Gabriel Mutu
Gabriel Mutu
Ședința Senatului din 12 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.129/22-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 12-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 octombrie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.8 Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu "Despre ură în politica românească";

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul senator Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul.

Se pregătește doamna senator Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul Gabriel Mutu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o susțin în această săptămână se intitulează "Despre ură în politica românească" și are ambiția de a face o scurtă analiză asupra acestei probleme caracteristice politicii de pe Dâmbovița.

Dacă observăm atent, încă de la începuturile creionării societății românești postcomuniste, ura a fost o constantă care a conturat poziționări, opinii și sentimente puternic înrădăcinate în inima și mintea oamenilor politici.

Să ne amintim că despre ură a fost vorba atunci când puterea politică de la începutul anilor '90 a chemat minerii pentru a face ordine în Piața Universității.

Ura a fost cea care a manipulat oameni fără personalitate să distrugă sediile unor partide politice aflate în opoziție de cei ce se aflau la acel moment la conducere.

Ura era atunci explicit îndreptată împotriva unor personalități precum Ion Rațiu, Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu, pentru simplul motiv că făceau parte dintr-un alt tablou, care nu era pe placul multora.

Din păcate, ura nu a rămas doar la nivelul anilor '90, atunci când orgoliile erau mari și dorința de a ajunge la putere era scuzabilă de orice mecanism folosit.

Ura este prezentă și astăzi, în egală măsură, ca în deceniul trecut.

Exemplul cel mai elocvent? Ura îndreptată împotriva actualului Președinte al României, Traian Băsescu.

Observăm cum, astăzi, orice problemă cu care se confruntă România este reproșată președintelui, indiferent că problema intră sau nu în competențele Domniei Sale.

Să ne aducem aminte un episod care va rămâne ca o pată pentru istoria parlamentarismului românesc.

Ceea ce trebuia să rămână ca o zi importantă în istoria României postdecembriste, condamnarea comunismului, s-a transformat într-o batjocorire a celor care au avut de suferit de pe urma acestui regim politic.

Mânați de ură, un număr semnificativ de parlamentari nu au făcut decât să saboteze momentul condamnării regimului comunist ca ilegitim și criminal.

De ce? Poate că mulți erau nostalgici sau poate că unii erau mirați cum de tocmai Traian Băsescu face un asemenea gest.

Am văzut cum ura a fost principalul vehicul care i-a determinat pe parlamentarii din legislatura trecută să voteze suspendarea președintelui.

Fără să țină cont de legitimitatea pe care o are președintele în designul instituțional românesc, fără motive reale și fără nicio susținere a argumentelor, mânați doar de ură, parlamentarii au decis să-l suspende pe președinte.

Nu mai departe de săptămâna trecută, colegii din opoziție au susținut o moțiune de cenzură.

În logica constituțională, acest mecanism poate fi utilizat de către parlamentari atunci când Guvernul își depășește atribuțiile sau când acesta nu lucrează pentru binele cetățeanului.

Deci actuala legislatură poate critica într-o moțiune de cenzură activitatea Guvernului condus de Emil Boc? Ei bine, nu.

La noi lucrurile nu mai țin cont de logica constituțională, de bunul-simț sau de moralitate.

La noi acțiunile politice sunt conduse numai de sentimentul de ură.

Numai așa se explică cum, în finalul moțiunii de cenzură, semnatarii acesteia susțin, citez: "e timpul, doamnelor și domnilor, să dăm un vot împotriva camarilei restrânse a lui Traian Băsescu".

Altfel spus, moțiunea nu se îndreaptă împotriva Guvernului, ci împotriva șefului statului.

Atunci când Cristian Preda a susținut că ura îndreptată împotriva lui Corneliu Coposu și ura îndreptată împotriva lui Traian Băsescu sunt comparabile, multă lume a pufnit în râs, dar adevărul este tocmai acesta.

Atunci când cineva încerca să impună reforme substanțiale în vederea modernizării societății românești, a fost urât, în loc să fie susținut.

Vreau să închei această declarație politică cu un citat din scriitorul francez Balzac, care spunea despre ură că "este viciul sufletelor înguste, care o hrănesc cu toate meschinăriile lor și o hrănesc ca pretext pentru tiranii josnice".

Din păcate, acest citat este o oglindă fidelă a politicii românești actuale.

Vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 8 minute, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 23:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro