Paul Ichim
Paul Ichim
Sittings of the Senate of September 21, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.113/01-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 21-09-2009 Printable version

Sittings of the Senate of September 21, 2009

2. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  2.20 Paul Ichim (PNL) - declarație politică având ca titlu "Boala uitării" (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Paul Ichim:

Declarația politică se intitulează "Boala uitării".

Pe 21 septembrie, la nivel mondial, este Ziua dedicată bolii Alzheimer.

Făcând abstracție de specializarea medicală a subsemnatului și de titlul afecțiunii, voi prezenta consecințele sociale și economice ce rezultă din neglijarea acestei probleme.

Ea este abordată, pe plan mondial, ca o problemă centrală de sănătate publică, cu importanță socială deosebită.

Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă a creierului ce apare la persoane de vârstă înaintată.

De asemenea, ea se caracterizează printr-o deteriorare accentuată a funcțiilor de cunoaștere (pierdere a capacităților intelectuale ale individului, a valorii sociale a personalității sale, tulburări de comportament) și a devenit tot mai întâlnită odată cu înaintarea în vârstă (creșterea longevității).

Incidența ei în Europa este următoarea:

  • 65 ani: 2-3%;
  • 70 ani: 3%;
  • 75 ani: 6%;
  • peste 85 de ani: 25-40%.

În România nu avem raportate date statistice.

Dintre factorii de risc amintim: vârsta, riscuri pentru aparatul cardiovascular (diabetul zaharat, colesterolemia crescută, fumatul), traumatisme cranio-cerebrale repetate, anumite infecții bacteriene, factori ereditari genetici.

Boala determină probleme grave sociale.

Este etichetată în lume drept o problemă centrală de sănătate publică.

Majoritatea bolnavilor sunt îngrijiți la domiciliu de familie, însă, din fazele incipiente, este nevoie de instituirea unei tutele pentru rezolvarea unor relații de tip oficial și financiar.

În stadiile avansate nu se poate gestiona cazul acasă.

În România nu sunt suficiente instituții specializate pentru asistarea acestei probleme sociale.

Trebuie ținut cont și de aspectul moral privind decizia de internare într-o instituție de acest fel.

Comisia Europeană a aprobat în 1997-1998 o linie de buget pentru implementarea măsurilor de ajutorare a persoanelor care suferă de demență.

În urma unei cercetări efectuate pe 1.100 de îngrijitori din cinci țări europene, s-a demonstrat că 50% din îngrijitori își dedică peste 10 ore pe zi pentru supravegherea celor dragi, majoritatea nu au acces la centre de îngrijire, centre de zi, de îngrijire la domiciliu, și când sunt disponibile trebuie să plătească pentru ele.

Problema socială deosebită este reprezentată de procesul de îmbătrânire a populației la nivel european, cu precădere în Europa de Est, care va deveni până în 2025

una dintre zonele cu cei mai mulți bătrâni din lume.

Ritmul rapid al schimbărilor demografice are un trend dramatic - implicări majore economice și sociale.

În Europa de Vest îmbătrânirea a început mai demult - parțial rezolvată de migrarea populației active din Europa de Est și din nordul Africii.

Oamenii care au locuri de muncă trebuie să asigure bunăstarea celor în vârstă, astfel încât șocul cheltuielilor este dat de asigurarea sănătății celor în vârstă.

Singura soluție în România, la momentul actual, este reprezentată de creșterea vârstei de pensionare, care este anulată de șomajul extrem din perioada actuală de criză.

România a intrat în al 17-lea an de natalitate scăzută, ne-am împuținat cu un milion de persoane în ultimii 12 ani, conform unui studiu ONU.

România are, în prezent, 21,6 milioane de locuitori, din care 10,5 milioane adulți, 5 milioane tineri și copii și 6 milioane vârstnici.

Avem un număr de aproximativ 4,3 - 4,5 milioane de adulți angajați, care asigură 6 milioane de vârstnici, precum și suportul financiar pentru celelalte 5 milioane de tineri și copii prinși în procesul de învățământ.

Un sfert din românii activi contribuie la PIB-ul altor țări, de preferință neplătind în țară asigurări de sănătate, taxe, impozite etc.

De aici se poate vedea dezechilibrul sever economic și social pe care-l ridică această problemă în țara noastră.

Ca dinamică populațională la nivelul Uniunii Europene, în momentul actual există patru persoane sub 65 de ani la o persoană peste 65 de ani, iar în 2050 vor fi două persoane sub 65 de ani la o persoană peste 65 de ani.

Ca un comentariu politic, nu pot să nu țin cont de factorii de risc pe care i-am consemnat mai sus, respectiv hipertensiune, obezitate, diabet zaharat, tabagism, hipercolesterolemie, care se descoperă într-un studiu făcut pe întreaga populație a țării.

Controlul periodic al întregii populații a țării demarat de Guvernul Tăriceanu a constituit cel puțin fundamentul unor studii privind sănătatea publică.

Programul ar fi trebuit continuat, pentru a avea o oglindă completă a sănătății publice.

Ce se întâmplă la ora actuală, din punct de vedere medical, în România este departe de ce ar trebui să se întâmple într-o țară normală.

Guvernul actual ar trebui măcar să recunoască programul de sănătate demarat pe afecțiunile cardiovasculare, care a avut ca fundament evaluarea sănătății populației.

Ca o consolare, deoarece finanțele, la nivel mondial, sunt folosite prioritar în alte direcții decât sănătatea publică, preluăm afirmațiile laureatului Premiului Nobel pentru literatură pe anul curent, parafrazând, în lume se cheltuiesc actual de cinci ori mai mulți bani pentru virilitatea la bărbați și silicoane la femei decât pentru boala Alzheimer și, în curând, vom avea babe cu sânii mari și moși virili care nu-și vor aminti ce să facă cu ele.

Am lăsat la urmă unele din manifestările clinice ale bolii, respectiv: pierderea orientării, pierderea capacității de a iniția anumite activități, neadaptarea la stadii noi, reacție întârziată și capacitate de memorare încetinită, tulburări de judecată și decizii greșite, dificultăți în utilizarea banilor, tulburări de dispoziție afectivă, instabilitate, neliniște, dificultăți de citire, scriere și calcul, greutăți de gândire logică, tulburări de dispoziție accentuate, ostilitate față de persoane apropiate, suspiciuni nejustificate, ideea de persecuție.

Toate acestea parcă ar caracteriza actualul Guvern, mai ales că și bolnavii, și Guvernul necesită permanentă supraveghere.

Doresc ca în problema aceasta, reprezentând un segment în continuă creștere, Guvernul să găsească și soluții, neevoluând, ca și boala, în stadiul de "pampersiști"...

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 3 décembre 2021, 14:30
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro