Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/21-03-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 12-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 martie 2013

2. Mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, cu privire la problemele actuale de politică europeană.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La primul punct din ordinea de zi avem mesajul Președintelui României, adresat Parlamentului, cu privire la problemele actuale de politică europeană.

Îl invit la tribună pe domnul Președinte al României, domnul Traian Băsescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Traian Băsescu - Președintele României:

Domnule președinte al Parlamentului României,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

România are trei mari axe de politică externă:

- Apartenența la Uniunea Europeană este una și, esențială;

- Apartenența la NATO este a doua și, la fel de importantă;

- Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, parteneriat pentru secolul al XXI-lea, a treia mare axă de politică externă.

Dacă parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, cel mai complex parteneriat strategic pe care-l are România, vizează interese economice, transfer de tehnologii, investiții, cooperare militară și de informații, apartenența la NATO înseamnă securitate, iar apartenența la Uniunea Europeană nu este altceva decât viața noastră de fiecare zi și șansa prosperității noastre pentru viitor.

Despre apartenența noastră la Uniunea Europeană vreau să vă vorbesc astăzi.

Aș vrea să vă fac o prezentare de la nivelul experienței pe care am acumulat-o și să vă prezint punctul meu de vedere legat de drumul pe care l-am parcurs și ce mai avem de făcut pentru a accelera procesul de integrare în Uniunea Europeană.

În primul rând, care ne sunt principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare?

Primul este legat de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept.

Al doilea, și nu mai puțin important, este legat de adoptarea monedei euro.

Al treilea, la fel de important ca primele două, dar cu o semnificație politică deosebită, este legat de accesul în spațiul Schengen.

Legat de statul modern, eficient și statul de drept.

România a făcut, în ultimii ani, progrese considerabile prin adoptarea unor legi și măsuri extrem de importante, dintre care enumăr: Legea micii reforme în justiție, cele patru noi Coduri ale justiției, liberalizarea pieței forței de muncă, Legea educației, Legea dialogului social, Legea pensiilor și Legea salarizării.

De asemenea, flexibilizarea statului s-a manifestat prin reducerea cu peste 200 000 de angajați în sectorul public.

Acestea sunt făcute, și implementarea lor este esențială, dar nu este încă suficientă.

Pentru a finaliza procesul de modernizare a statului, avem încă nevoie de câțiva pași legislativi, și anume: o lege a sănătății care să permită introducerea asigurărilor private de sănătate ca soluție de creștere a veniturilor destinate sănătății, reorganizarea administrativă a teritoriului național, o nouă lege electorală, revizuirea Constituției.

Acestea sunt, cred eu, elemente legislative care vor face din România un stat de drept consolidat, care poate asigura cetățenilor săi o justiție eficientă, un sistem de educație performant, un sistem de pensii bazat pe contribuția fiecăruia, de-a lungul vieții active, un sistem de salarizare echitabil și, nu în ultimul rând, un stat funcțional, având costuri de funcționare rezonabile.

Trebuie să vă spun că baza credibilității țării nu este legată de ce face diplomația, ci este legată de ceea ce facem noi aici, acasă. Diplomația poate doar să pună în valoare ceea ce realizăm. În ziua de azi, nicio diplomație nu poate inventa lucruri care nu s-au făcut.

Trebuie să vă spun că România s-a bucurat de cea mai mare credibilitate în Uniunea Europeană în perioada în care a adoptat legile pe care vi le-am prezentat, pentru că toți partenerii noștri europeni au apreciat voința politică de modernizare a țării, simultan cu efortul uriaș suportat de români pentru a depăși criza economică gravă din 2009, 2010.

Restabilirea rapidă a echilibrelor macroeconomice și reluarea creșterii economice în anul 2011 au fost realități ale noastre, care ne-au adus respect și credibilitate. Pentru acest lucru, eu le mulțumesc românilor care au suportat măsurile grele de austeritate, în paralel cu introducerea legislației de modernizare a țării.

Un al doilea obiectiv care ne poate apropia de o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană este adoptarea monedei euro. Din acest punct de vedere, trebuie spus că, în baza Tratatului de aderare, România funcționează cu derogare de la adoptarea monedei euro și adoptarea monedei euro nu este facultativă, este o obligație asumată de România. În acest moment, ținta oficială a adoptării monedei euro este anul 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist și va trebui ajustat după o analiză temeinică la nivel de Guvern, Parlament, Bancă Națională.

Problema asupra căreia aș dori să exprim un punct de vedere este unde suntem și ce avem de făcut. Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht, avem următoarele realități.

România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic, are posibilitatea să-și finanțeze deficitul bugetar de pe piața liberă, iar dobânzile devin tot mai mici. Ultima emisiune de bonduri românești s-a făcut la dobânzi de 4,5% pe an la împrumuturi pe termen mediu.

Deficitul bugetului de stat, conform criteriilor de la Maastricht, trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins. Deficitul pentru anul 2012 a fost de 2,8%, iar perspectiva acestui an este, de asemenea, sub 3%.

Fluctuația cursului de schimb trebuie să fie menținută între plus-minus 15%. Este un alt obiectiv îndeplinit.

Dobânzile la credite pe termen lung trebuie să nu depășească, conform calculelor medii, 3,7%. În momentul de față, România s-a împrumutat cu 4,5% pe termen lung și perspectiva este de scădere a dobânzilor la împrumuturile statului român.

În sfârșit, ultimul criteriu care trebuie să fie îndeplinit este legat de inflație, care, conform calculelor de inflație medie în Uniunea Europeană, ar trebui să fie 2,8%. Cred că nici din acest punct de vedere România nu este foarte departe de criteriile de la Maastricht.

Aș spune că un efort conjugat al Guvernului și al Băncii Naționale ar putea să facă ultimele două criterii, pe care nu le îndeplinim încă, ușor de atins. Mai mult, privind la obligația de a adera la moneda euro, România s-a angajat consecvent în toate acordurile care erau destinate în fază inițială numai zonei euro.

Astfel, România este parte a Pactului Euro Plus, este parte a noii uniuni bancare și a ratificat Tratatul fiscal încă de anul trecut. A fost în politica noastră să fim parte a tuturor acordurilor și tratatelor destinate zonei euro, pentru a evita o eventuală decuplare a țării de la zona euro.

Și totuși, chiar dacă am îndeplinit, chiar dacă am îndeplini toate criteriile de la Maastricht, chiar dacă suntem parte a tuturor acordurilor destinate zonei euro, succesul în interiorul zonei euro nu poate fi garantat. Am văzut țări - și asta v-o spun din experiență - care au intrat acum trei ani, acum doi ani în zona euro, având toate criteriile de la Maastricht îndeplinite. După un an, aceste țări au intrat în recesiune și, ulterior, în criză. Principalul motiv - lipsa de performanță a economiilor lor, lipsa de competitivitate.

În ceea ce ne privește, apreciez că, înainte de a intra în zona euro, avem obligația să aducem companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil. De aceea, îndeplinirea cu bună-credință, cu seriozitate a obligațiilor asumate în Acordul cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional este esențială. Introducerea managementului privat, privatizarea companiilor de stat nerentabile sunt esențiale înainte de intrarea în zona euro.

Dacă nu vom înțelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eșec.

De altfel, din acest punct de vedere, Guvernul s-a angajat într-un proces amplu de modernizare a companiilor de stat. În aceste condiții, apelul meu către dumneavoastră, către Guvern este depolitizarea managementului, privatizarea companiilor, creșterea productivității, înainte de a intra în zona euro. Asta nu înseamnă că putem întârzia prea mult.

Există o tendință de creare a Europei cu două viteze, tendință accelerată chiar de criza economică și de criza politică din multe state, care sunt bântuite de astfel de crize în momentul de față. Este esențial să adoptăm moneda euro în următorii trei-patru ani. Altfel, riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integrați și riscăm să rămânem așa. Sunt destule voci în politica europeană care vorbesc despre crearea a două Europe: o Europă a zonei euro și o Europă a zonei noneuro.

Astăzi, apelul meu la dumneavoastră este ca, alături de modernizarea statului, să ne facem un obiectiv din creșterea performanței economiei românești, din atingerea criteriilor de la Maastricht, pentru a putea intra pregătiți în zona euro, pentru a evita orice perspectivă de a contribui la crearea Europei cu două viteze.

În sfârșit, cel de-al treilea element, care înseamnă accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, este legat de accesul în spațiul Schengen.

România și-a asumat, prin Tratatul de aderare, îndeplinirea condițiilor de aderare la spațiul Schengen. După cum vă este cunoscut, România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a intra în acest spațiu.

Cu siguranță, prin intrarea în Schengen, se obțin avantaje în simplificarea condițiilor de circulație pentru cetățeni, mijloace de transport, mărfuri. Dar cel mai important lucru nu este în primul rând economic, ci politic.

Din punct de vedere politic, intrarea în spațiul Schengen înseamnă că România este o țară credibilă, în care celelalte state au încredere că va fi un străjer corect al frontierelor Uniunii Europene. De asemenea, pentru noi, semnificația politică este deosebită, pentru că înseamnă mutarea frontierei reale a Uniunii Europene pe Prut, și nu la frontiera noastră de vest.

O altă semnificație politică extrem de importantă este aceea că intrarea în spațiul Schengen înseamnă un pas mare în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Ce ne împiedică accesul în spațiul Schengen? O știm toți și aș vrea s-o spun aici, în fața Parlamentului. Unele state leagă accesul în spațiul Schengen de lupta anticorupție și existența unui stat de drept robust, sigur în funcționarea sa democratică. Indiferent că noi suntem sau nu de acord cu această abordare, trebuie să acceptăm că ea există și să acționăm în consecință.

Vreau să precizez că, spre deosebire de alte perioade, acum avem un mare avantaj și este pentru prima dată când îl avem. Statele care leagă accesul României în Schengen de raportul de monitorizare pe justiție s-au pronunțat clar pe acest subiect. Al doilea avantaj este acela că avem o dată precisă, cel mai târziu decembrie 2013, când Consiliul Justiție și Afaceri Interne se va pronunța în privința Bulgariei și României.

Dincolo de a menține standardul tehnic deja atins, dincolo de menținerea bunei funcționări a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului General, a ANI, a DNA, a CSM, avem de făcut câteva lucruri care țin de decizii politice ale Guvernului, Parlamentului și Președinției.

Știu că unele din deciziile ce urmează a vă fi propuse nu reprezintă neapărat un ideal din punct de vedere a ceea ce puteți accepta. Ele reprezintă însă un set de valori pe care statele Uniunii Europene le respectă și va trebui să le respectăm și noi.

În același timp, vă propun să facem din intrarea în Schengen un obiectiv de interes național, pe care să ni-l asumăm împreună: Guvern, Parlament, Președinte.

Iată care ar fi planul de acțiune pentru a avea succes în Consiliul JAI din decembrie:

I. Desemnarea conducerii Parchetului General și a DNA în cel mai scurt timp.

II. Îndepărtarea din Guvern a miniștrilor cu dosare penale în instanță.

Eu nu acuz pe nimeni, vreau să fiu foarte clar, și orice om are dreptul la prezumția de nevinovăție. Dar pentru unele state este greu de înțeles de ce nu reușim să punem în afara Executivului un cetățean care are probleme cu justiția și să-l aducem înapoi imediat ce o instanță se pronunță în favoarea lui.

III. De asemenea, un statut al parlamentarilor care să-i așeze pe parlamentari pe picior de egalitate în fața legii, pe picior de egalitate cu orice cetățean este o altă cerință a partenerilor noștri europeni, unde statul de drept și egalitatea de șanse în fața justiției sunt sfinte.

IV. În sfârșit, implementarea, conform angajamentelor, a Codului penal și a Codului de procedură penală, speranța că intrarea în vigoare a acestor două coduri nu va fi amânată.

V. Și, nu în ultimul rând, un angajament, chiar al Parlamentului, din câte știu, acela de a avea un Cod de conduită a parlamentarilor.

Am convingerea că aceste elemente vor fi de natură a asigura eliminarea reticențelor unor state membre și ne vor netezi șansele unei decizii pozitive de intrare în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului.

Propunerea ca intrarea în Schengen până la sfârșitul anului să devină un obiectiv al nostru - al dumneavoastră, al Guvernului și al Președintelui - o întăresc și vă asigur de dorința mea fără rezerve de a avea un parteneriat care să ne ducă la succes. Avem nevoie și putem să mutăm frontiera Uniunii Europene pe Prut. Este, cred, o datorie a noastră față de români.

Aș spune că cele trei elemente pot fi elementele care, dincolo de ceea ce ne desparte - și repet cele trei elemente: stat modern și stat de drept, acces în zona euro și acces în spațiul Schengen -, sunt elemente în care nu putem avea contradicții, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalți, chiar dacă avem doctrine diferite. Cele trei elemente sunt elemente de interes pentru fiecare român și nu cred că aici încape opțiunea doctrina politică, ci doar interesul național.

Este, cred eu, în același timp, și o confirmare, o confirmare că România are un singur drum, drumul spre Vest.

România nu poate deveni ambiguă prin performanțele de la ea de acasă în ceea ce privește direcția de urmat. Aș mai face mențiunea că orice întârziere în accelerarea proceselor de integrare poate nu-mi face rău mie, domnului prim-ministru sau dumneavoastră, dar face rău românilor.

Spațiul de prosperitate nu este într-o Românie în afara zonei euro și în afara spațiului Schengen și cu un stat nemodernizat, ci spațiul de prosperitate este aici. Și, mai devreme sau mai târziu, prin aplicarea acestor trei principale direcții de integrare, cu certitudine, românii vor ajunge la prosperitate.

Aș vrea să fac o precizare, pentru că pare că unii dintre oamenii politici cred că am ezitări. Vreau să știți că, alături de Guvernul din 2009, 2010, îmi asum, fără rezerve, măsurile pe care le-am adoptat, eu sprijinindu-i politic pentru asta, și exprim regretul că acele măsuri i-au afectat atât de greu pe români. Dar, fără acele măsuri, România nu ar fi trecut rapid peste criza economică grea în care se afla. Măsurile au dus la o reechilibrare rapidă din punct de vedere macroeconomic și, deși aplicate începând cu mai 2010, ele au permis ca în 2011 România să aibă o creștere economică de 2,2%.

Vreau să știți că, în mod conștient, și eu, și Guvernul de atunci ne-am asumat costul politic. Știam că orice măsură la jumătate, fie că am fi mărit taxele, fie că am fi mărit contribuțiile, nu ne ducea decât la o întârziere a redresării țării.

Vă rămâne dumneavoastră, celor care astăzi aveți încrederea poporului - aveți o majoritate de peste 70% în Parlament -, să faceți acești ultimi pași pentru ca pe cele trei direcții - stat de drept, euro, Schengen - România să reușească să se integreze.

Eu am convingerea, în același timp, că și declarațiile au rostul lor. Vreau să vă spun un lucru care nu este de bun augur și plec de la o realitate.

Am mai avut partide mici, care, prin declarațiile liderilor lor, păreau a fi antioccidentale, anti-NATO, anti-Uniunea Europeană. Când astfel de declarații vin de la nivelul liderilor unor partide mari, ele sunt de natură a slăbi energia și voința poporului de a se vedea integrat în Uniunea Europeană. De aceea, apelul meu la dumneavoastră, liderii acestei țări - orice deputat, orice senator este un lider politic -, apelul meu la dumneavoastră este la responsabilitate în declarații, pentru că nu aveți în spate un partid de 3%, aveți 60 - 70% din voturile populației. Un discurs antieuropean, antioccidental nu face decât să ne întoarcă înapoi. România are nevoie ca poporul ei să creadă în drumul spre vest, pentru că, sincer, nici nu avem alt drum. Cine are alternativă la acest drum? De aceea, rugămintea mea este - responsabilitate, nu numai pentru că orice declarație este analizată de partenerii noștri europeni și nu aș vrea ca România să fie etichetată, foarte curând, ca fiind o țară eurosceptică. Responsabilitatea declarațiilor este esențială și pentru cei care v-au votat, dar și pentru partenerii noștri europeni.

Și, o ultimă mențiune înainte, de a-mi încheia discursul. Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să mă adresez Parlamentului României. Repet, în cele trei probleme pe care le-am enunțat astăzi, în mine puteți avea oricând un partener de nădejde.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumim, domnului președinte Traian Băsescu, pentru mesajul adresat Parlamentului României.

Domnule președinte, am să-l rog pe domnul vicepreședinte al Senatului să vă conducă.

   

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Bună ziua!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să se apropie de prezidiu.

(Are loc o consultare între liderii grupurilor parlamentare și domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților.)

Bun. Documentele pentru a continua ordinea de zi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 septembrie 2019, 4:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro