Corneliu Grosu
Corneliu Grosu
Sittings of the Senate of September 28, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.120/08-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2021
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 28-09-2009 Printable version

Sittings of the Senate of September 28, 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:-
  1.6 Corneliu Grosu (PSD+PC) - declarație politică cu titlul "La 65 de ani de la eliberarea Ardealului: despre proiectele de autonomie locală";

Doamna Anca Daniela Boagiu:

................................................

Are cuvântul domnul senator Corneliu Grosu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Corneliu Grosu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Mi-am intitulat intervenția mea de astăzi "La 65 de ani de la eliberarea Ardealului: despre proiectele de autonomie locală".

Doamnelor și domnilor senatori, Sunt momente definitorii în viața unei națiuni, care influențează întreg viitorul acesteia.

În această toamnă comemorăm 65 de ani de la eliberarea Ardealului.

În septembrie 1944, urmând actul de la 23 august de părăsire a alianței cu Germania nazistă, armata română a trecut munții și a eliberat marile orașe transilvane, între care și orașul Târgu Mureș și, într-un final eroic și plin de jertfe militare și civile, întreg pământul strămoșesc al României.

Aduc în atenția dumneavoastră însă, stimați colegi, nu doar o dată istorică semnificativ, folosesc acest prilej pentru a evoca o imagine a Transilvaniei în acești ani de după septembrie 1944.

În această perioadă în care ne-am aflat de multe ori la marginea istoriei, această parte de țară a trecut prin numeroase schimbări, au survenit reorganizări teritoriale, construcții și reconstrucții ale elitelor locale, violențe și dispute.

Toate acestea și-au pus amprenta pe modul în care s-au dezvoltat identitar comunitățile locale transilvane.

Cu mai puțin de 20 de ani în urmă, întreaga Europă era martoră la izbucnirile violente care au urmat căderii comunismului și eșecului politicilor naționale asociate cu acesta.

Transilvania a plătit și atunci prețul multor ani de segregare comunitară, al lipsei unei identități comune, al neîncrederii.

Pentru o lungă perioadă de timp, după martie 1990, comunitatea locală din Târgu Mureș a trăit separat.

De asemenea, comunitățile rurale mureșene au simțit presiunea externă, revizuindu-și pozițiile și atitudinea față de vecinii lor de altă etnie sau cu altă afiliere religioasă.

Ceea ce ar fi trebuit să distingă pozitiv comunitățile locale ardelene, diversitatea în forma ei etnică, culturală sau religioasă, s-a transformat în factor de conflict.

Toleranța, respectul față de celălalt, normalitatea au fost și sunt și astăzi greu de recuperat.

Nu fac referire aici la atitudinile extreme care sunt întâlnite în Transilvania în perioada de după martie 1990: abuzul tricolorului, în ambele sale variante, isteria naționalistă, conflicte etnice care, deși din ce în ce mai rare, colorează încă harta regiunii, vreau să aduc în fața dumneavoastră o stare de fapt care, prin chiar normalitatea ei, îngreunează găsirea unui mod de a trăi împreună.

Numeroase studii au fost făcute de cercetători în comunitățile multietnice ale Transilvaniei și majoritatea observă graduala autoghetoizare a acestora.

Chiar dacă în multe cazuri neintenționată, această separare de celălalt devine îngrijorătoare.

Asigurarea, de la nivel central, a posibilității urmării unui învățământ în limba maternă până la nivel postuniversitar, accesul la cultură în limba maternă, o presă în limba maternă (de la cea scrisă, la audiovizual), în unele locuri, magazine, restaurante, spații dedicate distracției care au ca țintă un public definit etnic, toate au un mare potențial în segmentarea societății locale din Transilvania pe criterii etnice.

Învățământul în limba maternă, o presă liberă, accesul la justiție în limba maternă, inscripționările bi sau trilingve sunt, toate, câștiguri ale unei societăți democratice.

În prelungirea acestora apar însă dificultăți în dezvoltarea unei identități comune, în definirea unor comunități locale funcționale, bazate pe cunoașterea celuilalt, toleranță și respect reciproc.

În concepția mea, și valorile, nevoile comune, vecinătatea fizică, congruența de idealuri și obiective trebuie să dicteze formarea unei comunități locale, nu doar apartenența etnică.

Fac astfel un apel către instituțiile statului la o mult mai precisă aplecare asupra diverselor proiecte actuale de autonomie locală și regională în România.

Aceste proiecte trebuie să ia în considerare particularitățile istorice, culturale, sociale, identitare, pe lângă cele economice, politice sau etnice care primează astăzi.

În ultima perioadă, observăm că autonomia este pusă pe tapet în dispute electorale.

Nu este înțelept, spun eu, să ne grăbim a politiza acest subiect sensibil pentru a-l folosi în scopuri imediate.

Este adevărat că facila comparație dintre Caracal și Harghita sau Târgoviște și Târgu Mureș în dispute pe autonomie poate aduce puncte electorale rapide.

Ea poate însă periclita o muncă continuă, de aproape două decenii, pentru normalizarea traiului împreună al locuitorilor din diferite etnii din Transilvania.

Vă mulțumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 9 décembre 2021, 3:32
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro