Plen
Sittings of the Senate of November 24, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.154/04-12-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 24-11-2009 Printable version

Sittings of the Senate of November 24, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale senatorilor:

 

Ședința a început la ora 15.30.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

 
Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Sănătatea maternă în atenția decidenților politici din Europa de Est și Asia Centrală;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice, după care, dacă nu vom avea majoritatea necesară, vom face apelul nominal și vom hotărî în legătură cu continuarea sau cu suspendarea ședinței.

Nu aș vrea să privăm colegii care au dorit să susțină declarațiile politice de această posibilitate, mai ales că unele dintre ele s-ar putea să fie de actualitate sau să-și piardă valabilitatea peste o săptămână.

În consecință, vă propun să începem cu domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Marius Nicoară.

Microfonul central. Vă rog.

 

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează "Sănătatea maternă în atenția decidenților politici din Europa de Est și Asia Centrală".

În ziua de 11 noiembrie 2009 a avut loc la Istanbul, în organizarea Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, o reuniune regională la nivel înalt privind sănătatea maternă, la care am avut deosebita onoare să reprezint România, în calitate de președinte al Subcomisiei senatoriale pentru populație și dezvoltare.

Sănătatea maternă și a reproducerii reprezintă un indicator important al progreselor realizate în diverse țări în direcția dezvoltării lor naționale.

Este un fenomen complex - social, economic, dar și medical - ce presupune o abordare și o acțiune globale în cadrul deciziilor politice.

Tema centrală a întâlnirii de la Istanbul, la care au participat reprezentanți ai guvernelor și parlamentelor din 20 de țări, precum și experți și oficiali din partea unor organizații internaționale, a fost aceea de a trece în revistă progresele realizate și dificultățile care persistă în Europa de Est și Asia Centrală în ceea ce privește îndeplinirea, până în 2015, a celui de-al cincilea Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului.

Acesta constă în "ameliorarea sănătății materne" și are două ținte: "reducerea cu trei pătrimi a ratei mortalității materne" și, respectiv, "asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate a reproducerii".

Estimările actuale arată că, la nivel global, întârzierile în realizarea acestui obiectiv sunt cele mai mari, cu o mare variabilitate în Europa de Est și Asia Centrală.

Astfel, în ultimii 10 ani, mortalitatea maternă s-a redus la jumătate, de la 51 la 24 de decese la 100.000 de nașteri.

Totuși, femeile aparținând grupurilor vulnerabile (sărace, tinere, migrante, refugiate sau din zonele rurale izolate) nu au acces corespunzător la servicii de sănătate sexuală și a reproducerii.

Multe din ele mor sau suferă complicații la naștere.

În ultimii 15 ani, numărul avorturilor provocate a scăzut, de asemenea, semnificativ: de la 1.049 la 493 la 1.000 de nașteri, iar utilizarea contraceptivelor este în creștere.

Cu toate acestea, regiunea înregistrează una din cele mai ridicate rate a avorturilor din lume.

Pe fondul accesului larg la servicii medicale în graviditate și la naștere asistată, între țările din regiune persistă discrepanțe, determinate de mediul de viață, nivelul de educație, vârstă sau statutul economic și social al femeilor.

Principala concluzie și, în același timp, recomandare a reuniunii de la Istanbul a fost aceea că investiția în asigurarea unui acces sporit la planificare familială și la metode contraceptive moderne este nu doar una dintre cele mai eficiente modalități de reducere a mortalității materne, ci și un instrument de progres în realizarea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Deoarece accesul la informații și servicii de sănătate sexuală și a reproducerii pentru anumite grupuri vulnerabile din societate constituie încă o problemă și în cazul României, voi menționa principalele recomandări din declarațiaangajament adoptată la finalul întâlnirii de la Istanbul, pe care le consider relevante pentru acțiunea noastră viitoare în sprijinul sănătății materne:

  • dezvoltarea activității de cercetare și culegere de date privind sănătatea maternă, ca bază pentru procesul decizional în materie;
  • consolidarea sistemelor de monitorizare și evaluare a programelor naționale de sănătate sexuală și a reproducerii;
  • dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă pentru sensibilizarea și educarea persoanelor aparținând comunităților și grupurilor vulnerabile;
  • colaborarea cu ONG-urile și sectorul privat pentru mobilizarea de resurse umane și financiare în susținerea sănătății materne.

Aș dori să menționez că reuniunea la nivel înalt din 11 noiembrie de la Istanbul a fost urmată de un forum regional dedicat evaluării stadiului de implementare în Europa de Est și Asia Centrală a programului de acțiune adoptat acum 15 ani la Conferința Internațională a Populației și Dezvoltării de la Cairo.

La eveniment au participat peste 200 de delegați din 36 de țări, dintre care oficiali guvernamentali, inclusiv miniștri, parlamentari, reprezentanți ai unor organizații internaționale și ai societății civile, experți.

Mi-aș permite, în încheiere, să subliniez două lucruri pozitive.

Aș putea spune că am fost foarte mulțumit de faptul că, acolo, România a fost citată pozitiv pentru faptul că a scăzut în mod substanțial mortalitatea maternă - dar mai sunt multe de făcut -, precum și de faptul că doamna Cristina Dumitrescu, reprezentanta Senatului României - Direcția Organizații parlamentare internaționale, a primit misiunea de a coordona activitatea de redactare și prezentare în plen a documentului final al acestui important forum.

Consider acest fapt ca fiind o recunoaștere clară a profesionalismului cu care instituțiile noastre se implică în abordarea problematicii populației și a dezvoltării ei în plan național și internațional.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică cu titlul În afara cursei, dar tot în campanie electorală;

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 

Domnul Marius Petre Nicoară:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "În afara cursei, dar tot în campanie electorală".

Mă bucur să ne reîntâlnim după primul tur al alegerilor prezidențiale - mă rog, atâția câți suntem prezenți -, dovadă a faptului că există viață după campania electorală, ceea ce nu credeau mulți dintre noi, altfel nu-mi explic înverșunarea și atacul furibund la adresa colegilor de Parlament din alte partide.

Îmi exprim regretul că PNL a ieșit din cursă, dar observ cu surprindere că cei doi candidați rămași în campanie se raportează în continuare la Crin Antonescu și presa face și desface alianțe în funcție de declarațiile liderilor partidelor aflate până nu demult într-o frumoasă prietenie.

Aud argumente emoționante de-a dreptul, care ne trimit la Brătianu și istoria PNL, sau, din contră, injurii și blesteme, cum că vom avea soarta PNȚ-CD.

Dincolo de tot teatrul jucat zilele acestea de cei care până mai ieri au înjurat Partidul Național Liberal, rămâne o problemă cu adevărat serioasă: eu cu cine votez? Această întrebare stă pe buzele susținătorilor Partidului Național Liberal și ai lui Crin Antonescu și, pe bună dreptate, au o alegere dificil de făcut.

Declarația mea politică de astăzi nu pledează pentru un candidat sau altul, ci face un apel, așa cum am mai făcut și înainte de primul tur, la responsabilitatea declarațiilor.

Stimați colegi senatori care sunteți încă în campanie electorală, țineți cont de alegător atunci când promiteți lucruri pe care știți că nu le veți realiza, atunci când amenințați populația cu o altă criză politică, atunci când vă încălcați principiile de dragul victoriei.

Repet: țineți cont de alegător, pentru că jucăm acum cartea viitorilor cinci ani ai României și nu este loc de reveniri și corecturi.

Mi se pare la fel de important să precizez de aici, din Parlamentul împotriva căruia președintele în funcție și-a construit campania electorală, că este periculos să se joace cu speranțele și voturile românilor.

Să ieși public și să declari că ai învins "parlamentarii nesimțiți" mi se pare o îndrăzneală de mahala, pe cât de mincinoasă, pe atât de perfidă.

Acest referendum nu duce automat la reducerea numărului de parlamentari, iar domnul Băsescu știe asta.

Urmează o procedură complexă, care include și un al doilea referendum, fapt la fel de bine știut, dar ignorat intenționat, ca să poată fi continuată această temă de campanie.

Regret, stimați colegi, că domnul președinte în funcție a reușit să păcălească alegătorii cu falsa luptă cu sistemul, el însuși fiind parte a acestui "sistem ticăloșit", cum poetic îl numește.

Mi-ar fi plăcut să văd un program la Domnia Sa, un plan de acțiune, o sugestie măcar despre ceea ce își propune în mandatul viitor.

Cum dânsul are de gând să facă... mai nimic, așa ca în ultimii cinci ani, iată că tema de campanie anti-Parlament i-a servit de minune.

Aplaud consilierii Domniei Sale și resping categoric minciuna candidatului Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Günthner Tiberiu (UDMR) - declarație politică având ca subiect implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală;

Îl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În zilele de 19 și 20 noiembrie, la sediul ONU din New York, au avut loc audierile parlamentare la Națiunile Unite pe tema "Asigurarea sprijinului politic și implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală - calea de urmat".

Criza economică și financiară globală a provocat un răspuns fără precedent din partea actorilor, atât național, cât și internațional.

La reuniunile G-20 a fost adoptat un număr de angajamente, care, împreună, alcătuiesc un program mondial de redresare de aproximativ 1.100 de miliarde USD și care afirmă voința de reformare a reglementărilor financiare.

Conferința Mondială a Națiunilor Unite din luna iunie a acestui an, axată pe impactul crizei asupra dezvoltării, a lansat un proces, sub forma unui grup de lucru al Adunării Generale, de concretizare a unor recomandări esențiale.

Au fost lansate, de asemenea, mai multe inițiative, printre care o reglementare mai bună a sectorului fiscal, o cooperare mai mare, la scară globală, în domeniul fiscal, posibilitatea creării unui valute pentru rezerva mondială, legături mai solide între Națiunile Unite și instituțiile de la Bretton Woods.

Schimbările climatice și alte probleme de mediu care persistă de multă vreme au determinat guvernele, producătorii și consumatorii să examineze modalitățile de transformare a economiei tradiționale, mare consumatoare de energie și mare producătoare de carbon, prin adoptarea unor soluții "verzi", mai durabile.

Criza economică globală a constituit un factor suplimentar în această evoluție.

În acordul pe care l-au convenit recent la Națiunile Unite guvernele au recunoscut că răspunsul la criză oferă o oportunitate pentru promovarea inițiativelor favorabile economiei ecologice.

Mai mult, au încurajat utilizarea unor planuri naționale de redresare care să asigure ocuparea forței de muncă în sectoare productive și o muncă decentă în industriile de mediu.

Așa cum s-a constatat în numeroase țări, trecerea la o "economie verde" va crea mai multe locuri de muncă decât cele pe care le înlocuiește, ceea ce va aduce un potențial triplu de beneficiu pentru lucrătorii industriei și mediul înconjurător.

Recesiunea mondială a adus la suprafață numeroase probleme în politica socială, probleme care, în final, au amplificat efectele crizei asupra populațiilor vulnerabile.

Orice răspuns la criză trebuie să țină cont de aceste probleme, ca o chestiune de bunăstare umană, dar și ca strategie macroeconomică per se.

În această idee, documentul final al Națiunilor Unite solicită, printre altele, mobilizarea de resurse suplimentare pentru protecția socială, securitatea alimentară și dezvoltarea umană.

Din această perspectivă, nevoia unei protecții sociale, asigurarea de șomaj, schemele publice de pensionare, îngrijirile de sănătate au contribuit la redefinirea rolului statului, de la agent de ultim recurs, la furnizor activ de bunuri publice.

Luate împreună, mecanismele de protecție socială și bunurile publice - educația, un mediu curat etc. - contribuie la reducerea inegalităților aflate în creștere, care au jucat un rol important în criză.

Repartizarea extrem de eterogenă a veniturilor este, în fapt, una dintre principalele cauze pentru care numeroase țări nu s-au putut baza pe cererea internă pentru a-și susține economiile, ceea ce a contribuit chiar la dezechilibre globale în fluxurile de capital și în structura comerțului.

Vor trebui adoptate cel puțin măsuri noi de protecție a drepturilor lucrătorilor, astfel încât aceștia să aibă din nou putere de negociere și posibilitatea de a obține o parte mai echitabilă din "prăjitura" economică.

Criza mondială, ale cărei cauze imediate își au originea în sectorul financiar, este dovada vie a prăpastiei care s-a creat între finanțe și economia reală în ultimii 20 de ani.

Deregularizarea masivă a piețelor financiare și a sectorului financiar, în general, a determinat asumarea unor riscuri prea mari de către operatori și de către consumatori.

Răspunsul la criză nu se poate limita la politica economică.

El presupune, dimpotrivă, adoptarea unor noi reguli pentru instituțiile financiare.

Așa cum au recunoscut guvernele la Națiunile Unite, este imperios necesară extinderea sferei de reglementare și supraveghere la toate nivelurile pentru a asigura transparența și supervizarea, cerute, ale sistemului financiar.

În aceeași ordine de idei, guvernele s-au angajat să combată fluxurile financiare ilegale, să aplice norme de bază comune la nivelul diferitelor regiuni, regimuri fiscale și piețe financiare și, în general, să asigure o protecție mai bună a consumatorilor.

Aceleași preocupări sunt valabile la scară globală în ceea ce privește instituțiile financiare internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Guvernele au convenit ca rolul de supraveghere exercitat de Fondul Monetar Internațional să fie de acum înainte mai balansat între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în loc să se axeze preponderent pe cele din urmă.

În sfârșit, o evoluție importantă este determinată de faptul că s-a cerut Fondului Monetar Internațional să încurajeze și să sprijine politicile economice prociclice, de contracarare a crizei economice în țările în curs de dezvoltare și să abandoneze condiționalitățile economice excesive.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Günthner. Ați vorbit 6 minute. Ați epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR.

În spiritul relațiilor de solidaritate și colaborare, o să dăm trei minute din timpul Grupului parlamentar al PNL sau din timpul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC domnului senator Cseke Attila, pentru a-și putea prezenta declarația politică.

 
Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Obsesiile etatiste ale domnului Geoană;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi poartă titlul "Obsesiile etatiste ale domnului Geoană".

Dacă mai exista vreo speranță că stânga românească s-ar putea moderniza vreodată, măcar și ideologic, domnul Mircea Geoană ține neapărat s-o spulbere.

Campania electorală este ocazia ideală pentru ca liderul socialdemocraților să-și arate concepțiile depășite despre economie și administrație.

Nicio idee nouă, niciun semn că PSD s-ar îndrepta cumva spre modelul conturat de laburismul lui Tony Blair, vedem doar aceleași obsesii pentru etatism, pentru controlul centralist, evident, toate fiind livrate votanților prin mijloacele unei demagogii fără limite.

Astfel, deși, cel puțin la nivel declarativ, prezidențiabilul domn Geoană părea să se separe de socialismul dogmatic al lui Ion Iliescu, acum s-a răzgândit subit.

Necazurile aduse oamenilor de criza economică pot fi speculate demagogic, iar șeful pesediștilor nu are rețineri în această privință.

Tocmai de aceea, cota unică ar trebui să fie aruncată la gunoi, iar clasa de mijloc impozitată dur.

Oricine câștigă în țara aceasta ar trebui să fie jupuit de munca lui, pentru ca PSD să redistribuie resursele în societate.

Mai mult decât atât, Mircea Geoană le propune astăzi românilor un gigant birocratic.

Când sectorul bugetar este atât de expandat, când orice guvernant normal încearcă să diminueze cheltuielile publice, el promite... lipsa oricărei reforme în domeniu.

Când orice guvern responsabil caută soluții să se retragă din competiția economică, el propune conglomerate de stat în toată industria țării.

De la sectorul producției de medicamente până la cel bancar și al energiei, pesediștii visează, din nou, la revenirea statului ca mare jucător economic.

Nici administrația centrală nu ar scăpa de această manie.

Dacă ar fi ales, domnul Geoană prevede înființarea, pe lângă Guvern, a unor comisii pentru săraci, pentru bolnavi, pentru toate problemele care există pe lume.

Nu este greu să ne închipuim astfel dimensiunile fabuloase ale birocrației și ale corupției unei astfel de guvernări.

Cel mai prost administrator este statul.

De câți zeci de ani mai are nevoie social-democrația românească pentru a accepta acest adevăr banal?

Vă mai aduceți aminte de regimul Iliescu-Văcăroiu?

Antipatia față de proprietatea privată, amânarea privatizărilor sau amestecul masiv al statului în sistemul bancar au încetinit enorm dezvoltarea economică a țării, dar asta nu înseamnă nimic pentru Mircea Geoană.

El ne promite același naționalism economic păgubos și iluzoriu, aceeași influență masivă a politicului în administrație și revenirea la modelul statului asistențial.

Costurile acestui sistem falimentar de guvernare nu sunt o problemă pentru susținătorii lui, cel puțin acum, când sunt încă în opoziție.

Datoria externă uriașă pe care a acumulat-o țara în timpul crizei nu este un motiv de temperanță pentru avalanșa de promisiuni făcute de domnul Geoană.

Mai mult, în concepția sa, marilor corporații trebuie să li se impună masive obligații sociale și morale pentru angajații lor, asta în vreme ce, la schimb, primesc doar impozite imense și amestecul statului în economie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Oprea.

 
Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău;

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău".

Am luptat. Crin Antonescu a luptat - cu inteligență și dăruire -, punându-și toată energia, mobilizând toate resursele și folosind toate mijloacele avute la îndemână.

Aproximativ 21% din români au luptat alături de el și sunt mândru că mă număr printre ei.

Deși nu a intrat în turul al II-lea, absența lui Crin Antonescu din această cursă electorală ar fi însemnat o campanie complet searbădă: pe de o parte, cu un președinte în funcție drept candidat obosit, înconjurat din toate părțile de yesmeni și grupuri de interese, iar, pe de altă parte, cu un contracandidat PSD care recită pios texte din cartea partidului, în speranța de a nu pierde alegătorii tradiționali.

Crin Antonescu a fost sarea și piperul acestei campanii - vizibil oriunde a fost posibil, cu o prezență constantă în media și pe teren, deopotrivă.

Ceea ce mă întristează însă este interesul scăzut al românilor față de aceste alegeri, atenție!, scăzut nu în comparație cu alte tipuri de alegeri (europarlamentare, locale), ci față de precedentele cicluri de alegeri prezidențiale.

Este adevărat că prezența la vot pentru prezidențiale s-a situat pe o traiectorie descendentă din 1990, când au avut loc primele alegeri de după căderea comunismului, până la ultimul scrutin din 2004, comun cu cel pentru Parlament.

Anul acesta a fost înregistrată o nouă scădere, de aproape cinci procente - 54%, față de 58,93% în primul tur de acum cinci ani.

Cauzele absenteismului sunt explicite și nu vreau să le reiau cu această ocazie.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că aproape 47% din români fie nu au fost interesați să voteze, fie au considerat că nu au cu cine vota, fie n-au mai apucat, chestiunea secțiilor speciale fiind foarte delicată.

Oricare ar fi motivul, ei au permis celorlalți să decidă pentru ei, iar ceilalți au decis ca Traian Băsescu și Mircea Geoană să meargă mai departe.

În aceste condiții, alegătorii lui Crin Antonescu privesc ușor dezamăgiți la opțiunile care li se oferă.

Cu cine ar putea vota, când ambii au un trecut politic pe care-l voiau lăsat în urmă?

Există însă o mare deosebire între cei doi - Traian Băsescu este și va rămâne exponentul unui sistem autoritar care urmărește să elimine principii elementare ale democrației, în timp ce Mircea Geoană arată că s-ar putea încadra într-o variantă de Românie modernă, acceptând, într-o primă instanță, susținerea lui Klaus Iohannis pentru funcția de premier.

Cei aproape 21% din românii care l-au votat pe Crin Antonescu vor decide viitorul președinte, acesta fiind astfel nevoit să includă în programul său multe idei și proiecte liberale.

Mulțumesc.

 
Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația politică se intitulează "România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist".

Academia Europeană de Film a anunțat recent numele personalităților din cinematografia de pe bătrânul continent care vor reprezenta și promova filmul european în calitate de ambasadori.

Regizorul român Cristian Mungiu a confirmat din nou, numărându-se printre cei 10 ambasadori aleși în anul 2009, Academia motivându-și alegerea prin faptul că Mungiu a fost marea descoperire românească a anului 2007, cu filmul său "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile".

Mungiu a obținut, în premieră pentru un regizor român, prestigiosul "Palme d'Or" la Festivalul de la Cannes, în 2007, fiind, de asemenea, încununat cu distincția "Filmul european al anului 2007" pentru același "4, 3, 2".

De altfel, "4, 3, 2" a fost considerat de presa internațională un mare câștig pentru cinematografie, în general, nu numai pentru România, în special, clasându-se pe locul 14 într-un top al celor mai bune 100 de filme din ultimul deceniu, realizat de "The Times".

Aflat în plină campanie electorală pentru desemnarea Președintelui României, această știre a trecut aproape neobservată de către publicul român.

Performanța unui regizor care își plasează din nou țara în elita europeană a contat mai puțin decât "Pâine și circ!", sloganul sub care s-a defilat în primul tur de scrutin al acestor alegeri.

La scurt timp după succesul de la Cannes, portdrapelul noului val al cinematografiei românești posta pe internet următorul comentariu: "Adesea sunt întrebat, în ultima vreme, dacă viața mea s-a schimbat. Și zic nu, dar, de fapt, am impresia că s-a schimbat întrucâtva."

Mergând mai departe, aș spune că și viața românilor s-a schimbat "întrucâtva", pentru că prin Cristian Mungiu România și românii au redevenit subiect de presă în mass-media internațională, prin criticile elogioase care au însoțit lansarea filmului "4, 3, 2" în toate țările de pe glob.

Pentru acest "întrucâtva", Cristian Mungiu merita, poate, mai multă atenție din partea electoratului român, captivat excesiv de bătălia contracandidaților din campania pentru alegerile prezidențiale.

După 20 de ani de democrație postdecembristă, România își alege în acest al doilea tur de scrutin prezidențial pe cel de-al patrulea președinte.

O funcție mediatizată prin excelență, această demnitate a generat și generează un adevărat miraj pentru politicieni, și nu numai.

Cristian Mungiu, "dezgustat" de o campanie care nu face decât să scoată la iveală "un jeg teribil", își dorește ca viitorul președinte să fie capabil să poată determina "alegerea unui guvern stabil, care să aibă puterea să ia măsurile de care este nevoie, care să înțeleagă că politica e mai mult decât împărțeală de posturi pentru căpătuiala membrilor de partid și a apropiaților lor", deziderate pe care, de altfel, le avem cu toții.

Mărturisesc că nu cunosc opțiunile electorale ale domnului Cristian Mungiu, nu știu cu cine a votat în primul tur de scrutin, mai mult, nu știu cu cine va vota în turul al II-lea, dar știu că pe data de 6 decembrie suntem chemați să-l votăm pe cel care poate să reprezinte cel mai bine interesele tuturor sau, cum spunea Matei Vișniec, să fim capabili să putem alege în noi înșine ce este bun și să lăsăm răul deoparte.

Din păcate pentru cei care au crezut, ca și Crin Antonescu, într-o "Românie a bunului-simț", variantele rămase la dispoziție sunt cât se poate de dezamăgitoare: "președintele-jucător" și "prostănacul lui Iliescu".

Nu au fost puțini care au sperat, alături de candidatul PNL

la președinție, într-o nouă revoluție, de data aceasta a mentalității și a bunului-simț, în conducători cinstiți, nepătați, neșantajabili.

Celor peste 1.400.000 de votanți ai lui Crin Antonescu le mulțumesc pentru că au fost alături de Partidul Național Liberal și au crezut, alături de liberali, în reconstrucția unei Românii a românilor.

Pe 6 decembrie românii îl aleg pe cel de-al patrulea președinte postdecembrist, care va avea misiunea de a numi un premier capabil să formeze un guvern care să scoată România din criza politică, economică și morală în care s-a scufundat în ultimii ani ai mandatului lui Traian Băsescu, lucru deloc ușor de realizat, cu atât mai mult cu cât românii nu mai sunt de mult dispuși să își pună la infinit speranța într-un președinte salvator.

Cristian Mungiu declara, în urmă cu ceva vreme, într-un interviu pentru cotidianul "Evenimentul Zilei" că va vota în turul al II-lea cu "candidatul care pare să aibă cele mai multe șanse să ia măsuri și pentru țara asta, nu numai pentru grupul care îl susține".

La rândul meu, nu pot decât să îmi doresc ca cel care va fi următorul Președinte al României să fie un președinte al tuturor românilor, dispus să își asume "proiectul Iohannis" și măsurile anticriză propuse de PNL în programul său:

înghețarea prețurilor la utilități, TVA redus la alimente, numiri fără criterii politice.

Altfel, următorii cinci ani de mandat prezidențial vor semăna izbitor de mult cu cei 20 de ani de democrație iliesciană și băsesciană, condimentată de scandaluri de corupție, dezvăluiri și înregistrări spectaculoase, dosariade.

Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Emilian Frâncu.

Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată De-ale campaniei electorale;

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "De-ale campaniei electorale".

Campania electorală aferentă sau, mai bine zis, premergătoare alegerilor de orice fel ar fi ele este nu numai show-ul ce înconjoară și precedă data fixată pentru alegeri, dar s-ar cuveni să arate respect atât față de electorat, cât și în relațiile dintre pretendenții la funcția sau funcțiile pentru care concurează.

Despre campanie electorală, în general, se pot spune multe, iar în România, ca și în orice altă țară care organizează alegeri democratice și libere, acest subiect poate umple pagini întregi de comentarii ale politologilor și mass-media.

Deși, abordând această temă acum, după primul tur al alegerilor prezidențiale, mi s-ar putea aminti dictonul: "După război, mulți viteji se arată", cred totuși că o analiză, măcar principială, a celor mai importante aspecte pe care le sesizează alegătorul este nu numai de preferat, dar și obligatorie într-o oarecare măsură.

M-aș referi și eu la câteva dintre ele, de fapt aș încerca să aduc în discuția dumneavoastră un aspect necesar al campaniei electorale, dar a cărui utilizare, după părerea mea, lasă mult de dorit.

Nu mă refer la "dosariada" din această campanie electorală, deși, probabil, sub acest aspect, s-au bătut toate recordurile din campaniile electorale de până acum.

Nu m-am gândit să abordez nici măcar debandada organizării unor dezbateri televizate, deși ar fi de discutat îndelung și pe acest subiect.

Suntem unici și sub acest aspect în România.

Astfel, noi avem dezbateri a căror organizare se decide din timp, cu acordul tuturor competitorilor, pentru ca apoi, brusc, în cinci minute, să apară un obstacol de neprevăzut și dintr-odată de netrecut, care împiedică orice posibilitate de dialog între candidați.

Apoi, când acest dialog apare totuși, dezbaterea se organizează cu participarea doar a unor candidați, parcă aceste alegeri prezidențiale s-ar desfășura doar pentru un anumit segment de alegători, cu excluderea altora, a căror singură vină este că, poate, susțin un alt candidat.

Cred că sunt necesare clarificări și sub acest aspect, dacă nu pentru turul al II-lea, măcar pentru viitor.

Regulile trebuie bine stabilite cu mult înaintea începerii unei campanii electorale, pentru a nu da posibilitatea organizării sau nu a acestor dezbateri televizate după interesul sau nu al unora sau al altora.

Ceea ce doresc eu să abordez prin această declarație este o chestiune care poate părea inofensivă, dar a cărei reglementare, inclusiv legală - să nu vorbesc despre cea de bun-simț -, lasă mult de dorit.

Este problema afișajului electoral, a amplasării bannerelor candidaților și partidelor în timpul campaniei electorale.

La ce mă gândesc? În cel mai mic sat din această țară găsim cel puțin 4-5 bannere deasupra drumului, atârnate de stâlpii care susțin rețeaua energiei electrice.

Oricine care a cutreierat această țară în campania electorală a putut constata această impresie, de parcă am fi deja în ajunul Crăciunului și localitățile din România ar fi împodobite cu ghirlande strălucitoare și becuri aprinse.

Ar fi interesant de aflat cât a încasat Societatea Comercială "Electrica" - SA, la nivel național, pentru această campanie electorală.

După numărul afișelor și bannerelor agățate de stâlpii aflați în proprietatea acestei societăți comerciale cu capital integral de stat, trebuie să fie o sumă frumușică, de ordinul zecilor, sutelor de mii, dacă nu a milioanelor de euro.

Vreau să fiu bine înțeles: nu contest posibilitatea și legalitatea închirierii acestor purtători de mesaj electoral.

În prezent, legal, există această modalitate de folosire a stâlpilor de la marginea drumurilor pentru aceste scopuri.

Ceea ce doresc însă să precizez, și pun în discuția dumneavoastră, este cantitatea imensă, numărul enorm al acestor bannere, care te atacă, indiferent dacă ești domiciliat în localitatea respectivă sau poate treci pe sub ele, mirându-te, ca șofer, de această cavalcadă de culori și mesaje care abundă deasupra capului tău pe drumurile țării.

Oricine călătorește prin alte state europene va fi de acord cu mine că așa ceva nu mai întâlnești nicăieri.

Desigur, găsești și acolo afișe, așezate ordonat, lateral, pe stâlpii de la marginea drumurilor, dar în niciun caz bannere suspendate și legate între aceste veritabile brațe de susținere de pe marginea drumurilor.

Stimați colegi, Avem trei ani până la următoarele alegeri ce se vor organiza în România, timp destul, după părerea mea, de a regândi modalitățile de organizare a diferitelor tipuri de alegeri, iar în cadrul acestora, obligatoriu, trebuie să reglementăm posibilități de folosire a materialelor de campanie în mod civilizat, conform practicii europene, care să aducă un spirit sănătos și corect în competiția dintre partide și candidați, deopotrivă.

Răspunderea unui conducător, a unui lider, este nu numai de a prelua observațiile, ideile și așteptările electoratului, dar și de a impune un anumit ritm, de a educa electoratul și de a impune un climat civilizat chiar și în materie de campanie electorală.

Deci noi, politicienii, întreaga clasă politică, avem treabă destulă și în această materie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Cseke Attila.

 
Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Electoratul merită mai multă considerație;

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația mea politică se intitulează "Electoratul merită mai multă considerație".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce urmează să spun nu este altceva decât un truism, dar trebuie neapărat spus, pentru că are valoare de adevăr, întrucât în ultimele zile o parte semnificativă a clasei politice face o serie de afirmații halucinante, care nu pot decât să ne stârnească dorința de a lămuri câteva aspecte.

Stimați colegi, Unii veți fi de acord cu mine, alții nu, dar adevărul este că primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de Traian Băsescu.

Ei bine, cu toate acestea, majoritatea conjuncturală din Parlament declară în cor că alegerile au fost pierdute de Traian Băsescu, deoarece majoritatea cetățenilor a votat cu alți candidați.

Domnilor colegi, Cu același raționament, vă pot răspunde foarte simplu: din trei alegători, unul l-a ales pe Traian Băsescu, iar votul celorlalți alegători a fost direcționat către ceilalți 11 candidați.

De fapt, ceea ce deranjează mai mult majoritatea politicienilor coagulați în jurul obsesiei anti-Băsescu este că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, turul întâi al alegerilor prezidențiale nu a fost câștigat de un candidat al Partidului Social Democrat.

Să facem un scurt remember: în 1990 Ion Iliescu câștiga alegerile, în 1992 același Ion Iliescu câștiga turul întâi, același Ion Iliescu câștiga în 2000, pentru ca în 2004 Adrian Năstase să câștige, la rându-i, primul tur.

Ei bine, stimați colegi, de data aceasta un candidat care nu provine din sânul PSD câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale.

Tocmai acest lucru nu-l face pe Traian Băsescu să fie dezirabil pentru clasa politică actuală.

Pe undeva îi poți înțelege, în condițiile în care Traian Băsescu a fost singurul Președinte al României postcomuniste care a avut puterea de a spune clar că trebuie reformate clasa politică și instituțiile statului, lucruri ce l-au făcut indezirabil în fața politicienilor blocați în propriile inerții.

Nu trebuie să facem analize sofisticate pentru a observa acest lucru.

Mergem însă și mai departe cu falsificarea realității și susținem sus și tare că, de fapt, nu este deloc relevant faptul că în 2004 diferența dintre primul candidat, Adrian Năstase, și cel de pe locul al doilea a fost de 7%.

Ceea ce uitați este că acea persoană care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidențiale, în urmă cu cinci ani, a fost Traian Băsescu.

Este foarte important acest aspect, pe care unii îl minimalizează.

Nu oricine, stimați colegi, este capabil să surmonteze o astfel de diferență.

Am convingerea că actualul președinte poate câștiga un nou mandat de președinte, în primul rând pentru că nu are un contracandidat real.

Acest lucru este cel mai bine confirmat de faptul că încercați, o dată în plus, să deformați realitatea.

Încercați acum să-l împingeți în față pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

Practic, nu faceți altceva decât să minimalizați importanța alegerilor prezidențiale și să induceți opiniei publice ideea că acum mai important este un premier.

Domnilor,

Trebuie să vă spun că sunteți într-o mare confuzie, la fel ca anul trecut. Potrivit Constituției, prim-ministrul nu este ales, ci desemnat.

Așadar, corect ar fi să le spunem românilor că pe data de 6 decembrie se alege președintele, și nicidecum o formulă sau alta de guvern.

Haideți să încetăm a mai inversa cronologia, haideți să alegem întâi președintele și să-i dăm, ulterior, acestuia dreptul de a-și exercita prerogativa de desemnare a premierului.

Eu înțeleg foarte bine intenția.

Este și normal, atunci când nu ai un candidat competitiv, să încerci să te folosești de orice adjuvant, dar ceea ce se face nu este tocmai moral, pentru că pentru prima dată în ultimii 20 de ani alegerile prezidențiale sunt minimalizate tocmai din nevoia de a muta centrul de atenție pe un subiect care este secundar.

Trebuie spus românilor că aceste alegeri nu se vor desfășura între Traian Băsescu și Mircea Geoană, ci între reprezentantul ideii de reformare a statului român și reprezentantul ideii de stagnare a reformelor și progresului.

Nu în ultimul rând, trebuie să fim conștienți că pe data de 6 decembrie românii vor fi capabili să decidă singuri și nu va fi nevoie să li se indice cu cine să voteze.

Prin urmare, cred că ar fi indicat să arătăm mai multă considerație alegătorilor și să încetăm să mai credem că electoratul nu este altceva decât o masă de manevră, pe care o poziționăm în funcție de interesele de moment pe care le manifestăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
 

Cu aceasta, am încheiat lista declarațiilor politice care s-au prezentat în plen.

Pe lângă colegii care și-au prezentat declarațiile politice, au mai depus în scris declarații politice: domnul senator Petru Bașa - Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Șerban Valeca și domnul senator Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL.

 
 

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință.

 
Petru Bașa (PD-L) - declarație politică având ca titlu Clienții societății furnizoare de gaz, puși pe drumuri în mod nejustificat (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Petru Bașa:

Declarația politică este intitulată "Clienții societății furnizoare de gaz, puși pe drumuri în mod nejustificat".

Dragi colegi și colege,

În declarația politică de astăzi voi face referire la o situație care a generat nemulțumiri în rândul mai multor cetățeni.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, prin Ordinul nr. 77 din 10 septembrie 2009, un nou conținut al contractului-cadru de furnizare în baza căruia se desfășoară activitatea de furnizare reglementată a gazelor naturale către consumatorii casnici.

Nicio problemă până aici, pentru că semnarea noilor contracte reprezintă o obligație atât pentru furnizorii de gaze naturale, cât și pentru consumatori, în scopul alinierii la cerințele legislative în vigoare.

Indignarea consumatorilor a apărut în momentul în care au luat act de modul în care trebuie depuse aceste contracte odată semnate, într-un exemplar, la sediile societății furnizoare de gaz metan, mai precis, în instrucțiunile primite odată cu factura de gaz și cu noile contracte se specifică faptul că acestea din urmă trebuie trimise exclusiv prin poștă, în termen de 15 zile, la serviciile de relații cu clienții ale societății furnizoare.

Mulți consumatori au considerat această măsură drept abuzivă, pentru că presupune cheltuială de timp și, de ce să nu o spunem, chiar și de bani.

O strategie a societății venită înspre nevoile și așteptările consumatorilor ar fi permis depunerea contractelor semnate la casieriile la care se încasează facturile, ceea ce ar fi însemnat mai puține eforturi din partea consumatorilor, puși în aceste zile pe drumuri pentru a intra în legalitate cu noile contracte.

Capitalismul ne îndeamnă spre o anumită deschidere spre client, spre susținătorul serviciilor noastre.

Se pare că mediul privat a învățat cel mai bine lecția capitalismului.

Monopolul, din păcate, denaturează, în anumite situații, percepția realității.

Sper ca această situație să se constituie într-o greșeală de strategie de marketing și coordonare, astfel ca, în viitor, oamenii să nu mai fie puși pe drumuri pentru rezolvarea unor probleme care aveau soluții mult mai facile.

Nu pledez pentru suveranitatea consumatorului în orice condiție, dar cred că în această situație se puteau găsi pârghii pentru a veni în sprijinul consumatorilor.

Cu toții ne dorim reformarea sistemului, dar să nu uităm că fiecare reprezentăm o parte a acestui sistem.

Vă mulțumesc.

Alexandru Mocanu (PD-L) - declarație politică cu titlul Precupeții (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Mocanu:

Declarația politică se intitulează "Precupeții".

Nici nu s-au anunțat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și constatăm că PSD și PNL, secondate de UDMR, s-au apucat să anunțe diverse majorități, care nu atât să-l susțină pe Mircea Geoană în turul doi al alegerilor, cât, mai ales, să fie împotriva lui Traian Băsescu.

În realitate, ei procedează ca precupeții la piață, anunțând public că tranzacționează între ei ceea ce, de fapt, nu au: voturile românilor.

Mircea Geoană și PSD, pe de o parte, și Crin Antonescu și PNL, pe de altă parte, s-ar putea să aibă, pentru moment, de partea lor o majoritate parlamentară.

Majoritatea lui Traian Băsescu o reprezintă românii, ei sunt singurii deținători ai voturilor pe care maimuțoii mogulilor pretind că le pot dirija după cum o cere interesul stăpânilor lor.

De partea lui Traian Băsescu se află 80% din românii care au spus da la referendum.

Politicienii de mucava și susținătorii lor din media afirmă că, dacă Traian Băsescu a fost votat de doar 32% din români, asta înseamnă că 68% ar fi împotriva acestuia.

În schimb, mintea lor setată anti-Băsescu nu poate admite că același raționament, dacă ar fi adevărat, este la fel de valabil și pentru Mircea Geoană.

Vor înțelege, poate, pe 6 decembrie anul curent ceea ce nu au înțeles nici la referendumul de demitere a președintelui din mai 2007 și nici la recentul referendum din 22 noiembrie.

Îi spun lui Ion Iliescu, ca și lui Mircea Geoană și PSD-ului, că referendumul este o victorie a românilor împotriva clasei politice formate la "școala de sub pulpana lui Ion Iliescu".

PSD și PNL nu au decât să încerce să formeze câte majorități vor, dar nu vor reuși să stopeze vocea românilor care își doresc ca reformele să continue.

Peste 80% din români își doresc reducerea numărului de parlamentari, își doresc tăierea pensiilor speciale și a salariilor speciale, își doresc eliminarea sinecurilor clientelelor politice din toate domeniile de activitate și care căpușează masiv bugetul de stat.

Românii știu că vor avea mai mulți bani pentru salarii și pensii, pentru școli și spitale, pentru infrastructură și agricultură etc. doar dacă aceste privilegii vor fi eliminate.

Ca idealuri și ca mod de a vedea viitorul României, electoratul liberal are aceeași viziune cu Traian Băsescu.

Un lucru e sigur, ceea ce a promis Crin Antonescu electoratului liberal nu se va înfăptui în veci cu un guvern controlat de PSD, cu Vanghelie la interne, cu Iliescu la economie, cu Năstase la justiție și cu Sorin Ovidiu Vântu la finanțe.

Garantez că, dacă Traian Băsescu va fi ales președinte, vom avea un guvern stabil, fie și dintr-un motiv foarte simplu:

politicienii nu vor putea să refuze să sprijine un guvern care pune în aplicare reformele dorite de români, pentru că, dacă o vor face, vor răspunde în fața românilor.

Acum nu mai au ce să invoce, rezultatul referendumului este clar.

Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică intitulată Stăpânii inelelor (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Declarația politică se intitulează "Stăpânii inelelor".

Peste România a mai trecut un tur de alegeri.

Aparent, a fost un exercițiu democratic normal.

De ce spun aparent?

Deoarece nenumărați exponenți ai puterii actuale - oameni așezați vremelnic pe scaune de prefecți și subprefecți, o droaie de directorași de descentralizate, diverși șefi și șefuți - s-au năpustit peste români cu o ploaie de amenințări, de la darea afară din serviciu a lor sau a familiilor lor, la amenzi date autorităților locale dacă nu vor vota cum doresc "mărimile lor".

În acest fel s-a redescoperit o nouă metodă de fraudare a alegerilor, metoda amenințărilor, unele duse la îndeplinire, metodă de sorginte cominternistă.

Probabil acum descoperim și de ce am avut în această toamnă, odată cu scoaterea PSD

de la guvernare, acea "noapte a cuțitelor lungi", în care au fost demiși toți prefecții și conducerile de descentralizate.

Era numai prima etapă a planului cominternist.

Din fericire, cu toate aceste metode reînviate, puțini români au cedat în fața amenințărilor abominabile proliferate de către acești șefuți care se cred "stăpânii inelelor".

Rămâne totuși întrebarea: acești șefuți care dețin niște funcții vremelnice, atunci când vor pleca de pe scaunele pe care stau degeaba și vor merge la un spectacol sau la cumpărături în județul de baștină și vor vedea numai oameni care își întorc privirea și le evită salutul, în cel mai bun caz, vor regreta ceea ce au făcut sau vor ieși din istorie fără să roșească?

Doamnelor și domnilor senatori,

Personal, sunt convins că toți românii vor amenda în totalitate această atitudine și în turul doi, așa cum au făcut-o, în marea lor majoritate, în primul tur al alegerilor prezidențiale, trimițând cu fermitate la lada de gunoi a istoriei aceste practici.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mihăiță Găină (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Întoarcere către români (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mihăiță Găină:

Declarația politică este intitulată "Întoarcere către români".

Cu ocazia primului tur de scrutin, țara a fost împânzită de șleahta portocaliilor, care aveau sarcina să-i convingă pe oameni să-l voteze încă o dată pe președintele în funcție, întrucât acesta nu și-a dus până la capăt rolul mesianic pus în slujba democrației.

Steril, fără fond, chiar putred înăuntru, mesajul susținătorilor domnului Băsescu se încheia, patetic, cu un "Trăiți bine!", spus în colțul gurii, neconvingător, formal.

În ultimele zile de campanie electorală, președintele își arăta adevărata imagine politică dobândită în anii în care a fost la putere - imaginea însămânțătorului de spaime, a dezbinatorului capabil de orice gest antidemocratic în lupta pentru păstrarea puterii. Și-ar fi dorit ca, măcar în ultimul ceas al campaniei electorale pentru primul tur de scrutin, să întoarcă întregul popor, ca prin 2004... când "iepurașul"

simpatic și plin de românisme îl învingea, cu zâmbetul pe buze, pe "ursul" prins la mierea "sistemului ticăloșit", și-ar fi dorit să aibă ca rivali persoane cărora să le poată evidenția latura mefistofelică, dar, surpriză, singurul "urs ticăloșit", care nu-i va permite păstrarea puterii este chiar el însuși.

În confruntarea de vineri, 20 noiembrie, jocul de rol al "iepurașului" stingherit de atâtea nedreptăți s-a amestecat cu cel al "ursului" fugărit de faptele sale și ale jalnicilor pleșcari "paleologi" care-l idolatrizează.

Domnul Băsescu a fost foarte slab în argumente, a avut gestica și mimica unei persoane învinse chiar înainte de a lupta propriu-zis.

Nervos, agitat, cu mișcări labile, a preferat să aducă dosare care să-i demonstreze iluzoria nevinovăție ascunsă în sute de pagini portocalii, dar parcă nici portocaliul acesta nu mai are tăria de odinioară, prăfuindu-se, îngălbenindu-se de atâtea aparențe.

Deși istovit de nesfârșita gâlceavă politică, poporul a ieșit la vot îndemnat de un mesaj crăpând a ura care făgăduiește răzbunarea și menținerea granițelor ghimpate ale țării asediate în care trăiește.

Însă întotdeauna se găsește câte un cirac băsescian, care, cu tupeul planturos caracteristic, repetă "reformele" făcute în timpul mandatului sus-numitului.

Da, sigur, reforme spuse pe principiul autenticului Pristanda: "două la primărie..., unul la școala de băieți (...)".

Și ca să încununeze efortul depus în acești ani, ciuleandra băsesciană scoate la lumină o altă tentativă de manipulare: referendumul.

Cu Parlament unicameral și cu 172 de aleși mai puțin, criza economico-financiară este ca rezolvată.

Nu mai contează directorii de școli menținuți pe astfel de funcții doar pentru că au pelerine portocalii, nu mai contează că profesorii își iau cu trei săptămâni înainte de vacanța de iarnă concediu fără plată, cu repercusiuni asupra bieților elevi, amețiți și ei de scălâmbăielile propagandistice ale salvatorului de serviciu, dar mai ales asupra dascălilor, care și așa aveau un salariu infim și nemotivant.

În această avalanșă a bugetarilor forțați să stea acasă, a oamenilor care au capitulat în fața ratelor pe care nu le mai pot achita, a spitalelor care nu fac față cerințelor medicale actuale, a imposibilității de apărare în fața răspândirii virusului cu iz de animal sacrificat în ziua de Ignat, ceasul mai sună o dată pentru prezentarea la vot.

Se simte speranța în vindecarea organismului sleit al neamului de Traian Băsescu.

Cu toate fățărniciile și fraudele la care au fost supuși, oamenii au arătat pe 22 noiembrie că jinduiesc la un cincinal altfel, neîncrâncenat și pătimaș, la o fărâmă de liniște, iar pe 6 decembrie vor dovedi că au un glas mai puternic decât vocea sugrumată a manipulărilor.

În încheiere, vreau să-i transmit un mesaj domnului Traian Băsescu, mesaj care, cu siguranță, îi va declanșa memoria afectivă, amintindu-i de vremuri ce, în curând, vor apune: "Domnule Băsescu, nici nu știi cât de mic începi să fii!"

Cornel Popa (PNL) - declarație politică având ca titlu Primul tur, primul val de ilegalități (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Cornel Popa:

Declarația politică se intitulează "Primul tur, primul val de ilegalități".

Stimați colegi,

Nu sunt printre aceia care văd conspirații la fiecare colț de stradă și nici printre cei care nu au încredere în instituțiile statului, sunt însă printre cei care au fost în mijlocul oamenilor în această campanie electorală și în ziua votului, inclusiv.

Mi s-au adus la cunoștință mai multe nereguli în județul Bihor: de la buletine de vot pentru președinție împachetate împreună cu cele pentru referendum, până la lipsa buletinelor de vot sau înghesuială inexplicabilă, dirijată din afară, la unele secții de votare.

Toate aceste detalii au dat rezultatul final al alegerilor, pe care îl știm cu toții.

Organizarea acestui tur de scrutin a ridicat multe semne de întrebare, iar presa a relatat diverse cazuri de încălcări ale legii de către oameni care au cumpărat voturi sau au influențat decizia unor alegători. Știu, veți spune că se vor ocupa de toate acestea organele abilitate.

Vă mărturisesc că mă așteptam la asta duminică, atunci când s-au primit sesizările și când apelul la numărul de urgență 112 a blocat, poate, alte apeluri ale oamenilor bolnavi, dar asta este o altă discuție.

Revenind, știu de prea puține cazuri de dosare penale în comparație cu mita electorală practicată, prea puține măsuri împotriva prea multor ilegalități.

Semnalez cu această ocazie pericolul adevărat pe care îl constituie aceste abateri nesancționate: pierderea încrederii electoratului, și așa dezamăgit de clasa politică, de promisiunile neonorate, de cearta care nu mai ia sfârșit.

Dacă populația a ieșit acum în număr mai mare la vot, a fost pentru că a dorit votarea schimbării, nu ca să fie iarăși martora jocurilor de culise.

Este suficient faptul că s-au creat cozi interminabile și oamenii nu au mai ajuns să voteze, este suficient că s-au făcut confuzii cu referendumul.

Chiar nu mai este loc de toleranță pentru actele de furt electoral, chiar nu ne mai putem permite să pierdem speranța alegătorilor în respectarea votului pe care aceștia și-l dau.

Jocul pornește acum iarăși de la zero, cei doi candidați rămași în cursă vor scoate toate armele pe masă, iar noi, alegătorii, vom fi luați ostatici în schimbul de focuri.

Arbitrii acestui joc armat ar trebui să fie instituțiile statului, care nu trebuie să țină cont de culoarea politică în interpretarea legii.

Aștept așadar reacții ale instituțiilor abilitate la toate sesizările primite și vreau să intervină prompt în cazurile care vor fi semnalate, cu siguranță, în turul doi al alegerilor prezidențiale, iar alegătorilor le recomand să nu se lase influențați, păcăliți și mituiți.

Este prea importantă alegerea pe care o avem de făcut ca să ne batem joc de votul nostru.

Vă mulțumesc.

  ................................................
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

  ................................................
 

Înainte de a trece la punctul 2 din ordinea de zi, vreau să vă informez că, pe lângă declarațiile politice prezentate în plen, înaintea începerii procesului legislativ, a mai depus o declarație politică în scris domnul senator Emilian Frâncu, care a avut și o declarație politică prezentată în plen.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 25 january 2020, 19:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro