Horia Cristian
Horia Cristian
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.35/28-03-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 19-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.46 Horia Cristian - declarație politică referitoare la moțiunea simplă depusă de opoziție;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Horia Cristian:

Astăzi, în declarația mea politică, voi face referire la moțiunea simplă depusă de opoziție, în care este criticată Uniunea Social Liberală de "politică antieuropeană" și "cum poate trăi USL fără Schengen". Nu pot să nu remarc că acuzațiile aduse guvernării actuale sunt aberante și absolut deloc fundamentate.

Dacă România mai are ceva probleme care deranjează în Europa, aceste probleme nu sunt cauzate de guvernarea USL, ci de fostele guvernări PDL. Și, atenție, guvernări care au lăsat numeroase găuri negre, numeroase bombe cu ceas, pe care actualii guvernanți se străduiesc să le rezolve, probleme pe care le voi enumera în rândurile care urmează.

Așa cum se arată în textul moțiunii, România a făcut eforturi materiale și umane deosebite pentru a îndeplini criteriile tehnice necesare pentru a întruni criteriile intrării în spațiul Schengen. Dincolo de cei un miliard de euro cheltuiți în ultimii ani, România și-a restructurat poliția de frontieră și structurile Ministerului de Interne responsabile.

Este clar că decizia de amânare a intrării României în Schengen este o decizie politică. Întrebarea care se pune este aceea care sunt criteriile politice pe care România nu le îndeplinește.

S-a invocat de către Președintele României, Traian Băsescu, și susținătorii săi că raportul MCV este la originea acestor decizii.

Însă raportul MCV recunoaște progresele făcute de România, și, dacă-l citim cu atenție, vom constata că așa-zisele motive nu sunt imputabile guvernării USL.

Raportul MCV arată clar că în România a fost respectată Constituția și deciziile Curții Constituționale, după cum reiese cu claritate și din raportul Comisiei de la Veneția, raport care face referire la referendumul pentru demiterea președintelui din vara anului trecut.

Raportul MCV subliniază întârzierile în numirea conducerii Ministerului Public și a DNA, dar trebuie să subliniem faptul că Guvernul a făcut pașii necesari, conform legislației în vigoare, dar nu se poate amesteca în deciziile și procedurile de numire în Consiliul Superior al Magistraturii, care blochează procedurile de selecție în Ministerul Public.

O altă bilă neagră este recurgerea excesivă la ordonanțe de urgență și de asumări de răspundere, dar doresc să vă reamintesc că acestea au fost apanajul guvernărilor Boc.

Nu doresc să aduc în discuție recomandările din raportul MCV - cu ghilimelele de rigoare - privind raporturile care ar trebui să existe între guvern și presă, în sensul în care, într-un mod de neconceput, ar trebui să facem legi care să îngrădească drepturile mass-media de a critica oricare din instituțiile din România.

Iată deci că raportul MCV, în sine, nu este un motiv necesar și suficient pentru ca România să acceadă în comunitatea Schengen.

Pentru cei care nu-și aduc aminte, prima decizie negativă privind intrarea în spațiul Schengen a României a fost în septembrie 2011, iar motivele invocate atunci de acel insucces au fost că "s-au schimbat în timpul jocului", că "România îndeplinea criteriile tehnice și că singura discuție este de natură politică".

Este opinia Guvernului USL că România are nevoie de o schimbare de atitudine în politica externă, lucru demonstrat de activitatea ministrului de externe, Titus Corlățean, care a dus o adevărată ofensivă înaintea Consiliului JAI din martie a.c. Din păcate, însă, România are nevoie ca în politica externă să se vorbească la unison.

Traian Băsescu este numitorul comun al tuturor deciziilor negative de aderare a României la spațiul Schengen, atât în 2011, în 2012 și în 2013. În fapt, neajunsurile semnalate de raportul MCV legate de întârzierile în numirea conducerii Ministerului Public și a DNA sunt legate tot de Traian Băsescu, care a încurajat interimatul în conducerea acestuia, pe Morar, și s-a amestecat dincolo de spiritul Constituției în problemele interne ale CSM. Traian Băsescu trebuie să-și aducă aminte că este reprezentantul poporului român și că trebuie să pună interesul românilor înaintea intereselor sale personale sau ale partidului său de suflet, PDL.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 20 februarie 2020, 3:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro