Iosif Secășan
Iosif Secășan
Sittings of the Senate of September 21, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.113/01-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 21-09-2009 Printable version

Sittings of the Senate of September 21, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.4 Iosif Secășan (PD-L) - declarație politică cu titlul "Descentralizarea sistemului de sănătate publică - o reformă insuficientă";

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

Pe un ton mai liniștit, domnul senator Iosif Secășan - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul Iosif Secășan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică "Descentralizarea sistemului de sănătate publică - o reformă insuficientă".

Devenită membră a Uniunii Europene și racordată la sistemul de valori vest-european, România trebuie să confere serviciilor de sănătate oferite cetățenilor săi standardele de calitate din țările Uniunii Europene și să aducă starea de sănătate a națiuni la un nivel comparabil cu al acestora.

Sistemul sanitar din România prezintă disfuncții severe.

Ineficiența sistemului de sănătate publică face ca afecțiuni care în multe state ale Uniunii Europene sunt aproape eradicate să afecteze un număr mult prea mare de români.

Un exemplu este incidența hepatitei B și C, aproape dublă față de media europeană.

România are cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, iar rata decesului prin cancer de col uterin este cea mai mare, adică vreau să spun că mortalitatea evitabilă este îngrijorătoare în țara noastră.

Conceptul Organizației Mondiale a Sănătății de performanță a unui sistem sanitar funcțional prin analiza a trei parametri - ameliorarea sănătății, creșterea capacității de răspuns față de așteptările populației, asigurarea echității în contribuția financiară - situează România pe locul 99-100

între țările lumii.

Așadar, pornind de la analiza disfuncționalităților, trebuie lansată strategia de reformă.

Ne asumăm principiile de bază - echitate, calitate, responsabilitate și centrarea pe pacientcetățean - și, apoi, ne fixăm obiectivele.

Disfuncțiile principale cunoscute sunt:

  • accesul la serviciile de sănătate de bază prezintă discrepanțe între zonele țării și între rural și urban;
  • modelul actual pune accent pe asistența curativă, în principal, și preponderent pe cea spitalicească, în defavoarea celei ambulatorii și a asistenței primare;
  • finanțarea sistemului este, în fapt, o subfinanțare cronică (nivel de finanțare scăzut în comparație cu țările Uniunii Europene, chiar din centrul și estul acesteia).

Disfuncționalitatea provine din mari deficiențe în colectarea fondurilor, centralizarea lor, re-repartizarea acestora și în utilizarea lor neechilibrată între furnizorii de servicii repartizați pe profiluri și tipuri de asistență medicală sau între rural și urban;

  • managementul resurselor umane, oarecum sub media europeană, inechitabil repartizat între orașe și sate, și care acum face față unei noi provocări: oferta europeană și fenomenul de migrațiune în spațiul european, fenomen devenit și el îngrijorător;
  • mai adăugăm aici neintegrarea serviciilor într-un sistem de permanență a asistenței medicale în teritoriu, managementul deficitar al informației în sănătate, precum și colaborarea intersectorială inadecvată.

Am schițat complexitatea și profunzimea disfuncționalităților sistemului sanitar românesc nu neapărat într-o intenție de diagnoză, ci pentru a ne pune următoarele întrebări:

Ce va reuși descentralizarea?

Va reuși să anihileze aceste disfuncționalități majore și să compatibilizeze sistemul sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană?

Vor reuși consiliile județene și primăriile să asigure o creștere continuă și predictibilă a resurselor financiare alocate serviciilor de sănătate dependente de autoritățile locale?

Cum vor crește bugetele locale și ce procent va reveni sănătății?

Într-un bilanț final se vor bucura comunitățile locale de o finanțare corespunzătoare nevoilor lor de sănătate?

Se va instaura transparența în luarea deciziei și alocarea fondurilor?

Se va reuși delimitarea atribuțiilor și competențelor cu armonizarea relațiilor instituționale și echilibrarea tipurilor de servicii medicale cu colaborarea între discipline și profesii înspre satisfacția cetățeanului?

Cetățenii vor avea acces facil la servicii de sănătate? Vor fi acestea uniform repartizate teritorial și vor avea calitatea standard garantată?

Se va reuși stabilizarea profesioniștilor din sistem prin asigurarea condițiilor de profesare, înlăturarea riscurilor și creșterea veniturilor acestora?

Se va asigura accesul echitabil la informații privind serviciile medicale și asupra modalității de a obține serviciile dorite?

Vom reuși să conferim pacientului sentimentul de securitate în fața actului medical?

Cetățeanul-pacient va obține rolul de partener pentru sănătate la deciziile din sistem, având rol de control?

Cu siguranță, majoritatea acestor deziderate nu va fi îndeplinită prin implementarea strategiei de descentralizare propuse de Ministerul Sănătății prin Hotărârea Guvernului nr. 562/2009.

Știm ce își propune strategia de descentralizare:

delimitarea prerogativelor de putere publică între nivelul central și local, debirocratizare și nivelul de competențe și atribuții în scopul declarat al întăririi responsabilității autorităților locale, a decidenților locali față de serviciile de sănătate.

Sper ca toate acestea să aibă loc întocmai și cu rezultatele dorite.

Singurele lucruri clare din strategia propusă sunt cele cu referire la:

  • numirea managerilor de spital de către consiliul județean sau consiliul local, la propunerea consiliului de administrație al unității spitalicești;
  • asigurarea finanțării pentru utilități, reparații curente, reparații capitale, consolidări, modernizări și achiziții de echipamente și aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanță.

Aceste elemente sunt absolut ineficiente pentru o reformă adevărată a sistemului de sănătate.

Anihilarea disfuncționalităților prezentate și compatibilizarea sistemului românesc de sănătate cu cel din Uniunea Europeană impun o abordare complexă, amplă, înseamnă o reformă structurală de profunzime, într-un proces solidar cu reformarea celorlalte sisteme vitale ale statului, cu conștiința clară a decidenților că starea de sănătate a națiunii este prima prioritate.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Șase minute din timpul afectat.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 4 décembre 2021, 5:50
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro