Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.167/31-12-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 23-12-2009 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2009

3. Exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la Programul de guvernare și Lista Guvernului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului Emil Boc.

În continuare, începem dezbaterile cu domnul senator Gabriel Mutu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri desemnați,

Stimați invitați,

20 de ani reprezintă un arc de timp important în urma căruia putem trage câteva concluzii cu privire la maniera în care a evoluat sistemul politic românesc postdecembrist. Dincolo de vorbe, este esențial să construim acum, după două decenii de la eliberarea de sub comunism, un construct mult mai apropiat de principiile pentru care oamenii au ieșit în stradă în 1989. Suntem datori mai mult ca oricând să oferim o nouă viziune asupra modului în care trebuie să meargă România de acum înainte.

Nu mai putem invoca lipsa de experiență, nu mai putem invoca necunoașterea principiilor democrației sau a modului de funcționare a instituțiilor. În toți acești 20 de ani, românii au experimentat tot felul de proiecte politice, mai mult sau mai puțin inspirate. Deși am afirmat că de-a lungul acestei perioade au existat mai multe traiectorii politice asumate, din păcate, toate au avut o mare sincopă, au fost proiecte pe termen scurt și foarte scurt. Nu au reprezentat o viziune coerentă, previzibilă pentru o perioadă de timp cel puțin egală cu un ciclu electoral. Cu toate acestea, programul de guvernare pe care vi-l propune astăzi PD-L împreună cu UDMR este unul care pleacă de la premisa că va rezista și că va impune o viziune politică constructivă asupra României, viziune ce va fi probată ulterior și de cabinetele ce se vor succede Guvernului Boc, astfel încât să putem vorbi și în România de consecvență guvernamentală.

Veți vedea că ceea ce am susținut ca partid politic, și anume nevoia unui cabinet de dreapta, nu a fost doar o simplă afirmație. România trebuie să fie ghidată de oameni de dreapta, capabili de a concepe, dezvolta și pune în aplicare politici publice menite să încurajeze libera inițiativă, pe de o parte, și care să descurajeze creșterea numărului de taxe și impozite, pe de altă parte. Nu trebuie să uităm că în urmă cu 20 de ani oamenii au ieșit în stradă tocmai pentru a se elibera de un sistem politic totalitar, de stânga.

Acum, la două decenii distanță de la Revoluție, avem posibilitatea de a ne revanșa față de oamenii care și-au susținut cu tărie dorințele de reformare a României la Timișoara, Brașov sau București.

Stimați colegi,

În pofida crizei economice și financiare caracteristică astăzi principalelor economii mondiale, și care afectează direct situația României, Partidul Democrat Liberal și-a asumat formarea unui cabinet capabil să îmbunătățească situația țării.

De asemenea, partenerii noștri de coaliție sunt conștienți că a fi direct implicați în actul de guvernare, în pofida numeroaselor dezavantaje electorale, este o poziție foarte demnă. Alternativa pentru dumnealor ar fi fost să stea pe margine și să exprime opinii critice la adresa Guvernului. Cu toate acestea, au ales ipostaza mai dificilă, iar pentru aceasta, trebuie să le mulțumim.

Așadar, dacă ar fi să caracterizăm printr-un singur cuvânt coaliția susținută de PD-L, UDMR, Grupul independenților și reprezentanții minorităților, acesta ar fi, categoric: responsabilitate. Știm cu toții că în România ultimelor trei luni criza economică a fost dublată din păcate de o criză politică. Astăzi, însă, trebuie să avem capacitatea necesară de a depăși aceste momente dificile și de a porni în noul an cu o viziune care să fie mai degrabă constructivă.

În ultimele luni, întreaga clasă politică a susținut că momentul 6 decembrie va fi unul de răscruce pentru viitorul României. Deși demiterea cabinetului Emil Boc a adus mai multe dezavantaje decât avantaje, putem spune că am plecat în lupta electorală de la un moment zero. Altfel spus, la data de 6 decembrie, românii au avut de ales între două viziuni, între două modele de guvernare, fiecare dintre cei care au votat la acel moment fiind conștient pe deplin de consecințele votului său.

După cum am văzut, românii au ales un proiect politic pe care noi, Partidul Democrat Liberal, continuăm să-l susținem. Pe data de 21 decembrie, Președintele României, legitimat de votul cetățenilor, a depus în această sală un jurământ de credință prin care s-a angajat să depună toate eforturile necesare reformării acestei țări.

Pe cale de consecință, în calitatea noastră de parlamentari, ar trebui să acordăm un vot de încredere celui care a fost desemnat de președinte pentru a forma Guvernul. Trebuie să acordăm gir acestui cabinet pentru că dincolo de diferențele care ne separă din punct de vedere politic, trebuie să fim de acord în primul rând cu nevoia acestei țări de a avea un Guvern și de a depăși criza politică.

Evident, nu susțin că existența unui Guvern este unicul antidot de care are nevoie România la ora actuală, dar este un prim pas. Și suntem cu toții de acord că această țară trebuie să meargă înainte și că avem o responsabilitate față de cetățenii care ne-au ales în urmă cu un an, care ne-au acordat un mandat și care sunt cu ochii ațintiți asupra noastră acum. Dincolo de orice considerații preliminarii, dincolo de preconcepții cred că cel mai corect ar fi dacă am putea să ne detașăm și să analizăm acest cabinet prin prisma programului de guvernare pe care și-l asumă. Acest program de guvernare este unul din cele mai complete și complexe ale României postcomuniste. Ceea ce trebuie să reținem în primul rând este că acest Guvern este unul mai suplu, cu mai puține portofolii, fiind încă de la început un punct de referință pentru instituțiile publice care vor fi reformate de acum înainte în România.

Este evident că până acum miniștrii care s-au mai aflat în funcție au fost blocați în activitatea pe care au desfășurat-o ministerele pe care le conduceau, dat fiind faptul că anul 2009 a fost unul marcat de două rânduri de alegeri foarte importante pentru români, iar șicanele politice au fost gândite ca fiind parte a strategiilor electorale.

Acum, am convingerea că aceștia vor putea să-și pună mai ușor în aplicare proiectele guvernamentale pentru că mizele elective, practic, nu mai există. România are nevoie de acum încolo de o perioadă de liniște, de o perioadă de construcție, și, din acest punct de vedere, îmi place să cred că cei care vor face parte din opoziție vor adopta o atitudine constructivă, care mai degrabă să vină cu proiecte și cu idei, decât să blocheze inițiativele guvernamentale.

În următorii trei ani, până la următoarele alegeri parlamentare, trebuie să dăm dovada că această legislatură este alcătuită din oameni politici mult mai responsabili, care nu au vrut pe durata mandatului să-și dezamăgească cetățenii din colegiul uninominal în care au fost aleși. Trebuie ca în 2012 oamenii să vadă că împreună, indiferent de ideologia pe care o reprezentăm, am pus umărul la construirea unei societăți noi, bazată pe principii solide, la construirea unei societăți moderne, în care instituțiile funcționează și în care cetățeanul este pus deasupra oricăror interese partinice.

De aceea, Grupul senatorilor Partidului Democrat Liberal va sprijini acest Guvern, în special pentru programul său guvernamental aflat în deplin acord cu ceea ce fiecare dintre noi am susținut în campania electorală. Pentru mulți dintre noi realizările acestui cabinet vor reprezenta practic o reflectare clară a motivelor pentru care susținem explicit Guvernul Emil Boc. Sunt convins că noul context politic va fi unul favorabil celor care se vor implica total în funcționarea acestui mecanism ce își propune cu orice preț ca statul român să se reformeze și modernizeze, astfel încât cetățenii din țară să beneficieze de servicii, programe și politici la un nivel similar celui practicat în Uniunea Europeană.

În final, doresc să le urez miniștrilor acestui Guvern mult spor în îndeplinirea obiectivelor pe care și le-au propus la începutul acestui mandat!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Mircea Geoană, președintele Partidului Social Democrat.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Stimate colege și stimați colegi,

Distinși candidați pentru funcțiile ministeriale în Guvernul României,

Suntem astăzi în fața unui moment trist pentru România. Pentru că, evident, țara are nevoie de un Guvern, evident țara are nevoie de stabilitate politică după această perioadă agitată. Dar, din păcate, propunerea pe care o avem din partea domnului Traian Băsescu, propunerea de Guvern Emil Boc IV, reprezintă o soluție proastă pentru țară în acest moment.

Și am să vă spun în câteva cuvinte de ce considerăm noi, reprezentanții Alianței PSD+PC, că această soluție este greșită și este proastă pentru România în acest moment. În primul rând, pentru că astăzi două treimi dintre cetățenii României consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar rezultatele alegerilor parlamentare, dincolo de controversele legate de legitimitatea acestora, ne-au demonstrat cu prisosință că românii, în marea lor majoritate, dincolo de simpatiile politice, consideră că România are nevoie de o nouă direcție, și de obicei și întotdeauna într-o democrație, o nouă direcție se face printr-o nouă guvernare. Faptul că în Parlamentul României se revine cu aceeași propunere de prim-ministru, deja respins de către o majoritate în urmă cu câteva săptămâni, faptul că acele calități invocate de domnul Băsescu - la domnul Lucian Croitoru că știe să vorbească în limbajul Fondul Monetar Internațional, la domnul Negoiță că reprezintă o comunitate importantă de câteva sute de mii de locuitori, tot ceea ce a sperat românul, dincolo de preferințele pentru un partid sau altul, sau un candidat la Președinție sau altul, astăzi sunt spulberate.

Această propunere de Guvern ignoră majoritatea voinței românilor care sperau, indiferent de rezultatul la prezidențiale, să avem parte de o nouă guvernare. Avem de fapt aceeași veche guvernare care estre considerată de către majoritatea românilor ca fiind neperformantă și care este construită, din păcate, pe aceleași interese clientelare.

În al doilea rând, întreaga populație a României consideră - și nu este o acuză personală - că primul-ministru Emil Boc nu a reprezentat în cele 12 luni de mandat în variantele inițiale, un prim-ministru suficient de puternic, suficient de solid pe propriile picioare și suficient de convins de ideile și propunerile pe care le are pentru a fi acel prim-ministru de forță de care România are astăzi nevoie.

Regret, și o spun cu sinceritate, că în acest moment nu s-a găsit înțelepciunea politică de a crea o majoritate în jurul unui Guvern cu un prim-ministru care, într-adevăr, să reprezinte un punct de reper și care să poată să spună și "Nu" atunci când primește un telefon de la Președinție, de la consilierii Președintelui, sau de la apropiații sau apropiatele Președintelui României.

De aceea, pentru mine și pentru noi, revenirea în Parlament, după ce același prim-ministru a fost respins de către majoritatea Parlamentului României, practic cu aceleași propuneri de guvernare, reprezintă o sfidare la adresa opiniei publice românești și o sfidare la adresa Parlamentului național.

În al doilea rând, este absolut regretabil că la 20 de ani de la Revoluție, când lumea estre atât de nemulțumită de modul în care este guvernată această țară, să vină în fața Parlamentului, la propunerea domnului Băsescu, un guvern care este construit pe criterii clientelare, care răsplătește trădarea și care răsplătește hoția în favoarea unui interes de grup și a candidatului la Președinție Traian Băsescu.

Este complet inacceptabil ca această majoritate precară să fie construită pe trădare și să instituim în România, în numele celor care vorbesc despre reformarea sistemului politic, piața de vânzare, de cumpărare a parlamentarilor acestei țări. Este o chestiune absolut nefirească, este absolut antidemocratică și o astfel de majoritate precară, bazată pe trădare și care răsplătește trădarea prin posturi ministeriale, o astfel de guvernare care răsplătește hoția generalizată, prin portofoliile cele mai grase date liderilor care știm cu ce s-au ocupat în această perioadă, reprezintă o sfidare la adresa bunului-simț al românilor, și acest lucru nu va putea să rămână nesancționat.

Nu vreau să spun că nu trebuie să dăm un beneficiu de dubiu celor care sunt noi miniștri. Nu putem să spunem că doamna Udrea, de exemplu, care a fost suspectată la modul cel mai legitim de deturnare de fonduri la Ministerul Turismului, primește acum ca răsplată încă un minister, o moșie ceva mai lată, mai adâncă și mai bănoasă, în schimbul devotamentului față de știm noi cine și ne jenăm, din motive de politețe, s-o spunem cu voce tare.

Nu am niciun fel de îndoială că unui număr dintre miniștrii care au fost cooptați în acest Guvern trebuie să li se dea un beneficiu al dubiului. Nu cred că, de exemplu la sănătate, colegul nostru senator, domnul Attila Cseke, ar fi neapărat un ministru care să nu performeze. Dar vreau să vă spun, de asemenea, că din punct de vedere al lipsei de transparență a aranjamentului PD-.-UDMR, există o obligație din partea primului-ministru, și sper să ne răspundă în partea a doua a intervenției domniei sale, dacă sunt elemente secrete sau netransparente din convenția dintre PD-L și UDMR, nu am niciun fel de dificultate cu descentralizarea, n-am o dificultate cu orice înseamnă drepturi sporite pentru minoritățile naționale, dacă cumva există în spatele acestei înțelegeri un lucru netransparent legat, de exemplu, de regionalizare, cred că acest subiect ar trebui să fie prezentat.

În al treilea rând, mi se pare cel puțin suspect ca în programul de guvernare domnul prim-ministru Emil Boc, care s-a opus din răsputeri proiectului Roșia-Montană, brusc, să devină în câteva săptămâni adeptul acestui proiect controversat. Nu știu care este răspunsul. Dar dacă la nivelul conducerii Academiei Române, la nivelul opiniilor specialiștilor din România, acest proiect este cu mare semn de întrebare, de ce, în urmă cu trei săptămâni, domnul Emil Boc, tot prim-ministru al României, spunea că proiectul este greșit și nu va accepta un astfel de proiect, de ce în programul de guvernare, domnul Videanu și cei care îi sunt apropiați vin cu o astfel de investiție care are în mod evident multe, multe semne de întrebare.

În al patrulea rând, ceea ce mă frământă cel mai mult și reprezintă și motivația principală a votului împotriva acestei propuneri de Guvern, este faptul că programul de guvernare și programul anticriză sunt mai diluate și mai puțin convingătoare decât oricând altcândva. Nu există suficient de multă transparență în a spune românilor ce înseamnă anul 2010. Nu se spune extrem de clar în această propunere de program de guvernare că vom avea un cost social semnificativ în anul 2010, că avem un risc de șomaj spre 10% în 2010, că avem în acest moment o erodare a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în România, salariați și pensionari, fără precedent în această țară, că se propune, în spatele acordului cu Fondul Monetar, o reducere dramatică a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în această țară.

Se vor elimina în anul 2010 tot ce înseamnă transport gratuit pentru pensionari, studenți și elevi, se vor elimina tichetele de vacanță, tichetele de masă, primele și sporurile, și dacă în această țară vom continua să spunem că acordul cu Fondul Monetar e centură de siguranță, că trebuie să strângem cureaua sau să strângem din dinți, vă spun că din punctul nostru de vedere acest program de guvernare nu conține soluțiile anticriză pe care mediul economic și mediul social românesc le cer cu atâta insistență.

Eu sunt absolut interesat să aflu în perioada următoare cum se împacă viziunea economică a noului ministru de finanțe, propus astăzi în fața Parlamentului, domnul Vlădescu, care este un cunoscut opozant al relației cu Fondul Monetar și care are de fapt o viziune economică care este diferită față de propunerea guvernamentală pe care o primim. Este cel care în anul 2005 a dispus și a impus Guvernului Tăriceanu ruperea relațiilor cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, se situează mai degrabă pe o gândire economică diferită față de cea pe care o propune în acest moment în programul de guvernare, domnul Emil Boc.

Înghețarea salariilor și a pensiilor, creșterea accizelor la carburanți, introducerea unei noi taxe pe medicamente, aceasta va conduce, împreună cu deprecierea leului în anul 2010, la cea mai importantă erodare a puterii de cumpărare și vă spun, ca lider social-democrat, că în acest moment ne îndreptăm către suportarea crizei din 2010 în principal de către categoriile vulnerabile din această țară.

Nu știu care va fi abordarea față de domeniul agricol în această țară, dar știu că în acest moment asistăm, cel puțin în programul de guvernare, la eliminarea subvențiilor pentru categorii importante de muncitori și de lucrători în agricultură, și din punctul meu de vedere, programul de guvernare în domeniul agriculturii și dezvoltării satului românesc este extrem de precar.

De asemenea, ca social-democrați, nu putem fi de acord cu eliminarea din programul de guvernare a unor indici, până în 2012: eliminarea indicatorilor cu privire la salariul minim pe economie, eliminarea a ceea ce a existat în programul de guvernare anterior - a țintei de 60% creștere pentru salariul mediu pe economie, până în 2012, și orice referire cu privire la punctul de pensie și atingerea punctului de pensie în valoare de 45% din salariul mediu brut pe economie.

Deci, acest program de guvernare, așa-zis de dreapta, va conduce la accentuarea polarizării sociale și va conduce, de fapt, la adâncirea sărăciei și la același principiu, păcătos în România, "scapă cine poate!" iar cei care au, într-adevăr, nevoie de sprijinul nostru vor fi cei mai afectați de acest program de guvernare.

De asemenea, aș dori să menționez, în încheierea prezentării mele și a justificării poziției noastre în fața opiniei publice și a votului nostru în această zi de vot cu privire la învestirea acestui guvern, că din punctul nostru de vedere niciunul, dar niciunul dintre elementele sugerate de mediul de afaceri din România, ca soluții anticriză, nu se regăsesc în acest program de guvernare; nicio vorbă despre reluarea creditării; nicio vorbă despre rambursarea la timp și în condiții transparente a t.v.a.-ului; nicio vorbă despre măsurile pe care în mod repetat asociațiile patronale, profesionale și mediul economic intern și extern le-au sugerat, cu disperare aproape, Guvernului Boc, în orice încarnare a acestuia am avut parte.

În acest moment, suntem în fața unei situații în care România a pierdut cele mai multe întreprinderi mici și mijlocii din întreaga Europă; nicio vorbă despre eliminarea impozitului minim pe profit, o formă de dispreț și de ignorare a solicitărilor legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului sindical românesc.

Deci, astăzi, de fapt, ne aflăm în fața unei compilări de program de guvernare, care, mai mult decât în programul vechi de guvernare, a eliminat și țintele cu privire la alocarea banilor publici, de aici până în 2012.

Se vorbește, ceea ce am sugerat și eu în repetate rânduri, de bugetare multianuală; nicio vorbă despre alocarea bugetară multianuală, din punct de vedere al programelor și al investițiilor publice în acest moment.

Vreau să menționez că, din punctul nostru de vedere, al Alianței PSD+PC, după votul de astăzi, indiferent cum va fi el, va trebui să ne aplecăm neîntârziat cu privire la discuția serioasă despre Proiectul de buget pe anul 2010, va trebui să aprobăm, înainte de adoptarea bugetului pe 2010, Legea responsabilității fiscale, pentru că, de fapt, dacă vom da un vot acestui guvern, pe aceste principii de guvernare, putem să fim siguri că banii vor fi alocați pe criterii politice, către clientelă politică, către "regii asfaltului", și către tot ceea ce a însemnat drenarea banului public și o treime din economia națională aflată la nivelul economiei subterane.

De aceea, punctul nostru de vedere este că, la 20 de ani după Revoluție, românii au dreptul la o mai bună guvernare.

Ceea ce ni se prezintă astăzi este o rețetă de repetare a proastei guvernări pe care am văzut-o, din păcate, în ultimii ani, și în ultimul an în România.

Vreau, de asemenea, să spun, în numele parlamentarilor noștri, că vom veghea cu o vigilență sporită împotriva alocării de resurse pe criterii politice la adresa comunităților din România; că este în acest moment un plan diabolic de a dirija resurse, exclusiv către primăriile PD-L și, eventual, UDMR, neglijând și nesocotind miile de aleși locali care reprezintă alte culori politice în această țară.

De aceea, dezbaterea de astăzi, dezbaterea cu privire la buget, dezbaterea cu privire la amendamentele la buget, dezbaterile cu privire la Legea responsabilității fiscale, vor trebui să permită în România începutul unei mai bune guvernări în această țară.

Poziția noastră este extrem de clară și de simplă: același guvern, care este considerat ca fiind incompetent și incapabil să producă soluții pentru România, reprezintă cea mai proastă soluție pentru această țară, după o perioadă electorală prelungită.

Domnul Băsescu a ratat o ocazie de a putea să demonstreze că și-a schimbat atitudinea, după primii 5 ani de mandat. Va continua să impună același tip de politici discreționare și va continua să răsplătească hoția și trădarea, ca mijloc de așa-zisă "modernizare" a clasei politice și a sistemului statal românesc.

De aceea, în ajun de Crăciun, doresc să spun "La mulți ani!" tuturor românilor, și să spunem într-o manieră extrem de clară, că Alianța PSD+PC va vota împotriva acestui guvern, care nici în persoana primului-ministru, nici în componența Guvernului, nici în modul în care înșiși PD-L-iștii și-au votat propunerile pentru Cabinet, ați votat la PD-L alți miniștri și vă aflați în fața unui guvern cu miniștri care sfidează și voința partidului, care spune că sprijină acest guvern. Și acest lucru este o palmă pe obrazul unui mare partid al acestei țări și al acestei democrații.

Votul nostru va fi împotriva învestirii acestui guvern, care nu reprezintă o soluție pentru România.

Din păcate, șansa de a avea o guvernarea robustă, cu o amplă majoritate, cu un premier puternic, a fost irosită. Pe umerii dumneavoastră și ai domnului Băsescu apasă o sarcină imensă, de a guverna o țară învrăjbită, derutată, speriată, și pentru care nu aveți niciun fel de soluție coerentă.

Votul nostru este împotriva învestirii acestui guvern și a acestui program de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Ați epuizat 19 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei,

Stimați colegi senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Nu voi vorbi despre Guvernul dumneavoastră, pentru că obișnuiesc să vorbesc o singură dată despre același lucru, în aceleași coordonate, în aceeași conjunctură. Despre guvernul dumneavoastră am vorbit la moțiunea de cenzură pe care am inițiat-o. Și, dat fiind că guvernul dumneavoastră nu s-a schimbat de atunci, nu se schimbă nici poziția noastră politică de atunci.

A vorbi în două sau mai multe rânduri despre același lucru, înseamnă să-ți iei riscul să te repeți sau să fii inconsecvent. Și, din acest motiv, neasumând niciunul din aceste două riscuri, azi nu voi vorbi despre guvernul pe care suntem chemați să-l învestim prin votul nostru.

Vor vorbi colegii mei, și eu vă cer permisiunea să spun câteva lucruri despre statul de drept, despre regimul democratic, despre pluralism și libertate în România, la 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Și vreau să spun aceste lucruri, pentru că trebuie.

În istoria democrațiilor, a parlamentarismului, au existat multe momente critice, de confruntare, de tensiune între instituția parlamentară, cu regulile ei, cu șansele și cu riscurile ei, și personalități politice foarte puternice, decise să impună o anumită viziune, o anumită linie, o anumită politică.

Oliver Cromwell a dizolvat cu forța Parlamentul, ba chiar, introducând o armată fidelă și călită în bătăliile războiului civil al vremii, i-a arestat pe parlamentari, i-a scos cu forța de acolo; Napoleon Bonaparte a dat o frumusețe de lovitură de stat, cu grenadirii săi, la fel, consacrați pe câmpurile de onoare ale Europei, și au fost membri ai Senatului, încă republican, al Franței, care au sărit pe fereastră ca să scape de lăncile lungi ale militarilor lui Napoleon; cum știți bine, că eram, totuși, contemporani, președintele rus, Boris Elțîn, a tras, pur și simplu, cu tunul în Parlament.

Într-o țară din Europa, un prim-ministru, odată, s-a dus la târg și a târguit un bici. Și, în văzul târgoveților, cetățenilor, trecătorilor a rostit următoarele vorbe, care aveau caracter public, care aveau caracter de îndemn și caracter de program politic: "Ia să luăm un bici, să punem biciul pe parlamentari!" (Aplauze.)

Drama României, drama politică a României sau drama României politice este diferența dintre tun și bici, este diferența dintre loviturile în care Cromwell, Bonaparte sau Elțîn își asumau personal "trasul cu tunul", și situația în care, în România, deși omul respectiv era prim-ministru, și desigur, va mai fi, nici măcar nu ținea biciul cu mâna lui. Era trimis să spună asta.

Dar, spre deosebire de alte ocazii, dați-mi voie ca de data asta să nu îndrept considerațiile mele critice și triste nici către domnul care purta biciul și vorbea despre bici, nici către domnul care-i pusese biciul în mână, ci în cu totul altă parte.

Nu este de vină nici domnul președinte Băsescu, nu este de vină nici domnul fost demis, desemnat și viitor prim-ministru, Emil Boc - dânsul era cu biciul -, nu sunt de vină domniile lor sau doar domniile lor că în viața publică românească o asemenea afirmație n-a stârnit nicio emoție. A trecut la capitolul "anecdote", la capitolul "glume bune", la capitolul "făcut cu ochiul".

Noi ne facem cu ochiul, între noi, excesiv, parcă am avea un tic, facem cu ochiul istoriei, facem cu ochiul poporului, facem cu ochiul trecutului, facem cu ochiul viitorului. Și... a zis și domnul prim-ministru o glumă.

Nu-i de vină domnia sa că o asemenea afirmație nu a stârnit nicio emoție. După cum nu este de vină domnul președinte Băsescu, că în România, fără să avem de-a face cu proceduri de modificare a Constituției, în acest sens, cu exprimarea voinței națiunii, în acest sens, trăim așezat, consacrat, tacit, fără acte în regulă, dar trăim într-o republică prezidențială.

Astăzi, a devenit un punct de reper în discursul politic din România, și la dreapta, și la stânga, și la putere, și în opoziție, că trebuie executată voința președintelui; că guvernează doar cine vrea președintele României; că Parchetele trebuie să înceapă sau să nu înceapă urmăriri penale doar când vrea președintele României, deja cu precizie calendaristică; că poți să fii săltat de pe stradă, nici arestat, nici invitat, săltat, dacă vrea președintele României; că poți să fii eliberat, dacă vrea președintele României; că trebuie, în fine, să facem modernizarea statului, pentru că așa vrea președintele României, și pentru că, nu-i așa, este frumos; pentru că trebuie să guvernăm toți, indiferent pe ce poziții ne-am aflat în alegeri, pentru că așa vrea președintele României.

Modernizarea statului român! Asta este o poveste veche, e veche, veche, de la Cuza la Ceaușescu și de la Carol al II-lea la Traian Băsescu: statul român se modernizează neîncetat. Nici nu termină a se moderniza, nici nu începe a se moderniza, dar nu contenim să vorbim despre asta.

Este foarte limpede că, în sine, modernizarea statului român este necesară, și acum avem și explicit un program de modernizare a statului român. Dar, de fiecare dată ni se vorbește, din timp în timp, pe fondul mâhnirilor noastre, pentru că eșuăm, democratic, în modernism, modernizarea cu adevărat a statului român, despre faptul că trebuie să vină cineva hotărât să-l modernizeze.

Și, acum, este vorba de faptul că un om, președintele, care - nu are importanță că, la votul românilor care trăiesc sub administrația sa, a pierdut alegerile. Le-a câștigat, conform Constituției, susținut de luptătorii anticomuniști pe internet din diaspora. A câștigat alegerile și trebuie să facă singur, după voința sa, modernizarea statului român, ajutat de un partid-unic.

Noi nu reușim să ne desprindem, după 20 de ani, de fantoma "partidului-unic".

Frontul Salvării Naționale a dorit explicit să fie un partid- unic. Nu a reușit, slavă Domnului! Și, după aceea, evoluția lucrurilor a făcut să avem senzația că am scăpat odată pentru totdeauna de această teamă și de această temă.

Partidul Social Democrat, cel puțin conform spuselor domnului Traian Băsescu, domnului Emil Boc și a spuselor mele, din vremea respectivă, și nu mă dezic, între 2000 și 2004 a avut pornirea foarte hotărâtă de a deveni, dacă nu partid-unic, un partid-stat, ceea ce până la urmă, de facto, înseamnă unic.

Acum, avem Partidul Democrat, care ne spune foarte clar, prin vocea domnului Traian Băsescu, care este programul de modernizare a României. Un singur partid servește interesul național, un singur partid trebuie să controleze resursele economice ale României, un singur partid trebuie să controleze Parlamentul, un singur partid trebuie să controleze Guvernul, toți primarii trebuie să meargă la un partid, și cine este parlamentar de nădejde trebuie să se ducă la acest partid sau trebuie să-l sprijine.

Aud, în aceste zile, o platitudine pe care o spunem toți. Este una din acele vorbe pe care nu riști nimic spunându-le. Nu riști decât să nu spui nimic, dar ăsta este cel mai mic dintre riscuri în țara noastră.

Vorba sună așa: "Țara are nevoie de un guvern". Repetăm toți cu poftă, de parcă am rezolva problemele guvernării, în sine, această spusă: "Țara are nevoie de un guvern".

Nimeni nu are curaj să spună că țara are nevoie și de opoziție, dacă mai vrea să mai fie o țară democratică. Nu! "Țara are nevoie de un guvern", și, ca atare, în aceste zile, săptămâni, a apărut un nou criteriu de a fi raportat ca om politic la interesul național: Ești la guvernare, accepți să te duci la guvernare, accepți să sprijini guvernul sub toate formele, servești interesul național. Nu, ești împotriva interesului național.

Or, eu spun, în numele partidului meu, o spun acum și o voi spune și în anii următori, o voi spune totdeauna, că în măsura, exact în aceeași măsură în care țara are, într-adevăr, nevoie de un guvern, țara are nevoie și de opoziție.

Este un guvern care va trece, asta se știe, nu cu votul nostru, va trece cu votul unei majorități, care nu poate fi contestată formal, dar a cărei alcătuire s-a făcut în mod fățiș, pe introducerea unor criterii, pe oficializarea unor criterii condamnabile. Pentru că, așa cum spunea aici un domn parlamentar din partea Partidului Democrat, pe bună dreptate, și în alegerile prezidențiale, deși era în joc numai funcția de președinte, noi am susținut fiecare, împreună cu candidatul pe care l-am susținut, o viziune și un program de guvernare.

Poate că este mult spus, pretențios, și pentru unii și pentru alții, dar, în principiu, este adevărat. Păi, dacă am susținut un alt mod și o altă viziune de guvernare, decât aceea a președintelui, care a câștigat, câștig în baza căruia faceți dumneavoastră guvernul, cum puteți avea pretenția de la noi, ca pur și simplu, în văzul lumii și invocând interesul național, să sărim gardul la modul și la viziunea dumneavoastră de a guverna.

Cum se poate ca, în aceste zile, numărătoarea parlamentarilor care, din motive mult mai simple decât interesul național, trec dintr-o barcă în alta, numărătoarea asta să se facă public, fără niciun fel de conotație de ordin politic, de ordin moral. Se face doar aritmetic.

Și, mai mult decât atât, suntem în aceste zile, și de asta, încă o dată, nu-i de vină deloc nici domnul Băsescu, nici domnul Boc, nici altcineva, nici Partidul Democrat, suntem în fața unui elogiu public din ce în ce mai frecvent, din partea celor care, pentru opinia publică, fac, desfac, desființează, consacră un elogiu public al șmecheriei și oportunismului.

În aceste zile, se afirmă, se scrie negru pe alb, de către oameni care, chipurile, servesc și ei cu condeiul și cu vorba interesul național, că cine este la guvernare e șmecher, e bine, e puternic, a reușit, și cine rămâne în opoziție e un prost, că partidul care rămâne în opoziție e destinat dispariției, și partidul care e la putere este destinat înfloririi.

Se pune puțin problema că același guvern a condus așa cum a condus un an de zile România, nu se pune deloc problema că același președinte a modernizat cum a modernizat statul vreme de cinci ani, nu se pune deloc problema că în viața politică trebuie să existe niște elemente de identitate, pentru că altfel nu poate exista democrație.

Eu știu foarte bine, ca și dumneavoastră, că viața politică, partidele politice, Parlamentul, nu sunt lăcașe religioase. Există câte o incursiune binecuvântată a elementului religios în Parlament, după cum am văzut, chiar alaltăieri, dar aici suntem în plin "lumesc".

Știm, de asemenea, că și în alte țări, în democrații consolidate, bătrâne, coapte, nu întotdeauna și nu toți oamenii politici respectă criteriile valorice, criteriile morale. Problema este că acolo ei le au, și atunci pot vedea când cineva le încalcă, iar la noi ele nu există.

La noi criteriile se fac după oameni, ministerele se construiesc după oameni, și nu invers, programele și modernizările statului se construiesc după cine iese președinte.

70.000 de voturi au despărțit, stimați colegi parlamentari, care nu știți bine în ce partid sunteți azi, și în ce partid sunteți mâine, 70.000 de voturi v-au despărțit ca astăzi să faceți în urale modernizarea statului român cu Mircea Geoană. Ăsta este un lucru de toată jena și de care nu mai este vinovat doar Traian Băsescu, doar Emil Boc sau toți ceilalți.

Suntem în fața unui pericol pentru statul de drept, pentru democrație, pentru libertate. Și acest pericol este generat nu de un om, nu de camarila sa, nu de un partid, ci de faptul că restul clasei politice din România, restul societății românești nu pare a avea suficientă forță pentru a rezista și pentru a apăra lucruri, pentru care, acum 20 de ani, au murit oameni.

În calitate de președinte al Partidului Național Liberal, le cer scuze alegătorilor liberali ai foștilor noștri colegi care au primit vot pe programul și pe poziția politică a unui partid în toamna lui 2008, și astăzi au plecat în partea cealaltă.

Acelorași alegători le cer scuze pentru colegii mei, liberali, care acum o lună jumătate au votat împotriva învestirii unor miniștri în comisii, iar ieri au votat pentru aceeași miniștri, deși oamenii politici nu se schimbă, de miniștri vorbesc, într-o lună și jumătate.

Le cer, mai cu seamă, iertare, ca om politic, din acești 20 de ani din România, rudelor, prietenilor, celor care țin la memoria morților din decembrie 1989.

Le cer iertare, pentru că la 20 de ani de la sacrificiul lor, astăzi suntem mult prea aproape, în caricatură, și de Nicolae Ceaușescu, și de Marea Adunare Națională, și de presa omagială, și de lipsa de criterii.

În fond, n-am reușit să facem o lege a lustrației privitoare la nomenclatura comunistă, și nici nu știu cum am mai putea să discutăm despre ea când, între timp, avem o altă nomenclatură, bazată pe aceleași mecanisme și pe aceleași criterii: slugărnicia, lipsa de coloană vertebrală, lipsa de consecvență, de principiu și de demnitate.

Știu că libertatea și onoarea nu țin de foame, dar știu, de asemenea, că n-a existat niciodată prosperitate și dreptate fără libertate și onoare.

Vă mulțumesc și vă doresc un an bun! (Aplauze intense, prelungite.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Antonescu.

În continuare, îl invit la cuvânt, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, pe domnul senator Marko Bela.

Domnul Markó Béla:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Suntem spre finalul unui an zbuciumat, plin de așteptări, dezamăgiri și conflicte politice. Zilele acestea aniversăm 20 de ani de când s-a creat șansa unei construcții democratice în România, și comemorăm, totodată, amintirea celor care și-au jertfit viața la Timișoara, București, Cluj, Târgu-Mureș și alte orașe.

De acum 20 de ani, în 23 decembrie 1989, s-a înființat Uniunea Democrată Maghiară din România și s-au constituit, deja, mai multe organizații județene ale acestei formațiuni politice, iar astăzi, în Parlamentul României, de fapt, nu prima oară în aceste două decenii, are loc dezbaterea despre un guvern din care, dacă va fi votat, va face parte și UDMR.

La fel, nu este prima dată când ne confruntăm cu dilema opoziției sau acțiunii guvernamentale, nu este prima dată când ni se pune întrebarea: de ce ne asumăm participarea într-o coaliție guvernamentală, mai ales într-o perioadă extrem de controversată, când guvernul va trebui să ia măsuri foarte ferme, de multe ori dureroase, în interesul relansării economiei.

Aș putea să răspund cu mult populism și cu multă demagogie, dar nu o voi face. Sunt convins că discursul nostru politic s-a deteriorat în ultimii ani, tocmai din cauza demagogiei, a lipsei de responsabilitate și de asumare a greșelilor politice.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: fiecare formațiune politică a fost mandatată de către electorat să caute posibilitatea realizării unui program aparte și să încerce aplicarea unei anumite doctrine: cea conservatoare, cea liberală sau cea social-democrată. Noi înșine ocupăm un anumit loc pe eșichierul politic, fiind o formațiune de dreapta, centru-dreapta, membră în Partidul Popular European. Totuși, îmi permit o afirmație, ușor patetică, că dincolo de apartenența doctrinară, adevărata ideologie a UDMR este reconcilierea: reconcilierea între minoritate și majoritate, între grupuri sociale, între comunități, între programe. O comunitate minoritară niciodată nu are interesul confruntării al diferitelor sciziuni și rupturi în societate sau în viața politică, fiindcă printr-o astfel de situație tensionată ea va suferi în primul rând.

În acest moment, clasa politică din România este divizată în mod dramatic și riscăm să introducem această divizare în întreaga societate, în familii, la locuri de muncă. De fapt, deja se întâmplă acest lucru. De aceea, nu avem voie să nu încercăm totul pentru a evita o astfel de ruptură și să impunem ca regulă generală a vieții cotidiene suspiciunea, teama, dușmănia. Maghiarii din România ne-au trimis aici, în Parlament, stimați colegi, să căutăm căile reconcilierii și solidarității, nu cu oricine și nu cu orice preț, firește.

Sunt păreri după care o organizație minoritară totdeauna trebuie să fie în Guvern. Dacă aș accepta această teză, eu însumi aș accepta că suntem inferiori față de dumneavoastră, fără un statut de sine stătător, un fel de anexă a oricărei puteri. Cred că în lunile trecute am dovedit că nu este așa, că ne asumăm programe și proiecte ale opoziției dacă le considerăm viabile.

În schimb, doctrina prin care ne putem alia cu alte formațiuni politice este una și aceeași, așa cum am spus, reconcilierea. Nu sunt un naiv și nu cred că dintr-o zi în alta vom putea opri deteriorarea vieții publice, disputele, polemicile fără de calitate, dar trebuie să încercăm.

Un Guvern care are în componență UDMR și este susținut și de Grupul minorităților din Camera Deputaților ar putea să ofere în continuare soluții pentru îmbunătățirea relațiilor interetnice.

Un Guvern în care Ministerul Culturii este condus de un politician maghiar ar putea să impună, în continuare, o schimbare de mentalitate.

Este și acesta un proiect, dacă vreți, proiectul Kelemen, sau un proiect PD-L-UDMR-Minorități, dar ar putea să fie proiectul tuturor. Sunt convins că viziunea unui intelectual maghiar de prim rang poate să aducă o înnoire într-un domeniu atât de important și atât de lăsat în umbră, cultura.

Știu că ceea ce spun îi supără pe unii, de aceea și spun: să ne supărăm, stimați colegi, dar să nu rămânem indiferenți.

Noi ne asumăm un program guvernamental care conține șansa regândirii economiei, a administrației, precum și continuarea reformei în educație, în domeniul drepturilor minorităților. Iar ceea ce pentru noi ar fi direcția principală de acțiune guvernamentală în perioada următoare, dincolo de măsurile luate în economie și în domeniul fiscal, este descentralizarea.

S-a promis mult și s-a făcut foarte puțin în privința demolării statului supracentralizat, transferând puteri și bani către comunitățile locale. Criza nu este o scuză. Tocmai ideea de criză trebuie să ne atenționeze că societățile pluraliste, descentralizate, cu mai multe centre de decizie fac față mai ușor unor astfel de provocări.

Un stat înțelept nu vrea să administreze totul, ci își menține dreptul și obligația controlului legalității și a implementării politicilor guvernamentale, dar dacă este posibil va lăsa administrarea treburilor pe seama altora. De aceea, cred că unul dintre capitolele cele mai importante ale acestui program de guvernare este cel care se referă la descentralizare.

Trebuie să renunțăm la ideea Guvernului atotputernic și omniprezent și să lăsăm diferitele direcții deconcentrate în subordinea consiliilor județene sau locale, după caz, păstrând la Guvern instrumentele de inspecție, control și monitorizare.

Miniștrii UDMR vor acționa în interesul unei astfel de reforme profunde în toate domeniile. Noi nu vom uita ce am spus în opoziție, degeaba ne acuză unii de inconsecvență, fiindcă totdeauna vom fi consecvenți, prin programul nostru, fie vorba de democrație, de parlamentarism, de relații normale, echilibrate între Parlament, Guvern și Președinție, de interpretarea corectă a rolului fiecărei instituții din stat.

Suntem și vom fi consecvenți în ideea de reconciliere, de echitate și egalitate în relațiile dintre majoritate și minoritate, de găsirea unor soluții speciale pentru păstrarea identității și valorilor istorice, culturale, etnice ale fiecărei comunități.

Doamnelor și domnilor colegi,

Uniunea Democrată Maghiară din România își asumă răspunderea guvernării împreună cu Partidul Democrat-Liberal, fiindcă suntem convinși că avem nevoie de un Guvern stabil, capabil să rezolve problemele urgente ale țării și care să guverneze nu în detrimentul Parlamentului, ci într-o relație cât mai strânsă cu corpul legislativ al țării, punând capăt unor litigii care ne-au încetinit enorm de mult în efortul nostru de a ne integra, din toate punctele de vedere, în Uniunea Europeană.

Vom vota programul și lista Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Markó Belá.

În continuare, din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am să încep prin a explica felul în care a acționat grupul nostru parlamentar în această perioadă, pentru că este bine să facă acest lucru și este bine să se înțeleagă și felul în care vom acționa în viitor.

Acum un an era învestit un Guvern cu care am avut o înțelegere pe care am respectat-o până în ultima clipă, pentru că așa procedăm întotdeauna.

A urmat o nouă realitate politică, în care noi am avut un vis, cel în care un reprezentant al nostru, domnul Klaus Iohannis, putea deveni primul-ministru al României. Iată că nu a fost să se întâmple așa. Există și vise care nu se împlinesc și acum suntem într-o nouă realitate politică. O realitate politică în care avem, absolut pragmatic vorbind, două posibilități: să intrăm într-o logică de alegeri anticipate nesfârșite, care ar da cam de fiecare dată același rezultat, sau să intrăm într-o logică de stabilizare a situației politice și să vedem ce vom mai face cu criza economică pe care o avem și care va dura, cel puțin așa cred eu, încă ani buni, nu numai la noi.

Noi am ales a doua cale. Pentru că dincolo de visele pe care le poți avea, dincolo de lucrurile pe care poți să le crezi că pot funcționa mai bine sau mai rău, există o realitate de care trebuie să ții cont. În această realitate cred că felul în care a acționat grupul nostru parlamentar a fost deopotrivă benefic și pentru formarea actualei puteri și pentru stabilizarea actualei opoziții și cred că știți cu toții și înțelegeți cu toții foarte bine ce vreau să spun prin acest lucru.

Revenind la chestiunile care privesc actul de guvernare,

domnule prim-ministru, vă vom acorda votul de investitură. Vi-l vom acorda și vi-l vom acorda exact în felul în care am făcut-o de fiecare dată, făcând o promisiune că nu vom vota moțiuni de cenzură și moțiuni simple de care ne vom ține așa cum ne-am ținut întotdeauna de fiecare cuvânt dat.

Pentru că suntem, însă, într-o realitate economică extrem de complexă, ne vom rezerva dreptul ca tot ce înseamnă legi cu impact important asupra fiscalității, asupra economiei reale, asupra aspectelor sociale deosebit de importante și evident asupra chestiunilor legate de problematica minorităților naționale, să le discutăm de fiecare dată și în cazul în care nu vom reuși să găsim un numitor comun, să ne asumăm lucrurile așa cum credem noi, punctual, pe chestiunea respectivă.

Credem că anul care vine va fi un an deosebit de greu. Este anul premergător celui mai greu an, 2011, din punct de vedere economic prin care vom trece.

Pe lângă problema dificilă, economică, pe care o avem de înfruntat, mai avem încă un lucru la fel de dificil ca și criza și care ține de restricțiile și de un anumit fel de a gândi al Fondului Monetar Internațional, de care trebuie să ținem cont, pentru că nu avem încotro. Va fi foarte dificil de guvernat. Vă asumați un lucru extrem, extrem de dificil. Sigur, există bucuria de moment, dar, din nou, realitatea s-ar putea să fie una foarte, foarte dură în lunile care urmează. De aceea vă vom sprijini ca să trecem cu bine și de această realitate.

Sper că lucrul pe care grupul nostru parlamentar îl face acum este înțelept și că viitorul ne va dovedi că am procedat bine și că am reușit să contribuim așa cum putem și noi la ieșirea dintr-un moment foarte, foarte dificil în care se găsește România.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului minorităților naționale.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu. Ați consumat și ați depășit timpul alocat Grupului minorităților naționale.

În continuare, din partea Grupului parlamentarilor independenți, domnul senator Liviu Câmpanu. Se pregătește, din partea Grupului PD-L, domnul deputat Gheorghe Ialomițianu.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum bine știți, Grupul parlamentarilor independenți a anunțat sprijinul pentru susținerea acestei echipe de guvernare.

Am anunțat acest sprijin necondiționat. Nu ne-am dorit privilegii, nu ne-am dorit funcții, ci am dorit să contribuim atât cât putem noi, prin voturile noastre, în sprijinul depășirii perioadei de criză politică și a crizei economice.

Am spus că vom oferi un sprijin necondiționat și vreau să vă asigur că veți avea în noi niște parteneri loiali, dar nu niște parteneri comozi, pentru că vom fi primii care vom semnala, dacă ele vor exista, derapaje în ceea ce privește urmărirea interesului național.

Vreau să vă spun că îmi doresc în această zi să salut reprezentanții celor două partide politice din opoziție, pentru că este nevoie de o opoziție puternică, pentru că între opoziție și guvernare este neapărat o poziție ambivalentă. Un Guvern puternic are nevoie de o opoziție puternică, dar o opoziție puternică poate face un Guvern și mai puternic, iar în situația actuală, România are nevoie de un Guvern puternic.

Aș vrea să aduc în atenția domnului prim-ministru necesitatea începerii unei dezbateri naționale cu privire la starea națiunii. Și spun acest lucru deoarece cetățenii acestei țări au nevoie, dar, în același timp, au dreptul să știe cu exactitate situația economică, economico-socială a României, pașii pe care dumneavoastră îi veți urma în încercarea de a scoate cât mai repede România din criză.

Este nevoie de acest lucru pentru ca oamenii acestei țări să poată să-și facă o proiecție realistă a nivelului speranței lor.

Vreau să vă asigur încă o dată de sprijinul nostru și pentru că ne apropiem de sărbătorile de iarnă vreau să doresc sărbători fericite, sănătate și putere de muncă tuturor!

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În continuare invităm la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe Ialomițianu. Se pregătește, din partea Grupului PSD+PC, domnul deputat Viorel Ștefan.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri desemnați,

Stimați colegi,

Aș dori să vă prezint câteva motive întemeiate pentru a da un vot favorabil listei Guvernului prezentate astăzi Parlamentului de primul-ministru desemnat. Astfel, se pune capăt crizei politice declanșate cu aproape două luni înaintea alegerilor prezidențiale.

Demiterea Guvernului Boc, înaintea alegerilor prezidențiale, de către o majoritate conjuncturală a fost un demers corect din punct de vedere constituțional. Totuși, motivul demiterii a avut drept scop crearea unui avantaj electoral pentru contracandidații lui Traian Băsescu.

Stimați colegi,

Nu putem vorbi de lipsă de performanță a Guvernului demis. Putem să susținem că Guvernul a fost singurul care, după 1989, a făcut în mod real reformă în România, chiar dacă 2009 a fost un an electoral.

Aici doresc să menționez reforma în administrația publică, în învățământ, în sistemul de salarizare a instituțiilor publice și în sistemul de pensii. Trebuie să amintim aici și efortul unor miniștri ai PSD-ului care, până la un anumit punct, au contribuit în mod real la reformarea domeniilor gestionate. Exemplu: ministrul Ministerului Muncii și ministrul Ministerului Educației. În Parlament, aceste reforme au fost susținute de către PSD. Totuși, la un anumit punct, datorită unor calcule electorale, PSD-ul nu a mai dorit să susțină aceste reforme.

Reformele în România trebuie continuate și în perioada următoare, dacă dorim ca România să devină un stat modern, să se poată compara cu toate celelalte state din Uniunea Europeană.

Stimați colegi,

Motivele votării Guvernului Boc în noua formulă prezentată astăzi în Parlament sunt: garanția că reformele în România vor continua; se va continua acordul cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, care va asigura resurse financiare pentru finanțarea deficitului bugetar, pentru menținerea cursului valutar, pentru ieșirea României din criză; menținerea cotei unice și în perioada următoare, lucru cerut de mediul de afaceri; descentralizarea administrativă, inclusiv descentralizarea financiară; trecerea de la bugetul anual la bugetele multinaționale, asigurând finanțarea în mod continuu a proiectelor aflate în derulare și renunțarea la rectificările repetate; introducerea responsabilității utilizării banilor publici, prin adoptarea Legii responsabilității fiscale; (știm că domnul Geoană este un fan al acestei legi și cred că o să susțineți!) atragerea fondurilor europene; repartizarea a cel puțin 20% din resursele financiare pentru investiții.

Stimați colegi,

Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de maturitate și responsabilitate politică, și anume prin, a da un vot favorabil acestui Guvern.

Motivele sunt multiple. Campania electorală s-a terminat. România are nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a continua reformele și deblocarea acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Avem nevoie de un buget. Toate instituțiile de la nivel local au nevoie de buget. Și acolo avem președinți ai consiliilor județene, primari și ai PSD-ului și ai PNL-ului. Cred că acei oameni care v-au ajutat în campanie merită să-i ajutați prin a da un buget cât mai repede.

Grupul PD-L va da un vot favorabil acestui Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Se pare că a survenit o modificare din partea Grupului PSD? Rog liderul grupului să-mi confirme.

Domnul deputat Mugurel Surupăceanu. Îl invit să ia cuvântul. A apărut o modificare în ordinea vorbitorilor din partea Grupului PSD+PC.

Domnule deputat, vă rog. Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Trăim vremuri care l-ar lăsa mut de uimire și pe Caragiale însuși. Precum OTV-ul, care făcea seriale cu Elodia, Băsescu face seriale cu Boc. Avem astăzi episodul Boc IV, de la Băsescu 2, produs în "Laboratorul frauda portocalie". Așteptăm cu interese episodul Boc XXX, cu Elena și Traian făcând turism cu scaunul electric inventat de EBA. Până atunci, însă, Elena și colegii ei, academicienii, mai dezvoltă o dată turismul de probabil vom ajunge o țară de vis, cu un popor de plâns. Domnului Videanu i s-a dat și energia la minister, ca să sublinieze în mod eficient vidul din economie pe care l-a creat în ultimul mandat. Radu Berceanu vrea, probabil, să inventeze în acest mandat, o nouă rasă de porci mincinoși cu sânge portocaliu. Totuși, e trist că ne lipsesc ministrul Pleașcă și ministra Plăcintă. Probabil că ni se pregătește mai mult circ și mai puține plăcinte.

Stimați colegi,

După 20 de ani de la revoluție, am schimbat doar puțin decorul, dar și mai puțin personajele. Îmi este greu să nu observ multe asemănări între comunismul lui Ceaușescu și comunismul lui Băsescu. Iată cum îl reinventează pe Emil Bobu, cu același prenume și stil, dar sub un alt nume și cu un alt chip.

Emil Boc este astăzi mâna dreaptă a lui Traian Băsescu, așa cum Emil Bobu a fost mâna dreaptă a lui Ceaușescu.

Elena Udrea este astăzi omul de încredere, bun la toate pentru Băsescu, așa cum Elena Ceaușescu era omul de încredere, bun la toate pentru Ceaușescu.

Ce mai lipsește din această ecuație după 20 de ani? Poate puțină revoluție. O revoluție ca o atitudine, prin care să le spunem, la modul serios, eternilor guvernanți portocalii, că nu sunt la putere pentru binele lor, așa cum au fost comuniștii dinainte de decembrie 1989.

Să le interzicem demnitarilor regimului Boc-Băsescu să mai stea în birourile lor calde, cu ușile închise, departe de oameni, așa cum s-au obișnuit în ultimii ani. Să nu-i mai lăsăm pe guvernanții portocalii să-i salute pe români din spatele geamurilor închise ale mașinilor cu girofar.

Să-i învățăm pe actualii guvernanți ai regimului Boc-Băsescu să-i privească față în față pe români, nu doar cu coada ochiului, așa cum fac de ceva timp. Să-i forțăm pe guvernanții PD-L să redea oamenilor de rând încrederea în instituțiile statului, nu doar a celor cu carnet de membru portocaliu.

Să-i ajutăm pe guvernanții neștiutori să-i apere și să-i ajute pe români atunci când le este greu, nu doar în campanie electorală, când au interes.

Stimați guvernanți PD-L,

Puterea pe care v-ați însușit-o, este adevărat, prin fraudă, nu este pentru binele dumneavoastră. Trebuie să vă asumați responsabilitatea acestei puteri, măcar în ceasul al 12-lea pentru binele românilor, al celor mulți și care v-au votat și care nu v-au votat.

Puterea, trebuie să știți, că nu este un noroc, ci este o șansă de a lăsa ceva în urma dumneavoastră. Până acum ne-ați lăsat doar datorii de zeci de miliarde de euro.

Sper că nu veți continua pe acest drum. Sper că veți fi mai buni decât ați fost. Altfel, cât de curând veți ajunge pe centura politicii.

Pentru binele României, vă doresc să aveți succes în acest demers!

Mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Eugen Nicolăescu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vreau să încep prin a vă anunța simplu și clar: Partidul Național Liberal este partid de opoziție! Și, în consecință, atitudinea pe care o va adopta în cadrul acestor dezbateri și în același timp votul său va fi în conformitate cu poziția pe care a adoptat-o.

S-a spus și se spune în continuare, poate pe bună dreptate, că țara are nevoie de un Guvern. Adevărat, dar nu de orice fel de Guvern.

Se spune, de asemenea, că problema cea mai importantă a României este economia. Este adevărat, dar pe lângă economie, probabil că toate sectoarele de activitate sunt măcinate de multe probleme.

Putem spune astăzi că țara are nevoie de un Guvern, dar de un Guvern competent, de un Guvern profesionist, de un Guvern care să aibă responsabilitate. Și mă refer la responsabilitate politică, responsabilitatea gestiunii treburilor țării, responsabilitate de toate felurile.

Dacă vă uitați la componența Guvernului, constatăm că ea este insolită, prin prezența unor personaje controversate, discutabile sub aspectul integrității morale, consecvenței în promovarea unor idei, concepte, politici.

Sunt și semne de bucurie, aș spune, pentru că printre aceste personaje sunt și câteva propuneri de miniștri care ar putea să fie oameni corecți, să fie capabili să lucreze în slujba poporului. Dar îngrijorarea noastră este foarte mare, prin faptul că majoritatea celor propuși nu este, în opinia noastră, capabilă să facă ceea ce trebuie.

Pornim de la un principiu simplu, și anume că anul viitor, anul 2010, va fi un an foarte greu. Acest Guvern, în această situație, are o misiune extrem de dificilă: să adopte și mai ales să execute un buget cu multe constrângeri, un buget care va agrava, din păcate, nivelul de viață al românilor și trebuie spus răspicat acest lucru.

Nu cred că acest Guvern va putea să facă mai mult decât a făcut aproape același Guvern, condus de Emil Boc, în ceea ce privește criza economică. De aceea, eu cred că prezența unor candidați cu nuanțe tehnocrate nu este suficientă pentru a face din acest Guvern un Guvern competent, un Guvern care să poată să facă ceea ce România are nevoie astăzi.

În zilele următoare vom aștepta Proiectul de buget pentru anul 2010, ca un angajament al Guvernului. Și iar spun un lucru care era deja știut, dar nu se vrea să se recunoască, și anume, că bugetul pe 2010 va fi un buget al ceea ce nu s-a promis, adică al lucrurilor grave care trebuie făcute și pe care Guvernul nu le-a făcut în campania electorală prezidențială, de frică să nu piardă alegerile.

Ca atare, va fi un Guvern care va avea un buget dur, un buget care nu va fi în niciun caz în slujba oamenilor.

Anul 2010 va fi un an extraordinar de greu pentru români și, ca atare, noi, Partidul Național Liberal, vom atrage de fiecare dată atenția că este un buget care nu este în consonanță cu promisiunile electorale, pentru că nu vom permite să se facă un buget și să se execute un buget care se bazează pe furtul de voturi. Atunci când se fac promisiuni, și ele nu se onorează, însemnează că acele voturi au fost furate.

PNL nu va avea decât o singură soluție: să voteze împotriva acestui Guvern, pentru că acest Guvern vine în fața dumneavoastră cu o serie de promisiuni care nu vor putea fi realizate, cel puțin prin intențiile de buget pe care le cunoaștem până în prezent.

Dar, în același timp, vă asigurăm că grupurile noastre parlamentare vor urmări și monitoriza foarte aproape modul în care Guvernul își va duce sau nu la capăt Programul de guvernare și mai ales va executa bugetul.

În consecință, noi vom vota împotrivă și, ca să fie lucrurile clare, vom vota la vedere, astfel încât să se cunoască majoritatea care-și va asuma răspunderea pentru viața mai grea a românilor.

Stimați colegi,

Nu fac decât să vă atenționez că avem toți responsabilitate, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziție, pentru modul în care ne facem datoria față de cetățeni.

Fiind în prag de Crăciun, urez românilor un Crăciun fericit, ani buni, dar mai ales speranță și încredere, pentru că, după probabil un an greu, vor veni ani mai buni, fără acest Guvern care va fi învestit astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea Toader, în condițiile în care deputatul menționat nu se află în sala de plen.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților, chiar dacă este în absență,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Am ajuns astăzi, după mai bine de două luni de criză politică și competiție electorală dură, în momentul în care putem să dăm țării un guvern care să facă față dificultăților ce vor urma.

Audierile care au avut loc ieri, precum și avizele date cu acest prilej, au demonstrat faptul că echipa propusă de Emil Boc este una competentă și că Parlamentul României poate da dovadă de maturitate politică, atunci când este vorba despre interesul național. Și, apropo de interesul național, domnule președinte Crin Antonescu, toți suntem obligați să lucrăm pentru acest obiectiv, iar interesul național nu este apanajul nici al Puterii, nici al Opoziției, ci al tuturor, și vom respecta punctul de vedere. Iar, domnule președinte Geoană, modul în care noi ne stabilim miniștrii este o problemă internă a partidului nostru. Ne-ați acuzat de multe ori că luăm decizii în unanimitate. Atunci când luăm decizii democratice, nu vă convine. Eu zic să ne lăsați pe noi, cu partidul nostru, să ne rezolvăm problemele. Rezolvați-le pe ale dumneavoastră.

Românii așteaptă de foarte mult timp de la noi. Așteaptă, pentru că reformele demarate în ultimii 20 de ani nu s-au realizat în ritmurile dorite, producând de cele mai multe ori disfuncționalități, inechități și chiar frustrări sociale. Pentru acest motiv, neîncrederea românilor în instituțiile statului a ajuns la cote îngrijorătoare, iar distanța dintre cetățeanul român și stat s-a adâncit.

În ciuda faptului că anul 2009 a fost un an deosebit de greu, Guvernul condus de Emil Boc a reușit să demareze un amplu proces de reformă a statului. Cred că fiecare dintre noi s-a convins că este un proces ireversibil, pe care nimeni și nimic nu-l mai poate împiedica. El a demarat în 2009 cu adoptarea codurilor necesare unei justiții mai eficiente, cu măsuri privind reorganizarea administrației publice centrale, cu reformarea sistemului de salarizare publică, cu sistemul de pensii, cu responsabilitatea fiscală și legile educației, și a culminat cu votul românilor asupra necesității revizuirii Constituției.

Votul pe care îl vom da astăzi este un vot pentru continuarea reformelor deja demarate în România, un vot pentru relansarea economică de urgență a României, prin măsuri sustenabile, fără efecte dureroase pentru viitor apropiat.

Prioritatea imediată a acestui cabinet nu poate fi alta decât redresarea economică. Mulți români au fost puternic afectați de criza economică, fie prin pierderea locurilor de muncă, fie prin diminuarea puterii de cumpărare sau prin creșterea costului creditelor bancare.

În acest sens, Guvernul condus de Emil Boc va duce la îndeplinire Acordului de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană și va lua toate măsurile necesare pentru ca economia României să depășească criza.

Stabilitatea cursului de schimb, menținerea cotei unice de impozitare și a t.v.a., reducerea numărului de taxe și impozite, reducerea deficitului bugetar, raționalizarea cheltuielilor publice, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și reforma sistemului de protecție socială vor fi obiectivele de bază ale viitorului Cabinet. Sigur că domnul Geoană a făcut câteva remarci la modul în care acest guvern va încerca, prin măsuri economice, să diminueze efectele crizei economice. Una dintre măsurile amintite de domnul Geoană se referă la Legea responsabilității fiscale și cu regrete trebuie să-i spun domnului Geoană că această lege este depusă la Senat de mai bine de patru săptămâni; sigur, inițiativa aparținând unor deputați și senatori ai Partidului Democrat Liberal și chiar a unuia sau doi senatori din PSD, fără ca dânsul să o introducă pe ordinea de zi, să poată fi discutată la nivelul Senatului, și astăzi nu mai eram în situația în care să avem unul dintre obiectivele pe care trebuie să le aibă viitorul Parlament în cel mai scurt timp - adoptarea acestei legi.

De asemenea, iar trebuie să-i spun domnului Geoană, cu regret, că problema rambursării t.v.a. a fost analizată, discutată chiar la nivelul coaliției, când eram împreună. S-a stabilit modul de rambursare, transparent, eficient și, până la urmă, cu date foarte precise. Cred că, atunci când s-a luat acea decizie la care a participat și dânsul, era suficient să înțeleagă că această metodă de rambursare a t.v.a.-ului este una dintre principalele pârghii de funcționare a economiei.

România are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de restructurarea aparatului administrației publice pe principii de eficiență și performanță, de adoptarea unor măsuri care să deblocheze procesul descentralizării administrației publice locale, mai ales din punct de vedere financiar, prin delimitarea clară a competențelor, pe principii europene, în scopul creșterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarității și introducerii standardelor de cost.

Guvernul, căruia îi acordăm încrederea noastră astăzi, va sprijini în termen real fructificarea potențialului agricol al României, care să aibă ca rezultat dezvoltarea industriei agroalimentare în mediul rural, modernizarea satului român și reabilitarea sistemului de irigații. Și, iarăși, o remarcă la discursul domnului Geoană, referitor la subvenții, pe anumite produse, nu noi am negociat Tratatul de aderare, nu noi am stabilit că din 2010 să nu mai primim subvenții europene pentru anumite produse. Așa că este mai bine să vedem ce avem de făcut în continuare și să lăsăm acestui Guvern această posibilitate de a asigura, și pentru anumite produse, subvenții cel puțin la nivel european.

În anii următori, absorbția fondurilor europene se prefigurează ca element-cheie în procesul de modernizare a României.

În anul 2009, Guvernul Boc a simplificat în mod real procedurile de achiziție și termenele care au la bază proiecte cu finanțare europeană. Acest lucru, completat de asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțarea proiectelor, s-a reflectat în creșterea substanțială a accesării fondurilor și poate conduce, în anii următori, la utilizarea integrală a acestora.

Orice om politic de bună-credință ar recunoaște că Guvernul condus de Emil Boc a demarat cel mai important program de investiții din istoria postdecembristă a României. Spre deosebire de activitatea cabinetelor precedente, investițiile Guvernului Boc sunt tangibile, conducând fie la finalizarea în numai câteva luni de zile a unor proiecte demarate de mai mulți ani, fie în investiții noi, cu termene de finalizare care încep chiar din anul 2010.

Măsurile pe care Guvernul Boc le va promova vor viza cu precădere corectarea raportului dintre cheltuielile curente și cele de investiții, prin raționalizarea structurii instituționale a sectorului public, a numărului de angajați și a costurilor asociate, prin implementarea reformei structurale în domeniul pensiilor, printr-un mai bun management al programelor de asistență socială, printr-o politică salarială eficientă în sectorul bugetar.

Aș vrea să vă asigur că Guvernul Boc a acordat și va acorda o atenție maximă mediului de afaceri din România și consolidării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Reanalizarea impozitului minim obligatoriu, crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competiția loială a firmelor, consolidarea capacității acestora de a face față competiției pe piața unică europeană, ameliorarea cadrului legislativ, contracararea efectelor crizei economice, prin implementarea în regim de urgență a unor măsuri de stimulare fiscală a firmelor aflate în dificultate, sunt numai câteva dintre obiectivele viitorului Guvern.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am încredere deplină că Guvernul învestit astăzi va scoate România din criza economică încă din primul trimestru al anului următor, că economia va reporni, ca o confirmare a măsurilor bune luate încă din anul acesta.

De asemenea, am încrederea că acest cabinet va duce mai departe procesul de reformă a statului, de recredibilizare a instituțiilor publice în fața cetățeanului român. Pentru realizarea acestui mare proiect pentru România, Guvernul Boc va avea nevoie de un Parlament care să lucreze în primul rând în interesul românilor, de un Parlament care să demonstreze acest lucru prin propria sa reformare, în acord cu decizia românilor, exprimată în 22 noiembrie.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, senatori și deputați, vor vota acest Guvern și vor lucra alături de el, pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare, pentru modernizarea și reforma statului român.

De asemenea, în numele colegilor mei, senatori și deputați, vreau să vă transmit tuturor: "Sărbători fericite, un Crăciun fericit, pe care le transmit și românilor, mai departe!"

Vă mulțumesc mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulțumesc, domnului deputat.

În continuare, domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Se pregătește domnul deputat Relu Fenechiu.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor potențiali viitori miniștri,

Stimați colegi,

Aș vrea să încep prin a vă spune care sunt avantajele unei ciorbe reîncălzite. Sunt trei avantaje, foarte clare: e mai comod - decât să faci o ciorbă nouă, mai bine o încălzești pe aia făcută ieri; te-ai obișnuit cu gustul, poate, și al treilea ar fi că, adăugând niște ingrediente noi, poate îi îmbunătățești gustul.

Nu am spus acest lucru gândindu-mă neapărat la modul în care s-a făcut Guvernul, pentru că eu nu cred că domnul Președinte Băsescu este comod. Sunt convins că nu este comod. Deci, nu acesta a fost argumentul.

Dar, poate s-a obișnuit cu gustul, sau poate a crezut că introducând două-trei ingrediente noi, se îmbunătățește ceva. Nu știu! Viața va confirma sau va infirma, dacă a avut dreptate.

Eu, însă, am o problemă cu Programul de guvernare, nu cu membrii Guvernului care astăzi cere votul de învestitură.

Problema mea este că regăsim aceeași ciorbă reîncălzită și în materie de program de guvernare prezentat. Și, mai mult decât atât, o ciorbă foarte săracă în ingrediente. Are două categorii de ingrediente, și atât. O categorie prin care încearcă să reconfirme atașamentul față de conducătorul iubit, recent tocmai reales, și altă categorie prin care prezintă, sub diverse forme de ambalaj, de fapt angajamentele din acordurile cu instituțiile financiare internaționale. Altceva nu conține acest program. Nimic din care să rezulte că acest guvern care ni se propune are ceva care-i aparține, ceva care să-l definească.

Spre exemplu, nu am înțeles de ce primul obiectiv pe care și-l asumă acest guvern, în contextul capitolului despre buna guvernare, este revizuirea Constituției și promovarea reformei aprobată prin referendumul din 22 noiembrie.

Stimați colegi,

Este un demers început, știm ce a spus poporul, știm că noi trebuie să intervenim, ca Parlament, ca Legislativ, în adoptarea unui proiect de modificare a Constituției, ne-am asumat cu toții acest demers, știm că în final vom ajunge din nou la popor, care va trebui să valideze prin referendum acest proiect de modificare a Constituției. De ce trebuie, în Programul de guvernare, să vină Guvernul să spună că va susține modificarea Constituției? S-a închis această discuție, stimați colegi! O singură explicație rămâne: un semnal în plus transmis către Cotroceni, că n-a greșit când a făcut această alegere. Are un Guvern care va face așa cum spune domnia sa. E-n regulă!

Mergem mai departe. La un moment dat, se pare că e un act de curaj când spune, în Programul de guvernare, Guvernul spune acolo că-și va asuma foarte repede, în perioada imediat următoare, în prima jumătate a anului viitor, niște măsuri antipopulare. Interesant! Am fost curios să le văd care sunt acelea. Și vi le spun și dumneavoastră. Trei măsuri antipopulare: adoptarea bugetului de stat pe 2010, adoptarea Legii responsabilității fiscale și adoptarea Legii noi a pensiilor.

Stimate domnule prim-ministru desemnat,

De când acestea sunt amenințări, sau sunt măsuri antipopulare? Faptul că țara are nevoie de un buget este antipopular? Faptul că vrem o reglementare care să facă ordine în materie fiscală, o fi antipopular, o fi împotriva cuiva? Faptul că vrem o lege a pensiilor corectă, o fi antipopular? N-am înțeles de niciun fel.

Și, în opinia mea, însă, există acolo și un capitol unde, într-adevăr, Guvernul dă dovadă de mare curaj, își asumă un mare curaj. Atunci când face vorbire despre ceea ce trebuie să conțină Legea responsabilității fiscale, ei, în acest moment, viziunile Cotroceniului cu cei care urmează să ocupe fotoliul la Palatul Victoria, se despart. Păi, nu demult, domnul președinte, la vremea aceea candidat pentru alegerile prezidențiale, ne explica despre nevoia de a avea o lege a responsabilității fiscale, care să optimizeze relația dintre contribuabil și administrația fiscală, dintre cetățean și stat. Degeaba cineva încerca să-i spună că nu a citit proiectul. Dânsul a ținut-o, așa, foarte convingător, fapt pentru care, eu, personal, m-am întâlnit cu mulți dintre alegători care ne spuneau: vezi, ce bine vrea să facă președintele acest lucru, această lege a responsabilității fiscale? Degeaba încercam să spun eu ceea ce acum spune Guvernul, propus în program, că Legea responsabilității fiscale trebuie să facă ordine în materie de cheltuirea banului public și realizarea deficitelor, trebuie să rezolve problema bugetării multianuale, trebuie să rezolve problema înființării unui Consiliu fiscal care să valideze proiectele macroeconomice, indicatorii și așa mai departe. Deci, cu totul și cu totul altceva.

E, într-adevăr, aici este un act de mare curaj, să-ți permiți să scrii în Programul de guvernare altceva decât a spus conducătorul suprem.

Mai departe, în programul economic, vreau să vă spun că nu am găsit decât o luptă vădită de a împăca capra și varza. Sigur că sunt două chestii care nu pot fi împăcate niciodată.

De aceea, nu înțeleg cum poate, sau cum va putea Guvernul să promoveze politici fiscale anticiclice, în condițiile în care limitările din angajamentele cu instituțiile internaționale financiare nu permit nicio relaxare fiscală.

Nu pot să înțeleg nicidecum de ce Guvernul, în programul prezentat, vorbește despre relaxarea fiscalității, în condițiile în care, la alt capitol spune că va lărgi baza de impunere și de calcul al contribuțiilor.

Păi, stimați colegi, fiscalitatea poate fi crescută prin două moduri: fie mărești cotele pe baza cărora se calculează impozitele și taxele, fie introduci în baza de impozitare și alte activități și venituri, care nu sunt introduse la un moment dat. Dacă erați sincer, acolo spuneați că vom promova relaxarea fiscală doar prin necreșterea cotelor de impozitare. Or, dumneavoastră spuneți, vorbiți de relaxare fiscală și în același timp de mărirea bazei, prin introducerea în sfera impozitării și a altor activități și venituri care astăzi nu se regăsesc acolo.

Mai departe, vorbiți în program despre obiectivul major de îmbunătățire a ratei de ocuparea forței de muncă, în condițiile în care vă asumați o reducere a personalului din sistemul bugetar de peste 100 de mii de posturi. Păi, cum veți putea face? Cum crește rata de ocupare, dacă dumneavoastră dați afară din sistemul bugetar, iar, pe partea cealaltă, în economia reală, nu luați nicio măsură concretă, nu vă propuneți nicio măsură concretă, care să stimuleze crearea de locuri de muncă?

Și, așa, aș putea să continui cu foarte multe exemple, ajungând până la domeniul justiției, unde declarați, pe de o parte, neimplicarea politicului în justiție iar, pe de altă parte, fixați ca obiective ale Guvernului care este eminamente politic, reforma Ministerului Public, al CSM-ului și reducerea termenelor de judecată a dosarelor. Nu vi se pare că e o contradicție flagrantă?

Vorbiți de promovarea protecției mediului și a patrimoniului cultural, iar, pe partea cealaltă, vă propuneți Proiectul Roșia Montană, fără ca în societatea românească să se clarifice această discuție, să ajungem la o concluzie.

Stimați colegi,

La un astfel de program, cu atât de multe ambiguități, noi nu putem fi părtași.

De aceea, vă spun ce s-a mai spus de la acest microfon - grupurile noastre parlamentare vor vota împotriva învestirii Guvernului pe baza acestui program.

Nu înainte, însă, de a vă spune și eu "Sărbători fericite!", "La mulți ani!" și să auzim numai de bine. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim foarte mult domnului președinte Viorel Ștefan.

În continuare, domnul deputat Relu Fenechiu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule prim-ministru! Nu mai e aici!

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Suntem într-o situație bizară, hilară. Văd aici în dreapta un grup masiv de parlamentari, dar nu chiar așa de masiv cum și-ar dori Zeus, care ne spune o chestiune evidentă, anume faptul că vor acorda votul acestui Guvern. Așa încât, tot evident este, și v-o spun eu și Grup parlamentar al Partidului Național Liberal nu vom acorda votul acestui Guvern. Și nu vom acorda votul acestui Guvern, pentru că nu putem să credem în acest Guvern. Acest Guvern, în frunte cu premierul Emil Boc, este campion absolut la minciuni. Minciunile spuse de dumnealor au, dacă doriți, o seninătate de Oscar. Îmi amintesc că acum aproape un an, de la această tribună, domnul ministru Pogea - amintiți-vă! - ne promitea tuturor un amănunt: că în luna martie, din fondurile Schengen, dragi parlamentari, vă propun, vă promit tuturor, va fi finanțat Aeroportul din Iași. Știa domnul ministru de atunci că fondurile Schengen erau deja cheltuite în momentul în care dumnealui promitea acest lucru.

De asemenea, nu pot să cred că acum, după câteva luni de la moțiuni de cenzură pe care noi, liberalii, le-am inițiat, în ceea ce privește impozitul forfetar, în ceea ce privește Legea pensiilor și alte astfel de moțiuni, ne dați dreptate și ne spuneți: da, domnilor, atunci când ați făcut moțiunile de cenzură, atunci când ne trăgeați de urechi că am greșit, aveați dreptate. Abia acum, după un an de zile, vine domnul Emil Boc și ne spune că aveam dreptate, dar, cu aceeași seninătate, ne minte că va rezolva toate aceste probleme.

Domnul Emil Boc vine astăzi în fața Parlamentului României, ca și cum, până astăzi, un alt Guvern a fost la cârma țării. Și ne spune: știți ceva, oameni buni, un an de zile nu am făcut nimic, am luat numai măsuri greșite pentru economia românească, dar, de mâine încolo, ne deșteptăm și vom lua măsurile care trebuie. Or, astfel de chestii nu le mai înghițim, domnilor miniștri, astfel de chestii nu le mai înghițim, domnule Boc.

Acest Guvern are o calitate: nu este, într-adevăr, un Guvern făcut la Grivco. Clanurile și grupurile de interese s-au adunat direct la Palatul Victoria și acolo și-au împărțit hălcile. Așa a ajuns România să aibă un Minister al Culturii - și nu uitați, stimați colegi, suntem într-o economie globalizată, suntem într-o Europă unită, dar singurul lucru care deosebește țările Europei este cultura fiecărei țări. Nu este normal și nu este corect ca cultura românească să fie condusă de o minoritate în România. Am tot respectul pentru domnul Hunor Kelemen. Îmi este prieten, îl apreciez, sunt convins că va face lucruri bune la Ministerul Culturii, dar nu era corect doar pentru faptul că domnul Traian Băsescu și-a dorit să-i dea doamnei Udrea Ministerul Dezvoltării, să nu dăm cultura unui român.

Mai departe, domnule prim-ministru, domnule Traian Băsescu, vreau să vă spun că s-ar putea ca astăzi - s-ar putea, vă spun -, ca astăzi să reușiți să obțineți numărul de voturi de care aveți nevoie. Dar trebuie să știți că această majoritate este obținută prin șantaj și prin trădare. Dacă acest Guvern va trece, va fi un Guvern care va trece în urma șantajului și al trădării. Nu cred că este un Guvern legitim. Dar, dincolo de asta, pentru că timpul este limitat, domnule Boc, cel mai bine ar fi să nu mai stați afară și să vă adunați oamenii, că din numărătoare, cred că nu sunt încă 236 care să vă voteze și s-ar putea să fiți demn de Guiness Book, că, după ce ați fost primul-ministru debarcat în urma unei moțiuni de cenzură, s-ar putea să fiți ministrul cu cel mai mare interimat. Cred că astăzi Guvernul dumneavoastră nu va trece.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, domnul deputat Nicolicea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul senator Cosmin Nicula.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vorbesc în numele colegilor senatori și deputați independenți care au cumulat minutele la care aveau dreptul și vă comunic, în numele lor, că, din discuțiile pe care le-am avut, ei au hotărât ca astăzi să sprijine interesul național, ca de obicei, pentru că, în conformitate cu art.69 din Constituție, "în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului" și niciun fel de mandat imperativ nu este admis, pentru că este nul. Deputații, ca reprezentanți ai poporului, trebuie să sesizeze diferența dintre interesul național, interesul de partid sau de grup, fie el parlamentar sau de interese.

Suntem la 2 luni și jumătate de la declanșarea crizei, criză atât guvernamentală, cât și politică, care a avut niște urmări extraordinar de grave pentru România. Pagubele evaluate în euro depășesc un miliard de euro. Ei bine, dacă această situație de criză, situație de interimat ar mai dura, această pagubă s-ar mări și în momentul de față nu suntem în stare să facem față acestor probleme.

Cei care au declanșat criza, îi văd astăzi că doresc să o continue. Reamintesc, această criză a fost declanșată nu ca urmare a susținerii interesului unui electorat, spre exemplu bugetarii, ci a fost declanșată doar din interese politicianiste pentru un anumit scaun de ministru. S-a refuzat o moțiune de cenzură inițiată de liberali pentru bugetari, în schimb s-a făcut o moțiune de cenzură politicianistă. Ei bine, această demisie urmată de demiterea Guvernului, ne-a făcut să nu luăm tranșa FMI-ului, să ajungem în criza actuală și se pare că cei care au pierdut alegerile prezidențiale doresc să aplice proverbul "după mine potopul". Adică dacă n-am câștigat cursa prezidențială, măcar s-o ducă țara din ce în ce mai rău pentru că, așa cum spunea Lenin, "cu cât mai rău pentru țară, cu atât mai bine pentru revoluție", eventual, pentru cei care încearcă destabilizarea.

În ceea ce privește grupurile de independenți, noi am fost fermi de la început, am susținut că era nevoie, și iată că realitatea ne confirmă, de un guvern, cât mai curând, care să facă un buget legal în baza Constituției și a legilor și nu a modificărilor neconstituționale impuse tot din spirit de competiție electorală.

În ceea ce ne privește, vom cere dreptul la replică, cerem dreptul la replică pentru invectivele pe care senatorul Mircea Geoană, fost candidat la președinție, ni le-a adresat.

Reafirm, senatorii și deputații independenți reprezintă interesul național, pentru că doresc scoaterea țării din criză cât mai curând. Așteptăm și dreptul la replică.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim pentru această intervenție.

În continuare, domnul senator Cosmin Nicula din partea Grupului parlamentar PSD+PC, urmat de domnul senator Dan Șova, din partea aceluiași grup parlamentar.

Domnul Vasile-Cosmin Nicula:

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Cu siguranță ne-am imaginat un cu totul alt mod de a petrece ziua de 23 decembrie, împodobind bradul cu copiii sau aducând un omagiu celor care în urmă cu 20 de ani au renunțat la viață pentru ca eu să am privilegiul de a vorbi astăzi de la această tribună.

În nici un caz nu am crezut că în 23 decembrie voi fi nevoit să mă scuz în fața oamenilor care m-au ales să-i reprezint. Sunt senator al Văii Jiului, o zonă încărcată de semnificații, mai mult sau mai puțin istorice. Dar, cu siguranță, o zonă încărcată de nevoi. Am fost ales să reprezint interesele acestor cetățeni în decembrie 2008. Astăzi, mă văd pus în situația de a-mi înșela electoratul, oameni care m-au învestit cu încrederea lor.

Acesta este principalul motiv pentru care nu voi putea da votul meu, implicit al miilor de oameni pe care-i reprezint, pentru un pseudo nou guvern. Poate nu știați, dar în Valea Jiului, Traian Băsescu a obținut doar puțin peste 20 de procente. Și când spun Traian Băsescu, spun Boc, Videanu, Berceanu, Udrea. Am lăsat în ultimul rând doamnele în mod intenționat. Valea Jiului a amendat prestația Partidului Democrat Liberal tocmai din cauza unei doamne, mai exact a doamnei ministru Ridzi, localnică a Văii, de care Guvernul Boc, fără număr, s-a descotorosit într-un mod deloc clar și concis, ascunzând-o ca pe o rufă murdară până când vom uita isprava dumneaei.

Domnule Boc, sunteți profesor universitar. Un student considerat a fi nepregătit merge în r-euri, în restanțe adică. Dacă nici aici nu dovedește că are un nivel de cunoștințe acceptabil, i se mai acordă o ultimă șansă: respectiv, rr-urile. Dumneavoastră repetați a patra oară examenul în fața unei țări sfâșiate de neajunsuri și de teama zilei de mâine, de trei ori restanțier, respins pe motivul incapabilității.

Ați promis un alt fel de politică în campania prezidențială. Care sunt noutățile? Videanu, Berceanu, Udrea, Blaga? Ați uitat din echipa dumneavoastră, nou-nouță, doi membri marcanți ai guvernării incapabile pe care o promovați. L-ați uitat pe domnul Pogea, căruia puteați să-i înființați "Ministerul distrugerii tuturor firmelor mici și a inițiativelor private din România", și pe doamna Ridzi, perfectă candidată la postul de ministru al "Ministerului delapidării banilor publici", pentru interese cunoscute, dar ținute secrete. Cu aceste două ministere ar fi fost cu siguranță pe mâinile sigure ale tehnocraților promiși în campanie.

Domnule ministru Berceanu,

Unde sunt autostrăzile promise? Aveți curajul de a amenința oamenii că vor rămâne înzăpeziți dacă nu plătesc rovigneta. Pentru ce sunt acești bani? Drumul Câmpul lui Neag-Herculane a fost inaugurat de vreo trei ori de Traian Băsescu. Așa i se și spune în zonă: "Drumul lui Băsescu". Dar, la fel ca și conducătorul, este impracticabil. E doar un simplu exemplu de drum prins pe un fluturaș electoral și tot acolo uitat.

Când ați călătorit ultima dată cu trenul, domnule ministru? Poate ar fi bine să mergeți să vedeți în ce condiții mizere și la ce prețuri se circulă, ca să nu mai pomenim de siguranța celor care îndrăznesc să meargă noaptea cu trenul, bătrâni și femei care, în proporție de 50%, au votat pentru schimbarea echipei dumneavoastră. Poate căderea acelei macarale de pe Ministerul Transporturilor trebuia interpretată ca un semn divin, nu ca un accident.

Domnule Oprea,

Vă rog scoateți rândul al doilea din CV-ul dumneavoastră, acela de general de 4 stele, și întrebați veteranii de război cum erau tratați trădătorii. Nu mă voi obosi să vă explic eu. Sunt convins că nu veți rămâne în istorie. Cu siguranță, paginile cu eroi nu suportă o astfel de blasfemie.

Videanu. Adriean Videanu, ministru, ministru de care vrea el! În Guvernul Boc IV, ministru al economiei. Pentru un băiat care a jucat fotbal la Petrolul Videle, a ajuns tare departe. Presa a scris și va scrie, în continuare, tone de articole despre afacerile lui. Mai mult sau mai puțin curate sau legale. Ca și bordurile de prin țară. Aveam o curiozitate personală, domnule Videanu. V-ați gândit cât de bine ar arăta a noastră patrie pavoazată toată în borduri din marmură portocalie? Ei, vedeți, ce idee bună v-am dat? Dar faceți și economie. Cu siguranță, marmura portocalie de la Marmosim este mai ieftină decât cea de prin Congo. Dar cine poate verifica? Și cine ar putea îndrăzni să vă acuze de ceva?

A, am derapat de la Ministerul Economiei, ca și dumneavoastră, de altfel, atunci când împreună cu prietenul Pogea ar fi trebuit să analizați ce se întâmplă pe plan mondial, să luați măsurile necesare pentru atenuarea efectelor crizei, dar nu aveați cum. Erați în precampanie electorală. Și în acest caz, nici criza mondială nu poate fi un subiect demn de luat în seamă.

Domnule Blaga, mașinăria numită Ministerul Internelor e mult mai mult decât cantina domnului Berceanu. Și chiar mai mult decât mașinăria de organizat sau de dezorganizat, după caz, alegeri. E prea mult, chiar și pentru dumneavoastră, iar asta o spun miile de polițiști rămași pe drumuri, fără locuințe, aduși în București pe promisiuni tot electorale. E nevoie de demnitate ca să te poți impune. Iar doamna Udrea, tocmai v-a suflat ministerul de suflet. Sau a fost opțiunea dumneavoastră? Nu cred.

Doamna Udrea, ministreasa ministreselor, blonda fără de care această țară nu mai poate trăi, o femeie atât de capabilă încât poate conduce orice minister, dar cu predilecție cele cu buget mare. O femeie atât de capabilă încât i s-au comasat două ministere de această dată. Pata de culoare din guvern, la propriu, nu la figurat, fiind când ultra-mov, când roz bombon, în funcție de opțiunile cuburilor de gheață din paharul de whisky. Ministerul dezvoltării regionale al zonei Mall Băneasa și Dorobanți v-ar fi venit ca o mănușă de firmă, sau NUP-urile de la comandă. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care nu pot acorda încredere acestui simulacru de guvern.

Spunea un coleg de la PD-L că unitatea de măsură pentru competență politică este "bocul". Dumnezeule, l-ați ales pe cel mai mic, tocmai pentru a putea dovedi că sunteți cu ceva mai mult decât el. Păi, dacă e așa, nu ar trebui să găsim un exemplar mai capabil? Să zicem de vreo "200 de boci putere"?

Închei alocuțiunea mea cu gustul amar că pentru oamenii care ne-au trimis aici, viața politică a devenit cel mai ieftin divertisment. Că doamna Udrea e un model pentru toate adolescentele ce vor trece prin sistemul de învățământ, condus cu înfumurare și fără știință de domnul Funeriu.

Reiau ideea cu care am început. Într-o țară normală, cu parlamentari responsabili, în 23 decembrie ar fi trebuit să împodobim bradul cu familia, să depunem o coroană la Cimitirul Eroilor, în niciun caz să găsim motive pentru a vota cel mai slab guvern al tuturor timpurilor și în mare parte compromis încă înainte de a fi aprobat. Votul ar trebui să fie al cetățenilor care ne-au trimis aici. Și vă amintesc că, indiferent de opțiunea electorală pentru președinție, oamenii au votat pentru schimbarea promisă. Iar voi nu sunteți schimbarea! (Aplauze. Vociferări în Grupul parlamentar al PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

În continuare, domnul senator Dan Șova. Există un interval de 4 minute rămas la dispoziția Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Oricum, promisesem și colegilor că nu vorbesc mai mult de 7 minute.

Stimați colegi,

Suntem astăzi în fața unui nou vot de învestitură a unui guvern de orientare populară PD-L, UDMR. Poate că e bine că avem o identitate doctrinară. Am să vă spun, în două cuvinte, de ce PSD nu va vota acest guvern. Și nu-l va vota, în primul rând, pe motive politice, pentru că este girat de un președinte care a dus în derizoriu noțiunea de Constituție, noțiunea de majoritate, a desemnat un premier după un raționament care nu există în nicio prevedere constituțională, dar avem o realitate caraghioasă a politicii românești: partidul cu cele mai multe mandate, dar pe locul doi la alegerile parlamentare. Este un guvern care se sprijină pe o majoritate conjuncturală, în care consultările au fost deturnate de la scopul lor real constituțional. PD-L, izolat politic, nu a reușit să gândească și să găsească o majoritate parlamentare cu celelalte partide și a găsit o majoritate de conjunctură cu oameni plecați, dintr-un motiv sau altul, de la PSD sau PNL. Dar, mai mult decât atât, avem o serie de probleme și în Programul de guvernare pe care atât domnul premier desemnat Emil Boc, cât și domnul președinte Traian Băsescu l-au declarat ca fiind un program de dreapta și dorindu-și-l ca fiind un program de dreapta, program în cadrul căruia însă întreprinderea care ar trebui să fie în centrul unei politici de dreapta nu ocupă niciun loc.

Am citit acest program și nu am sesizat nicio facilitate, nicio încurajare, niciun interes pentru mediul și pentru sfera privată. Nu putem vota un guvern în a cărui politică intră doar acordul și dictatul FMI, doar trimiterea în șomaj a unei mari părți a angajaților de la stat, în care se continuă, contrar celor spuse și în campania prezidențială și, în general, celor declarate, se continuă impozitul forfetar. ba, mai mult, decât atâta, am să sesizez colegilor de la PD-L că există și o contradicție între angajamentul pentru bună guvernare, unde se spune că se vor reduce impozitele, și capitolul de politică fiscal-bugetară unde se vizează lărgirea bazelor de impunere în scopul identificării de noi surse impozabile. Este o contradicție care va fi destul de dificil de armonizat în timpul guvernării.

Nu putem vota un guvern care în anul 2010 nu va mai acorda nici un fel de subvenții agriculturii, nu vom putea vota un guvern care este cel mai "performant" din punctul de vedere al ordonanțelor de urgență, depășind cu mult Guvernul PSD, pe care l-au criticat, cu și mai mult Guvernul liberal al fostului premier Tăriceanu pe care, de asemenea, l-au criticat.

Nu putem vota un guvern al unui partid care a doua zi când rămâne singur emite o ordonanță vădit neconstituțională, cum este 105. Nu putem vota un guvern ai cărui reprezentanți în teritoriu, prefecții, fac presiuni, abuzând de funcție, asupra primarilor partidelor de opoziție. nu putem vota un guvern care ne propune o lege bugetară în care descentralizarea reală nu se regăsește, iar transparența utilizării banului public nu este asigurată.

Într-un cuvânt, aș vrea să spun colegilor de la PD-L și UDMR că, în ipoteza în care astăzi vor obține votul de învestitură din partea Parlamentului, să țină minte de-a lungul guvernării că există două soluții de a ieși din criză: pe spatele populației, așa cum este programul de guvernare, sau în interesul populației, așa cum nu este în programul de guvernare.

Eu mă rog să-i ajute Dumnezeu pe români, dacă vom avea un guvern de dreapta.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Referitor la solicitarea de drept la replică din partea domnului Eugen Nicolicea, nu am menționat niciun nume în intervenția mea, de aceea aș dori, în condițiile în care suntem și cu timpul extrem de înaintat, să-l invităm pe domnul premier desemnat Emil boc să aibă o intervenție...

Domnule Crin Antonescu, doriți de procedură?

Vă rog.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Nu vă impacientați, pentru că este singura intervenție în care voi lua apărarea Guvernul dumneavoastră.

Unul dintre colegii mei de partid a spus aici că Ministerul Culturii, sau a reproșat actualului Guvern propus, că Ministerul Culturii ar fi trebuit să revină unui român.

În acest guvern, Ministerul Culturii are desemnat în fruntea sa un român. Domnul Kelemen Hunor este la fel de român ca și mine, ca și noi toți, în sensul cetățeniei.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnule Nicolicea, vă rog pe procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Explicația e aceea că nu s-a rostit nici un nume este pe lângă text și, da, este o interpretare așa cât poate respectivul s-o dea. Eu vreau să vă spun că după ce te cobori de la nivelul pe care ar trebui să ți-l dea funcția și insulți 25 de parlamentari, e adevărat fără să-i nominalizezi, pentru că altfel mi-ar fi spus că trebuie să-i citați pe toți, acum este un tertip ca să nu dați cuvântul.

Pe viitor dacă eu voi vorbi doar de "prostănac", va fi un drept la replică? (Rumoare.)

Deci, eu vreau să vă spun...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Sunteți în fața plenului reunit al Parlamentului României, vă rog să vă "..

Domnul Eugen Nicolicea:

Așa trebuia să vă gândiți și dumneavoastră și dacă aveți ceva de spus veniți la microfon și nu vă coborâți la un nivel pe care, de fapt, unii dintre noi știu că-l aveți.

Eu vă spun că există niște decizii ale Curții Constituționale, Decizia 45/96, 44/93, 46/94, 196/2004, 317/2006, 229/2007 care dau dreptul parlamentarilor să devină independenți. Există art.69 din Constituție care spune că "orice mandat imperativ este nul." Lucrurile acestea, președintele Senatului trebuia să le știe, dar dumneavoastră nu vorbeați în calitate de președinte al Senatului.

Deci, eu insist să mi se dea dreptul la replică, pentru că ați adus niște acuzații foarte grave, ne-ați numit trădători, ceea ce nu este adevărat, chiar dacă nu știți Constituția, treaba asta nu vă absolvă și faptul că sunteți pe un scaun pe care eu îl consider că nu-l meritați nu vă dă dreptul să-mi luați mie dreptul la replică. Conform art.149 din Regulament, dreptul la replică este obligatoriu.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ați avut și o intervenție procedurală și un drept la replică, îl invit în continuare al cuvânt pe domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Eugen Nicolicea:

E o intervenție procedurală, spuneți-mi, dacă-mi dați sau nu dreptul la replică.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Răspunsul este negativ.

Domnul Eugen Nicolicea:

Foarte bine, domnule Prostănac!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că riscăm să intrăm pe o pantă care ne va duce pe toți în derizoriu. Nu-mi amintesc, în 13 ani de când sunt în Parlament, să fi asistat la așa ceva, ca ceea ce s-a întâmplat adineauri. Și cred că, dincolo de taberele politice în care sunt unii și alții, dincolo de taberele politice în care suntem, există o limită în toate și limita aceasta este fixată de măsură și de bun simț.

Vă rog, stimați colegi, să ținem cont de aceste lucruri, pentru că altfel vom risca în timp, cu toții, să ajungem în zone în care cred că nici noi, nici cei care ne-au trimis aici nu și le doresc.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult domnului Pambuccian.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 28 octobre 2021, 15:03
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro