Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/15-04-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 05-04-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2011

2. Dezbaterea Propunerii legislative privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor. (Pl-x 37/2011) (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 37/2011

 

După pauză

 

În continuare, ședința a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Mihai Alexandru Voicu și Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi, e adevărat, fără liderii de grup, care sunt în momentul ăsta într-o ședință.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 333 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 188. Sunt absenți 145, din care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi și începem cu Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor.

Dacă, dintre inițiatori, dorește să ia cineva cuvântul?

Din partea comisiei, raportul este de respingere.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Domnule Păun, doriți să prezentați raportul?

Domnul deputat Mircovici, în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor,

Ca membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, am rămas siderat în momentul în care am luat act despre o astfel de inițiativă legislativă, indiferent din partea cui ar fi venit ea.

În mod categoric, problemele etnice și problemele religioase le știm de-a lungul istoriei, sunt dintre cele mai sensibile și multe dintre ele au generat fie nopți ale cuțitelor lungi, fie chiar războaie, la un moment dat.

Sigur că, dacă nu ar fost vorba de caracterul peiorativ pe care-l folosim în limbajul obișnuit, în general, atunci când ne referim la țigani, problema ar fi avut mai puțină relevanță. Dar, din acest punct de vedere, tocmai datorită acestui caracter peiorativ folosit, inițiativa respectivă, din punctul meu de vedere și cred și al multora dintre colegii mei, este o inițiativă jignitoare.

Referitor la confuzia dintre români și rromi, dat fiind denumirea oficială în Uniunea Europeană a acestei etnii, denumire prin care această etnie se definește, ea nu are nicio relevanță, pentru că sunt o serie de alte cuvinte, o serie de alte lucruri, nu aș vrea decât să dau exemplul Romei, dacă vreți, ca oraș, și multe altele, care s-ar putea pune, din acest punct de vedere.

Eu personal consider că această inițiativă ar trebui trecută la acel "copiii spun lucruri trăsnite", dacă nu ar fi fost vorba de un adult, totuși, care să fi făcut această inițiativă.

Sunt categoric și exprim și punctul de vedere al Grupului parlamentar al minorităților naționale, de respingere a acestei inițiative legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Mădălin Voicu. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mădălin-Ștefan Voicu:

Dragi colegi,

De multe ori, dorința mea de a exprima un punct de vedere în politică o realizez prin intermediul media și, de cele mai multe ori, refuz sau evit să iau cuvântul în plen. Mulți dintre dumneavoastră știu cam care este opinia mea, și politică, și din punct de vedere cultural. Dar astăzi este un subiect care mie mi se pare mai curând un moft. Un moft, care a devenit proiect de lege, un moft care a devenit, să zicem, un subiect care cred eu că nu ne onorează.

Eu nu vorbesc din punct de vedere al rromului sau al majoritarului. Vorbesc din punctul de vedere al unui om care, din cauza educației și a culturii pe care le-a dobândit în timp, încearcă să înțeleagă erorile și malformațiile unor persoane care cred că, dacă schimbăm denumirea din rrom în țigan, se și rezolvă vreo problemă sau că, vezi Doamne, scăpăm de o plagă sau de un anumit stigmat care ar domina pe majoritari, din cauză că se confundă denumirea de rrom cu cea de român, ca și cum toți am fi englezi, franțuzi sau știu eu ce formă extraordinară de cultură, educație și principii. Nu asta e problema.

Avem obiceiul să existe tentația de a da vina unul pe celălalt în societatea românească. Recunosc că există carențe în comportamentul civic, dacă vreți, al unor etnici rromi, pe care domnul deputat Nicolae Păun, eu și alți lideri îi păstorim. Există însă și erori și greșeli majore pe care le fac majoritarii. Una dintre aceste greșeli este tocmai că încearcă să se detașeze sau să se debaraseze de denumirea acestei etnii care ancestral se cheamă așa, de la secolul X încoace, dar concluzia este alta, și nu vreau să vă rețin.

Repet, cred că este mai mult un gen de emoție primară, primitivă dorința asta de a schimba denumirea și cred că ar trebui să ne preocupe lucrurile care ne leagă, nu cele care ne despart din varii motive, ca să demonstrăm că suntem o țară cu o națiune echilibrată, luminată și dornică de progres. Altfel, vom rămâne cantonați în neputință, așa cum ni se întâmplă de cele mai multe ori și în politică, nu numai în părțile semantice ale societății.

Vă mulțumesc.

Și eu sunt împotrivă de principiu, nu pentru că există un motiv tehnic. Nu cred că asta ne trebuie acum, în afara faptului că Uniunea Europeană este foarte iritată, cel puțin până acum, de când a auzit că există acest proiect de lege. Este iritată că nu înțelege de ce ne cramponăm, ne agățăm sau scoatem în evidență lucruri secundare și terțiare, când ar trebui să ne ocupăm de societatea românească în întregul ei, sub o formă mai dinamică și mai luminată.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Calimente Mihăiță. Vă rog.

Domnul Mihăiță Calimente:

Stimați colegi,

Doamnă președinte,

Sigur, ne aflăm în fața unui proiect de lege pe care nu vreau să-l comentez. Fiecare minoritate, fiecare națiune are dreptul să poarte numele pe care consideră că-l merită, însă aici avem de-a face cu o situație destul de interesantă și aș comenta-o numai din punctul de vedere al denumirii de rrom, pentru că cineva, dacă nu acceptă denumirea de țigan, sigur, poate să accepte orice altă denumire și, din umilele mele cercetări pe care le-am făcut, pentru că am fost interesat să văd acest subiect, spunea un coleg de-al nostru că este o denumire ancestrală din secolul al X-lea, și aș vrea să-i spun că, din ceea ce am citit eu, nu reiese că este chiar așa. Pentru că, atunci când au părăsit teritoriul Indiei, triburile nomade ale țiganilor au ajuns prima dată în Persia, ei au reușit să acumuleze foarte multe cuvinte de pe teritoriile unde s-au așezat, prima dată, în Persia, după aia în Imperiul Bizantin. O mare parte dintre ei au locuit, secole de-a rândul, în Imperiul Bizantin și, după ce au pătruns în Europa Occidentală, nu mulți, marea majoritate au rămas în ceea ce a însemnat partea europeană a teritoriului bizantin, și anume Turcia europeană. Această denumire de rrom apare la anumite grupări care vin exact din această zonă a Imperiului Bizantin și chiar de pe teritoriul României. Ei au și o influență foarte mare grecească în dialectele pe care le folosesc. De altfel, de-a lungul Europei, au fost denumiți în mai multe feluri sau și-au asumat ei unele identități, pentru a câștiga bunăvoința populației unde se așezau. De aici, denumirea de sinti, de egipteni, pretinzând că vin din Egipt, că sunt persecutați de către conducătorii Egiptului, că au lăsat creștinismul, că s-au întors la creștinism... Sunt fel de fel de povești. Cert este că se pare că această denumire de rrom o poartă cei care au locuit în Imperiul Bizantin, cei care au locuit în teritoriile stăpânite de turci după aia ale Imperiului Bizantin, știind foarte bine că aceste teritorii purtau denumirea de Romania sau de Rumenia, în Turcia, și că locuitorii se numeau rromi sau romei. Pentru că grecii nu s-au numit eleni decât în perioada lor păgână. În toată perioada lor creștină au purtat denumirea de romei.

Se pare că aceasta este influența pe care au primit-o și adaptarea pe care au făcut-o în limbă, să arate că vin din teritoriile bizantine. Sigur că asemănarea dintre rrom, român, undeva poate că deranjează și nu e chiar atât de simplu, așa cum spunea cineva, că mai există cuvinte Roma, sau ... sigur că există, dar, de foarte multe ori, occidentalii fac precizări foarte precise, spunând că rromii nu vin din România, și asta tocmai pentru a nu crea această confuzie.

Până la urmă, sigur, cred că acest proiect de lege nu rezolvă această problemă. Cred că o cercetare foarte serioasă și aplecată va putea identifica până la urmă și rezolva această problemă și cred, așa, ca o propunere, că așa cum nativii și populația de culoare din Statele Unite poartă denumirea de afro-americani, și această populație ar putea purta denumirea, pentru toată europa, de indo-europeni.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind, raportul fiind de respingere, atunci rămâne pentru vot final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 20:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro