Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.167/31-12-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 23-12-2009 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2009

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistați de domnii Cornel Popa, secretar al Senatului, și Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte doamna Anca-Daniela Boagiu, vicepreședinte al Senatului.

*

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule candidat desemnat pentru funcția de prim-ministru,

Domnilor candidați pentru funcția de ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai corpului diplomatic în România,

Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și să vă anunț că din totalul celor 470 de senatori și deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 311, fiind absenți 159.

Prin urmare, cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, stabilite de birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor, inclusiv ultima formă modificată de birourile permanente comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

În proiectul ordinii de zi, avem la punctul 1 prezentarea Programului și a listei Guvernului de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, dezbateri asupra Programului și listei Guvernului, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului și a întregii liste a Guvernului.

La punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind prelungirea mandatului președintelui și al celorlalți membri ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Dacă sunt obiecții cu privire la proiectul ordinii de zi? Nu sunt.

Vă supun la vot ordinea de zi pentru ședința comună de astăzi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecții? Nu sunt.

Vă supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Vreau să vă reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin. (3) din Constituția României, Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Totodată, vreau să vă informez că au fost respectate toate prevederile constituționale și regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a cererii de acordare a încrederii Guvernului, Programului și listei Guvernului.

Astfel, în cursul zilei de duminică, 20 decembrie 2009, a fost primită scrisoarea domnului Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, însoțită de Programul și lista Guvernului, în vederea dezbaterii și acordării votului de încredere a Parlamentului.

În temeiul și cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul ședințelor comune, birourile permanente au stabilit programul de desfășurare a audierilor în cadrul ședințelor comune ale comisiilor de specialitate ale celor două Camere, precum și data ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru prezentarea Programului și listei Guvernului, dezbateri asupra acestora și votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului.

Avizele comisiilor parlamentare referitoare la audierea candidaților pentru funcția de ministru au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor.

Înainte de a intra propriu-zis în dezbateri, vă prezint propunerile birourilor permanente privind timpul maxim afectat pentru prezentarea Programului și a listei Guvernului și pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri.

Candidatului propus pentru funcția de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le poate utiliza la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.

Deputaților și senatorilor independenți li se acordă 20 de secunde pentru fiecare, cu posibilitatea cumulării pentru o singură intervenție.

Totalul minutelor alocate grupurilor parlamentare și deputaților și senatorilor independenți se prezintă astfel: Partidul Democrat Liberal - 55 de minute; Alianța politică PSD+PC - 54 de minute; Partidul Național Liberal - 31 de minute; UDMR - 10 minute; minoritățile naționale - 6 minute; deputaților și senatorilor independenți - 8 minute.

Dacă sunt obiecții? Dacă sunt observații? Nu.

Vă supun la vot aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretariatul tehnic propunerile de deputați și senatori care vor lua cuvântul în cadrul dezbaterilor.

 
Prezentarea Programului de guvernare și a Listei Guvernului de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

În continuare, doamnelor și domnilor, dați-mi voie să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, pentru a prezenta Programul și lista Guvernului.

Domnule Emil Boc, aveți cuvântul. (Aplauze)

 

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Încheiem un an economic extrem de greu și un an politic dificil.

Din punct de vedere economic, probabil încheiem cel mai dificil an din ultimii 20 și probabil unul dintre cei mai dificili ani din ultimii 60.

Criza economică și financiară mondială n-a ocolit și nu putea ocoli România.

Toate statele membre ale Uniunii Europene, de exemplu, cu excepția Poloniei, au înregistrat o scădere economică în acest an. Totuși, în aceste condiții, Guvernul pe care l-am condus și reprezentat a reușit să limiteze, atât cât i-a fost cu putință, efectele negative ale crizei economice. Și, în aceste condiții, am reușit să nu pierdem la ratingul de țară, care nu a fost modificat, rata șomajului este mult mai scăzută decât media ratei șomajului din Uniunea Europeană - și aici vă pot da câteva exemple: media zonei europene a șomajului este 9,5%, în România se estimează că vom avea, la sfârșitul anului, un șomaj în jur de 7,5%, în timp ce unele țări, precum Spania, au 18%, 9,5% în Franța, 9.9% Ungaria, 8,4% în Polonia, 7,5% în Germania, 7,9% în Bulgaria.

Moneda națională s-a menținut în limite normale față de euro, inflația a reintrat pe traiectorie descendentă, am alocat 20% din banii bugetului pentru investiții și câteva obiective au putut fi și finalizate în acest an, fie că vorbim de 42 de kilometri de autostradă în cadrul Proiectului Autostrada Transilvania, de la Turda la Gilău, sau Pasajul Băneasa, centura Ploieștiului, centura Timișoarei și alte obiective unde încă se lucrează. Am demarat Programul "Prima casă", Programul "Primul siloz", am extins Programul "Rabla", am demarat reforme pe care alții nu au avut curajul să le declanșeze în ultimii 20 de ani - și aici vorbim de eliminarea privilegiilor și a salariilor de lux ale bugetarilor, Legea salarizării unitare a personalului bugetar, Legea desființării agențiilor guvernamentale, adoptarea a două noi coduri juridice, promovarea Legii educației naționale și, evident, plata, în aceste condiții dificile, a salariilor, pensiilor, alocațiilor sociale și impunerea unor măsuri pentru protejarea categoriilor sociale afectate de criză - și mă refer aici la pensia socială minimă de 350 lei sau la acordarea de medicamente compensate în proporție de 90% pensionarilor cu pensii până în 700 lei.

Din punct de vedere politic, știți cu toții, am avut un an dificil - cu două campanii electorale, cu două tipuri de alegeri: alegeri pentru Parlamentul European și alegerile pentru funcția de Președinte al României.

Totuși, chiar și în aceste circumstanțe economice și politice dificile, nu am ezitat să luăm măsuri dure, chiar și pe parcursul campaniei electorale.

Dragi colegi,

Acum, campania electorală s-a încheiat. Avem în față trei ani de guvernare, din care doi ani și jumătate fără alegeri. Următoarele alegeri vor fi peste doi ani și jumătate, la mijlocul anului 2012, alegerile locale. Oamenii așteaptă de la politicieni intrarea în normalitate și luarea acelor decizii pe care ei le așteaptă.

Am preluat mandatul de prim-ministru în urma desemnării de către Președintele României, nu pentru a deveni mai popular, ci pentru a face în continuare ceea ce trebuie pentru România, pentru cei 22 de milioane de români.

În calitate de premier desemnat, am construit o majoritate politică pentru susținerea Guvernului. Această majoritate politică ce susține Guvernul este formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Grupul minorităților naționale din Parlamentul României și Grupul senatorilor și deputaților independenți din Parlamentul României.

Vă mulțumesc, dragi colegi și parteneri politici, pentru susținere și vă asigur că voi fi un partener corect.

Respect decizia PSD și PNL de a alege Opoziția. Guvernarea este, însă, pentru România. Guvernarea îi afectează pe toți românii. Avem nevoie, în cadrul constituțional al raporturilor dintre Putere și Opoziție, de sprijinul și suportul tuturor.

Guvernul cu care vin în fața dumneavoastră nu deține monopolul adevărului, nu deține monopolul total al celor mai bune soluții pentru România. De aceea, voi avea o deschidere totală pentru preluarea tuturor ideilor bune, tuturor propunerilor legislative care pot aduce binele în această țară.

Programul electoral cu care Președintele României a câștigat alegerile este inclus în Programul de guvernare și constituie axa actului de guvernare. Dar, așa cum am spus, nu voi ezita să pun în practică și alte idei care s-au regăsit în programele electorale ale altor candidați la funcția de Președinte al României.

De exemplu, este o idee bună cea pe care domnul Geoană a menționat-o în programul electoral, cu referire la un moratoriu care se poate aplica pentru întreprinderile mici și mijlocii la plata principalului la creditele acordate, astfel încât pe un an de zile, aceste firme să plătească doar dobânzile aferente și să se prelungească cu un an creditul. Evident, acest lucru să poată fi realizat în urma discuțiilor pe care le vom avea cu mediul de afaceri, cu mediul bancar, astfel încât o asemenea măsură să fie implementată. Sau propunerea domnului Geoană de a construi în fiecare județ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri, pentru pensionarii care nu au suportul familiei.

De asemenea, am salutat, din programul politic al domnului Antonescu, ideea de a avea în vedere ideea reducerii cotei unice și, în contextul în care creșterea economică ne va permite, ne vom orienta spre un asemenea obiectiv. Sau propunerea pe care tot domnul Antonescu o făcea, de a lua măsuri de stimulare a creării locurilor de muncă în zonele defavorizate prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

Din programul politic al domnului Kelemen Hunor, consider binevenită propunerea vizând descentralizarea sistemului de sănătate și trecerea în subordinea autorităților locale a structurilor care aparțin acestui sistem, precum și inițiativele legislative menite să creeze condiții pentru ca tinerii să nu părăsească țara.

Cred, de asemenea, foarte mult în inițiativele legislative parlamentare. Și, poate, acest Guvern va marca o schimbare de optică în modul de a privi inițiativele legislative ale deputaților și senatorilor.

Le spun de pe acum colegilor mei din Guvern că nu mai trebuie să deținem monopolul absolut al inițiativelor. Idei foarte bune, propuneri pot proveni și pot fi susținute inclusiv de Guvern, în urma activității parlamentarilor, indiferent de grupul din care provin. Cu condiția ca ele să aibă o susținere financiară aferentă și o încadrare în liniile de bază ale Programului de guvernare.

Nu în ultimul rând, consider oportune propunerile mediului de afaceri, ale patronatelor, ale sindicatelor - și aici am în vedere propunerea, de exemplu, a sindicatelor de realizare a unui pact național pentru locuri de muncă și formare profesionale și, de asemenea, avem în vedere propunerile care pot proveni de la societatea civilă, de la ong-uri și nu în ultimul rând, parteneriatul cu Biserica, în special pe problemele sociale.

Iată câteva din lucrurile pe care cred că le putem face împreună. Avem nevoie de acest sprijin reciproc, pentru a fi siguri că tot ceea ce este bun se poate aplica în actul de guvernare și în măsurile care-i vizează pe români.

Și nu în ultimul rând, aici aș mai face o referire: avem nevoie de un pact național privind stabilitatea funcției publice. Și vreau să fiu corect și direct cu dumneavoastră - și mă refer la toate formațiunile politice, cu toții ce am greșit, în decursul timpului, în abordarea funcției publice. Cred că toți, începând de la liderii partidelor parlamentare, continuând cu toți cei care pot să aibă o contribuție, să stăm la masă și să stabilim, într-o manieră finală, palierul politic al actului de guvernare, adică până unde se realizează numirile politice, dar și acestea bazate pe competență și performanță și până unde merge dreptul de carieră al funcționarului public, pentru ca acesta să știe dacă optează pentru o carieră politică, sau orizontul lui de așteptare este satisfăcut de cariera administrativă pe care o poate avea. Și, după ce vom semna un asemenea pact, toți cei care astăzi compunem Parlamentul României, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziție, să-l respectăm și să fie o garanție a continuității funcției publice în România și a conferirii șansei de a avea un drept la carieră funcționarului public. Cred că este o prioritate și trebuie să o realizăm în perioada următoare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Din perspectiva urgențelor imediate pentru perioada următoare, aș aminti următoarele: 1. un guvern stabil și validat de Parlament, care să redea încrederea că suntem pe traiectoria bună și românii pot să spere că un guvern stabil, cu susținere parlamentară, va putea să ia măsurile necesare pentru fiecare dintre noi; 2. adoptarea, în sesiune extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie, a proiectului Legii bugetului de stat, pe coordonatele negociate cu organismele internaționale - și mă refer aici, în special, la deficitul prognozat de 5,9% și o creștere economică de 1,3; în al treilea rând, adoptarea Legii responsabilității fiscale și a Legii reformei sistemului de pensii, angajamente pe care România le are, angajamente care, repet, sunt în favoarea a 22 de milioane de români, dincolo de faptul că ele constituie obiectul, așa cum am spus, al altor angajamente pe care România le are.

Anul 2010 va fi, totuși, un an greu, dar, având în vedere măsurile economice luate de Guvern în 2009 și datorită îmbunătățirii situației la nivel internațional, perspectivele sunt un pic mai bune decât păreau internațional.

Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți și lucizi: înainte să ne fie mai bine, o să ne fie un pic mai greu. Și acest lucru îl spun responsabil, știind că, pentru aceasta, va trebui să-mi asum cu Guvernul pe care-l reprezint, unele măsuri nu neapărat populare, dar necesare țării.

Oamenii s-au săturat de discursuri și așteaptă de la noi un lucru simplu: să facem ceea ce trebuie pentru România. Anii următori trebuie să fie ani ai rațiunii, ai stabilității și ai cooperării pentru binele comun, și nu ani de ură și orgolii personale.

Cred că suntem acum cu toții în fața unui test de maturitate politică, și anume: avem sau nu capacitatea de a urmări interesul național mai mult decât cel personal sau de grup?

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În continuare, am să vă prezint câteva dintre obiectivele înscrise în Programul de guvernare și pe care le avem în vedere în perioada următoare.

1. Modernizarea statului și revizuirea Constituției în vederea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului național.

Este obiectivul central cu care Președintele României a câștigat alegerile și trebuie respectată voința românilor. Modernizarea statului se bazează pe o singură realitate: puterea este administrată în favoarea cetățenilor, și nu împotriva lor. Acesta este sensul modernizării, iar noi, clasa politică, am circulat destul de des pe sens invers. Statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă, pe săturate, resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieții locale, ci lasă loc deciziilor autorităților care sunt cele mai apropiate de cetățeni.

Statul modernizat este statul care respectă cetățeanul. Există o imensă așteptare din partea cetățenilor pentru reformarea, în continuare, a statului, în sensul îmbunătățirii relației dintre funcționar și cetățean. De prea multe ori încă cetățeanul este tratat, în raport cu funcționarul, în raport cu statul, ca un sclav, ca un dependent, ca un om care cerșește, în loc ca raportul să fie invers - cetățeanul este acela care plătește, prin impozitele și taxele sale, funcționarea statului și salariul funcționarului public, oriunde ar activa el.

Cred că aici avem nevoie de mai multă responsabilitate, de debirocratizare și de mai mult respect pentru cel care contribuie cu impozite și taxe. Avem încă prea multe ștampile în administrația statului - ștampile care, la rândul lor, sunt tot atâtea surse de influență și corupție. Avem nevoie de proceduri mai simple și de impunerea procedurilor computerizate, standardizate, pentru ca, cu adevărat, orice cetățean să fie tratat în manieră egală în fața statului și autorităților publice.

2. Asigurarea unui set de măsuri care să conducă la relansarea economiei și consolidarea creșterii economice.

Pentru realizarea acestui obiectiv, avem în vedere următoarele elemente:

  1. menținerea, pe întreaga perioadă a actului de guvernare, a aceluiași nivel al cotei unice și al taxei pe valoarea adăugată;
  2. aplicarea în continuare a măsurii neimpozitării profitului reinvestit;
  3. reducerea în continuare a numărului de taxe și impozite;
  4. reducerea birocrației și absorbția sporită a fondurilor europene;
  5. regândirea impozitului minim și restructurarea Programului "Prima casă". Vreau să știți că am avut o primă discuție, înainte de a înainta orice formulă de guvernare, cu ministrul finanțelor, pentru a discuta aceste aspecte. Consider că impozitul minim și-a atins ținta în anul 2009 - aceea de a descuraja frauda fiscală, iar firmele care practicau astfel de metode, fie au ieșit de pe piață, fie au renunțat la aceste practici. Din 2010, acest impozit minim trebuie regândit și găsită soluția ca el să fie reorientat cu adevărat spre o manieră a unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, cu restrângerea lui la acele domenii în care evaziunea fiscală nu poate fi diminuată astfel, fie că avem în vedere aici, știu eu, restaurantele, sau industria hotelieră, dar aceste lucruri le vor decide specialiștii. Și, de asemenea, în cadrul Programului "Prima casă", ținând cont de analizele din primul an, să-l restructurăm, astfel încât, în continuare, el să-și atingă menirea de a putea susține un domeniu important al economiei naționale, care este industria construcțiilor, și, în același timp, de a oferi posibilitate diverselor categorii sociale de a putea avea acces la o casă, la o locuință, fără să mai fie nevoiți să plătească rate lunare, chirie, cu care astăzi ei își acoperă rata la bancă și pot să se bucure de existența unei locuințe în proprietate personală.
  6. utilizarea instrumentului garanțiilor guvernamentale pentru susținerea și a altor domenii importante ale economiei naționale. Mă refer aici, după modelul pe care l-am folosit în Programul "Prima casă", sau după exemplul pe care l-am avut în agricultură, cu Programul "Primul siloz", să extindem acest mecanism al garanțiilor guvernamentale și pentru susținerea altor domenii strategice ale economiei;
  7. respectarea angajamentelor internaționale ale României cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială;
  8. adoptarea de urgență, în prima jumătate a lunii ianuarie, în sesiune extraordinară a Parlamentului, a proiectului Legii bugetului de stat.

Dragi colegi,

Realitatea economică a anului 2009 ne-a oferit o poză exactă a modelului de dezvoltare economică a țării din anii precedenți, model ce, după părerea mea, nu mai poate fi continuat. Prea mult s-a contat în dezvoltarea țării în trecut pe datorie și consum. Mai mult decât atât, atunci când am avut ani de creștere economică, în loc să realizăm investiții majore în infrastructură - școli, spitale, agricultură, mediu și altele -, s-au risipit bani publici și am ajuns la deficite bugetare excesive.

Acum, relansarea și creșterea economică trebuie regândite pe alte baze, pornind de la continuarea reformelor structurale ale statului, pe care le-am început, continuând cu raționalizarea cheltuielilor bugetare și salarizarea în sectorul public, dar și un alt mod de politică fiscală și orientarea acestei politici fiscale a statului în direcția unor măsuri care să susțină investițiile, locurile de muncă și creșterea productivității.

3. Respectarea angajamentelor cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Nerespectarea acestor angajamente ar conduce la cel puțin următoarele elemente: creșterea costurilor finanțărilor alternative, în condițiile în care jumătate din tranșele trei și patru ar trebui să contribuie la finanțarea deficitului propus pentru anul 2010; modificarea în sens negativ a ratingului de țară al României; amânarea procesului de reluare a creșterii economice; presiuni suplimentare de depreciere a monedei naționale; încetinirea prin eventuala creștere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat. Sunt doar câteva dintre consecințele nerespectării angajamentelor internaționale pe care România le are.

4. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual. Acest tip de abordare va aduce o îmbunătățire majoră în practica bugetară, va impune o responsabilitate mai mare în cheltuirea banului public, va încuraja dezvoltarea proiectelor de investiții pe mai mulți ani.

5. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilității financiare a acestuia. Dacă vom continua în același ritm pe care îl avem în momentul de față, nu peste mult timp nu vom mai avea resurse financiare pentru plata pensiilor. Spun asta în condițiile în care și anul acesta bugetul de stat trebuie să împrumute bugetul de pensii cu peste 1,5 miliarde de euro. Până când poate continua acest ritm? Până când vom ajunge în situația de a nu mai avea bani la bugetul de stat și ar trebui să-i transferăm la bugetul asigurărilor sociale.

De aceea, reforma sistemului de pensii urmărește două obiective majore. În primul rând, asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii pe baza principiului contributivității și solidarității sociale și b) eliminarea inechităților și anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.

6. Restructurarea aparatului administrației publice pe principii de eficiență și performanță. Această măsură se subsumează obiectivului fundamental de modernizarea a statului. Vom realiza o evaluare instituțională a funcțiilor, structurilor instituționale și competențelor entităților din sectorul public cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru și de a consolida profesionalismul personalului pe baza standardelor de cost.

Vreau, de asemenea, să știți că nu tratez personalul bugetar ca pe un număr abstract, ca pe o entitate ce trebuie să fie disponibilizată, fără niciun fel de rațiune și fără niciun fel de analiză. Orice restructurare trebuie să fie făcută numai acolo unde este necesar și după o analiză preliminară pe baza standardelor de cost cantitative și calitative. Asta înseamnă că trebuie să știm exact ce servicii se oferă populației de către diversele entități ale administrației publice și câte persoane sunt necesare pentru ca aceste servicii să fie oferite populației. În unele sectoare avem prea multe persoane, în altele avem prea puține, de aceea această analiză trebuie să fie făcută.

Și, nu în ultimul rând, vreau să se știe că aceste măsuri care vizează restructurarea palatului bugetar trebuie să fie însoțite de măsuri pentru susținerea și sprijinirea persoanelor care vor face obiectul restructurării aparatului de stat și, pe lângă ajutorul de șomaj, avem în vedere oferirea posibilităților de recalificare profesională, utilizând atât intervenția statului, cât și fondurile europene în materie sau oferirea de politici fiscale atractive pentru întreprinderile care angajează persoane disponibilizate prin faptul că aceste întreprinderi vor beneficia de o reducere sau de un sprijin fiscal pentru o anumită perioadă de timp de a nu plăti contribuțiile sociale ale angajatului și ale angajatorului pentru a stimula încadrarea în muncă a acelora care urmează a fi disponibilizați.

În condițiile creșterii economice, chiar de 1,3% din anul 2010, putem concepe, cu marja bugetară pe care o avem, ca pentru acele întreprinderi, pentru acei agenți economici care vor angaja persoane disponibilizate, șomeri, să le acordăm aceste facilități fiscale la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de timp, astfel încât să stimulăm preluarea lor în sectorul privat pentru a construi statul pe baze sănătoase.

7. Descentralizarea inclusiv financiară a administrației publice prin delimitarea clară a competențelor pe principii europene în scopul creșterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarității și introducerea standardelor de cost. Avem în vedere perfecționarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor prin sistemul ghișeului unic. Descentralizarea administrației publice trebuie să continue. Noțiunea de manager public trebuie extinsă în toate laturile serviciilor oferite cetățeanului, fie că vorbim de sănătate, poliție, școală, primării, administrații fiscale sau protecție socială, toate trebuie subordonate principiului eficienței, iar eficiența este dată de calitatea serviciilor oferite cetățenilor, de modul de cheltuire a banului public, de predictibilitatea și capacitatea de a oferi proiecte noi, proiecte viabile pentru comunitate de absorbție a fondurilor europene.

8. Sprijinirea mediului de afaceri și elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Una din direcțiile de acțiune avute în vedere urmărește facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene și la mecanismele de finanțare puse la punct prin intermediul Eximbank, CEC, Fondul Român de Garantare pentru IMM-uri, Fondului de Garantare pentru Agricultură, Fondului Român de Contragarantare pentru întreprinderile mici și mijlocii înființat în anul 2009.

9. Consolidarea clasei de mijloc și solidaritatea activă pentru cei aflați în nevoie. Știm cu toții că o democrație nu se poate consolida fără existența unei clase de mijloc consistente și care să dea stabilitate unei țări. Dar, nu putem rezista, de asemenea, ca societate democratică, dacă îi uităm pe cei care au nevoie de suportul statului, în vederea asigurării egalității de șanse și a protecției sociale active. Vreau să-i asigur pe toți românii că nimeni nu va fi uitat, nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuiește, la sat sau la oraș. Nu vom avea probleme cu plata salariilor, pensiilor și alocațiilor sociale. Vom menține pensia socială minimă și vom corecta acele situații dificile pentru persoanele care nu au pensie și trăiesc doar din unele indemnizații foarte mici.

De asemenea, pentru aplicarea principiului egalității de șanse, vom viza creșterea continuă a calității vieții persoanelor cu handicap și sprijinirea familiilor aparținătoare. Nu în ultimul rând, vom avea în vedere dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum și a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice, inclusiv, așa cum am spus, prin construcția în fiecare județ a unei case de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport familial.

10. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea și creșterea graduală a puterii de cumpărare a populației.

11. Realizarea Programului național pentru construirea de locuințe sociale și pentru tineri. Avem în vedere aici continuarea în ritm susținut, prin Ministerul Dezvoltării și Turismului, a acestor programe masive de investiții publice. Fie că vorbim de Programul de construcție de locuințe sociale pentru persoanele cu venituri reduse, fie că vorbim de Programul de construcție de locuințe pentru tineri și avem în vedere aici continuarea Programului ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare către cei care dețin locuințe ANL în chirie, în momentul de față, pentru a le avea în proprietate, precum și programe de construcție de locuințe pentru cei evacuați din casele naționalizate, pentru că, repet, statul are în continuare o datorie pentru cei care au fost evacuați din casele naționalizate și care, la rândul lor, în trecut au avut o casă în proprietate care din diverse motive a fost pierdută. Fie că a fost naționalizată, fie că a fost demolată în urma procesului de modernizare. Iar nu în ultimul rând, aceste programe vor continua politica investițiilor publice masive în infrastructură pe care dorim s-o avem și în anul viitor.

12. Accelerarea sistemului de absorbție a fondurilor europene și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate. Am adoptat încă din acest an măsurile de simplificare a procedurilor pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Anul 2010 va fi anul în care vom culege rodul muncii noastre în materie de absorbție al fondurilor comunitare desfășurate în anul 2009 și-i mulțumesc aici și domnului fost vicepremier Dan Nica pentru munca pe care am desfășurat-o împreună în anul 2009 ca miliarde de euro să fie contractate de la Uniunea Europeană și Comitetul interministerial pe care l-am avut anul trecut îl vom continua și anul acest împreună cu domnul vicepremier Marko Bela, astfel încât Programul absorbției fondurilor comunitare să fie unul de succes pentru că reprezintă cu adevărat una din șansele modernizării României. Iar acești bani stau la îndemâna noastră, stau la îndemâna capacității noastre de a-i aduce în țară printr-o cooperare directă cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri și cu simplificarea procedurilor de funcționare a statului.

Mai avem de lucru aici la simplificarea legislației în materia achizițiilor publice, mai avem de lucru la simplificarea procedurilor care vizează absorbția fondurilor comunitare, mai avem de lucru la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care au obținut fonduri europene, dar au probleme cu contractarea creditelor pentru partea de cofinanțare în vederea susținerii acestora. Sunt lucruri pe care le știm și pe care le putem realiza în perioada următoare.

13. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului și reabilitarea sistemului național de irigații. Obiectivul central, dragi colegi, dragi români, în domeniul agriculturii este acela de a transforma România dintr-o țară importatoare de produse agroalimentare într-una exportatoare de produse agroalimentare. Și sper că nu va fi prea departe timpul în care în supermarketurile din România să găsim cu adevărat produse românești în majoritatea lor și să nu fim nevoiți să cumpărăm în continuare produse aduse din import. Nu este firesc ca într-o țară care a fost cândva grânarul Europei, 70% din ce înseamnă produse agroalimentare să fie aduse din afară.

Nu mai e cazul acum să stabilim cui aparține vina. Toate guvernele de până acum au o pondere aici a greșelilor pe care le-au făcut. E cazul ca împreună să punem la punct această strategie comună de a face din agricultură un domeniu care să aducă prosperitate, bani, și în ultimă instanță, sănătate românilor, pentru că produsele noastre sunt de cele mai multe ori mult mai bune decât alte produse. Și, poate, nu departe va fi ziua când, mergând în Uniunea Europeană, vom găsi în supermarketurile din țările Uniunii Europene produse românești. Așa cum, de altfel, ne-o dorim cu toții.

De aceea, susținerea financiară a agriculturii prin programe multianuale, stimularea înființării de depozite pentru colectarea, sortarea și valorificarea produselor agricole constituie o prioritate majoră de a da șansă țăranului român care muncește de a trece de la agricultura de subzistență de pe o zi pe alta la șansa unui câștig real din agricultură printr-o politică adecvată a statului. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă noi ca stat intervenim cu măsuri active, pentru a-i încuraja pe fermieri, de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să construiască în mediul rural sau în mediul apropiat celui rural fabrici, întreprinderi pentru prelucrarea produselor agroalimentare. Pentru asta putem utiliza inclusiv mecanismul garanțiilor guvernamentale pentru a-i sprijini. E mult mai ușor atunci ca țăranul să-și vândă produsul acolo, acasă la el și să primească un preț decent cu care să poată să-și întrețină familia și dezvolta în continuare agricultura. Dacă de acolo vor pleca produse finite, brânzeturi, produse fabricate din carne, vom câștiga cu toții, și țăranul, fermierul, dar și noi, ca societate. Asta stă la îndemâna noastră și putem s-o facem.

Modernizarea satului reprezintă un obiectiv strategic al programului de guvernare. Și nu e mare lucru, de fapt, ce așteaptă oamenii de la sat de la noi? Așteaptă să finalizăm abc-ul civilizației infrastructurii din România. Ce înseamnă abecedarul, ce înseamnă abc-ul civilizației infrastructurii? Asfalt, bec, canalizare. Suntem în secolul XXI și avem încă din nefericire atâtea comunități rurale care nu au asfalt, care nu au iluminat, care nu au canalizare.

Printr-un efort comun al Ministerului Agriculturii, al Ministerului Dezvoltării, al absorbției fondurilor comunitare printr-o prioritate a noastră, a tuturor putem moderniza satul românesc și cu acea ocazie, tinerii noștri să rămână în continuare la sat, cei care doresc, dar vor rămâne acolo numai dacă vor avea același tratament pe care îl au și tinerii de la oraș, cu aceleași șanse de a se împlini în viață, fie că e vorba de viața de familie sau viața profesională sau de condițiile de locuit și de trai. O școală bună, un spital, un dispensar, un drum asfaltat, un sat sau comună care să nu aibă probleme cu electrificarea și cu locuri de muncă acolo. Sunt lucrurile elementare pe care le putem împlini.

14. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii. În 2009 am alocat 20% din banii bugetului pentru infrastructură. O vom face și în anul 2010. Dacă m-aș referi doar la infrastructura rutieră, în cadrul Programului care vizează autostrăzile, vizăm realizarea acelui pact național Autostrăzile României pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi finalizate până în 2020 cu asigurarea coerenței și continuității în finanțarea corespunzătoare. În cadrul acestor proiecte avem în vedere finalizarea tronsoanelor de pe Coridorul IV paneuropean între Nădlac și Sibiu, total 349 de km și între Cernavodă și Constanța, inclusiv centura Constanța, în total 74 de km la nivel de autostradă, până în anul 2012.

De asemenea, în privința Autostrăzii Transilvania, avem în vedere finanțarea porțiunii între Târgu Mureș și Borș, 254 de km, urmând ca pentru porțiunea Târgu Mureș - Brașov, 161 de km, să fie identificate alte soluții de finanțare și realizare. Urmărim finalizarea tronsonului de autostradă București - Comarnic, 110 km, urmând ca tronsonul Comarnic - Brașov, 56 de km, să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014.

Începerea lucrărilor la Autostrada Ploiești - Buzău - Focșani, parte a Coridorului IX paneuropean și la Autostrada Focșani - Săbăoani - 140 de km. Începerea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureș - Iași și la Autostrada Sudului, București - Alexandria - Craiova, de asemenea, realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la Autostrada Lugoj - Caransebeș - Orșova - Drobeta - Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a Coridorului paneuropean IVB.

În privința drumurilor naționale, avem în vedere: finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi a centurii existente a Bucureștiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin Nord, cât și prin Sud; refacerea a 4000 de km de drumuri naționale la nivel calitativ european, la care se adaugă Programul de 10 000 de km de drumuri județene de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole și conectivitatea cu Autostrada Sudului. Și, nu în ultimul rând, în acest domeniu, realizarea până la sfârșitul mandatului, adică până la finele anului 2012, a Programului național de variante ocolitoare ale orașelor. Știm ce chin este pentru fiecare om care locuiește în oraș să suporte dificultățile traficului greu.

De aceea, avem în vedere variante ocolitoare cu finanțare de la bugetul de stat: Oradea, Iași-Sud, Suceava, București, lărgirea la patru benzi, Tecuci, Sebeș, Horezu, Sânnicolau-Mare, Tulcea, Cluj-Est, totalizând 206 km. Variante ocolitoare cu finanțare prin programe FDR: Miercurea-Ciuc, Ciceu, Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Alești-Sud, Alești-Nord, Ștei, Huși, Bistrița, Toplița, Tușnad, Huedin, Bârlad, Timișoara-Sud, Sighișoara, Făgăraș, Pașcani, Roman, Roșiorii de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgoviște, Adjud, Craiova-Sud, Budești, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiași, Mangalia, Mihăilești, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, toate aceste centuri ocolitoare totalizând 280 km.

Variante ocolitoare cu finanțare ISPA, Adunații Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Plugova, Caransebeș, Lugoj, toate totalizând 54 km. Și variante ocolitoare cu finanțare din credite externe: Bacău, Târgu-Mureș, Reghin, Mediaș, Timișoara, Slatina, Brașov, totalizând 143 km. Sunt obiective care se pot realiza și care, utilizând sursele de finanțare pe care le-am menționat cu sprijinul și suportul dumneavoastră, putem aduce în aceste orașe liniștea vieții de zi cu zi, scăpând de acolo sau eliminând traficul greu care paralizează de cele mai multe ori circulația din orașele, localitățile despre care am vorbit.

15. Reforma în domeniul educației. Aici lucrurile sunt foarte simple. Orice familie își dorește pentru copilul său o grădiniță, o școală mai bună, acces la liceu și la facultate. Vom reevalua proiectul Legii educației naționale. Vom vedea care au fost observațiile Curții Constituționale și sunt convins că prin implementarea Legii educației naționale, vom avea în România educația pe care cu toții o așteptăm la standarde europene și care va schimba din temelii modul în care vom privi educația, de la mutarea accentului în educație de la informație spre competențe, de la mutarea accentului de la centralizare spre descentralizare în actul de învățământ, de la profesionalizarea actului educațional la diferențierea universităților, atât de necesară pentru învățământul superior.

16. Reforma în domeniul sănătății. Obiectivul îl constituie îmbunătățirea stării de sănătate a populației, creșterea calității vieții, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană. Dintre direcțiile de acțiune pe care Guvernul le are în vedere amintesc: 1. corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică; 2. punerea în aplicare a unui program național de investiții care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maxim 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene; 3. elaborarea planului național de paturi, corelat cu nevoile de asistență medicală a populației; și, nu în ultimul rând, introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc și a unui sistem de asigurare a calității serviciilor mediale.

17. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiției. Aici vreau să fiu foarte clar. Principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, trebuie să fie aplicat și respectat. Neimplicarea politicului în actul de justiție este un bun care se câștigă în fiecare zi și care trebuie să fie continuat, astfel încât în fața legii, indiferent că este vorba de demnitar sau de simplu cetățean, toți trebuie să fim tratați în manieră egală.

Adoptarea codurilor de procedură civilă și penală și începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri constituie un obiectiv prioritar și, nu în ultimul rând, reducerea duratei proceselor și ameliorarea stării resurselor umane și a organizării sistemului judiciar împreună cu îmbunătățirea legislației privind funcționarea CSM constituie câteva dintre obiectele pe care le avem în vedere în domeniul justiției.

18. Lărgirea sferei drepturilor minorităților naționale pentru păstrarea identității culturale, etnice a comunităților minoritare, promovarea unei politici bazate pe principii europene în domeniul culturii și patrimoniului. Dintre principiile generale pe care le avem în vedere în acest domeniu amintesc: susținerea și promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetățenilor, acces la cultură și participare la viață culturală; susținerea, respectarea și protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă și lingvistică, recunoscut ca atare de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; promovarea culturii ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă, protejarea și respectul identităților culturale, a tradițiilor și moștenirii culturale; și, nu în ultimul rând, promovarea patrimoniului național, inclusiv cel ce aparține culturii minorităților naționale.

19. Asigurarea securității energetice a României și a cetățenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative. Aici avem în vedere actualizarea strategiei energetice a României și adoptarea unui program național de creștere a eficienței energetice care ar permite reducerea dependenței de importurile de energie, creșterea competitivității industriei și reducerea emisiilor de gaze care produc efect de seră.

20. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de importanță națională. Avem câteva domenii strategie, așa cum am spus, care stau la îndemâna noastră pentru a fi fructificate. Agricultura, turismul, sportul, energia, tehnologia avansată sunt domenii unde avem și putem avea avantaje competitive în raport cu alte țări. Stă în puterea și priceperea noastră ca ele să devină cu adevărat domenii care să poată fi valorificate.

În domeniul turismului, vizăm în continuare creșterea competitivității și atractivității României ca destinație turistică și a turismului românesc la nivel regional și internațional, creșterea calității produselor și serviciilor turistice din România. Fără îmbunătățirea acestor standarde care să vizeze calitatea serviciilor turistice să nu ne așteptăm că românii vor prefera turismul românesc sau străinii vor veni la noi în țară. S-au făcut pași importanți, dar aici cred că împreună, printr-un parteneriat pe care să-l avem cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu cei care lucrează în industria hotelieră, în turism, putem asigura servicii de calitate, pentru că și asta stă la îndemâna noastră. Alții pot, noi de ce nu am putea să avem servicii de calitate prin care să fim la standardele existente în Uniunea Europeană.

În privința tineretului, pe lângă susținerea tinerilor din mediul rural și din familiile cu posibilități reduse, în vederea asigurării egalității de șanse, vizăm promovarea unui pachet de legi pentru tineret ce va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului și a internshipului și alte măsuri legislative. Ne spun foarte mulți tineri, foarte mulți absolvenți: dați-ne o șansă să ne putem pune în practică expertiza pe care am dobândit-o pe băncile facultății. La reglementarea practicii profesionale, trebuie să existe un sistem al internshipului, așa cum există peste tot în lume, în țările democratice, prin care tinerii să aibă posibilitatea, agenții statului să fie obligați să instituie un mecanism de colaborare cu universitățile, cu facultățile pentru a putea primi studenții care sunt în instituțiile de învățământ superior să-și pună în practică ceea ce învață la facultate.

Iar după aceea, să fructificăm acest avantaj major al tineretului care este bine pregătit și trebuie să-și găsească în primul rând o șansă în România, în funcția publică de la noi sau în mediul privat din țara noastră. Aici am făcut prea puțin. Și fiecare credem că se descurcă tânărul după ce termină facultatea. Trebuie să existe un cadru instituționalizat în care în funcție de performanță, de capacitate, tânărul să știe că are posibilitatea să-și valorifice ce a învățat în această țară. Sunt mulți tineri care termină facultatea, urmează masteratul, urmează o bursă în străinătate, vin cu specializarea în țară și nu au posibilitatea să ocupe un loc de muncă. De ce? Pentru că încă sistemul nostru nu este bine pregătit să-i accepte și să-i implice în viața publică prin niște reguli clare și precise, prin care să știe toți care sunt standardele, ce trebuie să știe, iar atunci să aibă asigurată șansa și egalitatea de șanse pentru fiecare.

În domeniul sportului, elaborarea strategiei naționale cu accent pe sportul de masă și a unei noi Legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile Uniunii Europene în materie. Nu trebuie să avem rețineri să promovăm sportul de masă. Cred că este un lucru extrem de bun ca de la școala primară până la universitate și de la universitate până la viața adultă, la viața profesională, să promovăm sportul ca un element în primul rând de menținere a sănătății, care ne conferă nouă, ca societate, posibilitatea de a ne dezvolta sănătos și de a putea face față la provocările vieții cotidiene. Am uitat această fațetă și ne mirăm că nu avem rezultate, așa cum ne-am așteptat, la marile competiții internaționale sau la olimpiade. De unde să avem, dacă baza de selecție se reduce tot mai mult. Sportul de masă poate fi și o oportunitate pentru noi talente care pot fi recrutate și care să fie pregătite în centre speciale pentru a obține performanță. Pentru asta vom avea o politică orientată spre susținerea sportului de masă.

21. Consolidarea rolului și statutului României în Uniunea Europeană ca al șaptelea stat ca mărime în Uniunea Europeană.

De aici avem în vedere printre obiectivele de politică externă: punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene și NATO și consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritară dimensiunea europeană și cea euro-atlantică.

22. Societatea informațională.

Spuneam că avem acest avantaj competitiv al tehnologiei avansate. Important e să avem înțelepciunea s-o fructificăm. Dezvoltarea sistemului electronic de achiziții publice, SAP, stă la îndemâna noastră și ne aduce un dublu beneficiu. Vreau să știți că din extinderea sistemului achizițiilor publice prin mijloace electronice de la 3 la 14%, anul acesta am economisit peste un miliard de euro. Ne propunem ca și în perioada următoare să extindem acest mecanism al achizițiilor publice prin mijloace electronice, prin SAP, iar în 2010 să ajungem la 30%, care înseamnă alte miliarde de euro care vor veni la bugetul de stat prin acest mecanism al licitațiilor.

Și nu în ultimul rând, aplicarea unui cadru strategic unitar și coerent vizând strategia "România digitală".

23. Apărare, ordine publică și siguranța cetățeanului.

Armata a fost, este și rămâne un vector important pentru promovarea și consolidarea credibilității externe a României. Armata României trebuie să continue procesul de modernizare și să dispună de infrastructura necesară pentru a-și putea îndeplini misiunile încredințate.

Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apărării naționale îl reprezintă dezvoltarea la un nivel ridicat a capacității de decizie și acțiunea organismului militar, adaptarea cadrului legislativ în vederea afirmării intereselor României și valorificării oportunităților în cadrul Comunității Europene, euro-atlantice și internaționale.

În privința siguranței cetățeanului, este un domeniu care ne vizează pe toți, de la ieșirea din casă până la locul de muncă și din nou la momentul când ne întoarcem acasă, de la siguranța copilului nostru din momentul în care pleacă la școală, iese în oraș și se întoarce acasă. Sunt convins că prin ceea ce va face Ministerul Administrației și Internelor va contribui în continuare la creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni, combaterea infracționalității și criminalității, combaterea traficului și consumului de droguri.

Vreau să știți că aici avem un obiectiv prioritar cu toții pentru ceea ce înseamnă siguranța familiilor noastre, siguranța copiilor noștri: pericolul drogurilor. Soluția alternativă la droguri o reprezintă educația, școala, locul de muncă. Orice este mai bun decât ca un tânăr, un copil să fie prins în consum de droguri sau în găști de cartier, în acte de violență. Prin politicile pe care Guvernul le va promova, trebuie să oferim aceste soluții alternative tinerilor noștri, pentru că tentațiile sunt imense, iar dacă nu vom reuși printr-o politică coerentă, împreună cu părinții, cu școala, cu mediul de afaceri, să stabilim politici care să fie mult mai atractive decât alternativa găștilor de cartier, a violenței, a drogurilor, vom avea noi o problemă ca societate. E mult mai ușor să previi decât să corectezi după ce răul s-a produs.

Aderarea la spațiul Schengen în 2011 rămâne un obiectiv prioritar al Guvernului pentru a asigura deplina libertate de mișcare a cetățenilor români.

Și nu în ultimul rând, aș spune câteva cuvinte și despre românii de pretutindeni.

Statul nostru trebuie să aibă grijă de cetățenii săi, indiferent unde aceștia locuiesc sau muncesc, că e vorba de Canada, America, sau Uniunea Europeană, sau oriunde în lume, statul român trebuie să-i protejeze, statul român trebuie să se intereseze pentru ca drepturile lor să fie respectate, și acest lucru se poate face printr-o implicare a statului, în colaborare cu organismele europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și cu alte organisme internaționale, pentru cetățenii români care nu aparțin spațiului sau nu locuiesc și trăiesc în spațiul Uniunii Europene.

Să nu uităm că și în trecut și acum, prin contribuția lor financiară, cetățenii români care sunt în afara granițelor susțin economia românească. Le datorăm respect și le datorăm respectarea legii și a legalității în ceea ce privește protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție și de documentele internaționale.

În final, doamnelor și domnilor parlamentari, vă rog să-mi permiteți să vă prezint structura Guvernului și lista membrilor cabinetului, iar aici fac o precizare: Guvernul are 15 ministere, la care se adaugă primul-ministru și viceprim-ministrul.

Spuneam încă de la început că anul 2010 va fi încă un an greu. Și primul semnal trebuie să-l dea în continuare demnitarii, cu privire la restrângerea cheltuielilor bugetare. Am restrâns cu patru numărul ministerelor față de guvernul anterior. Nu avem 19, avem 15 ministere. Și acest demers de restrângere a cheltuielilor bugetare, de eliminare a risipei trebuie să fie continuată. Pentru că înainte de a da orice om afară, trebuie întâi să eliminăm risipa și să restrângem cheltuielile acolo unde sunt în exces.

În ceea ce privește lista membrilor cabinetului, ea este următoarea și o s-o v-o prezint în minutele care urmează: prim-ministru - Emil Boc; viceprim-ministru - Marko Bela; ministrul administrației și internelor - Vasile Blaga; ministrul finanțelor publice - Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu; ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri - Adriean Videanu; ministrul afacerilor externe - Teodor Baconschi; ministrul transporturilor și infrastructurii - Radu Berceanu; ministrul mediului și pădurilor - Laszlo Borbely; ministrul dezvoltării regionale și turismului - Elena Gabriela Udrea; ministrul apărării naționale - Gabriel Oprea; ministrul culturii și patrimoniului național - Kelemen Hunor; ministrul justiției - Cătălin Marian Predoiu; ministrul comunicațiilor și societății informaționale - Gabriel Sandu; ministrul muncii, familiei și protecției sociale - Mihai Constantin Șeitan; ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului - Daniel Petru Funeriu; ministrul sănătății - Cseke Attila; ministrul agriculturii și dezvoltării rurale - Mihail Dumitru.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Distinși colegi,

Aceasta este echipa guvernamentală, acestea sunt axele programului de guvernare pe care intenționăm să le punem în aplicare în perioada următoare. Vă cerem sprijinul și suportul dumneavoastră pentru a avea un guvern stabil și a da României șansa de modernizare pe care toți românii o așteaptă.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze)

 
Exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la Programul de guvernare și Lista Guvernului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului Emil Boc.

În continuare, începem dezbaterile cu domnul senator Gabriel Mutu, din partea Partidului Democrat Liberal.

 

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri desemnați,

Stimați invitați,

20 de ani reprezintă un arc de timp important în urma căruia putem trage câteva concluzii cu privire la maniera în care a evoluat sistemul politic românesc postdecembrist. Dincolo de vorbe, este esențial să construim acum, după două decenii de la eliberarea de sub comunism, un construct mult mai apropiat de principiile pentru care oamenii au ieșit în stradă în 1989. Suntem datori mai mult ca oricând să oferim o nouă viziune asupra modului în care trebuie să meargă România de acum înainte.

Nu mai putem invoca lipsa de experiență, nu mai putem invoca necunoașterea principiilor democrației sau a modului de funcționare a instituțiilor. În toți acești 20 de ani, românii au experimentat tot felul de proiecte politice, mai mult sau mai puțin inspirate. Deși am afirmat că de-a lungul acestei perioade au existat mai multe traiectorii politice asumate, din păcate, toate au avut o mare sincopă, au fost proiecte pe termen scurt și foarte scurt. Nu au reprezentat o viziune coerentă, previzibilă pentru o perioadă de timp cel puțin egală cu un ciclu electoral. Cu toate acestea, programul de guvernare pe care vi-l propune astăzi PD-L împreună cu UDMR este unul care pleacă de la premisa că va rezista și că va impune o viziune politică constructivă asupra României, viziune ce va fi probată ulterior și de cabinetele ce se vor succede Guvernului Boc, astfel încât să putem vorbi și în România de consecvență guvernamentală.

Veți vedea că ceea ce am susținut ca partid politic, și anume nevoia unui cabinet de dreapta, nu a fost doar o simplă afirmație. România trebuie să fie ghidată de oameni de dreapta, capabili de a concepe, dezvolta și pune în aplicare politici publice menite să încurajeze libera inițiativă, pe de o parte, și care să descurajeze creșterea numărului de taxe și impozite, pe de altă parte. Nu trebuie să uităm că în urmă cu 20 de ani oamenii au ieșit în stradă tocmai pentru a se elibera de un sistem politic totalitar, de stânga.

Acum, la două decenii distanță de la Revoluție, avem posibilitatea de a ne revanșa față de oamenii care și-au susținut cu tărie dorințele de reformare a României la Timișoara, Brașov sau București.

Stimați colegi,

În pofida crizei economice și financiare caracteristică astăzi principalelor economii mondiale, și care afectează direct situația României, Partidul Democrat Liberal și-a asumat formarea unui cabinet capabil să îmbunătățească situația țării.

De asemenea, partenerii noștri de coaliție sunt conștienți că a fi direct implicați în actul de guvernare, în pofida numeroaselor dezavantaje electorale, este o poziție foarte demnă. Alternativa pentru dumnealor ar fi fost să stea pe margine și să exprime opinii critice la adresa Guvernului. Cu toate acestea, au ales ipostaza mai dificilă, iar pentru aceasta, trebuie să le mulțumim.

Așadar, dacă ar fi să caracterizăm printr-un singur cuvânt coaliția susținută de PD-L, UDMR, Grupul independenților și reprezentanții minorităților, acesta ar fi, categoric: responsabilitate. Știm cu toții că în România ultimelor trei luni criza economică a fost dublată din păcate de o criză politică. Astăzi, însă, trebuie să avem capacitatea necesară de a depăși aceste momente dificile și de a porni în noul an cu o viziune care să fie mai degrabă constructivă.

În ultimele luni, întreaga clasă politică a susținut că momentul 6 decembrie va fi unul de răscruce pentru viitorul României. Deși demiterea cabinetului Emil Boc a adus mai multe dezavantaje decât avantaje, putem spune că am plecat în lupta electorală de la un moment zero. Altfel spus, la data de 6 decembrie, românii au avut de ales între două viziuni, între două modele de guvernare, fiecare dintre cei care au votat la acel moment fiind conștient pe deplin de consecințele votului său.

După cum am văzut, românii au ales un proiect politic pe care noi, Partidul Democrat Liberal, continuăm să-l susținem. Pe data de 21 decembrie, Președintele României, legitimat de votul cetățenilor, a depus în această sală un jurământ de credință prin care s-a angajat să depună toate eforturile necesare reformării acestei țări.

Pe cale de consecință, în calitatea noastră de parlamentari, ar trebui să acordăm un vot de încredere celui care a fost desemnat de președinte pentru a forma Guvernul. Trebuie să acordăm gir acestui cabinet pentru că dincolo de diferențele care ne separă din punct de vedere politic, trebuie să fim de acord în primul rând cu nevoia acestei țări de a avea un Guvern și de a depăși criza politică.

Evident, nu susțin că existența unui Guvern este unicul antidot de care are nevoie România la ora actuală, dar este un prim pas. Și suntem cu toții de acord că această țară trebuie să meargă înainte și că avem o responsabilitate față de cetățenii care ne-au ales în urmă cu un an, care ne-au acordat un mandat și care sunt cu ochii ațintiți asupra noastră acum. Dincolo de orice considerații preliminarii, dincolo de preconcepții cred că cel mai corect ar fi dacă am putea să ne detașăm și să analizăm acest cabinet prin prisma programului de guvernare pe care și-l asumă. Acest program de guvernare este unul din cele mai complete și complexe ale României postcomuniste. Ceea ce trebuie să reținem în primul rând este că acest Guvern este unul mai suplu, cu mai puține portofolii, fiind încă de la început un punct de referință pentru instituțiile publice care vor fi reformate de acum înainte în România.

Este evident că până acum miniștrii care s-au mai aflat în funcție au fost blocați în activitatea pe care au desfășurat-o ministerele pe care le conduceau, dat fiind faptul că anul 2009 a fost unul marcat de două rânduri de alegeri foarte importante pentru români, iar șicanele politice au fost gândite ca fiind parte a strategiilor electorale.

Acum, am convingerea că aceștia vor putea să-și pună mai ușor în aplicare proiectele guvernamentale pentru că mizele elective, practic, nu mai există. România are nevoie de acum încolo de o perioadă de liniște, de o perioadă de construcție, și, din acest punct de vedere, îmi place să cred că cei care vor face parte din opoziție vor adopta o atitudine constructivă, care mai degrabă să vină cu proiecte și cu idei, decât să blocheze inițiativele guvernamentale.

În următorii trei ani, până la următoarele alegeri parlamentare, trebuie să dăm dovada că această legislatură este alcătuită din oameni politici mult mai responsabili, care nu au vrut pe durata mandatului să-și dezamăgească cetățenii din colegiul uninominal în care au fost aleși. Trebuie ca în 2012 oamenii să vadă că împreună, indiferent de ideologia pe care o reprezentăm, am pus umărul la construirea unei societăți noi, bazată pe principii solide, la construirea unei societăți moderne, în care instituțiile funcționează și în care cetățeanul este pus deasupra oricăror interese partinice.

De aceea, Grupul senatorilor Partidului Democrat Liberal va sprijini acest Guvern, în special pentru programul său guvernamental aflat în deplin acord cu ceea ce fiecare dintre noi am susținut în campania electorală. Pentru mulți dintre noi realizările acestui cabinet vor reprezenta practic o reflectare clară a motivelor pentru care susținem explicit Guvernul Emil Boc. Sunt convins că noul context politic va fi unul favorabil celor care se vor implica total în funcționarea acestui mecanism ce își propune cu orice preț ca statul român să se reformeze și modernizeze, astfel încât cetățenii din țară să beneficieze de servicii, programe și politici la un nivel similar celui practicat în Uniunea Europeană.

În final, doresc să le urez miniștrilor acestui Guvern mult spor în îndeplinirea obiectivelor pe care și le-au propus la începutul acestui mandat!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Mircea Geoană, președintele Partidului Social Democrat.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Stimate colege și stimați colegi,

Distinși candidați pentru funcțiile ministeriale în Guvernul României,

Suntem astăzi în fața unui moment trist pentru România. Pentru că, evident, țara are nevoie de un Guvern, evident țara are nevoie de stabilitate politică după această perioadă agitată. Dar, din păcate, propunerea pe care o avem din partea domnului Traian Băsescu, propunerea de Guvern Emil Boc IV, reprezintă o soluție proastă pentru țară în acest moment.

Și am să vă spun în câteva cuvinte de ce considerăm noi, reprezentanții Alianței PSD+PC, că această soluție este greșită și este proastă pentru România în acest moment. În primul rând, pentru că astăzi două treimi dintre cetățenii României consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar rezultatele alegerilor parlamentare, dincolo de controversele legate de legitimitatea acestora, ne-au demonstrat cu prisosință că românii, în marea lor majoritate, dincolo de simpatiile politice, consideră că România are nevoie de o nouă direcție, și de obicei și întotdeauna într-o democrație, o nouă direcție se face printr-o nouă guvernare. Faptul că în Parlamentul României se revine cu aceeași propunere de prim-ministru, deja respins de către o majoritate în urmă cu câteva săptămâni, faptul că acele calități invocate de domnul Băsescu - la domnul Lucian Croitoru că știe să vorbească în limbajul Fondul Monetar Internațional, la domnul Negoiță că reprezintă o comunitate importantă de câteva sute de mii de locuitori, tot ceea ce a sperat românul, dincolo de preferințele pentru un partid sau altul, sau un candidat la Președinție sau altul, astăzi sunt spulberate.

Această propunere de Guvern ignoră majoritatea voinței românilor care sperau, indiferent de rezultatul la prezidențiale, să avem parte de o nouă guvernare. Avem de fapt aceeași veche guvernare care estre considerată de către majoritatea românilor ca fiind neperformantă și care este construită, din păcate, pe aceleași interese clientelare.

În al doilea rând, întreaga populație a României consideră - și nu este o acuză personală - că primul-ministru Emil Boc nu a reprezentat în cele 12 luni de mandat în variantele inițiale, un prim-ministru suficient de puternic, suficient de solid pe propriile picioare și suficient de convins de ideile și propunerile pe care le are pentru a fi acel prim-ministru de forță de care România are astăzi nevoie.

Regret, și o spun cu sinceritate, că în acest moment nu s-a găsit înțelepciunea politică de a crea o majoritate în jurul unui Guvern cu un prim-ministru care, într-adevăr, să reprezinte un punct de reper și care să poată să spună și "Nu" atunci când primește un telefon de la Președinție, de la consilierii Președintelui, sau de la apropiații sau apropiatele Președintelui României.

De aceea, pentru mine și pentru noi, revenirea în Parlament, după ce același prim-ministru a fost respins de către majoritatea Parlamentului României, practic cu aceleași propuneri de guvernare, reprezintă o sfidare la adresa opiniei publice românești și o sfidare la adresa Parlamentului național.

În al doilea rând, este absolut regretabil că la 20 de ani de la Revoluție, când lumea estre atât de nemulțumită de modul în care este guvernată această țară, să vină în fața Parlamentului, la propunerea domnului Băsescu, un guvern care este construit pe criterii clientelare, care răsplătește trădarea și care răsplătește hoția în favoarea unui interes de grup și a candidatului la Președinție Traian Băsescu.

Este complet inacceptabil ca această majoritate precară să fie construită pe trădare și să instituim în România, în numele celor care vorbesc despre reformarea sistemului politic, piața de vânzare, de cumpărare a parlamentarilor acestei țări. Este o chestiune absolut nefirească, este absolut antidemocratică și o astfel de majoritate precară, bazată pe trădare și care răsplătește trădarea prin posturi ministeriale, o astfel de guvernare care răsplătește hoția generalizată, prin portofoliile cele mai grase date liderilor care știm cu ce s-au ocupat în această perioadă, reprezintă o sfidare la adresa bunului-simț al românilor, și acest lucru nu va putea să rămână nesancționat.

Nu vreau să spun că nu trebuie să dăm un beneficiu de dubiu celor care sunt noi miniștri. Nu putem să spunem că doamna Udrea, de exemplu, care a fost suspectată la modul cel mai legitim de deturnare de fonduri la Ministerul Turismului, primește acum ca răsplată încă un minister, o moșie ceva mai lată, mai adâncă și mai bănoasă, în schimbul devotamentului față de știm noi cine și ne jenăm, din motive de politețe, s-o spunem cu voce tare.

Nu am niciun fel de îndoială că unui număr dintre miniștrii care au fost cooptați în acest Guvern trebuie să li se dea un beneficiu al dubiului. Nu cred că, de exemplu la sănătate, colegul nostru senator, domnul Attila Cseke, ar fi neapărat un ministru care să nu performeze. Dar vreau să vă spun, de asemenea, că din punct de vedere al lipsei de transparență a aranjamentului PD-.-UDMR, există o obligație din partea primului-ministru, și sper să ne răspundă în partea a doua a intervenției domniei sale, dacă sunt elemente secrete sau netransparente din convenția dintre PD-L și UDMR, nu am niciun fel de dificultate cu descentralizarea, n-am o dificultate cu orice înseamnă drepturi sporite pentru minoritățile naționale, dacă cumva există în spatele acestei înțelegeri un lucru netransparent legat, de exemplu, de regionalizare, cred că acest subiect ar trebui să fie prezentat.

În al treilea rând, mi se pare cel puțin suspect ca în programul de guvernare domnul prim-ministru Emil Boc, care s-a opus din răsputeri proiectului Roșia-Montană, brusc, să devină în câteva săptămâni adeptul acestui proiect controversat. Nu știu care este răspunsul. Dar dacă la nivelul conducerii Academiei Române, la nivelul opiniilor specialiștilor din România, acest proiect este cu mare semn de întrebare, de ce, în urmă cu trei săptămâni, domnul Emil Boc, tot prim-ministru al României, spunea că proiectul este greșit și nu va accepta un astfel de proiect, de ce în programul de guvernare, domnul Videanu și cei care îi sunt apropiați vin cu o astfel de investiție care are în mod evident multe, multe semne de întrebare.

În al patrulea rând, ceea ce mă frământă cel mai mult și reprezintă și motivația principală a votului împotriva acestei propuneri de Guvern, este faptul că programul de guvernare și programul anticriză sunt mai diluate și mai puțin convingătoare decât oricând altcândva. Nu există suficient de multă transparență în a spune românilor ce înseamnă anul 2010. Nu se spune extrem de clar în această propunere de program de guvernare că vom avea un cost social semnificativ în anul 2010, că avem un risc de șomaj spre 10% în 2010, că avem în acest moment o erodare a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în România, salariați și pensionari, fără precedent în această țară, că se propune, în spatele acordului cu Fondul Monetar, o reducere dramatică a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în această țară.

Se vor elimina în anul 2010 tot ce înseamnă transport gratuit pentru pensionari, studenți și elevi, se vor elimina tichetele de vacanță, tichetele de masă, primele și sporurile, și dacă în această țară vom continua să spunem că acordul cu Fondul Monetar e centură de siguranță, că trebuie să strângem cureaua sau să strângem din dinți, vă spun că din punctul nostru de vedere acest program de guvernare nu conține soluțiile anticriză pe care mediul economic și mediul social românesc le cer cu atâta insistență.

Eu sunt absolut interesat să aflu în perioada următoare cum se împacă viziunea economică a noului ministru de finanțe, propus astăzi în fața Parlamentului, domnul Vlădescu, care este un cunoscut opozant al relației cu Fondul Monetar și care are de fapt o viziune economică care este diferită față de propunerea guvernamentală pe care o primim. Este cel care în anul 2005 a dispus și a impus Guvernului Tăriceanu ruperea relațiilor cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, se situează mai degrabă pe o gândire economică diferită față de cea pe care o propune în acest moment în programul de guvernare, domnul Emil Boc.

Înghețarea salariilor și a pensiilor, creșterea accizelor la carburanți, introducerea unei noi taxe pe medicamente, aceasta va conduce, împreună cu deprecierea leului în anul 2010, la cea mai importantă erodare a puterii de cumpărare și vă spun, ca lider social-democrat, că în acest moment ne îndreptăm către suportarea crizei din 2010 în principal de către categoriile vulnerabile din această țară.

Nu știu care va fi abordarea față de domeniul agricol în această țară, dar știu că în acest moment asistăm, cel puțin în programul de guvernare, la eliminarea subvențiilor pentru categorii importante de muncitori și de lucrători în agricultură, și din punctul meu de vedere, programul de guvernare în domeniul agriculturii și dezvoltării satului românesc este extrem de precar.

De asemenea, ca social-democrați, nu putem fi de acord cu eliminarea din programul de guvernare a unor indici, până în 2012: eliminarea indicatorilor cu privire la salariul minim pe economie, eliminarea a ceea ce a existat în programul de guvernare anterior - a țintei de 60% creștere pentru salariul mediu pe economie, până în 2012, și orice referire cu privire la punctul de pensie și atingerea punctului de pensie în valoare de 45% din salariul mediu brut pe economie.

Deci, acest program de guvernare, așa-zis de dreapta, va conduce la accentuarea polarizării sociale și va conduce, de fapt, la adâncirea sărăciei și la același principiu, păcătos în România, "scapă cine poate!" iar cei care au, într-adevăr, nevoie de sprijinul nostru vor fi cei mai afectați de acest program de guvernare.

De asemenea, aș dori să menționez, în încheierea prezentării mele și a justificării poziției noastre în fața opiniei publice și a votului nostru în această zi de vot cu privire la învestirea acestui guvern, că din punctul nostru de vedere niciunul, dar niciunul dintre elementele sugerate de mediul de afaceri din România, ca soluții anticriză, nu se regăsesc în acest program de guvernare; nicio vorbă despre reluarea creditării; nicio vorbă despre rambursarea la timp și în condiții transparente a t.v.a.-ului; nicio vorbă despre măsurile pe care în mod repetat asociațiile patronale, profesionale și mediul economic intern și extern le-au sugerat, cu disperare aproape, Guvernului Boc, în orice încarnare a acestuia am avut parte.

În acest moment, suntem în fața unei situații în care România a pierdut cele mai multe întreprinderi mici și mijlocii din întreaga Europă; nicio vorbă despre eliminarea impozitului minim pe profit, o formă de dispreț și de ignorare a solicitărilor legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului sindical românesc.

Deci, astăzi, de fapt, ne aflăm în fața unei compilări de program de guvernare, care, mai mult decât în programul vechi de guvernare, a eliminat și țintele cu privire la alocarea banilor publici, de aici până în 2012.

Se vorbește, ceea ce am sugerat și eu în repetate rânduri, de bugetare multianuală; nicio vorbă despre alocarea bugetară multianuală, din punct de vedere al programelor și al investițiilor publice în acest moment.

Vreau să menționez că, din punctul nostru de vedere, al Alianței PSD+PC, după votul de astăzi, indiferent cum va fi el, va trebui să ne aplecăm neîntârziat cu privire la discuția serioasă despre Proiectul de buget pe anul 2010, va trebui să aprobăm, înainte de adoptarea bugetului pe 2010, Legea responsabilității fiscale, pentru că, de fapt, dacă vom da un vot acestui guvern, pe aceste principii de guvernare, putem să fim siguri că banii vor fi alocați pe criterii politice, către clientelă politică, către "regii asfaltului", și către tot ceea ce a însemnat drenarea banului public și o treime din economia națională aflată la nivelul economiei subterane.

De aceea, punctul nostru de vedere este că, la 20 de ani după Revoluție, românii au dreptul la o mai bună guvernare.

Ceea ce ni se prezintă astăzi este o rețetă de repetare a proastei guvernări pe care am văzut-o, din păcate, în ultimii ani, și în ultimul an în România.

Vreau, de asemenea, să spun, în numele parlamentarilor noștri, că vom veghea cu o vigilență sporită împotriva alocării de resurse pe criterii politice la adresa comunităților din România; că este în acest moment un plan diabolic de a dirija resurse, exclusiv către primăriile PD-L și, eventual, UDMR, neglijând și nesocotind miile de aleși locali care reprezintă alte culori politice în această țară.

De aceea, dezbaterea de astăzi, dezbaterea cu privire la buget, dezbaterea cu privire la amendamentele la buget, dezbaterile cu privire la Legea responsabilității fiscale, vor trebui să permită în România începutul unei mai bune guvernări în această țară.

Poziția noastră este extrem de clară și de simplă: același guvern, care este considerat ca fiind incompetent și incapabil să producă soluții pentru România, reprezintă cea mai proastă soluție pentru această țară, după o perioadă electorală prelungită.

Domnul Băsescu a ratat o ocazie de a putea să demonstreze că și-a schimbat atitudinea, după primii 5 ani de mandat. Va continua să impună același tip de politici discreționare și va continua să răsplătească hoția și trădarea, ca mijloc de așa-zisă "modernizare" a clasei politice și a sistemului statal românesc.

De aceea, în ajun de Crăciun, doresc să spun "La mulți ani!" tuturor românilor, și să spunem într-o manieră extrem de clară, că Alianța PSD+PC va vota împotriva acestui guvern, care nici în persoana primului-ministru, nici în componența Guvernului, nici în modul în care înșiși PD-L-iștii și-au votat propunerile pentru Cabinet, ați votat la PD-L alți miniștri și vă aflați în fața unui guvern cu miniștri care sfidează și voința partidului, care spune că sprijină acest guvern. Și acest lucru este o palmă pe obrazul unui mare partid al acestei țări și al acestei democrații.

Votul nostru va fi împotriva învestirii acestui guvern, care nu reprezintă o soluție pentru România.

Din păcate, șansa de a avea o guvernarea robustă, cu o amplă majoritate, cu un premier puternic, a fost irosită. Pe umerii dumneavoastră și ai domnului Băsescu apasă o sarcină imensă, de a guverna o țară învrăjbită, derutată, speriată, și pentru care nu aveți niciun fel de soluție coerentă.

Votul nostru este împotriva învestirii acestui guvern și a acestui program de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Ați epuizat 19 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Crin Antonescu.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei,

Stimați colegi senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Nu voi vorbi despre Guvernul dumneavoastră, pentru că obișnuiesc să vorbesc o singură dată despre același lucru, în aceleași coordonate, în aceeași conjunctură. Despre guvernul dumneavoastră am vorbit la moțiunea de cenzură pe care am inițiat-o. Și, dat fiind că guvernul dumneavoastră nu s-a schimbat de atunci, nu se schimbă nici poziția noastră politică de atunci.

A vorbi în două sau mai multe rânduri despre același lucru, înseamnă să-ți iei riscul să te repeți sau să fii inconsecvent. Și, din acest motiv, neasumând niciunul din aceste două riscuri, azi nu voi vorbi despre guvernul pe care suntem chemați să-l învestim prin votul nostru.

Vor vorbi colegii mei, și eu vă cer permisiunea să spun câteva lucruri despre statul de drept, despre regimul democratic, despre pluralism și libertate în România, la 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Și vreau să spun aceste lucruri, pentru că trebuie.

În istoria democrațiilor, a parlamentarismului, au existat multe momente critice, de confruntare, de tensiune între instituția parlamentară, cu regulile ei, cu șansele și cu riscurile ei, și personalități politice foarte puternice, decise să impună o anumită viziune, o anumită linie, o anumită politică.

Oliver Cromwell a dizolvat cu forța Parlamentul, ba chiar, introducând o armată fidelă și călită în bătăliile războiului civil al vremii, i-a arestat pe parlamentari, i-a scos cu forța de acolo; Napoleon Bonaparte a dat o frumusețe de lovitură de stat, cu grenadirii săi, la fel, consacrați pe câmpurile de onoare ale Europei, și au fost membri ai Senatului, încă republican, al Franței, care au sărit pe fereastră ca să scape de lăncile lungi ale militarilor lui Napoleon; cum știți bine, că eram, totuși, contemporani, președintele rus, Boris Elțîn, a tras, pur și simplu, cu tunul în Parlament.

Într-o țară din Europa, un prim-ministru, odată, s-a dus la târg și a târguit un bici. Și, în văzul târgoveților, cetățenilor, trecătorilor a rostit următoarele vorbe, care aveau caracter public, care aveau caracter de îndemn și caracter de program politic: "Ia să luăm un bici, să punem biciul pe parlamentari!" (Aplauze.)

Drama României, drama politică a României sau drama României politice este diferența dintre tun și bici, este diferența dintre loviturile în care Cromwell, Bonaparte sau Elțîn își asumau personal "trasul cu tunul", și situația în care, în România, deși omul respectiv era prim-ministru, și desigur, va mai fi, nici măcar nu ținea biciul cu mâna lui. Era trimis să spună asta.

Dar, spre deosebire de alte ocazii, dați-mi voie ca de data asta să nu îndrept considerațiile mele critice și triste nici către domnul care purta biciul și vorbea despre bici, nici către domnul care-i pusese biciul în mână, ci în cu totul altă parte.

Nu este de vină nici domnul președinte Băsescu, nu este de vină nici domnul fost demis, desemnat și viitor prim-ministru, Emil Boc - dânsul era cu biciul -, nu sunt de vină domniile lor sau doar domniile lor că în viața publică românească o asemenea afirmație n-a stârnit nicio emoție. A trecut la capitolul "anecdote", la capitolul "glume bune", la capitolul "făcut cu ochiul".

Noi ne facem cu ochiul, între noi, excesiv, parcă am avea un tic, facem cu ochiul istoriei, facem cu ochiul poporului, facem cu ochiul trecutului, facem cu ochiul viitorului. Și... a zis și domnul prim-ministru o glumă.

Nu-i de vină domnia sa că o asemenea afirmație nu a stârnit nicio emoție. După cum nu este de vină domnul președinte Băsescu, că în România, fără să avem de-a face cu proceduri de modificare a Constituției, în acest sens, cu exprimarea voinței națiunii, în acest sens, trăim așezat, consacrat, tacit, fără acte în regulă, dar trăim într-o republică prezidențială.

Astăzi, a devenit un punct de reper în discursul politic din România, și la dreapta, și la stânga, și la putere, și în opoziție, că trebuie executată voința președintelui; că guvernează doar cine vrea președintele României; că Parchetele trebuie să înceapă sau să nu înceapă urmăriri penale doar când vrea președintele României, deja cu precizie calendaristică; că poți să fii săltat de pe stradă, nici arestat, nici invitat, săltat, dacă vrea președintele României; că poți să fii eliberat, dacă vrea președintele României; că trebuie, în fine, să facem modernizarea statului, pentru că așa vrea președintele României, și pentru că, nu-i așa, este frumos; pentru că trebuie să guvernăm toți, indiferent pe ce poziții ne-am aflat în alegeri, pentru că așa vrea președintele României.

Modernizarea statului român! Asta este o poveste veche, e veche, veche, de la Cuza la Ceaușescu și de la Carol al II-lea la Traian Băsescu: statul român se modernizează neîncetat. Nici nu termină a se moderniza, nici nu începe a se moderniza, dar nu contenim să vorbim despre asta.

Este foarte limpede că, în sine, modernizarea statului român este necesară, și acum avem și explicit un program de modernizare a statului român. Dar, de fiecare dată ni se vorbește, din timp în timp, pe fondul mâhnirilor noastre, pentru că eșuăm, democratic, în modernism, modernizarea cu adevărat a statului român, despre faptul că trebuie să vină cineva hotărât să-l modernizeze.

Și, acum, este vorba de faptul că un om, președintele, care - nu are importanță că, la votul românilor care trăiesc sub administrația sa, a pierdut alegerile. Le-a câștigat, conform Constituției, susținut de luptătorii anticomuniști pe internet din diaspora. A câștigat alegerile și trebuie să facă singur, după voința sa, modernizarea statului român, ajutat de un partid-unic.

Noi nu reușim să ne desprindem, după 20 de ani, de fantoma "partidului-unic".

Frontul Salvării Naționale a dorit explicit să fie un partid- unic. Nu a reușit, slavă Domnului! Și, după aceea, evoluția lucrurilor a făcut să avem senzația că am scăpat odată pentru totdeauna de această teamă și de această temă.

Partidul Social Democrat, cel puțin conform spuselor domnului Traian Băsescu, domnului Emil Boc și a spuselor mele, din vremea respectivă, și nu mă dezic, între 2000 și 2004 a avut pornirea foarte hotărâtă de a deveni, dacă nu partid-unic, un partid-stat, ceea ce până la urmă, de facto, înseamnă unic.

Acum, avem Partidul Democrat, care ne spune foarte clar, prin vocea domnului Traian Băsescu, care este programul de modernizare a României. Un singur partid servește interesul național, un singur partid trebuie să controleze resursele economice ale României, un singur partid trebuie să controleze Parlamentul, un singur partid trebuie să controleze Guvernul, toți primarii trebuie să meargă la un partid, și cine este parlamentar de nădejde trebuie să se ducă la acest partid sau trebuie să-l sprijine.

Aud, în aceste zile, o platitudine pe care o spunem toți. Este una din acele vorbe pe care nu riști nimic spunându-le. Nu riști decât să nu spui nimic, dar ăsta este cel mai mic dintre riscuri în țara noastră.

Vorba sună așa: "Țara are nevoie de un guvern". Repetăm toți cu poftă, de parcă am rezolva problemele guvernării, în sine, această spusă: "Țara are nevoie de un guvern".

Nimeni nu are curaj să spună că țara are nevoie și de opoziție, dacă mai vrea să mai fie o țară democratică. Nu! "Țara are nevoie de un guvern", și, ca atare, în aceste zile, săptămâni, a apărut un nou criteriu de a fi raportat ca om politic la interesul național: Ești la guvernare, accepți să te duci la guvernare, accepți să sprijini guvernul sub toate formele, servești interesul național. Nu, ești împotriva interesului național.

Or, eu spun, în numele partidului meu, o spun acum și o voi spune și în anii următori, o voi spune totdeauna, că în măsura, exact în aceeași măsură în care țara are, într-adevăr, nevoie de un guvern, țara are nevoie și de opoziție.

Este un guvern care va trece, asta se știe, nu cu votul nostru, va trece cu votul unei majorități, care nu poate fi contestată formal, dar a cărei alcătuire s-a făcut în mod fățiș, pe introducerea unor criterii, pe oficializarea unor criterii condamnabile. Pentru că, așa cum spunea aici un domn parlamentar din partea Partidului Democrat, pe bună dreptate, și în alegerile prezidențiale, deși era în joc numai funcția de președinte, noi am susținut fiecare, împreună cu candidatul pe care l-am susținut, o viziune și un program de guvernare.

Poate că este mult spus, pretențios, și pentru unii și pentru alții, dar, în principiu, este adevărat. Păi, dacă am susținut un alt mod și o altă viziune de guvernare, decât aceea a președintelui, care a câștigat, câștig în baza căruia faceți dumneavoastră guvernul, cum puteți avea pretenția de la noi, ca pur și simplu, în văzul lumii și invocând interesul național, să sărim gardul la modul și la viziunea dumneavoastră de a guverna.

Cum se poate ca, în aceste zile, numărătoarea parlamentarilor care, din motive mult mai simple decât interesul național, trec dintr-o barcă în alta, numărătoarea asta să se facă public, fără niciun fel de conotație de ordin politic, de ordin moral. Se face doar aritmetic.

Și, mai mult decât atât, suntem în aceste zile, și de asta, încă o dată, nu-i de vină deloc nici domnul Băsescu, nici domnul Boc, nici altcineva, nici Partidul Democrat, suntem în fața unui elogiu public din ce în ce mai frecvent, din partea celor care, pentru opinia publică, fac, desfac, desființează, consacră un elogiu public al șmecheriei și oportunismului.

În aceste zile, se afirmă, se scrie negru pe alb, de către oameni care, chipurile, servesc și ei cu condeiul și cu vorba interesul național, că cine este la guvernare e șmecher, e bine, e puternic, a reușit, și cine rămâne în opoziție e un prost, că partidul care rămâne în opoziție e destinat dispariției, și partidul care e la putere este destinat înfloririi.

Se pune puțin problema că același guvern a condus așa cum a condus un an de zile România, nu se pune deloc problema că același președinte a modernizat cum a modernizat statul vreme de cinci ani, nu se pune deloc problema că în viața politică trebuie să existe niște elemente de identitate, pentru că altfel nu poate exista democrație.

Eu știu foarte bine, ca și dumneavoastră, că viața politică, partidele politice, Parlamentul, nu sunt lăcașe religioase. Există câte o incursiune binecuvântată a elementului religios în Parlament, după cum am văzut, chiar alaltăieri, dar aici suntem în plin "lumesc".

Știm, de asemenea, că și în alte țări, în democrații consolidate, bătrâne, coapte, nu întotdeauna și nu toți oamenii politici respectă criteriile valorice, criteriile morale. Problema este că acolo ei le au, și atunci pot vedea când cineva le încalcă, iar la noi ele nu există.

La noi criteriile se fac după oameni, ministerele se construiesc după oameni, și nu invers, programele și modernizările statului se construiesc după cine iese președinte.

70.000 de voturi au despărțit, stimați colegi parlamentari, care nu știți bine în ce partid sunteți azi, și în ce partid sunteți mâine, 70.000 de voturi v-au despărțit ca astăzi să faceți în urale modernizarea statului român cu Mircea Geoană. Ăsta este un lucru de toată jena și de care nu mai este vinovat doar Traian Băsescu, doar Emil Boc sau toți ceilalți.

Suntem în fața unui pericol pentru statul de drept, pentru democrație, pentru libertate. Și acest pericol este generat nu de un om, nu de camarila sa, nu de un partid, ci de faptul că restul clasei politice din România, restul societății românești nu pare a avea suficientă forță pentru a rezista și pentru a apăra lucruri, pentru care, acum 20 de ani, au murit oameni.

În calitate de președinte al Partidului Național Liberal, le cer scuze alegătorilor liberali ai foștilor noștri colegi care au primit vot pe programul și pe poziția politică a unui partid în toamna lui 2008, și astăzi au plecat în partea cealaltă.

Acelorași alegători le cer scuze pentru colegii mei, liberali, care acum o lună jumătate au votat împotriva învestirii unor miniștri în comisii, iar ieri au votat pentru aceeași miniștri, deși oamenii politici nu se schimbă, de miniștri vorbesc, într-o lună și jumătate.

Le cer, mai cu seamă, iertare, ca om politic, din acești 20 de ani din România, rudelor, prietenilor, celor care țin la memoria morților din decembrie 1989.

Le cer iertare, pentru că la 20 de ani de la sacrificiul lor, astăzi suntem mult prea aproape, în caricatură, și de Nicolae Ceaușescu, și de Marea Adunare Națională, și de presa omagială, și de lipsa de criterii.

În fond, n-am reușit să facem o lege a lustrației privitoare la nomenclatura comunistă, și nici nu știu cum am mai putea să discutăm despre ea când, între timp, avem o altă nomenclatură, bazată pe aceleași mecanisme și pe aceleași criterii: slugărnicia, lipsa de coloană vertebrală, lipsa de consecvență, de principiu și de demnitate.

Știu că libertatea și onoarea nu țin de foame, dar știu, de asemenea, că n-a existat niciodată prosperitate și dreptate fără libertate și onoare.

Vă mulțumesc și vă doresc un an bun! (Aplauze intense, prelungite.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Antonescu.

În continuare, îl invit la cuvânt, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, pe domnul senator Marko Bela.

 
 

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Suntem spre finalul unui an zbuciumat, plin de așteptări, dezamăgiri și conflicte politice. Zilele acestea aniversăm 20 de ani de când s-a creat șansa unei construcții democratice în România, și comemorăm, totodată, amintirea celor care și-au jertfit viața la Timișoara, București, Cluj, Târgu-Mureș și alte orașe.

De acum 20 de ani, în 23 decembrie 1989, s-a înființat Uniunea Democrată Maghiară din România și s-au constituit, deja, mai multe organizații județene ale acestei formațiuni politice, iar astăzi, în Parlamentul României, de fapt, nu prima oară în aceste două decenii, are loc dezbaterea despre un guvern din care, dacă va fi votat, va face parte și UDMR.

La fel, nu este prima dată când ne confruntăm cu dilema opoziției sau acțiunii guvernamentale, nu este prima dată când ni se pune întrebarea: de ce ne asumăm participarea într-o coaliție guvernamentală, mai ales într-o perioadă extrem de controversată, când guvernul va trebui să ia măsuri foarte ferme, de multe ori dureroase, în interesul relansării economiei.

Aș putea să răspund cu mult populism și cu multă demagogie, dar nu o voi face. Sunt convins că discursul nostru politic s-a deteriorat în ultimii ani, tocmai din cauza demagogiei, a lipsei de responsabilitate și de asumare a greșelilor politice.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: fiecare formațiune politică a fost mandatată de către electorat să caute posibilitatea realizării unui program aparte și să încerce aplicarea unei anumite doctrine: cea conservatoare, cea liberală sau cea social-democrată. Noi înșine ocupăm un anumit loc pe eșichierul politic, fiind o formațiune de dreapta, centru-dreapta, membră în Partidul Popular European. Totuși, îmi permit o afirmație, ușor patetică, că dincolo de apartenența doctrinară, adevărata ideologie a UDMR este reconcilierea: reconcilierea între minoritate și majoritate, între grupuri sociale, între comunități, între programe. O comunitate minoritară niciodată nu are interesul confruntării al diferitelor sciziuni și rupturi în societate sau în viața politică, fiindcă printr-o astfel de situație tensionată ea va suferi în primul rând.

În acest moment, clasa politică din România este divizată în mod dramatic și riscăm să introducem această divizare în întreaga societate, în familii, la locuri de muncă. De fapt, deja se întâmplă acest lucru. De aceea, nu avem voie să nu încercăm totul pentru a evita o astfel de ruptură și să impunem ca regulă generală a vieții cotidiene suspiciunea, teama, dușmănia. Maghiarii din România ne-au trimis aici, în Parlament, stimați colegi, să căutăm căile reconcilierii și solidarității, nu cu oricine și nu cu orice preț, firește.

Sunt păreri după care o organizație minoritară totdeauna trebuie să fie în Guvern. Dacă aș accepta această teză, eu însumi aș accepta că suntem inferiori față de dumneavoastră, fără un statut de sine stătător, un fel de anexă a oricărei puteri. Cred că în lunile trecute am dovedit că nu este așa, că ne asumăm programe și proiecte ale opoziției dacă le considerăm viabile.

În schimb, doctrina prin care ne putem alia cu alte formațiuni politice este una și aceeași, așa cum am spus, reconcilierea. Nu sunt un naiv și nu cred că dintr-o zi în alta vom putea opri deteriorarea vieții publice, disputele, polemicile fără de calitate, dar trebuie să încercăm.

Un Guvern care are în componență UDMR și este susținut și de Grupul minorităților din Camera Deputaților ar putea să ofere în continuare soluții pentru îmbunătățirea relațiilor interetnice.

Un Guvern în care Ministerul Culturii este condus de un politician maghiar ar putea să impună, în continuare, o schimbare de mentalitate.

Este și acesta un proiect, dacă vreți, proiectul Kelemen, sau un proiect PD-L-UDMR-Minorități, dar ar putea să fie proiectul tuturor. Sunt convins că viziunea unui intelectual maghiar de prim rang poate să aducă o înnoire într-un domeniu atât de important și atât de lăsat în umbră, cultura.

Știu că ceea ce spun îi supără pe unii, de aceea și spun: să ne supărăm, stimați colegi, dar să nu rămânem indiferenți.

Noi ne asumăm un program guvernamental care conține șansa regândirii economiei, a administrației, precum și continuarea reformei în educație, în domeniul drepturilor minorităților. Iar ceea ce pentru noi ar fi direcția principală de acțiune guvernamentală în perioada următoare, dincolo de măsurile luate în economie și în domeniul fiscal, este descentralizarea.

S-a promis mult și s-a făcut foarte puțin în privința demolării statului supracentralizat, transferând puteri și bani către comunitățile locale. Criza nu este o scuză. Tocmai ideea de criză trebuie să ne atenționeze că societățile pluraliste, descentralizate, cu mai multe centre de decizie fac față mai ușor unor astfel de provocări.

Un stat înțelept nu vrea să administreze totul, ci își menține dreptul și obligația controlului legalității și a implementării politicilor guvernamentale, dar dacă este posibil va lăsa administrarea treburilor pe seama altora. De aceea, cred că unul dintre capitolele cele mai importante ale acestui program de guvernare este cel care se referă la descentralizare.

Trebuie să renunțăm la ideea Guvernului atotputernic și omniprezent și să lăsăm diferitele direcții deconcentrate în subordinea consiliilor județene sau locale, după caz, păstrând la Guvern instrumentele de inspecție, control și monitorizare.

Miniștrii UDMR vor acționa în interesul unei astfel de reforme profunde în toate domeniile. Noi nu vom uita ce am spus în opoziție, degeaba ne acuză unii de inconsecvență, fiindcă totdeauna vom fi consecvenți, prin programul nostru, fie vorba de democrație, de parlamentarism, de relații normale, echilibrate între Parlament, Guvern și Președinție, de interpretarea corectă a rolului fiecărei instituții din stat.

Suntem și vom fi consecvenți în ideea de reconciliere, de echitate și egalitate în relațiile dintre majoritate și minoritate, de găsirea unor soluții speciale pentru păstrarea identității și valorilor istorice, culturale, etnice ale fiecărei comunități.

Doamnelor și domnilor colegi,

Uniunea Democrată Maghiară din România își asumă răspunderea guvernării împreună cu Partidul Democrat-Liberal, fiindcă suntem convinși că avem nevoie de un Guvern stabil, capabil să rezolve problemele urgente ale țării și care să guverneze nu în detrimentul Parlamentului, ci într-o relație cât mai strânsă cu corpul legislativ al țării, punând capăt unor litigii care ne-au încetinit enorm de mult în efortul nostru de a ne integra, din toate punctele de vedere, în Uniunea Europeană.

Vom vota programul și lista Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Markó Belá.

În continuare, din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am să încep prin a explica felul în care a acționat grupul nostru parlamentar în această perioadă, pentru că este bine să facă acest lucru și este bine să se înțeleagă și felul în care vom acționa în viitor.

Acum un an era învestit un Guvern cu care am avut o înțelegere pe care am respectat-o până în ultima clipă, pentru că așa procedăm întotdeauna.

A urmat o nouă realitate politică, în care noi am avut un vis, cel în care un reprezentant al nostru, domnul Klaus Iohannis, putea deveni primul-ministru al României. Iată că nu a fost să se întâmple așa. Există și vise care nu se împlinesc și acum suntem într-o nouă realitate politică. O realitate politică în care avem, absolut pragmatic vorbind, două posibilități: să intrăm într-o logică de alegeri anticipate nesfârșite, care ar da cam de fiecare dată același rezultat, sau să intrăm într-o logică de stabilizare a situației politice și să vedem ce vom mai face cu criza economică pe care o avem și care va dura, cel puțin așa cred eu, încă ani buni, nu numai la noi.

Noi am ales a doua cale. Pentru că dincolo de visele pe care le poți avea, dincolo de lucrurile pe care poți să le crezi că pot funcționa mai bine sau mai rău, există o realitate de care trebuie să ții cont. În această realitate cred că felul în care a acționat grupul nostru parlamentar a fost deopotrivă benefic și pentru formarea actualei puteri și pentru stabilizarea actualei opoziții și cred că știți cu toții și înțelegeți cu toții foarte bine ce vreau să spun prin acest lucru.

Revenind la chestiunile care privesc actul de guvernare,

domnule prim-ministru, vă vom acorda votul de investitură. Vi-l vom acorda și vi-l vom acorda exact în felul în care am făcut-o de fiecare dată, făcând o promisiune că nu vom vota moțiuni de cenzură și moțiuni simple de care ne vom ține așa cum ne-am ținut întotdeauna de fiecare cuvânt dat.

Pentru că suntem, însă, într-o realitate economică extrem de complexă, ne vom rezerva dreptul ca tot ce înseamnă legi cu impact important asupra fiscalității, asupra economiei reale, asupra aspectelor sociale deosebit de importante și evident asupra chestiunilor legate de problematica minorităților naționale, să le discutăm de fiecare dată și în cazul în care nu vom reuși să găsim un numitor comun, să ne asumăm lucrurile așa cum credem noi, punctual, pe chestiunea respectivă.

Credem că anul care vine va fi un an deosebit de greu. Este anul premergător celui mai greu an, 2011, din punct de vedere economic prin care vom trece.

Pe lângă problema dificilă, economică, pe care o avem de înfruntat, mai avem încă un lucru la fel de dificil ca și criza și care ține de restricțiile și de un anumit fel de a gândi al Fondului Monetar Internațional, de care trebuie să ținem cont, pentru că nu avem încotro. Va fi foarte dificil de guvernat. Vă asumați un lucru extrem, extrem de dificil. Sigur, există bucuria de moment, dar, din nou, realitatea s-ar putea să fie una foarte, foarte dură în lunile care urmează. De aceea vă vom sprijini ca să trecem cu bine și de această realitate.

Sper că lucrul pe care grupul nostru parlamentar îl face acum este înțelept și că viitorul ne va dovedi că am procedat bine și că am reușit să contribuim așa cum putem și noi la ieșirea dintr-un moment foarte, foarte dificil în care se găsește România.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului minorităților naționale.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu. Ați consumat și ați depășit timpul alocat Grupului minorităților naționale.

În continuare, din partea Grupului parlamentarilor independenți, domnul senator Liviu Câmpanu. Se pregătește, din partea Grupului PD-L, domnul deputat Gheorghe Ialomițianu.

 
 

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum bine știți, Grupul parlamentarilor independenți a anunțat sprijinul pentru susținerea acestei echipe de guvernare.

Am anunțat acest sprijin necondiționat. Nu ne-am dorit privilegii, nu ne-am dorit funcții, ci am dorit să contribuim atât cât putem noi, prin voturile noastre, în sprijinul depășirii perioadei de criză politică și a crizei economice.

Am spus că vom oferi un sprijin necondiționat și vreau să vă asigur că veți avea în noi niște parteneri loiali, dar nu niște parteneri comozi, pentru că vom fi primii care vom semnala, dacă ele vor exista, derapaje în ceea ce privește urmărirea interesului național.

Vreau să vă spun că îmi doresc în această zi să salut reprezentanții celor două partide politice din opoziție, pentru că este nevoie de o opoziție puternică, pentru că între opoziție și guvernare este neapărat o poziție ambivalentă. Un Guvern puternic are nevoie de o opoziție puternică, dar o opoziție puternică poate face un Guvern și mai puternic, iar în situația actuală, România are nevoie de un Guvern puternic.

Aș vrea să aduc în atenția domnului prim-ministru necesitatea începerii unei dezbateri naționale cu privire la starea națiunii. Și spun acest lucru deoarece cetățenii acestei țări au nevoie, dar, în același timp, au dreptul să știe cu exactitate situația economică, economico-socială a României, pașii pe care dumneavoastră îi veți urma în încercarea de a scoate cât mai repede România din criză.

Este nevoie de acest lucru pentru ca oamenii acestei țări să poată să-și facă o proiecție realistă a nivelului speranței lor.

Vreau să vă asigur încă o dată de sprijinul nostru și pentru că ne apropiem de sărbătorile de iarnă vreau să doresc sărbători fericite, sănătate și putere de muncă tuturor!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În continuare invităm la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe Ialomițianu. Se pregătește, din partea Grupului PSD+PC, domnul deputat Viorel Ștefan.

 
 

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri desemnați,

Stimați colegi,

Aș dori să vă prezint câteva motive întemeiate pentru a da un vot favorabil listei Guvernului prezentate astăzi Parlamentului de primul-ministru desemnat. Astfel, se pune capăt crizei politice declanșate cu aproape două luni înaintea alegerilor prezidențiale.

Demiterea Guvernului Boc, înaintea alegerilor prezidențiale, de către o majoritate conjuncturală a fost un demers corect din punct de vedere constituțional. Totuși, motivul demiterii a avut drept scop crearea unui avantaj electoral pentru contracandidații lui Traian Băsescu.

Stimați colegi,

Nu putem vorbi de lipsă de performanță a Guvernului demis. Putem să susținem că Guvernul a fost singurul care, după 1989, a făcut în mod real reformă în România, chiar dacă 2009 a fost un an electoral.

Aici doresc să menționez reforma în administrația publică, în învățământ, în sistemul de salarizare a instituțiilor publice și în sistemul de pensii. Trebuie să amintim aici și efortul unor miniștri ai PSD-ului care, până la un anumit punct, au contribuit în mod real la reformarea domeniilor gestionate. Exemplu: ministrul Ministerului Muncii și ministrul Ministerului Educației. În Parlament, aceste reforme au fost susținute de către PSD. Totuși, la un anumit punct, datorită unor calcule electorale, PSD-ul nu a mai dorit să susțină aceste reforme.

Reformele în România trebuie continuate și în perioada următoare, dacă dorim ca România să devină un stat modern, să se poată compara cu toate celelalte state din Uniunea Europeană.

Stimați colegi,

Motivele votării Guvernului Boc în noua formulă prezentată astăzi în Parlament sunt: garanția că reformele în România vor continua; se va continua acordul cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, care va asigura resurse financiare pentru finanțarea deficitului bugetar, pentru menținerea cursului valutar, pentru ieșirea României din criză; menținerea cotei unice și în perioada următoare, lucru cerut de mediul de afaceri; descentralizarea administrativă, inclusiv descentralizarea financiară; trecerea de la bugetul anual la bugetele multinaționale, asigurând finanțarea în mod continuu a proiectelor aflate în derulare și renunțarea la rectificările repetate; introducerea responsabilității utilizării banilor publici, prin adoptarea Legii responsabilității fiscale; (știm că domnul Geoană este un fan al acestei legi și cred că o să susțineți!) atragerea fondurilor europene; repartizarea a cel puțin 20% din resursele financiare pentru investiții.

Stimați colegi,

Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de maturitate și responsabilitate politică, și anume prin, a da un vot favorabil acestui Guvern.

Motivele sunt multiple. Campania electorală s-a terminat. România are nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a continua reformele și deblocarea acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Avem nevoie de un buget. Toate instituțiile de la nivel local au nevoie de buget. Și acolo avem președinți ai consiliilor județene, primari și ai PSD-ului și ai PNL-ului. Cred că acei oameni care v-au ajutat în campanie merită să-i ajutați prin a da un buget cât mai repede.

Grupul PD-L va da un vot favorabil acestui Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Se pare că a survenit o modificare din partea Grupului PSD? Rog liderul grupului să-mi confirme.

Domnul deputat Mugurel Surupăceanu. Îl invit să ia cuvântul. A apărut o modificare în ordinea vorbitorilor din partea Grupului PSD+PC.

Domnule deputat, vă rog. Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Trăim vremuri care l-ar lăsa mut de uimire și pe Caragiale însuși. Precum OTV-ul, care făcea seriale cu Elodia, Băsescu face seriale cu Boc. Avem astăzi episodul Boc IV, de la Băsescu 2, produs în "Laboratorul frauda portocalie". Așteptăm cu interese episodul Boc XXX, cu Elena și Traian făcând turism cu scaunul electric inventat de EBA. Până atunci, însă, Elena și colegii ei, academicienii, mai dezvoltă o dată turismul de probabil vom ajunge o țară de vis, cu un popor de plâns. Domnului Videanu i s-a dat și energia la minister, ca să sublinieze în mod eficient vidul din economie pe care l-a creat în ultimul mandat. Radu Berceanu vrea, probabil, să inventeze în acest mandat, o nouă rasă de porci mincinoși cu sânge portocaliu. Totuși, e trist că ne lipsesc ministrul Pleașcă și ministra Plăcintă. Probabil că ni se pregătește mai mult circ și mai puține plăcinte.

Stimați colegi,

După 20 de ani de la revoluție, am schimbat doar puțin decorul, dar și mai puțin personajele. Îmi este greu să nu observ multe asemănări între comunismul lui Ceaușescu și comunismul lui Băsescu. Iată cum îl reinventează pe Emil Bobu, cu același prenume și stil, dar sub un alt nume și cu un alt chip.

Emil Boc este astăzi mâna dreaptă a lui Traian Băsescu, așa cum Emil Bobu a fost mâna dreaptă a lui Ceaușescu.

Elena Udrea este astăzi omul de încredere, bun la toate pentru Băsescu, așa cum Elena Ceaușescu era omul de încredere, bun la toate pentru Ceaușescu.

Ce mai lipsește din această ecuație după 20 de ani? Poate puțină revoluție. O revoluție ca o atitudine, prin care să le spunem, la modul serios, eternilor guvernanți portocalii, că nu sunt la putere pentru binele lor, așa cum au fost comuniștii dinainte de decembrie 1989.

Să le interzicem demnitarilor regimului Boc-Băsescu să mai stea în birourile lor calde, cu ușile închise, departe de oameni, așa cum s-au obișnuit în ultimii ani. Să nu-i mai lăsăm pe guvernanții portocalii să-i salute pe români din spatele geamurilor închise ale mașinilor cu girofar.

Să-i învățăm pe actualii guvernanți ai regimului Boc-Băsescu să-i privească față în față pe români, nu doar cu coada ochiului, așa cum fac de ceva timp. Să-i forțăm pe guvernanții PD-L să redea oamenilor de rând încrederea în instituțiile statului, nu doar a celor cu carnet de membru portocaliu.

Să-i ajutăm pe guvernanții neștiutori să-i apere și să-i ajute pe români atunci când le este greu, nu doar în campanie electorală, când au interes.

Stimați guvernanți PD-L,

Puterea pe care v-ați însușit-o, este adevărat, prin fraudă, nu este pentru binele dumneavoastră. Trebuie să vă asumați responsabilitatea acestei puteri, măcar în ceasul al 12-lea pentru binele românilor, al celor mulți și care v-au votat și care nu v-au votat.

Puterea, trebuie să știți, că nu este un noroc, ci este o șansă de a lăsa ceva în urma dumneavoastră. Până acum ne-ați lăsat doar datorii de zeci de miliarde de euro.

Sper că nu veți continua pe acest drum. Sper că veți fi mai buni decât ați fost. Altfel, cât de curând veți ajunge pe centura politicii.

Pentru binele României, vă doresc să aveți succes în acest demers!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Eugen Nicolăescu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vreau să încep prin a vă anunța simplu și clar: Partidul Național Liberal este partid de opoziție! Și, în consecință, atitudinea pe care o va adopta în cadrul acestor dezbateri și în același timp votul său va fi în conformitate cu poziția pe care a adoptat-o.

S-a spus și se spune în continuare, poate pe bună dreptate, că țara are nevoie de un Guvern. Adevărat, dar nu de orice fel de Guvern.

Se spune, de asemenea, că problema cea mai importantă a României este economia. Este adevărat, dar pe lângă economie, probabil că toate sectoarele de activitate sunt măcinate de multe probleme.

Putem spune astăzi că țara are nevoie de un Guvern, dar de un Guvern competent, de un Guvern profesionist, de un Guvern care să aibă responsabilitate. Și mă refer la responsabilitate politică, responsabilitatea gestiunii treburilor țării, responsabilitate de toate felurile.

Dacă vă uitați la componența Guvernului, constatăm că ea este insolită, prin prezența unor personaje controversate, discutabile sub aspectul integrității morale, consecvenței în promovarea unor idei, concepte, politici.

Sunt și semne de bucurie, aș spune, pentru că printre aceste personaje sunt și câteva propuneri de miniștri care ar putea să fie oameni corecți, să fie capabili să lucreze în slujba poporului. Dar îngrijorarea noastră este foarte mare, prin faptul că majoritatea celor propuși nu este, în opinia noastră, capabilă să facă ceea ce trebuie.

Pornim de la un principiu simplu, și anume că anul viitor, anul 2010, va fi un an foarte greu. Acest Guvern, în această situație, are o misiune extrem de dificilă: să adopte și mai ales să execute un buget cu multe constrângeri, un buget care va agrava, din păcate, nivelul de viață al românilor și trebuie spus răspicat acest lucru.

Nu cred că acest Guvern va putea să facă mai mult decât a făcut aproape același Guvern, condus de Emil Boc, în ceea ce privește criza economică. De aceea, eu cred că prezența unor candidați cu nuanțe tehnocrate nu este suficientă pentru a face din acest Guvern un Guvern competent, un Guvern care să poată să facă ceea ce România are nevoie astăzi.

În zilele următoare vom aștepta Proiectul de buget pentru anul 2010, ca un angajament al Guvernului. Și iar spun un lucru care era deja știut, dar nu se vrea să se recunoască, și anume, că bugetul pe 2010 va fi un buget al ceea ce nu s-a promis, adică al lucrurilor grave care trebuie făcute și pe care Guvernul nu le-a făcut în campania electorală prezidențială, de frică să nu piardă alegerile.

Ca atare, va fi un Guvern care va avea un buget dur, un buget care nu va fi în niciun caz în slujba oamenilor.

Anul 2010 va fi un an extraordinar de greu pentru români și, ca atare, noi, Partidul Național Liberal, vom atrage de fiecare dată atenția că este un buget care nu este în consonanță cu promisiunile electorale, pentru că nu vom permite să se facă un buget și să se execute un buget care se bazează pe furtul de voturi. Atunci când se fac promisiuni, și ele nu se onorează, însemnează că acele voturi au fost furate.

PNL nu va avea decât o singură soluție: să voteze împotriva acestui Guvern, pentru că acest Guvern vine în fața dumneavoastră cu o serie de promisiuni care nu vor putea fi realizate, cel puțin prin intențiile de buget pe care le cunoaștem până în prezent.

Dar, în același timp, vă asigurăm că grupurile noastre parlamentare vor urmări și monitoriza foarte aproape modul în care Guvernul își va duce sau nu la capăt Programul de guvernare și mai ales va executa bugetul.

În consecință, noi vom vota împotrivă și, ca să fie lucrurile clare, vom vota la vedere, astfel încât să se cunoască majoritatea care-și va asuma răspunderea pentru viața mai grea a românilor.

Stimați colegi,

Nu fac decât să vă atenționez că avem toți responsabilitate, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziție, pentru modul în care ne facem datoria față de cetățeni.

Fiind în prag de Crăciun, urez românilor un Crăciun fericit, ani buni, dar mai ales speranță și încredere, pentru că, după probabil un an greu, vor veni ani mai buni, fără acest Guvern care va fi învestit astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea Toader, în condițiile în care deputatul menționat nu se află în sala de plen.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților, chiar dacă este în absență,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Am ajuns astăzi, după mai bine de două luni de criză politică și competiție electorală dură, în momentul în care putem să dăm țării un guvern care să facă față dificultăților ce vor urma.

Audierile care au avut loc ieri, precum și avizele date cu acest prilej, au demonstrat faptul că echipa propusă de Emil Boc este una competentă și că Parlamentul României poate da dovadă de maturitate politică, atunci când este vorba despre interesul național. Și, apropo de interesul național, domnule președinte Crin Antonescu, toți suntem obligați să lucrăm pentru acest obiectiv, iar interesul național nu este apanajul nici al Puterii, nici al Opoziției, ci al tuturor, și vom respecta punctul de vedere. Iar, domnule președinte Geoană, modul în care noi ne stabilim miniștrii este o problemă internă a partidului nostru. Ne-ați acuzat de multe ori că luăm decizii în unanimitate. Atunci când luăm decizii democratice, nu vă convine. Eu zic să ne lăsați pe noi, cu partidul nostru, să ne rezolvăm problemele. Rezolvați-le pe ale dumneavoastră.

Românii așteaptă de foarte mult timp de la noi. Așteaptă, pentru că reformele demarate în ultimii 20 de ani nu s-au realizat în ritmurile dorite, producând de cele mai multe ori disfuncționalități, inechități și chiar frustrări sociale. Pentru acest motiv, neîncrederea românilor în instituțiile statului a ajuns la cote îngrijorătoare, iar distanța dintre cetățeanul român și stat s-a adâncit.

În ciuda faptului că anul 2009 a fost un an deosebit de greu, Guvernul condus de Emil Boc a reușit să demareze un amplu proces de reformă a statului. Cred că fiecare dintre noi s-a convins că este un proces ireversibil, pe care nimeni și nimic nu-l mai poate împiedica. El a demarat în 2009 cu adoptarea codurilor necesare unei justiții mai eficiente, cu măsuri privind reorganizarea administrației publice centrale, cu reformarea sistemului de salarizare publică, cu sistemul de pensii, cu responsabilitatea fiscală și legile educației, și a culminat cu votul românilor asupra necesității revizuirii Constituției.

Votul pe care îl vom da astăzi este un vot pentru continuarea reformelor deja demarate în România, un vot pentru relansarea economică de urgență a României, prin măsuri sustenabile, fără efecte dureroase pentru viitor apropiat.

Prioritatea imediată a acestui cabinet nu poate fi alta decât redresarea economică. Mulți români au fost puternic afectați de criza economică, fie prin pierderea locurilor de muncă, fie prin diminuarea puterii de cumpărare sau prin creșterea costului creditelor bancare.

În acest sens, Guvernul condus de Emil Boc va duce la îndeplinire Acordului de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană și va lua toate măsurile necesare pentru ca economia României să depășească criza.

Stabilitatea cursului de schimb, menținerea cotei unice de impozitare și a t.v.a., reducerea numărului de taxe și impozite, reducerea deficitului bugetar, raționalizarea cheltuielilor publice, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și reforma sistemului de protecție socială vor fi obiectivele de bază ale viitorului Cabinet. Sigur că domnul Geoană a făcut câteva remarci la modul în care acest guvern va încerca, prin măsuri economice, să diminueze efectele crizei economice. Una dintre măsurile amintite de domnul Geoană se referă la Legea responsabilității fiscale și cu regrete trebuie să-i spun domnului Geoană că această lege este depusă la Senat de mai bine de patru săptămâni; sigur, inițiativa aparținând unor deputați și senatori ai Partidului Democrat Liberal și chiar a unuia sau doi senatori din PSD, fără ca dânsul să o introducă pe ordinea de zi, să poată fi discutată la nivelul Senatului, și astăzi nu mai eram în situația în care să avem unul dintre obiectivele pe care trebuie să le aibă viitorul Parlament în cel mai scurt timp - adoptarea acestei legi.

De asemenea, iar trebuie să-i spun domnului Geoană, cu regret, că problema rambursării t.v.a. a fost analizată, discutată chiar la nivelul coaliției, când eram împreună. S-a stabilit modul de rambursare, transparent, eficient și, până la urmă, cu date foarte precise. Cred că, atunci când s-a luat acea decizie la care a participat și dânsul, era suficient să înțeleagă că această metodă de rambursare a t.v.a.-ului este una dintre principalele pârghii de funcționare a economiei.

România are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de restructurarea aparatului administrației publice pe principii de eficiență și performanță, de adoptarea unor măsuri care să deblocheze procesul descentralizării administrației publice locale, mai ales din punct de vedere financiar, prin delimitarea clară a competențelor, pe principii europene, în scopul creșterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarității și introducerii standardelor de cost.

Guvernul, căruia îi acordăm încrederea noastră astăzi, va sprijini în termen real fructificarea potențialului agricol al României, care să aibă ca rezultat dezvoltarea industriei agroalimentare în mediul rural, modernizarea satului român și reabilitarea sistemului de irigații. Și, iarăși, o remarcă la discursul domnului Geoană, referitor la subvenții, pe anumite produse, nu noi am negociat Tratatul de aderare, nu noi am stabilit că din 2010 să nu mai primim subvenții europene pentru anumite produse. Așa că este mai bine să vedem ce avem de făcut în continuare și să lăsăm acestui Guvern această posibilitate de a asigura, și pentru anumite produse, subvenții cel puțin la nivel european.

În anii următori, absorbția fondurilor europene se prefigurează ca element-cheie în procesul de modernizare a României.

În anul 2009, Guvernul Boc a simplificat în mod real procedurile de achiziție și termenele care au la bază proiecte cu finanțare europeană. Acest lucru, completat de asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțarea proiectelor, s-a reflectat în creșterea substanțială a accesării fondurilor și poate conduce, în anii următori, la utilizarea integrală a acestora.

Orice om politic de bună-credință ar recunoaște că Guvernul condus de Emil Boc a demarat cel mai important program de investiții din istoria postdecembristă a României. Spre deosebire de activitatea cabinetelor precedente, investițiile Guvernului Boc sunt tangibile, conducând fie la finalizarea în numai câteva luni de zile a unor proiecte demarate de mai mulți ani, fie în investiții noi, cu termene de finalizare care încep chiar din anul 2010.

Măsurile pe care Guvernul Boc le va promova vor viza cu precădere corectarea raportului dintre cheltuielile curente și cele de investiții, prin raționalizarea structurii instituționale a sectorului public, a numărului de angajați și a costurilor asociate, prin implementarea reformei structurale în domeniul pensiilor, printr-un mai bun management al programelor de asistență socială, printr-o politică salarială eficientă în sectorul bugetar.

Aș vrea să vă asigur că Guvernul Boc a acordat și va acorda o atenție maximă mediului de afaceri din România și consolidării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Reanalizarea impozitului minim obligatoriu, crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competiția loială a firmelor, consolidarea capacității acestora de a face față competiției pe piața unică europeană, ameliorarea cadrului legislativ, contracararea efectelor crizei economice, prin implementarea în regim de urgență a unor măsuri de stimulare fiscală a firmelor aflate în dificultate, sunt numai câteva dintre obiectivele viitorului Guvern.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am încredere deplină că Guvernul învestit astăzi va scoate România din criza economică încă din primul trimestru al anului următor, că economia va reporni, ca o confirmare a măsurilor bune luate încă din anul acesta.

De asemenea, am încrederea că acest cabinet va duce mai departe procesul de reformă a statului, de recredibilizare a instituțiilor publice în fața cetățeanului român. Pentru realizarea acestui mare proiect pentru România, Guvernul Boc va avea nevoie de un Parlament care să lucreze în primul rând în interesul românilor, de un Parlament care să demonstreze acest lucru prin propria sa reformare, în acord cu decizia românilor, exprimată în 22 noiembrie.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, senatori și deputați, vor vota acest Guvern și vor lucra alături de el, pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare, pentru modernizarea și reforma statului român.

De asemenea, în numele colegilor mei, senatori și deputați, vreau să vă transmit tuturor: "Sărbători fericite, un Crăciun fericit, pe care le transmit și românilor, mai departe!"

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulțumesc, domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Se pregătește domnul deputat Relu Fenechiu.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor potențiali viitori miniștri,

Stimați colegi,

Aș vrea să încep prin a vă spune care sunt avantajele unei ciorbe reîncălzite. Sunt trei avantaje, foarte clare: e mai comod - decât să faci o ciorbă nouă, mai bine o încălzești pe aia făcută ieri; te-ai obișnuit cu gustul, poate, și al treilea ar fi că, adăugând niște ingrediente noi, poate îi îmbunătățești gustul.

Nu am spus acest lucru gândindu-mă neapărat la modul în care s-a făcut Guvernul, pentru că eu nu cred că domnul Președinte Băsescu este comod. Sunt convins că nu este comod. Deci, nu acesta a fost argumentul.

Dar, poate s-a obișnuit cu gustul, sau poate a crezut că introducând două-trei ingrediente noi, se îmbunătățește ceva. Nu știu! Viața va confirma sau va infirma, dacă a avut dreptate.

Eu, însă, am o problemă cu Programul de guvernare, nu cu membrii Guvernului care astăzi cere votul de învestitură.

Problema mea este că regăsim aceeași ciorbă reîncălzită și în materie de program de guvernare prezentat. Și, mai mult decât atât, o ciorbă foarte săracă în ingrediente. Are două categorii de ingrediente, și atât. O categorie prin care încearcă să reconfirme atașamentul față de conducătorul iubit, recent tocmai reales, și altă categorie prin care prezintă, sub diverse forme de ambalaj, de fapt angajamentele din acordurile cu instituțiile financiare internaționale. Altceva nu conține acest program. Nimic din care să rezulte că acest guvern care ni se propune are ceva care-i aparține, ceva care să-l definească.

Spre exemplu, nu am înțeles de ce primul obiectiv pe care și-l asumă acest guvern, în contextul capitolului despre buna guvernare, este revizuirea Constituției și promovarea reformei aprobată prin referendumul din 22 noiembrie.

Stimați colegi,

Este un demers început, știm ce a spus poporul, știm că noi trebuie să intervenim, ca Parlament, ca Legislativ, în adoptarea unui proiect de modificare a Constituției, ne-am asumat cu toții acest demers, știm că în final vom ajunge din nou la popor, care va trebui să valideze prin referendum acest proiect de modificare a Constituției. De ce trebuie, în Programul de guvernare, să vină Guvernul să spună că va susține modificarea Constituției? S-a închis această discuție, stimați colegi! O singură explicație rămâne: un semnal în plus transmis către Cotroceni, că n-a greșit când a făcut această alegere. Are un Guvern care va face așa cum spune domnia sa. E-n regulă!

Mergem mai departe. La un moment dat, se pare că e un act de curaj când spune, în Programul de guvernare, Guvernul spune acolo că-și va asuma foarte repede, în perioada imediat următoare, în prima jumătate a anului viitor, niște măsuri antipopulare. Interesant! Am fost curios să le văd care sunt acelea. Și vi le spun și dumneavoastră. Trei măsuri antipopulare: adoptarea bugetului de stat pe 2010, adoptarea Legii responsabilității fiscale și adoptarea Legii noi a pensiilor.

Stimate domnule prim-ministru desemnat,

De când acestea sunt amenințări, sau sunt măsuri antipopulare? Faptul că țara are nevoie de un buget este antipopular? Faptul că vrem o reglementare care să facă ordine în materie fiscală, o fi antipopular, o fi împotriva cuiva? Faptul că vrem o lege a pensiilor corectă, o fi antipopular? N-am înțeles de niciun fel.

Și, în opinia mea, însă, există acolo și un capitol unde, într-adevăr, Guvernul dă dovadă de mare curaj, își asumă un mare curaj. Atunci când face vorbire despre ceea ce trebuie să conțină Legea responsabilității fiscale, ei, în acest moment, viziunile Cotroceniului cu cei care urmează să ocupe fotoliul la Palatul Victoria, se despart. Păi, nu demult, domnul președinte, la vremea aceea candidat pentru alegerile prezidențiale, ne explica despre nevoia de a avea o lege a responsabilității fiscale, care să optimizeze relația dintre contribuabil și administrația fiscală, dintre cetățean și stat. Degeaba cineva încerca să-i spună că nu a citit proiectul. Dânsul a ținut-o, așa, foarte convingător, fapt pentru care, eu, personal, m-am întâlnit cu mulți dintre alegători care ne spuneau: vezi, ce bine vrea să facă președintele acest lucru, această lege a responsabilității fiscale? Degeaba încercam să spun eu ceea ce acum spune Guvernul, propus în program, că Legea responsabilității fiscale trebuie să facă ordine în materie de cheltuirea banului public și realizarea deficitelor, trebuie să rezolve problema bugetării multianuale, trebuie să rezolve problema înființării unui Consiliu fiscal care să valideze proiectele macroeconomice, indicatorii și așa mai departe. Deci, cu totul și cu totul altceva.

E, într-adevăr, aici este un act de mare curaj, să-ți permiți să scrii în Programul de guvernare altceva decât a spus conducătorul suprem.

Mai departe, în programul economic, vreau să vă spun că nu am găsit decât o luptă vădită de a împăca capra și varza. Sigur că sunt două chestii care nu pot fi împăcate niciodată.

De aceea, nu înțeleg cum poate, sau cum va putea Guvernul să promoveze politici fiscale anticiclice, în condițiile în care limitările din angajamentele cu instituțiile internaționale financiare nu permit nicio relaxare fiscală.

Nu pot să înțeleg nicidecum de ce Guvernul, în programul prezentat, vorbește despre relaxarea fiscalității, în condițiile în care, la alt capitol spune că va lărgi baza de impunere și de calcul al contribuțiilor.

Păi, stimați colegi, fiscalitatea poate fi crescută prin două moduri: fie mărești cotele pe baza cărora se calculează impozitele și taxele, fie introduci în baza de impozitare și alte activități și venituri, care nu sunt introduse la un moment dat. Dacă erați sincer, acolo spuneați că vom promova relaxarea fiscală doar prin necreșterea cotelor de impozitare. Or, dumneavoastră spuneți, vorbiți de relaxare fiscală și în același timp de mărirea bazei, prin introducerea în sfera impozitării și a altor activități și venituri care astăzi nu se regăsesc acolo.

Mai departe, vorbiți în program despre obiectivul major de îmbunătățire a ratei de ocuparea forței de muncă, în condițiile în care vă asumați o reducere a personalului din sistemul bugetar de peste 100 de mii de posturi. Păi, cum veți putea face? Cum crește rata de ocupare, dacă dumneavoastră dați afară din sistemul bugetar, iar, pe partea cealaltă, în economia reală, nu luați nicio măsură concretă, nu vă propuneți nicio măsură concretă, care să stimuleze crearea de locuri de muncă?

Și, așa, aș putea să continui cu foarte multe exemple, ajungând până la domeniul justiției, unde declarați, pe de o parte, neimplicarea politicului în justiție iar, pe de altă parte, fixați ca obiective ale Guvernului care este eminamente politic, reforma Ministerului Public, al CSM-ului și reducerea termenelor de judecată a dosarelor. Nu vi se pare că e o contradicție flagrantă?

Vorbiți de promovarea protecției mediului și a patrimoniului cultural, iar, pe partea cealaltă, vă propuneți Proiectul Roșia Montană, fără ca în societatea românească să se clarifice această discuție, să ajungem la o concluzie.

Stimați colegi,

La un astfel de program, cu atât de multe ambiguități, noi nu putem fi părtași.

De aceea, vă spun ce s-a mai spus de la acest microfon - grupurile noastre parlamentare vor vota împotriva învestirii Guvernului pe baza acestui program.

Nu înainte, însă, de a vă spune și eu "Sărbători fericite!", "La mulți ani!" și să auzim numai de bine. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim foarte mult domnului președinte Viorel Ștefan.

În continuare, domnul deputat Relu Fenechiu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule prim-ministru! Nu mai e aici!

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Suntem într-o situație bizară, hilară. Văd aici în dreapta un grup masiv de parlamentari, dar nu chiar așa de masiv cum și-ar dori Zeus, care ne spune o chestiune evidentă, anume faptul că vor acorda votul acestui Guvern. Așa încât, tot evident este, și v-o spun eu și Grup parlamentar al Partidului Național Liberal nu vom acorda votul acestui Guvern. Și nu vom acorda votul acestui Guvern, pentru că nu putem să credem în acest Guvern. Acest Guvern, în frunte cu premierul Emil Boc, este campion absolut la minciuni. Minciunile spuse de dumnealor au, dacă doriți, o seninătate de Oscar. Îmi amintesc că acum aproape un an, de la această tribună, domnul ministru Pogea - amintiți-vă! - ne promitea tuturor un amănunt: că în luna martie, din fondurile Schengen, dragi parlamentari, vă propun, vă promit tuturor, va fi finanțat Aeroportul din Iași. Știa domnul ministru de atunci că fondurile Schengen erau deja cheltuite în momentul în care dumnealui promitea acest lucru.

De asemenea, nu pot să cred că acum, după câteva luni de la moțiuni de cenzură pe care noi, liberalii, le-am inițiat, în ceea ce privește impozitul forfetar, în ceea ce privește Legea pensiilor și alte astfel de moțiuni, ne dați dreptate și ne spuneți: da, domnilor, atunci când ați făcut moțiunile de cenzură, atunci când ne trăgeați de urechi că am greșit, aveați dreptate. Abia acum, după un an de zile, vine domnul Emil Boc și ne spune că aveam dreptate, dar, cu aceeași seninătate, ne minte că va rezolva toate aceste probleme.

Domnul Emil Boc vine astăzi în fața Parlamentului României, ca și cum, până astăzi, un alt Guvern a fost la cârma țării. Și ne spune: știți ceva, oameni buni, un an de zile nu am făcut nimic, am luat numai măsuri greșite pentru economia românească, dar, de mâine încolo, ne deșteptăm și vom lua măsurile care trebuie. Or, astfel de chestii nu le mai înghițim, domnilor miniștri, astfel de chestii nu le mai înghițim, domnule Boc.

Acest Guvern are o calitate: nu este, într-adevăr, un Guvern făcut la Grivco. Clanurile și grupurile de interese s-au adunat direct la Palatul Victoria și acolo și-au împărțit hălcile. Așa a ajuns România să aibă un Minister al Culturii - și nu uitați, stimați colegi, suntem într-o economie globalizată, suntem într-o Europă unită, dar singurul lucru care deosebește țările Europei este cultura fiecărei țări. Nu este normal și nu este corect ca cultura românească să fie condusă de o minoritate în România. Am tot respectul pentru domnul Hunor Kelemen. Îmi este prieten, îl apreciez, sunt convins că va face lucruri bune la Ministerul Culturii, dar nu era corect doar pentru faptul că domnul Traian Băsescu și-a dorit să-i dea doamnei Udrea Ministerul Dezvoltării, să nu dăm cultura unui român.

Mai departe, domnule prim-ministru, domnule Traian Băsescu, vreau să vă spun că s-ar putea ca astăzi - s-ar putea, vă spun -, ca astăzi să reușiți să obțineți numărul de voturi de care aveți nevoie. Dar trebuie să știți că această majoritate este obținută prin șantaj și prin trădare. Dacă acest Guvern va trece, va fi un Guvern care va trece în urma șantajului și al trădării. Nu cred că este un Guvern legitim. Dar, dincolo de asta, pentru că timpul este limitat, domnule Boc, cel mai bine ar fi să nu mai stați afară și să vă adunați oamenii, că din numărătoare, cred că nu sunt încă 236 care să vă voteze și s-ar putea să fiți demn de Guiness Book, că, după ce ați fost primul-ministru debarcat în urma unei moțiuni de cenzură, s-ar putea să fiți ministrul cu cel mai mare interimat. Cred că astăzi Guvernul dumneavoastră nu va trece.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul deputat Nicolicea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul senator Cosmin Nicula.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vorbesc în numele colegilor senatori și deputați independenți care au cumulat minutele la care aveau dreptul și vă comunic, în numele lor, că, din discuțiile pe care le-am avut, ei au hotărât ca astăzi să sprijine interesul național, ca de obicei, pentru că, în conformitate cu art.69 din Constituție, "în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului" și niciun fel de mandat imperativ nu este admis, pentru că este nul. Deputații, ca reprezentanți ai poporului, trebuie să sesizeze diferența dintre interesul național, interesul de partid sau de grup, fie el parlamentar sau de interese.

Suntem la 2 luni și jumătate de la declanșarea crizei, criză atât guvernamentală, cât și politică, care a avut niște urmări extraordinar de grave pentru România. Pagubele evaluate în euro depășesc un miliard de euro. Ei bine, dacă această situație de criză, situație de interimat ar mai dura, această pagubă s-ar mări și în momentul de față nu suntem în stare să facem față acestor probleme.

Cei care au declanșat criza, îi văd astăzi că doresc să o continue. Reamintesc, această criză a fost declanșată nu ca urmare a susținerii interesului unui electorat, spre exemplu bugetarii, ci a fost declanșată doar din interese politicianiste pentru un anumit scaun de ministru. S-a refuzat o moțiune de cenzură inițiată de liberali pentru bugetari, în schimb s-a făcut o moțiune de cenzură politicianistă. Ei bine, această demisie urmată de demiterea Guvernului, ne-a făcut să nu luăm tranșa FMI-ului, să ajungem în criza actuală și se pare că cei care au pierdut alegerile prezidențiale doresc să aplice proverbul "după mine potopul". Adică dacă n-am câștigat cursa prezidențială, măcar s-o ducă țara din ce în ce mai rău pentru că, așa cum spunea Lenin, "cu cât mai rău pentru țară, cu atât mai bine pentru revoluție", eventual, pentru cei care încearcă destabilizarea.

În ceea ce privește grupurile de independenți, noi am fost fermi de la început, am susținut că era nevoie, și iată că realitatea ne confirmă, de un guvern, cât mai curând, care să facă un buget legal în baza Constituției și a legilor și nu a modificărilor neconstituționale impuse tot din spirit de competiție electorală.

În ceea ce ne privește, vom cere dreptul la replică, cerem dreptul la replică pentru invectivele pe care senatorul Mircea Geoană, fost candidat la președinție, ni le-a adresat.

Reafirm, senatorii și deputații independenți reprezintă interesul național, pentru că doresc scoaterea țării din criză cât mai curând. Așteptăm și dreptul la replică.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim pentru această intervenție.

În continuare, domnul senator Cosmin Nicula din partea Grupului parlamentar PSD+PC, urmat de domnul senator Dan Șova, din partea aceluiași grup parlamentar.

 
 

Domnul Vasile-Cosmin Nicula:

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Cu siguranță ne-am imaginat un cu totul alt mod de a petrece ziua de 23 decembrie, împodobind bradul cu copiii sau aducând un omagiu celor care în urmă cu 20 de ani au renunțat la viață pentru ca eu să am privilegiul de a vorbi astăzi de la această tribună.

În nici un caz nu am crezut că în 23 decembrie voi fi nevoit să mă scuz în fața oamenilor care m-au ales să-i reprezint. Sunt senator al Văii Jiului, o zonă încărcată de semnificații, mai mult sau mai puțin istorice. Dar, cu siguranță, o zonă încărcată de nevoi. Am fost ales să reprezint interesele acestor cetățeni în decembrie 2008. Astăzi, mă văd pus în situația de a-mi înșela electoratul, oameni care m-au învestit cu încrederea lor.

Acesta este principalul motiv pentru care nu voi putea da votul meu, implicit al miilor de oameni pe care-i reprezint, pentru un pseudo nou guvern. Poate nu știați, dar în Valea Jiului, Traian Băsescu a obținut doar puțin peste 20 de procente. Și când spun Traian Băsescu, spun Boc, Videanu, Berceanu, Udrea. Am lăsat în ultimul rând doamnele în mod intenționat. Valea Jiului a amendat prestația Partidului Democrat Liberal tocmai din cauza unei doamne, mai exact a doamnei ministru Ridzi, localnică a Văii, de care Guvernul Boc, fără număr, s-a descotorosit într-un mod deloc clar și concis, ascunzând-o ca pe o rufă murdară până când vom uita isprava dumneaei.

Domnule Boc, sunteți profesor universitar. Un student considerat a fi nepregătit merge în r-euri, în restanțe adică. Dacă nici aici nu dovedește că are un nivel de cunoștințe acceptabil, i se mai acordă o ultimă șansă: respectiv, rr-urile. Dumneavoastră repetați a patra oară examenul în fața unei țări sfâșiate de neajunsuri și de teama zilei de mâine, de trei ori restanțier, respins pe motivul incapabilității.

Ați promis un alt fel de politică în campania prezidențială. Care sunt noutățile? Videanu, Berceanu, Udrea, Blaga? Ați uitat din echipa dumneavoastră, nou-nouță, doi membri marcanți ai guvernării incapabile pe care o promovați. L-ați uitat pe domnul Pogea, căruia puteați să-i înființați "Ministerul distrugerii tuturor firmelor mici și a inițiativelor private din România", și pe doamna Ridzi, perfectă candidată la postul de ministru al "Ministerului delapidării banilor publici", pentru interese cunoscute, dar ținute secrete. Cu aceste două ministere ar fi fost cu siguranță pe mâinile sigure ale tehnocraților promiși în campanie.

Domnule ministru Berceanu,

Unde sunt autostrăzile promise? Aveți curajul de a amenința oamenii că vor rămâne înzăpeziți dacă nu plătesc rovigneta. Pentru ce sunt acești bani? Drumul Câmpul lui Neag-Herculane a fost inaugurat de vreo trei ori de Traian Băsescu. Așa i se și spune în zonă: "Drumul lui Băsescu". Dar, la fel ca și conducătorul, este impracticabil. E doar un simplu exemplu de drum prins pe un fluturaș electoral și tot acolo uitat.

Când ați călătorit ultima dată cu trenul, domnule ministru? Poate ar fi bine să mergeți să vedeți în ce condiții mizere și la ce prețuri se circulă, ca să nu mai pomenim de siguranța celor care îndrăznesc să meargă noaptea cu trenul, bătrâni și femei care, în proporție de 50%, au votat pentru schimbarea echipei dumneavoastră. Poate căderea acelei macarale de pe Ministerul Transporturilor trebuia interpretată ca un semn divin, nu ca un accident.

Domnule Oprea,

Vă rog scoateți rândul al doilea din CV-ul dumneavoastră, acela de general de 4 stele, și întrebați veteranii de război cum erau tratați trădătorii. Nu mă voi obosi să vă explic eu. Sunt convins că nu veți rămâne în istorie. Cu siguranță, paginile cu eroi nu suportă o astfel de blasfemie.

Videanu. Adriean Videanu, ministru, ministru de care vrea el! În Guvernul Boc IV, ministru al economiei. Pentru un băiat care a jucat fotbal la Petrolul Videle, a ajuns tare departe. Presa a scris și va scrie, în continuare, tone de articole despre afacerile lui. Mai mult sau mai puțin curate sau legale. Ca și bordurile de prin țară. Aveam o curiozitate personală, domnule Videanu. V-ați gândit cât de bine ar arăta a noastră patrie pavoazată toată în borduri din marmură portocalie? Ei, vedeți, ce idee bună v-am dat? Dar faceți și economie. Cu siguranță, marmura portocalie de la Marmosim este mai ieftină decât cea de prin Congo. Dar cine poate verifica? Și cine ar putea îndrăzni să vă acuze de ceva?

A, am derapat de la Ministerul Economiei, ca și dumneavoastră, de altfel, atunci când împreună cu prietenul Pogea ar fi trebuit să analizați ce se întâmplă pe plan mondial, să luați măsurile necesare pentru atenuarea efectelor crizei, dar nu aveați cum. Erați în precampanie electorală. Și în acest caz, nici criza mondială nu poate fi un subiect demn de luat în seamă.

Domnule Blaga, mașinăria numită Ministerul Internelor e mult mai mult decât cantina domnului Berceanu. Și chiar mai mult decât mașinăria de organizat sau de dezorganizat, după caz, alegeri. E prea mult, chiar și pentru dumneavoastră, iar asta o spun miile de polițiști rămași pe drumuri, fără locuințe, aduși în București pe promisiuni tot electorale. E nevoie de demnitate ca să te poți impune. Iar doamna Udrea, tocmai v-a suflat ministerul de suflet. Sau a fost opțiunea dumneavoastră? Nu cred.

Doamna Udrea, ministreasa ministreselor, blonda fără de care această țară nu mai poate trăi, o femeie atât de capabilă încât poate conduce orice minister, dar cu predilecție cele cu buget mare. O femeie atât de capabilă încât i s-au comasat două ministere de această dată. Pata de culoare din guvern, la propriu, nu la figurat, fiind când ultra-mov, când roz bombon, în funcție de opțiunile cuburilor de gheață din paharul de whisky. Ministerul dezvoltării regionale al zonei Mall Băneasa și Dorobanți v-ar fi venit ca o mănușă de firmă, sau NUP-urile de la comandă. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care nu pot acorda încredere acestui simulacru de guvern.

Spunea un coleg de la PD-L că unitatea de măsură pentru competență politică este "bocul". Dumnezeule, l-ați ales pe cel mai mic, tocmai pentru a putea dovedi că sunteți cu ceva mai mult decât el. Păi, dacă e așa, nu ar trebui să găsim un exemplar mai capabil? Să zicem de vreo "200 de boci putere"?

Închei alocuțiunea mea cu gustul amar că pentru oamenii care ne-au trimis aici, viața politică a devenit cel mai ieftin divertisment. Că doamna Udrea e un model pentru toate adolescentele ce vor trece prin sistemul de învățământ, condus cu înfumurare și fără știință de domnul Funeriu.

Reiau ideea cu care am început. Într-o țară normală, cu parlamentari responsabili, în 23 decembrie ar fi trebuit să împodobim bradul cu familia, să depunem o coroană la Cimitirul Eroilor, în niciun caz să găsim motive pentru a vota cel mai slab guvern al tuturor timpurilor și în mare parte compromis încă înainte de a fi aprobat. Votul ar trebui să fie al cetățenilor care ne-au trimis aici. Și vă amintesc că, indiferent de opțiunea electorală pentru președinție, oamenii au votat pentru schimbarea promisă. Iar voi nu sunteți schimbarea! (Aplauze. Vociferări în Grupul parlamentar al PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

În continuare, domnul senator Dan Șova. Există un interval de 4 minute rămas la dispoziția Grupului parlamentar al PSD+PC.

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Oricum, promisesem și colegilor că nu vorbesc mai mult de 7 minute.

Stimați colegi,

Suntem astăzi în fața unui nou vot de învestitură a unui guvern de orientare populară PD-L, UDMR. Poate că e bine că avem o identitate doctrinară. Am să vă spun, în două cuvinte, de ce PSD nu va vota acest guvern. Și nu-l va vota, în primul rând, pe motive politice, pentru că este girat de un președinte care a dus în derizoriu noțiunea de Constituție, noțiunea de majoritate, a desemnat un premier după un raționament care nu există în nicio prevedere constituțională, dar avem o realitate caraghioasă a politicii românești: partidul cu cele mai multe mandate, dar pe locul doi la alegerile parlamentare. Este un guvern care se sprijină pe o majoritate conjuncturală, în care consultările au fost deturnate de la scopul lor real constituțional. PD-L, izolat politic, nu a reușit să gândească și să găsească o majoritate parlamentare cu celelalte partide și a găsit o majoritate de conjunctură cu oameni plecați, dintr-un motiv sau altul, de la PSD sau PNL. Dar, mai mult decât atât, avem o serie de probleme și în Programul de guvernare pe care atât domnul premier desemnat Emil Boc, cât și domnul președinte Traian Băsescu l-au declarat ca fiind un program de dreapta și dorindu-și-l ca fiind un program de dreapta, program în cadrul căruia însă întreprinderea care ar trebui să fie în centrul unei politici de dreapta nu ocupă niciun loc.

Am citit acest program și nu am sesizat nicio facilitate, nicio încurajare, niciun interes pentru mediul și pentru sfera privată. Nu putem vota un guvern în a cărui politică intră doar acordul și dictatul FMI, doar trimiterea în șomaj a unei mari părți a angajaților de la stat, în care se continuă, contrar celor spuse și în campania prezidențială și, în general, celor declarate, se continuă impozitul forfetar. ba, mai mult, decât atâta, am să sesizez colegilor de la PD-L că există și o contradicție între angajamentul pentru bună guvernare, unde se spune că se vor reduce impozitele, și capitolul de politică fiscal-bugetară unde se vizează lărgirea bazelor de impunere în scopul identificării de noi surse impozabile. Este o contradicție care va fi destul de dificil de armonizat în timpul guvernării.

Nu putem vota un guvern care în anul 2010 nu va mai acorda nici un fel de subvenții agriculturii, nu vom putea vota un guvern care este cel mai "performant" din punctul de vedere al ordonanțelor de urgență, depășind cu mult Guvernul PSD, pe care l-au criticat, cu și mai mult Guvernul liberal al fostului premier Tăriceanu pe care, de asemenea, l-au criticat.

Nu putem vota un guvern al unui partid care a doua zi când rămâne singur emite o ordonanță vădit neconstituțională, cum este 105. Nu putem vota un guvern ai cărui reprezentanți în teritoriu, prefecții, fac presiuni, abuzând de funcție, asupra primarilor partidelor de opoziție. nu putem vota un guvern care ne propune o lege bugetară în care descentralizarea reală nu se regăsește, iar transparența utilizării banului public nu este asigurată.

Într-un cuvânt, aș vrea să spun colegilor de la PD-L și UDMR că, în ipoteza în care astăzi vor obține votul de învestitură din partea Parlamentului, să țină minte de-a lungul guvernării că există două soluții de a ieși din criză: pe spatele populației, așa cum este programul de guvernare, sau în interesul populației, așa cum nu este în programul de guvernare.

Eu mă rog să-i ajute Dumnezeu pe români, dacă vom avea un guvern de dreapta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Referitor la solicitarea de drept la replică din partea domnului Eugen Nicolicea, nu am menționat niciun nume în intervenția mea, de aceea aș dori, în condițiile în care suntem și cu timpul extrem de înaintat, să-l invităm pe domnul premier desemnat Emil boc să aibă o intervenție...

Domnule Crin Antonescu, doriți de procedură?

Vă rog.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Nu vă impacientați, pentru că este singura intervenție în care voi lua apărarea Guvernul dumneavoastră.

Unul dintre colegii mei de partid a spus aici că Ministerul Culturii, sau a reproșat actualului Guvern propus, că Ministerul Culturii ar fi trebuit să revină unui român.

În acest guvern, Ministerul Culturii are desemnat în fruntea sa un român. Domnul Kelemen Hunor este la fel de român ca și mine, ca și noi toți, în sensul cetățeniei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnule Nicolicea, vă rog pe procedură.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Explicația e aceea că nu s-a rostit nici un nume este pe lângă text și, da, este o interpretare așa cât poate respectivul s-o dea. Eu vreau să vă spun că după ce te cobori de la nivelul pe care ar trebui să ți-l dea funcția și insulți 25 de parlamentari, e adevărat fără să-i nominalizezi, pentru că altfel mi-ar fi spus că trebuie să-i citați pe toți, acum este un tertip ca să nu dați cuvântul.

Pe viitor dacă eu voi vorbi doar de "prostănac", va fi un drept la replică? (Rumoare.)

Deci, eu vreau să vă spun...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Sunteți în fața plenului reunit al Parlamentului României, vă rog să vă "..

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Așa trebuia să vă gândiți și dumneavoastră și dacă aveți ceva de spus veniți la microfon și nu vă coborâți la un nivel pe care, de fapt, unii dintre noi știu că-l aveți.

Eu vă spun că există niște decizii ale Curții Constituționale, Decizia 45/96, 44/93, 46/94, 196/2004, 317/2006, 229/2007 care dau dreptul parlamentarilor să devină independenți. Există art.69 din Constituție care spune că "orice mandat imperativ este nul." Lucrurile acestea, președintele Senatului trebuia să le știe, dar dumneavoastră nu vorbeați în calitate de președinte al Senatului.

Deci, eu insist să mi se dea dreptul la replică, pentru că ați adus niște acuzații foarte grave, ne-ați numit trădători, ceea ce nu este adevărat, chiar dacă nu știți Constituția, treaba asta nu vă absolvă și faptul că sunteți pe un scaun pe care eu îl consider că nu-l meritați nu vă dă dreptul să-mi luați mie dreptul la replică. Conform art.149 din Regulament, dreptul la replică este obligatoriu.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ați avut și o intervenție procedurală și un drept la replică, îl invit în continuare al cuvânt pe domnul Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

E o intervenție procedurală, spuneți-mi, dacă-mi dați sau nu dreptul la replică.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Răspunsul este negativ.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Foarte bine, domnule Prostănac!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Pambuccian, vă rog.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că riscăm să intrăm pe o pantă care ne va duce pe toți în derizoriu. Nu-mi amintesc, în 13 ani de când sunt în Parlament, să fi asistat la așa ceva, ca ceea ce s-a întâmplat adineauri. Și cred că, dincolo de taberele politice în care sunt unii și alții, dincolo de taberele politice în care suntem, există o limită în toate și limita aceasta este fixată de măsură și de bun simț.

Vă rog, stimați colegi, să ținem cont de aceste lucruri, pentru că altfel vom risca în timp, cu toții, să ajungem în zone în care cred că nici noi, nici cei care ne-au trimis aici nu și le doresc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult domnului Pambuccian.

 
Răspunsul domnului Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Îl invit pe domnul premier desemnat, Emil Boc, să spună câteva cuvinte, în condițiile în care cele 60 de minute alocate inițial primului-ministru au fost consumate, dar, evident, replica domniei sale este necesară pentru încheierea acestor dezbateri.

 

Domnul Emil Boc:

Voi fi foarte scurt.

În primul rând, din nou voi preciza că, din punctul meu de vedere, campania electorală s-a încheiat.

De asemenea, am ieșit din logica de campanie electorală și, din acest moment, cred că ceea ce trebuie făcut este în primul rând să aducem normalitatea politică și să luăm deciziile politice necesare României.

Aș vrea totuși, fără a răspunde politic, pentru că știți că pot să fiu pamfletar, pot să fiu într-un stil, altul decât cel oficial, voi oferi câteva informații cu privire la cele afirmate aici. Cu privire la afirmația dumneavoastră, domnule președinte Geoană, vizând măsurile pe care Guvernul le-a luat în 2009 și unele referințe din actul de guvernare pe care l-am propus.

Vreau să fim bine înțeleși, domnule președinte Geoană, toate deciziile pe care le-am luat în anul 2009 au fost luate cu dumneavoastră la masă, așa că, în măsura în care le criticați, ele trebuie să fie privite și ca autocritică. Pot să vă dau exemplu. Acordul cu FMI a fost luat, decis cu dumneavoastră la masă și toate măsurile pe care le-am implementat și le vom implementa, sunt decise împreună. Nicio măsură n-a fost adăugată, nicio altă măsură n-a fost ștearsă, și, de aceea, trebuie să știm corect, atunci când ne adresăm opiniei publice, pentru informarea corectă a românilor.

Spuneați, de asemenea, că în Programul de guvernare nu există niciun fel de referire la impozitul minim, mediul de afaceri, sindicate, subvenții pentru agricultură. Am spus personal, invocând chiar programul dumneavoastră electoral din campania prezidențială, că unele măsuri pe care le-ați propus sunt foarte bune și voi încerca să le promovez cu sprijinul tuturor. Mă refeream la acea măsură pe care o propuneați ca în urma discuțiilor cu mediul bancar, cu mediul de afaceri să găsim soluția unui moratoriu pentru un an de zile, pentru amânarea plății principalului la credit, ca firmele timp de un an de zile să plătească numai dobânzile aferente. E o măsură pe care o consider bine venită și o voi susține, ca, de altfel, și măsura propusă, tot de dumneavoastră, de a avea în fiecare județ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport al familiei.

Cred, din acest punct de vedere, că avem cu toții obligația, după acest an electoral, să găsim, atât cât se poate găsi, repet, într-un Parlament al României pe care îl cred responsabil față de români, pentru că am fost votați de români, să luăm decizii pentru toată țara.

Spuneați de impozitul minim, am spus foarte clar că acest impozit și-a produs efectul pe care l-am dorit în anul 2009, de a elimina frauda fiscală acolo unde era, și pentru 2010 am discutat și am cerut ministrului finanțelor să-l regândească într-o manieră în care el să se transforme cu adevărat într-un impozit forfetar, restrâns doar în acel domeniu unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută altfel, și am avut în vedere în special restaurantele, industria hotelieră, ca exemplu.

În privința sindicatelor, au fost și vor fi partenerii noștri la fel ca și patronatele și am preluat propunerea sindicatelor de realizare a unui pact național de formare și ocupare a forței de muncă, un pact care va sta la temelia acordului între Guvern și sindicate în perioada următoare.

În privința subvențiilor pentru agricultură, din nefericire, nu noi am fost aceia care am negociat Programul pentru agricultură, iar acum suntem în dificultatea anului 2010 de a nu putea acorda subvenții în unele domenii în agricultură în 2010, pentru că s-a negociat prost în perioadă anterioară de către Guvernul PSD. Avem însă acum speranța că prin mijloacele instituționale pe care le avem la București, la comisia europeană, prin noul ministru desemnat, să putem găsi soluțiile, astfel încât fermierii români să poată primi subvențiile atât de necesare dezvoltării agriculturii.

În încheiere, doamnelor și domnilor, vă cerem un vot de încredere pentru a face ceea ce trebuie pentru România. Am spus, încă de la momentul preluării mandatului, în urma desemnării, că nu vin pentru a fi mai popular, împreună cu Guvernul pe care-l reprezint, am acceptat să continui această muncă, pentru că o facem cu toții în interesul României. Anul 2009 a fost greu peste tot în lume. Toată Uniunea Europeană, cu excepția Poloniei, a avut cădere economică. Toate guvernele s-au confruntat cu situații dificile. Avem acum șansa ca în 2010 să culegem roadele măsurilor bune pe care le-am luat în 2009 de a evita derapajele economice.

faptul că am făcut ceea ce trebuie este confirmat chiar de partenerii cu care suntem în acordurile internaționale, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Și ei și-au revizuit prognoza de creștere economică în 2010 de la plus 0,5 la plus 1,3, ca o dovadă a recunoașterii faptului că am făcut ceea ce trebuie. A face ceea ce trebuie nu înseamnă de foarte multe ori a fi și popular. Iar în 2009, chiar în perioada de campanie electorală, ne-am asumat riscurile unor măsuri nu foarte populare, dar sănătoase pentru economia românească, și iată că aceste roade încep să se regăsească și spuneam că partenerii cu care suntem în acordurile internaționale au recunoscut faptul că se poate modifica în sens pozitiv prognoza de creștere economică la 1,3 pentru anul 2010. și sunt sigur că, cu onestitate, cu bună-credință, cu expertiza tuturor, și am făcut un apel în intervenția mea dinainte, ca de la toate partidele politice, de la toți parlamentarii, indiferent de spectrul politic, să preluăm ceea ce poate fi util pentru România, pentru programul legislativ al Guvernului și pentru susținerea lui în Parlament și nu voi ezita să fac acest lucru.

Este greu. Spuneam că înainte de a ne fi bine, ne este încă un pic mai greu, dar important este că direcția pe care mergem este aceea a creșterii economice și putem spera, împreună cu cei 22 de milioane de români, ca în perioada următoare să luăm atât măsuri necesare României, dar și măsuri care să aducă prosperitatea pentru fiecare dintre români care așteaptă de la noi, de la clasa politică, maturitate și stabilitate în perioada următoare.

Vă mulțumesc.

Și încă o dată apreciez eforturile făcute pentru susținerea Guvernului și mulțumesc Coaliției PD-L, UDMR, Grupul minorităților naționale, Grupul parlamentarilor independenți din Parlamentul României pentru susținere, și-i asigur pe cei care au optat pentru opoziție, că vor avea respectul și aprecierea specifică opoziției într-un stat democratic, cu invitația de a fi alături de proiectele de modernizare a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului premier desemnat Emil Boc.

Aș dori să închidem aici partea de dezbatere în jurul propunerii de Guvern și de program de guvernare, să-mi exprim regretul, dacă au existat din partea unor colegi excese verbale sau lacune de educație, dar sunt convins că această perioadă mai incandescentă va face loc unei atitudini mai raționale și mai civilizate în forul suprem al democrației românești, Parlamentul României.

Aș dori, de asemenea, să vă informez că imediat după exercitarea votului de către senatorii și deputații României, am dori să vă invităm să rămânem în același format pentru că avem de adoptat o extrem de scurtă decizie pe care Birourile permanente reunite au aprobat-o azi în unanimitate, ținând cont de faptul că expiră la data de 26 decembrie, cred, mandatul pe care Parlamentul l-a dat conducerii Societății de Radiodifuziune, Radioului public. Există o propunere pe care v-o facem, de a completa ordinea de zi cu o prelungire a acestui mandat, care a fost aprobată deja. De aceea, trebuie să rămânem și după exercitarea votului pentru programul de guvernare, pentru un scurt vot de câteva secunde și pe această problemă.

Vă rog, domnule Voicu.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Chiar dacă este un pic neuzual, după câte știu această prelungire de mandat se face prin vot deschis. Putem să exercităm votul acum și după aceea să strigăm catalogul. Pentru că e foarte greu de ținut după aceea...

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind prelungirea mandatului președintelui și al celorlalți membri ai Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cred că aveți dreptate. Dacă nu există vreun inconvenient din partea grupurilor și liderilor parlamentari, îi mulțumesc domnului Voicu pentru această propunere.

Dați-mi voie, atunci, să dau citire proiectului de hotărâre pe care vi-l supunem votului, dacă sunteți de acord cu această propunere.

"Hotărâre privind prelungirea mandatului președintelui și a celorlalți membri ai Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Parlamentul României adoptă următoarea hotărâre.

mandatul președintelui și al celorlalți membri ai Consiliului de administrație ai Societății Române de Radiodifuziune, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se prelungește până la data de 31 martie 2010."

Dacă sunteți de acord cu acest text, și vă rog să vă pronunțați prin vot deschis cu privire la această propunere.

Cine este pentru?

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Vă rog să mă ajutați, secretarii de ședință.

Cu 25 de voturi împotrivă, propunerea de hotărâre a fost aprobată de plenul reunit al Camerelor Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Acordarea votului de încredere al Parlamentului asupra Programului și a întregii Liste a Guvernului.

Pentru că ultima dată la moțiunea de cenzură, colegii deputați au fost cei care au început votul, am să vă rog să păstrăm regula alternanței, să începem cu senatorii, cu o excepție pe care vă rog să ne-o aprobați, domnul deputat Cristian Boureanu are o problemă extrem de urgentă personală, și am să rog să fim cu toții de acord ca domnia sa să poată să voteze la început.

Îl invit pe domnul secretar Cornel Popa să dea citire listei senatorilor României, urmând ca domnul Sever Voinescu să procedeze la fel cu deputații.

Domnii chestori, vă rog să vă ocupați locurile în dispozitiv. Rog să fie pregătite și urnele de vot și, evident, votul este prin procedura cunoscută, cu bile, bila albă în urnă albă, bila neagră în urna neagră, înseamnă vot pentru propunerea de Guvern nominală și programul de guvernare; bilă albă în urnă neagră și invers, bilă albă în urnă neagră, înseamnă un vot împotriva propunerii de Guvern și a programului de guvernare.

 

Domnul Cornel Popa:

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Badea Viorel-Riceard - prezent
- Banias Mircea-Marius - prezent
- Bara Ion - absent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - absent
- Belacurencu Trifon - absent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu-Mircea - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin-Vasile - prezent
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Cibu Constantin-Sever - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - absent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - absent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - absent
- Markó Béla - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar- Mircea - prezent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - absent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - absent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina-Luminița - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - absent
- Rotaru Ion - absent
- Rușanu Dan-Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru-Florian - prezent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Șova Dan-Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian-George - absent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Reluăm:

- Bara Ion - prezent
- Belacurencu Trifon - absent
- Bălan Gheorghe-Pavel - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cibu Constantin-Sever - absent
- Corlățean Titus - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - absent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Luca Raymond - absent
- Marcu Gheorghe - absent
- Marian Valer - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - absent
- Nicoară Marius-Petre - absent
- Rotaru Ion - absent
- Rușanu Dan-Radu - absent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Țopescu Cristian-George - absent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Camera Deputaților

Începem cu două solicitări:

- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
- Lupu Mihai - prezent
- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - absent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - absentă
- Bălan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - absent
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - absent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - prezentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - absent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - absent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - absent
- Kelemen Atilla Béla-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - prezent
- Luca Ciprian-Florin - absent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - prezent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - absent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan-Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana-Adriana - absentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Tița-Nicolescu Gabriel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - absent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu-Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

Acum votez și eu, iar într-un minut reluăm lista absenților.

Începem absenții:

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Atanasiu Teodor - absent
- Axenie Carmen - prezentă
- Boabeș Dumitru - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cherecheș Cătălin - absent
- Chisăliță Ioan Narcis - absent
- Ciuhodaru Tudor - absent
- Derzsi Akos - prezent
- Donțu Mihai Aurel - absent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Gabor Gheorghe - absent
- Frunzulică Doru-Claudiu - absent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Horj Pavel - absent
- Ionescu George - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Luca Ciprian Florin - prezent
- Macaleți Costică - absent
- Longher Ghervasen - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Emil Radu - absent
- Nica Dan - absent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Oana - absentă
- Niță Constantin - absent
- Pâslaru Florin Costin - absent
- Ponta Victor Viorel - absent
- Pop Virgil - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Radan Mihai - prezent
- Roșca Lucreția - absentă
- Ana-Adriana Săftoiu - absentă
- Nini Săpunaru - absent
- Solomon Adrian - absent
- Victor Surdu-Soreanu - absent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Teodorescu Horia - absent
- Țintean Ioan - absent
- Horea Dorin Uioreanu - prezent
- Mădălin Ștefan Voicu - absent

Cu asta s-a închis lista. Vă mulțumesc. Votul a fost exprimat.

Doamna președinte,

Votul a fost exprimat. Vă rog să preluați conducerea ședinței. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

O să invit acum membrii celor două Birouri permanente ale Camerei și Senatului în sala Biroului permanent, pentru a efectua numărarea. Vă așteptăm cu rezultatul votului.

Domnul Ioan Oltean are o chestiune de procedură, înțeleg.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Pentru a preîntâmpina orice fel de contestație a votului ce ar împiedica Guvernul să poată să depună jurământul, aș sugera Partidului Social Democrat, în timp ce Biroul permanent numără bilele, să facă și dânșii numărătoarea paralelă. După pauză.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

A sosit și procesul-verbal.

Domnule senator Popa, vă rog să dați citire procesului-verbal.

 
 

Domnul Cornel Popa:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor 470
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți 415
  • numărul total de voturi exprimate 411
  • numărul de voturi anulate 0
  • numărul total de voturi valabil exprimate 411
    din care:
    • voturi pentru acordarea încrederii Guvernului 276
    • voturi contra acordării încrederii Guvernului 135 (Aplauze.)

Potrivit prevederilor art.103 alin. (3) din Constituția României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 470 de parlamentari, 276 au votat pentru acordarea votului de încredere Guvernului, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de Constituție, Parlamentul României acordă încredere Guvernului, Programului și listei Guvernului prezentate de domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, în ședința comună a celor două Camere din data de 23 decembrie 2009.

Semnează membrii celor două Birouri permanente. (Aplauze.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Dați-mi voie să vă urez și eu mult succes și dumneavoastră, și echipei guvernamentale și să dea Dumnezeu o viață lungă și rezultate foarte bune pentru români.

Dacă doriți, vă rog să luați cuvântul.

 
 

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor,

Distinși colegi din Cabinet,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În primul rând, vreau să vă mulțumesc, în numele echipei pe care o reprezint, pentru votul dumneavoastră de încredere.

Nu este neapărat un moment de bucurie, este un moment de responsabilitate și muncă.

Vreau să mulțumesc colegilor din coaliția guvernamentală pentru susținerea pe care ne-ați acordat-o încă începând de ieri, din comisii și continuând cu votul de învestitură de astăzi, să vă asigurăm că Programul de guvernare pe care astăzi l-ați aprobat va fi acela care va coordona activitatea Guvernului în perioada următoare.

Vreau să le mulțumesc și colegilor din opoziție pentru mesajele adresate, pentru recomandările, sugestiile și criticile făcute.

Cred că intrăm într-o etapă nouă a vieții democratice din România, o etapă care, sper eu, să fie dominată de pragmatism și eficiență.

Împreună cu echipa pe care o reprezint vom merge să depunem jurământul în fața președintelui republicii, după care vom îndeplini formalitățile de preluare a ministerelor, iar la ora 18,00 vom avea o ședință de guvern, pentru a aproba Legea bugetului de stat pentru anul 2010, astfel încât, cu acceptul dumneavoastră, în prima jumătate a lunii ianuarie, să discutăm și să aprobăm bugetul țării, atât de necesar și așteptat de toți românii, iar împreună să luăm cele mai bune decizii pentru români și pentru România.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Sărbători fericite!

 
 

*

Ședința s-a încheiat la ora 14,52.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 27 novembre 2021, 7:39
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro