Attila-Zoltán Cseke
Attila-Zoltán Cseke
Sittings of the Senate of November 2, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.146/12-11-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 02-11-2009 Printable version

Sittings of the Senate of November 2, 2009

  1. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  1.22 Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică având ca titlu "O nouă dovadă a «respectulu» Guvernului față de parlamentarism și democrație:adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009" (declarație politică neprezentată în plen)  

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Declarația politică este intitulată "O nouă dovadă a «respectului» Guvernului față de parlamentarism și democrație: adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009".

În Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 264 din data de 22 aprilie 2009, a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, un act normativ mult criticat și dezbătut în spațiul public, care nu făcea altceva decât satisfăcea setea de putere a guvernanților de la acea dată.

Ceea ce nu a putut obține coaliția majoritară în Parlament - prin promovarea și adoptarea unei propuneri legislative cu același conținut - a făcut Executivul dintr-un șut, prin adoptarea acelui act normativ.

În temeiul acestui act normativ, au fost schimbați mai toți directorii și directorii adjuncți din serviciile deconcentrate și înlocuiți cu cei care puteau sluji cu devotament "apolitic" - desigur, în ghilimele - interesele Guvernului de la acea dată.

Toate funcțiile publice și posturile încadrate în regim contractual care confereau calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate, precum și de adjunct al acestuia erau desființate în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Pe funcțiile nou-înființate de director coordonator erau promovați în mare grabă oamenii partidelor din coaliția guvernamentală.

Era astfel dat imediat uitării acel invizibil, dar totuși existent - e drept, firav - consens politic dintre partidele politice privind crearea unui cadru juridic și constituirea unui corp profesional al funcționarilor publici.

Evoluția și tendința de constituire a unui corp de funcționari publici apolitici erau readuse la stadiul de început.

Se cam termina pe atunci - înainte de a începe cu adevărat - și mult trâmbițata descentralizare, având în vedere faptul că exact serviciile deconcentrate care trebuiau transferate autorităților administrației publice locale (consiliilor județene și consiliilor locale) erau superpolitizate, neexistând practic niciun interes de subordonare a acestora autorităților administrației publice locale.

După parcurgerea procedurii legislative, în cadrul căreia argumentele partidelor de opoziție nu au fost luate în considerare de majoritatea zdrobitoare ce susținea Executivul la acea dată, neavând altă modalitate de a ataca actul normativ al Guvernului Boc, parlamentarii PNL și UDMR

au depus la Curtea Constituțională, în data de 26 iunie, o sesizare cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009.

În data de 7 octombrie, Curtea Constituțională a României constata neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, întrucât nu s-au respectat normele de adoptare a ei, prevăzute de art. 115 alin. (6) din legea fundamentală.

Articolul 115 alineatul (6) din Constituție prevede că "ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică".

Potrivit motivării acestei decizii, dată publicității săptămâna trecută, Curtea Constituțională a constat că, prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, potrivit căruia statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.

Au fost și probabil vor mai fi și în continuare - indiferent de culoarea politică a Executivului - acte normative emise de către acesta care vor fi declarate neconstituționale.

De fapt, acesta este rolul principal al Curții Constituționale.

Nimic nou sub soare, am putea spune.

Ar fi însă de dorit să învățăm din greșelile trecutului, mai ales atunci când acestea privesc propria noastră activitate.

Așa ar fi trebuit să facă, în înțelepciunea sa, și Guvernul Boc.

În loc de aceasta, Executivul a emis, într-una dintre ultimele sale ședințe de guvern, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, al cărei titlu nu am curajul să îl copiez aici în declarația mea politică, pentru simplul motiv că ar ocupa vreo șase rânduri, iar la citirea părții finale nimeni nu și-ar mai aduce aminte de conținutul părții de început.

Acest act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, nu face altceva decât să reia dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, din reglementările cuprinse în cinci articole ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 toate putând fi identificate și în noua reglementare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009.

Adică să înțelegem bine: în timp ce era sesizată Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, Guvernul a adoptat, cu o zi înainte, o nouă ordonanță de urgență, nr. 105/2009, care a fost depusă în aceeași zi la Senat, ca primă Cameră sesizată, și a fost publicată tot atunci în Monitorul Oficial al României.

În motivarea deciziei de neconstituționalitate, instanța de control constituțional arată: "Prin această din urmă ordonanță (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009), Guvernul a intervenit sub două aspecte asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, aprobată de Parlament prin legea care a fost supusă controlului de constituționalitate:

  1. în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 a preluat în integralitatea sa reglementarea cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009;
  2. a abrogat această ordonanță de urgență prin art. XIV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009."

Totodată, în motivarea deciziei prin care a stabilit neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, se arată că aceasta "exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul județelor, și pune în discuție regimul constituțional și legal actual al funcției publice".

Magistrații mai subliniază că soluția aleasă de Guvern de a emite o nouă ordonanță prin care abrogă ordonanța aprobată prin lege de Parlament, dar preia integral conținutul acesteia, chiar în ziua premergătoare celei în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe, pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de Parlament și, nu în cele din urmă, față de Curtea Constituțională.

Această neseriozitate a Executivului, invocată de către Curtea Constituțională, credem că trebuie să dea de gândit tuturor formațiunilor politice de pe scena politică.

Indiferent cine va fi Președintele României după data de 6 decembrie și indiferent cine va avea posibilitatea, dar și răspunderea de a forma viitorul Guvern, va trebui să acționeze cumpătat, cu deferență față de prevederile constituționale, respectând atribuțiile unicei autorități legiuitoare a țării, care este, conform art. 61 alin. (1) din legea fundamentală, Parlamentul României.

De asemenea, credem că la următoarea revizuire a Constituției României este necesară restrângerea drastică, la domenii strict limitate - dacă nu eliminarea totală -, a dreptului Executivului de a emite ordonanțe de urgență.

Numai astfel vor putea fi respectate întocmai litera și spiritul legii fundamentale și se va contribui, totodată, la recâștigarea atribuției principale a forului legislativ din România.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Cu aceasta, am încheiat prezentarea declarațiilor politice.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 28 janvier 2022, 23:36
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro