Tudor Udriștoiu
Tudor Udriștoiu
Sittings of the Senate of November 2, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.146/12-11-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 02-11-2009 Printable version

Sittings of the Senate of November 2, 2009

  1. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  1.4 Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică cu titlul "Insuficiența serviciilor psihiatrice din România (I.Infrastructura)";

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriștoiu - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Daniel Savu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

Domnul Tudor Udriștoiu:

Declarația mea politică se intitulează "Insuficiența serviciilor psihiatrice din România (I. Infrastructura)".

Citez din Carta verde a sănătății mintale, lansată de Comisia Comunităților Europene în anul 2005: "S-a ajuns deja la un consens că prioritară este oferirea de servicii eficiente și de calitate, de tratament și îngrijire a sănătății, accesibile acelora cu sănătate mintală deficitară."

În România, ultima investiție dedicată asistenței psihiatrice a fost finalizată în anul 1923 în București, actualul sediu al Spitalului "Alexandru Obregia", iar penultima investiție a fost "Socola" - 1905, la Iași.

Iată că în primii 20 de ani ai secolului trecut s-au construit două spitale mari de psihiatrie, iar în 20 de ani de libertate și democrație nu s-a mai construit nimic.

Înainte de a avansa câteva aspecte privind unitățile psihiatrice din România, sunt necesare câteva precizări.

Sărăcia caracterizează oferta de servicii, lista de profesii și unitățile psihiatrice, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ.

Această situație generează bias-uri importante în situațiile statistice naționale, ca să nu mai vorbim de comparațiile cu alte țări.

Din cauza penuriei generale, în unitățile psihiatrice cu paturi se internează acuți și cronici, vârstnici cu demențe, pacienți care prezintă pericol social, pacienți dependenți de droguri, pacienți cu probleme sociale deosebite.

În România există 38 de spitale și 36 de secții de psihiatrie, care totalizează 16.467 de paturi.

În raport cu populația, avem 0,76 paturi de psihiatrie la o mie de locuitori, adică un pat la 1.317 locuitori.

Se adaugă 15 unități de spitalizare de zi, maximum 30 de locuri, adică una la 1.130.000 de locuitori.

În Belgia sunt 67 de spitale de psihiatrie și 67 de secții în spitalele generale, 41 de unități de îngrijire - instituție necunoscută în România - și 96 de proiecte de locuințe protejate.

Asta înseamnă 1,42 paturi de psihiatrie adulți la o mie de locuitori și 1,14 paturi rezidențiale la o mie de locuitori.

În total, de trei ori și jumătate mai multe paturi decât la noi.

Pentru spitalizarea discontinuă, în Belgia sunt 3.000 de locuri de zi și de noapte, adică de circa 10 ori mai multe decât în România, și mai există și 0,6 unități de îngrijire pentru vârstnici la fiecare o mie de locuitori.

Problemele generale în funcționarea spitalelor se complică în unitățile de psihiatrie din cauza specificului specialității și a implicațiilor multiple de natură etică și juridică: urgențe, internări nevoluntare, birocrație suplimentară (corespondență cu diverse instituții), probleme de capacitate de muncă și medico-legale.

Secțiile de psihiatrie din spitalele generale, raportate oficial, aparțin numai administrativ de aceste spitale, nefiind situate în incinta acestora.

Permiteți-mi să redau câteva caracteristici ale spitalelor/secțiilor de psihiatrie:

  • condiții de spitalizare de proastă calitate;
  • aglomerație, multe dintre unități având peste 500 de paturi;
  • tratamente aproape exclusiv biologice;
  • puține activități/terapii nonbiologice;
  • îngrijire medicală generală foarte săracă, fără măsuri de siguranță pentru pacienți și personal;
  • comunicare slabă cu ambulatoriul.

Trecând la asistența ambulatorie, în Belgia funcționează centre comunitare de sănătate mintală - unu la 50.000 de locuitori, în timp ce în România avem 49 de laboratoare de sănătate mintală înființate în anii '70 - nu se știe câte mai funcționează -, adică unu la 347.000 de locuitori.

Raportul este de 7 la 1.

Proiectul Ministerului Sănătății din anul 2006, care prevedea un centru comunitar de sănătate mintală la 150.000 de locuitori, a decedat înainte de a începe.

Este adevărat că alegerea unei țări ca Belgia pentru comparație este nepotrivită, dar diferența este totuși prea mare între două țări din Comunitatea Europeană.

Este la fel de adevărat că nicio țară nu poate acoperi în totalitate nevoia de îngrijire a circa 30% din populație.

Reamintesc faptul că prevalența oficială a bolilor psihice în Comunitatea Europeană este de minimum 27,4%, numai pentru populația de 18-65 de ani.

Dar dacă România a alocat pentru asistența psihiatrică sub 3% din cheltuielile pentru sănătate, în Ungaria ponderea este de peste 15%, iar Belgia consumă 1,9% din bugetul sănătății numai pentru schizofrenie.

Pentru ilustrarea aproximativă a situației din România, redau elementele de infrastructură existente la dispoziția persoanelor cu probleme psihiatrice din județul Dolj, un județ

bine dotat în domeniu față de alte regiuni ale țării: un pat la 1.100 de locuitori, un loc de spitalizare de zi la 14.000 de locuitori și un singur centru de sănătate mintală pentru întreg județul, adică 740.000 de locuitori, și distanțe maxime de circa 90 de kilometri.

Existența acestei unice structuri pentru asistența ambulatorie reduce drastic accesibilitatea pacienților la o serie de măsuri reale luate în favoarea lor, cum ar fi compensarea sau gratuitatea medicamentelor.

În concluzie: subfinanțare, infrastructură săracă, agregare în orașele mari, birocrație excesivă, fără preocupare pentru calitatea actului medical, ofertă săracă de servicii, lipsa reglementărilor privind evaluarea eficienței și calității.

Aș vrea să precizez că o să revin și cu problemele de resurse umane în asistența psihiatrică și să repet ceea ce am spus și la ultima mea intervenție: nu acuz nici persoane, nici instituții, acuz niște situații și vă chem să găsim soluții.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Ați vorbit 6 minute.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 27 novembre 2021, 19:01
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro