Mircea Diaconu
Mircea Diaconu
Sittings of the Senate of November 2, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.146/12-11-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 02-11-2009 Printable version

Sittings of the Senate of November 2, 2009

  1. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  1.3 Mircea Diaconu (PNL) - declarație politică referitoare la imaginea parlamentarilor români, reflectată prin ochii unor cetățeni;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Diaconu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke, dacă se poate pregăti până atunci, dacă nu, o să-l invit pe domnul senator Udriștoiu.

Aveți microfonul central, vă rog.

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obișnuiesc să spun că și un singur om din sală dacă mă privește și mă înțelege mi-e suficient, cu atât mai mult cu cât am sentimentul că totuși ce spunem aici rămâne undeva consemnat.

Vedeți, pornesc de la o întâmplare, pe care nu v-o doresc, dar care riscă să ni se petreacă oricăruia dintre noi.

Mergeam cu o mașină Dacia Logan, cu număr de Senat, prin orașul București și la Universitate, încercând să fac stânga, dintr-un jeep BMW - vă cer scuze că pronunț mărci, dar are un sens tot ce spun, sper - gri metalizat, mult mai înalt decât Dacia Logan în care eram eu, se dă geamul jos și un individ cu ochii holbați la mine - și la mașină, bineînțeles - începe să țipe: "Ești în Senat, nenorocitule, coruptule!"

Și eu, sincer să vă spun, crezând că sunt o persoană publică blândă și nevinovată, ca o muscă socială, am dat geamul, la rândul meu, jos, să încerc să-i explic că nu sunt decât un actor, credeam eu, nevinovat și cu asta basta.

M-a văzut, a înțeles cu cine vorbește și a continuat mai tare: "Coruptule!"

Țipa și arăta cu degetul către mine, mai jos decât el, în Logan.

Zâmbind drăguț, i-am zis: "Nu, nu sunt corupt!"

Până a venit, la rându-ne, verdele, să putem pleca fiecare în drumul lui, degetul lui a continuat către mine la nesfârșit: "Coruptule, coruptule, coruptule!"

Sigur, am râs în timp ce făcea lucrul acesta și după aceea vreo cinci minute, după care m-am speriat.

M-am speriat pentru că am tradus și mi-am tradus întâmplarea asta ca un fel de rezultat al prestației noastre mai vechi și mai noi.

De ce spun asta? Spun că s-a ajuns în punctul în care, în toate sondajele, Parlamentul și, implicit, parlamentarii, deci toți laolaltă și fiecare în parte, pare că suntem, într-adevăr, corupți, suntem îmbuibați, suntem plini de privilegii, de imunități și alte boli.

Sincer să fiu, poate că toți la un loc așa părem.

Sincer să fiu, unul câte unul, așa cum v-am cunoscut pe mulți dintre dumneavoastră... Și vă respect, și sunt onorat că sunt prietenul dumneavoastră, dacă nu chiar mai mult.

Repet, sunt onorat de cunoștința și prietenia multora dintre dumneavoastră și, implicit, sunt destul de liniștit în ceea ce mă privește, dar iată că, pe de-a-ntregul, arătăm cum arătăm.

La asta se adaugă ultima lună, cel puțin, de prestație publică politică, care a acutizat această senzație până la a motiva - ca să mă înțelegeți foarte exact - tot felul de indivizi suficient de violenți de felul lor, suficient de agresivi de felul lor, pentru a se crede îndreptățiți să ne spargă geamurile la mașini, să ne înjure pe stradă etcetera, etcetera, așa plini de imunități cum suntem.

Nu vreau să spun, nu vreau să arăt cu degetul, dar, în același timp, nu pot să uit și n-am să uit niciodată moțiunea de cenzură - aceea trecută, nu aceea de poimâine, care e doar un vot -, când prim-ministrul, cu greutatea unui primministru, arăta cu degetul întins către noi - și am senzația că arăta către toți, nu către unii dintre noi, de aceea mă solidarizez cu toți din această sală și cu toți din acea sală -, arătându-ne cu degetul întregii națiuni cât de urâți, cât de răi, cât de hoți suntem, cât de plini de privilegii suntem.

Atunci am rugat și eu pe cineva să meargă și să ceară o jumătate de minut și pentru mine, să pot vorbi.

Nu s-a putut. Minutele erau împărțite, regia era făcută.

Nu am putut. Sunt un simplu și biet parlamentar, atât și nimic mai mult. Aș fi făcut un singur lucru.

M-aș fi dus și aș fi predat cheile de la Logan prim-ministrului, pentru ca, în fine, să rămân un om normal, și nu plin de privilegii, Loganul, după părerea mea, fiind maximumul de privilegiu și huzur pe care, din păcate, îl folosesc în numele Senatului.

Acum, vin și vă spun, mai departe, că mă sperie acest lucru și din alt punct de vedere, acela al omului care a trăit suficient de mult și care în anii '50 era, deja vorbea.

Deci eu vorbeam în anii '50, vorbeam și înțelegeam ce se întâmpla în jurul meu.

În jurul meu se întâmpla următorul lucru: ne adunam la școală, eram pionieri, blamam pe cei care aveau atitudini burgheze, gândeam și eram învățați să-i urâm zi de zi pe cei îmbuibați, pe chiaburi și pe ceilalți.

Tare mă tem că astăzi genul de discurs public politic - repet, nu spun din ce parte, e neimportant - creează acest nou pericol, acest nou și vechi pericol, al luptei oamenilor cinstiți și simpli, muncitori și săraci, contra bogaților, îmbuibaților etcetera, etcetera.

Este exact ca în anii '50.

Mi-e groază de aceste lucruri.

Sper ca acest coșmar să se termine cât mai repede.

Oricum, numai să se termine.

Sper că în curând, peste o lună și ceva de zile, ne vom liniști, deși tare mă tem că nu.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze în sală.)

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi mulțumesc domnului senator Diaconu.

Ați vorbit 6 minute și 40 de secunde.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 27 novembre 2021, 20:05
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro