dan - prezent, nu votează
- Niță Constantin - absent
- Paleologu Theodor - prezent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Sârbu Marian - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Bălan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - absent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - absent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - absentă
- Boiangiu Victor - absent
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - absent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - absent
- Burcău Doina - absentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - absent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - absent
- Cristian Horia - absent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - absent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina-Elena - absentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - absent
- Edler András-György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - absent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - absent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - absentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - absent
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust Băloșin Florentin - absent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - absent
- Iftimie Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - absent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Korodi Attila - absent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - absent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - prezent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - absentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - absent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - absent
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - absent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - absent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - absentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - absent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - absent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - absent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - absent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - absent
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stavrositu Maria - absentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - absent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - absent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Tița -Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - absent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - absent
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - absent

- Martin Eduard Stelian - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Bejinariu Eugen - absent
- Boiangiu Victor - absent
- Boldea Mihail - absent
- Bot Octavian - absent
- Cristian Horia - prezent
- Budurescu Daniel Stamate - prezent
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Leșe Doru Brașoan - absent
- Nechifor Cătălin Ioan - absent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pálfi Mózes Zoltán - prezent
- Popa Daniela - absentă
- Potor Călin - absent
- Irimescu Mircea - prezent
- rebenciuc Neculai - prezent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stavrositu Maria - prezentă

Domnul Cornel Popa:

Și acum prezența la Senat.

- Albert Almos - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - absent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - absent

Domnule Belacurencu, vă rog, dacă nu votați, să spuneți că nu votați, pentru că apăreți prezent și nu ați votat. Da, să spună, pentru că după aceea facem totalul bilelor și nu ies.

- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin-Vasile - prezent
- Bota-Marius Sorin-Ovidiu - absent
- Calcan Valentin-Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Chivu Sorin Serioja - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent, nu votează.
- Constantinescu Florin - prezent, nu votează.
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - absent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea-Dan - absent
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - absent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent, nu votează.
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - absent
- Marian Valer - prezent, nu votează.
- Markó Béla - prezent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent și votează.
- Mihăilescu Petru-Șerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - absent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - absent
- Moga Nicolae - absent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius-Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre -
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - absent
- Onofrei Orest - absent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - absent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rușanu Dan-Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - absent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - absent
- Silistru Doina - prezentă, nu votează.
- Staicu Dumitru-Florian - prezent
- Șova Dan-Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian-George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă, nu votează.
- Verestoy Attila - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Reluăm.

- Rotaru Ion - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent

Mulțumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit Birourile permanente să meargă la sala Biroului permanent pentru a număra voturile.

Explicarea votului? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Voiam să-mi explic poziția mea asupra acestui vot. Am răspuns prezent la ordine, dar din păcate nu am votat, datorită faptului că din teritoriu foarte multe pături sociale și profesionale au transmis nemulțumirile lor asupra acestor legi și în special asupra acestei legi.

Eu cred că atât Guvernul, cât și noi ar trebui să explicăm foarte bine dimensiunea acestor schimbări, cât și, poate, schimbările care vor urma.

În acest sens, eu cred că, prin poziția mea, doresc să atrag atenția Guvernului de nemulțumirile foarte mari care există în teritoriu și la toate celelalte pături sociale.

Profesorii care predau în școlile cu predare în limba maternă sunt acei profesori care transmit mai departe cultura și tradițiile către copiii noștri și în special ei, cu așa experiență mare, sunt foarte nemulțumiți de situația creată.

Pentru aceasta am vrut să transmit și poziția lor, dar și poziția mea.

Mulțumesc.

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să-l rog pe domnul senator Popa să citească procesul- verbal.

Domnul Cornel Popa:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 120 de deputați și senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 120 deputați și senatori, au constatat următoarele:

  1. numărul total al deputaților și senatorilor 471
  2. numărul deputaților și senatorilor prezenți 348
  3. numărul total de voturi exprimate 251
  4. numărul de voturi anulate 2
  5. numărul total de voturi valabil exprimate 249,
    din care:
    • voturi pentru 112
    • voturi contra 137

Potrivit prevederilor art.113 alin.(1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 471 de parlamentari, au fost prezenți 348, din care 112 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 13 december 2019, 9:34
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro