Paul Ichim
Paul Ichim
Sittings of the Senate of October 12, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.129/22-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 12-10-2009 Printable version

Sittings of the Senate of October 12, 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.28 Paul Ichim (PNL) - declarație politică intitulată "Sănătatea, doar subiect de declarații politice" (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Paul Ichim:

Declarația politică este intitulată "Sănătatea, doar subiect de declarații politice".

În câteva perioade ale anului, cu precădere, lumea medicală națională și internațională se mobilizează, pe diverse teme, în simpozioane, congrese, consfătuiri.

Aceste perioade sunt primăvara, începutul verii și toamna, mai des în prima parte a ei.

Dacă urmărim calendarul zilelor mondiale de luptă împotriva unei afecțiuni medicale, constatăm că ele se suprapun celor spuse mai sus.

Revin în intervalul a 6-7 zile trei evenimente consemnate a fi rememorate în preocupările lumii medicale și, sigur, nu numai, deoarece sănătatea privește personal pe fiecare.

Pe 10 octombrie este consemnată Ziua Mondială a Sănătății Mintale.

Pe 11 octombrie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii (durerii cronice).

Pe 15 octombrie este Ziua Internațională a Nevăzătorilor.

Din lipsa timpului alocat, am asociat - deoarece au legătură la un moment dat - primele două zile și nu mă voi referi la Ziua Nevăzătorilor, care este de un tragism social deosebit ce ar merita dezvoltat în mod separat.

Întocmind materialul, am avut tendința de a face o trimitere, poate caustică, la calitatea noastră politică, care numai sănătoasă mintal nu arată, mai ales că nu ține cont de durerea cronică a populației.

Mai că îmi vine să mă raliez președintelui Iliescu și să consider că un examen psihiatric ar fi obligatoriu tuturor celor care candidează pentru o funcție publică.

După ce am întocmit materialul, mi-a dispărut orice urmă de a mai glumi și am constatat că suntem cei ce, într-un fel, conducem țara asta undeva, nu se știe unde, cel puțin inconștient.

Dau citire materialului selectat și apoi voi trage unele concluzii.

10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătății Mintale:

  • statisticile OMS arătau în 2002 că, la nivel global, existau 154 de mii de persoane cu depresie;
  • bolile psihice sunt într-un ascendent;
  • consecințele sunt grave: izolare socială, o calitate a vieții scăzută, o rată crescută a mortalității;
  • sărbătorită din 1992 la nivel mondial;
  • din 6,5 miliarde de locuitori, avem la ora actuală pe glob cea mai mare rată de emigranți, de oameni ce nu trăiesc în țara lor, respectiv 1 din 35 de oameni. Or, emigrația este mereu acompaniată de o stare de depresie;
  • Fundația Estuar, în 2008, oferea următoarele date:
    1. peste 3.000 de români se sinucid anual;
    2. în cinci din zece cazuri factorul determinant este o boală mintală;
    3. șase din zece copii pot dezvolta depresii;
    4. trei din o mie de adolescenți sunt afectați de schizofrenie;
    5. din aproximativ 400.000 de români ce suferă de depresie, doar un pic peste 6.000 sunt spitalizați (or, depresia era în 2008, înainte de criză, de șomaj, de guvernarea actuală, de campania prezidențială...).

Organizația Mondială a Sănătății apreciază că rata tulburărilor psihice este mult mai mare în țările aflate în tranziție, respectiv 30%-35%.

Pe harta europeană, România ocupă locul cinci la incidența bolilor psihice. 23.000 de cazuri de depresie sunt diagnosticate anual, estimându-se că 10% din români suferă de această boală.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că de-a lungul vieții una din patru persoane poate fi afectată de probleme de sănătate mintală.

N.B. - consumul excesiv de substanțe (diverse droguri mai mult sau mai puțin ușoare), violența contra femeilor și copiilor, HIV/SIDA, depresiile și anxietatea sunt mai greu suportate atunci când se suprapun peste șomaj, venituri scăzute, excludere socială, stil de viață nesănătos sau nerespectarea drepturilor omului.

Mesaj ONU, 2009 - Ziua Mondială a Sănătății Mintale "Așa cum este definită și în documentul constitutiv al OMS, sănătatea nu înseamnă doar absența bolilor sau a unor infirmități, ci este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială deplină.

Tulburarea psihică contribuie mai mult la povara bolii și la invaliditate în țările în curs de dezvoltare decât orice altă categorie de boli netransmisibile, și totuși numai o mică parte a persoanelor cu tulburări mintale din aceste țări are acces la serviciile de sănătate mintală.

Necesitatea este mare, iar preocuparea este inadecvată."

11 octombrie - Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii Importanța problemei derivă din observațiile următoare:

  • înlăturarea durerii ar trebui să fie unul din drepturile omului;
  • durerea, și în special cea cronică, este un pericol major pentru calitatea vieții în toată lumea, iar creșterea speranței de viață crește acest risc (nu este cazul României);
  • epidemia de boli terminale produce dureri greu de suportat la foarte mulți oameni;
  • durerea cronică reprezintă o boală de sine stătătoare, este pe termen lung și este consecința unor modificări secundare în organismul suferind;
  • ea determină apariția unor modificări complexe, fizice și psihosociale, cu consecințe greu de suportat:
    1. imobilizarea - este atrofierea mușchilor și a articulațiilor;
    2. deprimarea sistemului imunologic și creșterea riscului de îmbolnăvire;
    3. perturbarea somnului;
    4. scăderea poftei de mâncare;
    5. dependența de medicamente, de familie, de sistemele de îngrijire comunitare;
    6. suprasolicitarea sau utilizarea ineficientă a serviciilor medicale;
    7. scăderea performanței profesionale, incapacitatea temporară de a lucra sau chiar apariția de handicapuri profesionale;
    8. izolarea de societate, anxietatea, depresia, sinuciderea.

Epidemiologic, 50% din adulți suferă de o durere cronică la un moment dat.

Cele mai răspândite dureri sunt: durerile lombare, artrita și migrenele.

Cu toate că foarte puțini oameni mor de durere, mulți mor în durere și mai mulți trăiesc în durere.

Durerea cronică generează cheltuieli greu de suportat de către persoana în cauză, familie sau societate:

  • costuri ale medicamentelor și ale serviciilor medicale;
  • concedii medicale;
  • pierderea locului de muncă;
  • scăderea productivității muncii (acasă/serviciu);
  • presiuni financiare pentru familie, prieteni și angajatori.

Costurile financiare ale durerii cronice pentru societate sunt echivalente celor produse de cancer și de bolile cardiovasculare.

Cancerul și bolile cardiovasculare sunt, în același timp, însoțite de dureri cronice sau pot fi declanșate de durerea cronică.

Morala: Durerea cronică este principala cauză a suferinței umane și cea mai mare consumatoare de resurse umane, medicale și financiare.

Ambele probleme dezbătute sunt tratate la nivel mondial ca probleme cu impact social și economic.

Nu mai are rost să comentăm în ce situație ne aflăm, atâta timp cât chiar situațiile acute și de urgență abia le gestionăm, la ora actuală, în sistemul sanitar.

Atunci, să nu ne mai mirăm de câți nebuni sunt în libertate sau printre noi, că nici noi, după cum colaborăm în Parlament pentru durerea națiunii, nu ne simțim foarte bine.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 28 novembre 2021, 8:05
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro