Attila-Zoltán Cseke
Attila-Zoltán Cseke
Ședința Senatului din 28 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/08-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-02-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 28-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 septembrie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:-
  1.4 Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată "Infrastructura României - între realitatea cruntă de a fi la pământ și speranțele guvernanților și ale populației";

Doamna Anca Daniela Boagiu:

................................................

Are cuvântul domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Mihail Hărdău, Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Infrastructura României - între realitatea cruntă de a fi la pământ și speranțele guvernanților și ale populației".

Stimați colegi,

Infrastructura unei țări spune multe despre stadiul dezvoltării acesteia, dar și despre respectul pe care statul îl acordă propriilor cetățeni și nu numai, punându-le la dispoziție căi de acces moderne și de calitate, compatibile cerințelor mileniului III, Țările est-europene, nu de mult intrate în Uniunea Europeană, nu diferă cu nimic de această cerință și realitate, doar că au înțeles în mod diferit să răspundă nevoilor societății moderne în ceea ce privește necesitatea existenței unei infrastructuri moderne.

Dacă celelalte state au înțeles chemările acestor vremuri, parcă noi, în România, ne-am oprit puțin - cam mult, ce-i drept - să contemplăm asupra necesității sau nu a dezvoltării infrastructurii.

Mi-am amintit de această problematică din nou, dacă mai era necesar, după șirul gropilor pe care le găsești pe drumurile noastre, citind declarațiile unor demnitari care ne-au anunțat la sfârșitul lui iunie că nu vor lua nicio zi de concediu în această vară.

Poate totuși ar fi fost mai bine pentru noi toți ca și prim-ministrul să poată pleca câteva zile într-un mic concediu, recomandabil cu mașina, să observe cum se rupe, practic, harta infrastructurii atunci când treci frontiera ungaro-română și, după mii de kilometri de autostradă pe care i-ai putut lăsa în urmă chiar de la Lisabona până la granița de vest a țării, pășești pe meleagurile mioritice ale României, pardon, în valurile de gropi ce inundă inclusiv drumurile naționale prin județele țării.

Să rămânem la problema autostrăzilor și, în principal, la "Autostrada Transilvania".

Ca orice drum, și autostrăzile au două capete, două părți în care se termină porțiunea mult visată de două benzi de circulație într-o direcție de mers.

Oriunde în lume este așa și oriunde în lume, când se construiește o autostradă, se proiectează și se face în așa fel încât, dacă nu se poate inaugura întreaga autostradă, se construiește mai întâi porțiunea de la un capăt al autostrăzii, preferabil cea care ar putea face o legătură convenabilă țării cu alte autostrăzi.

Haideți să vedem ce se întâmplă însă în România, țara tuturor posibilităților și în acest domeniu.

Sigur, această "Autostradă Transilvania" are istoria ei zbuciumată deja, deși încă nu se poate circula pe niciun kilometru al acesteia.

Necesitatea ei nu poate fi însă contestată de nimeni, în condițiile în care România este singura țară membră a Uniunii Europene care nu are către Occident nicio cale rutieră rapidă de acces.

Este responsabilitatea tuturor guvernelor și miniștrilor transporturilor că am ajuns în această situație jenantă în care, după ce pășești în România cu mașina de pe autostrăzile Europei Centrale și de Vest, parcă te reîntorci brusc și ești în alte vremuri, crezute de noi de mult apuse.

Oricât de patriot ai fi, în acest domeniu te simți depășit de situație.., pardon, de autostrăzile altor țări.

Revenind la realitățile din România, în privința "Autostrăzii Transilvania" lucrările de construcție a acesteia s-au desfășurat în ultimii ani poate anevoios, dar s-au desfășurat pe două tronsoane principale, situate în județele Bihor și Cluj.

Între secțiunile autostrăzii la care se desfășoară lucrări este și cea a tronsonului 3C Suplacu de Barcău - Borș, cu o lungime de 64 de kilometri.

Iată de ce a căzut din senin știrea că firma Bechtel - executantul lucrării - a hotărât că va continua în 2009 lucrările de construcție a "Autostrăzii Transilvania" numai pe alte tronsoane situate pe teritoriul județului Cluj, mutându-și infrastructura și forța de muncă din județul Bihor în județul limitrof.

Acest lucru pare cu atât mai grav dacă avem în vedere faptul că data predării acestui tronson 3C Suplacu de Barcău - Borș, conform contractului aflat în vigoare, este 28 februarie 2010.

Sigur, am înțeles substratul politic al acestei mutări, acela ca premierul să arate clujenilor că va preda prima porțiune de autostradă în județul de unde vine, dar pot spera că nu se va întâmpla ca în cazul centurii ocolitoare a municipiului Gherla, care, din cauza calității lucrărilor executate, s-a surpat exact după patru zile de la inaugurarea cu mare fast.

Poate nu ne-ar deranja nici faptul că este o metodă, după cum am arătat mai sus, puțin ciudată să inaugurezi prima porțiune din această autostradă nu într-unul din cele două capete ale acesteia, ci cam pe la mijlocul întregii autostrăzi, sau poate dânsul știe ceva ce noi nu știm, și anume că această porțiune, a cărei inaugurare se pregătește cu mare pompă în plină campanie electorală, va fi, de fapt, unul dintre cele două capete ale autostrăzii, ceea ce ar fi un lucru extrem de grav, dar vă întreb, domnule prim-ministru, ce ați avut cu porțiunea din județul Bihor, care, oricum, este în mare întârziere, stadiul lucrărilor la sfârșitul anului trecut fiind, după estimările cunoscute, în jurul valorii de 20%.

De ce ați dispus oprirea lucrărilor pe acest tronson și mutarea întregii capacități de construcție pe alt tronson?

Executivul se ascunde în spatele crizei financiare, dar ne spune încontinuu că se investește în măsură nemaiîntâlnită până acum în infrastructură.

Eu salut de aici realizarea electorală a actualului Guvern, care în mare măsură nici nu e a lui, de a inaugura porțiunea dintre Gilău și Turda.

Este bun, necesar României, dar mult, mult prea puțin pentru nevoile unei țări europene în 2009.

Situația catastrofală a infrastructurii rutiere este valabilă însă, din păcate, și în domeniul feroviar, unde avem iarăși un paradox demn de ridicol, ce, probabil, numai la noi se poate întâmpla.

Cei care călătoresc cu trenul au remarcat că în România, în ultimii ani, în loc ca circulația trenurilor să fie mai rapidă, aceasta s-a încetinit semnificativ.

Trenurile ajung în 2009 cu câteva zeci de minute sau chiar ore mai târziu la destinație decât în anii anteriori.

Toate acestea pentru un motiv simplu și asemănător infrastructurii rutiere: din cauza lipsei de investiții în infrastructura feroviară, căile de rulare s-au uzat, accidentele din săptămânile trecute ne arată gravele probleme existente și doar profesionalismul celor de la căile ferate ne-a scutit până acum de vreo nenorocire nedorită de nimeni.

Până nu vom înțelege, stimați colegi, că fără autostrăzi, fără infrastructură modernă rutieră, feroviară și aeriană nu se poate face turism, degeaba suntem o țară dotată cu toate frumusețile, care ar trebui să ne asigure un trai foarte bun, și degeaba așteptăm și marii investitori în economie, care, pe lângă faptul că sunt speriați de efectele și ramificațiile crizei economice ce s-a abătut asupra planetei, dublate de lipsa măsurilor proactive din partea Executivului actual, mai au și problema inexistenței infrastructurii necesare dezvoltării unei afaceri în România.

Reafirm încă o dată sprijinul necondiționat al UDMR pentru orice măsură - inclusiv legislativă - necesară îmbunătățirii infrastructurii României și cerem în mod expres Guvernului și coaliției majoritare aflate la guvernare accelerarea imediată a construcției de autostrăzi, care ar trebui să constituie, în opinia noastră, o prioritate de grad zero a actualului Executiv, care ar putea influența pozitiv ieșirea rapidă a țării din criza economică.

Vă mulțumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 februarie 2020, 20:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro