Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Sittings of the Senate of October 12, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.129/22-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2021
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 12-10-2009 Printable version

Sittings of the Senate of October 12, 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.17 Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică intitulată "Democrația se învață din școală" (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarația politică se intitulează "Democrația se învață din școală".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În prag de alegeri prezidențiale, societatea românească și, nu în ultimul rând, noi, clasa politică, ne pregătim să bifăm un nou examen, care va fi trecut... la capitolul restanțe.

La fel ca și în cazul alegerilor parlamentare din urmă cu un an sau, venind mai aproape, ca în cazul alegerilor europarlamentare din iunie, ne așteaptă și de data aceasta un absenteism pronunțat în rândul alegătorilor.

Mai mult sau mai puțin interesată de subiect, preluând vocea poporului direct din stradă, presa a oferit ca explicație pentru această problemă lipsa unor opțiuni viabile în rândul clasei politice, dezamăgirea votanților provocată de o conducere sau alta, lipsa educației sau chiar... frigul de afară.

În foarte puține cazuri s-a făcut referire la tradiția democratică a poporului român, la acel exercițiu democratic ce implică participarea activă a fiecărui cetățean în parte la treburile statului.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2007 de "Metro Media Transilvania", la cererea Agenției pentru Strategii Guvernamentale, cetățenii români au mari probleme în ceea ce privește adaptarea la regulile sistemului la care au râvnit îndelung.

O primă problemă, care a vizat capacitatea de identificare a instituțiilor administrației publice centrale, a scos la iveală date surprinzătoare la nivelul întregului eșantion.

Numai 58% din subiecți au reușit să identifice o instituție aparținând administrației publice centrale - Președinția, Guvernul, ministerele sau Parlamentul.

Aproape o treime (32%) dintre români declară că nu știu să numească o instituție a administrației publice centrale, în timp ce 14% o indică în mod eronat, amintind aici primăria, consiliul local, prefectura, consiliul județean, școala, poliția, partidele etc.

Mai mult de o treime (37%) dintre români declară că nu știu care este numărul parlamentarilor din Parlamentul României, 471.

În privința structurii Parlamentului, uni sau bicameral, părerile se distribuie de o manieră relativ echilibrată, 35% opinând spre un Parlament unicameral, 32% spre unul bicameral, în timp ce 7% consideră, metaforic vorbind, că e mai bine ca Parlamentul "să nu aibă nicio Cameră".

Un popor lipsit de o tradiție democratică solidă trebuie îndrumat pe calea democrației, iar bazele acestei îndrumări se pun în școală.

Peste tot în lume, fiecare regim politic își implementează valorile în rândurile cetățenilor săi prin intermediul școlii.

Apărută după 1990 în curricula școlară, mai întâi sub numele de "Educație moral-civică" și, mai apoi, "Cultură civică", educația cetățenească este prezentă în școlile din România.

Începând cu clasa a III-a, continuând cu clasele de gimnaziu și, mai apoi, opțional, și la liceu, orice tânăr român parcurge, cel puțin teoretic, noțiuni legate de individ și societate, sistemul politic din România, raportul cetățean - stat în societatea democratică, libertate și responsabilitate etc., toate menite să îi deschidă drumul spre a deveni un cetățean desăvârșit.

Analizând programa școlară a disciplinei "Cultură civică", ne vine greu să ne explicăm cum s-a ajuns la rezultatele studiului amintit mai sus.

O explicație vine din rândurile profesorilor.

În condițiile în care foarte puține facultăți oferă pregătire pentru profesorii de cultură civică, iar numărul redus de ore prevăzut în programa școlară nu permite specializarea pe această disciplină, "Cultura civică" este catalogată în școlile din România, atât de elevi, cât și de cadrele didactice, ca fiind o materie neglijabilă.

Consider acest aspect ca principal motiv al absenteismului cetățenilor la urne.

Fără o educație civică adecvată, menită să sublinieze importanța participării active a cetățeanului la viața politică a statului, nu vom avea niciodată cetățeni responsabili, conștienți că actul votării constituie un drept și o îndatorire în același timp.

Fără o educație civică adecvată în școli, ne va fi greu să depășim, ca popor, mentalitatea acumulată în 50 de ani de regim totalitar, contrabalansați, firav, de anii parlamentarismului interbelic, la care adăugăm acești 20 de ani ce au urmat Revoluției din 1989.

Dreptul la vot este un drept câștigat cu multe sacrificii de noi și de înaintașii noștri, un drept de care, dacă nu vom lua măsuri în ceea ce privește educația cetățenească în anii care vor urma, nici măcar nu vom ști.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 9 décembre 2021, 2:46
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro