Petre Petrescu
Petre Petrescu
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/05-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 26-03-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2013

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Petre Petrescu

    Declarații politice și intervenții ale deputaților: Petre Petrescu - declarație politică: -Chinurile bolnavilor de cancer din România;

Domnul Petre Petrescu:

"Chinurile bolnavilor de cancer din România"

Este binecunoscut faptul ca persoanele care suferă de cancer trebuie să depună mari eforturi pentru a-și procura medicamente, uneori de negăsit în țară, fiind nevoiți să caute tratament în străinătate.

Medicamentele de ultimă generație, mai eficiente, dar mai scumpe, sunt aproape inaccesibile, pacienții mulțumindu-se cel mult cu tratamente de generație mai veche.

În România nu doar boala ucide, ci și sistemul de sănătate, care este subfinanțat și se confruntă cu o mare lipsă de personal, din cauza unei proaste guvernări din perioada 2004 - 2012, când la putere se afla partidul domnilor Boc, Blaga, Videanu și al doamnei Elena Udrea.

Bugetul Ministerului Sănătății este de aproximativ 4,5% din produsul intern brut în 2013, comparativ cu o medie de 10% în Uniunea Europeană, ceea ce face ca sistemul de sănătate să sufere de numeroase probleme, printre acestea numărându-se și lipsa de medicamente de ultimă generație.

Conform autorităților, circa 20 de medicamente cunoscute sub denumirea de citostatice au devenit de negăsit în ultimii ani, cât timp la guvernarea acestei țări s-a aflat clica PDL-istă, în frunte cu președintele Traian Băsescu care invita tinerii, absolvenți ai facultăților din România, să plece din țară.

În ultimii ani, numeroși pacienți au fost nevoiți să cumpere medicamente din străinătate, acestea negăsindu-se în România, uneori pentru mii de euro pe lună. Consider că pentru români este o povară greu de suportat, ținând cont că salariul mediu în țară este de aproximativ 350 de euro pe lună.

Răspunzând acestei situații alarmante, noul Guvern USL, la conducerea căruia se află premierul Victor Ponta, a alocat în ianuarie 800.000 de euro pentru importurile de medicamente ce lipseau cu desăvârșire din spitalele noastre.

Dar această lipsă de medicamente, care i-a făcut pe bolnavii de cancer să treacă prin clipe grele, nu trebuie să se mai repete, fiind necesară o soluție pentru a nu-i mai aduce în situația în care trebuie să facă eforturi financiare pentru a-și procura ei înșiși medicamentele.

Din cauza pasivității guvernanților PDL din ultimii opt ani de zile, mulți dintre pacienții bolnavi de cancer care se puteau vindeca au murit; și i-aș întreba pe cei care au condus România în ultimii ani, cine ar trebui să plătească pentru aceste pierderi de vieți omenești care s-ar fi putut salva cu ajutorul medicamentelor?

În România, rata mortalității legate de cancer depășea 180 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2010, comparativ cu o medie de 166,9 cazuri în Uniunea Europeană.

O altă problemă care trebuie rezolvată pentru bolnavii de cancer sunt listele de așteptare pentru terapiile mai recente, a căror administrare este decisă de o comisie. Aproximativ 1.300 de bolnavi sunt în prezent în așteptarea unei decizii favorabile pentru a beneficia de terapii mai eficiente, dar mai costisitoare, ținând cont că în România 80% din fondurile destinate oncologiei sunt utilizate de către 10% dintre bolnavi.

Consider că trebuie îmbunătățit cât mai repede sistemul de sănătate, ca să nu ne mai aflăm în situația în care criteriul esențial pentru salvarea vieții unui om să fie unul financiar, ci unul umanitar, așa cum este normal într-o țară membră a Uniunii Europene, dar care a avut parte de o guvernare PDL-istă intre anii 2004 - 2008, guvernare care nu a știut cum să dezvolte economia țării pentru a crește veniturile la bugetul statului și a putea finanța cât mai bine sistemul medical, sigura politică a lor fiind mărirea taxelor, tăierea salariilor, a pensiilor și creșterea conturilor personale.

      Petre Petrescu - declarație politică: - România - țara sursă de persoane traficate;

Domnul Petre Petrescu:

"România - țara sursă de persoane traficate"

Numărul persoanelor traficate din țara noastră a crescut în ultimul timp foarte mult.

Traficul de persoane reprezintă o violare a drepturilor omului și o atingere adusă demnității și integrității funcției umane, o amenințare asupra securității individului, valorilor sociale și morale.

Aceasta reprezintă o infracționalitate ce afectează individul prin impactul pe care îl are asupra unuia din drepturile individuale fundamentele - libertatea individuală - societatea suportând, în același timp, influențe negative generale de amplificare a fenomenului corupției, a formelor antisociale și violenței, crearea unor mecanisme criminale care obțin profituri substanțiale din acest tip de activitate, afectând stabilitatea economică și securitate regională.

Traficul de persoane este o infracțiune gravă, dar și un abuz față de drepturile omului, de multe ori săvârșit împotriva unora dintre cei mai vulnerabili indivizi, cum ar fi copiii.

În jur de 250.000 de femei și copii din Europa de Est și fosta Uniune Sovietică sunt transportate în fiecare an către alte țări, putând ajunge chiar și în Statele Unite.

Conform datelor Poliției Române, în țara noastră, victimele sunt racolate îndeosebi din rândul fetelor și tinerilor, femei cu vârste cuprinse între 13 și 33 ani. Un sfert sunt mai mari, peste jumătate au vârste cuprinse între 18 și 23 ani.

Bărbați, femei și copii din România sunt traficați în alte state, fiind obligați să muncească sau fiind exploatați sexual. Unii sunt forțați să cerșească.

În ceea ce privește exploatarea adulților, majoritatea potențialelor victime din România sunt exploatate sexual și folosite în cazuri de servitute personală.

România este o țară-sursă, dar și o țară de tranzit pentru bărbați și femei din Moldova, Ucraina și Rusia, traficați către Italia, Spania, Germania, Elveția, Republica Cehă, Cipru, Grecia și Austria în scopuri de muncă forțată și exploatare sexuală. Minorii români sunt traficați în interiorul țării, în scopuri de exploatare sexuală și cerșetorie forțată. Totodată, femeile și fetele rrome sunt foarte vulnerabile în fața traficului de ființe umane.

Traficul de persoane este o relație de victimizare, asociată cu consecințe extrem de dure pentru victime (violențe continue din partea traficanților, care pot duce inclusiv la uciderea persoanelor traficate).

Traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile activități de criminalitate organizată de Uniunea Europeană, potrivit Europol.

Consecințele negative ale traficului se extind de la victimele directe (traume fizice și psihologice, consecințe grave asupra sănătății persoanelor, dar și diminuarea șanselor persoanelor de a duce o viață normală, datorită faptului că traficarea împiedică achiziționarea unor deprinderi necesare pentru a funcționa ca membru al societății), la comunitățile și societatea din care acestea provin și care se confruntă cu pierderea capitalului uman, cu cheltuieli crescute pentru recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor traficate.

De aceea, în calitate de parlamentar preocupat de această problemă, am considerat că e nevoie să fac această declarație, pentru că în ultimul timp traficul de persoane este din ce în ce mai avansat.

Părerea mea este că avem nevoie de un efort comun, ce privește atât clasa politică, cât și instituțiilor implicate în domeniul combaterii traficului de persoane, pentru ca acest fenomen să fie diminuat și tânăra generație să nu fie afectată de una dintre cele mai mari amenințări la adresa demnității umane.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Scandalul Schengen;

Domnul Petre Petrescu:

"Scandalul Schengen"

Motivul care mă face să vorbesc astăzi îl reprezintă discuțiile aprinse din ultima perioadă pe tema aderării României la spațiul Schengen.

Aderarea României la spațiul Schengen este un drept ce i se cuvine României, și nu un privilegiu pentru care să fie nevoie să stăm cu mâna întinsă pe la porțile Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, decizia Consiliului vizând aderarea României la spațiul Schengen se adoptă cu unanimitate, similar deciziilor anterioare privind extinderea spațiului Schengen cu noi state membre.

România îndeplinește toate condițiile impuse de Uniunea Europeană cu privire la integrarea în spațiul Schengen, fapt confirmat și de ultimul Raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare. Cu toate astea, din diverse motive, cum ar fi o apropiată campanie electorală în Germania, mai multe state din Uniunea Europeană amână încă o dată aderarea României la spațiul Schengen.

Declarațiile ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, și ale primului-ministru Victor Ponta, cum că în cazul unei noi amânări a aderării la spațiul Schengen România nu va mai considera o prioritate acest obiectiv, au fost foarte contestate în ultima vreme. Culmea este că cele mai multe contestații vin din partea președintelui Traian Băsescu și a parlamentarilor PDL, care se pare că au uitat că în ultimii opt ani ei au fost cei care au condus România.

Nu îmi amintesc ca în perioada Guvernării Boc să îl fi auzit pe Traian Băsescu spunând că "România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen", nici pe Emil Boc, nici pe Vasile Blaga, nici pe Elena Udrea și nici pe Adriean Videanu. Păreau mai interesați să-și sporească averile decât să rezolve problema spațiului Schengen.

Acum, probabil având mai mult timp liber, nemaiavând ministere și bani publici pe mână, au uitat cine este de vină pentru situația în care suntem și s-au apucat să facă moțiuni împotriva Guvernului.

Părerea mea este că atitudinea primului-ministru și a ministrului afacerilor externe față de această amânare a deciziei de integrare este o atitudine extrem de demnă și foarte corectă.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Investițiile străine - motorul dezvoltării României în următorii ani;

Domnul Petre Petrescu:

"Investițiile străine - motorul dezvoltării României în următorii ani"

Mă adresez dumneavoastră pentru a vă face cunoscută o problemă gravă în România, și anume plecarea a tot mai mulți investitori străini de pe piața românească. În ultimii ani, investițiile străine au fost în cădere liberă, ajungând în 2011 la 1,8 miliarde de euro. Criza din Europa și tensiunile politice interne au determinat și în 2012 continuarea trendului de scădere a investițiilor străine, până la 1,6 miliarde de euro, minimul ultimilor zece ani. În ultimii 5 ani mai multe companii multinaționale cu filiale sau fabrici în țara noastră au ales să plece din România. Printre aceste companii se numără Kraft Foods, Nokia, Colgate Palmolive, Nestle, Eureko și Coca-Cola care au închis trei fabrici din România (Iași, București, Oradea). Numărul investitorilor străini care pleacă se mărește, în timp ce proiectele noi sunt extrem de rare.

Una dintre cele mai bune metode prin care orice guvern poate contribui în mod sustenabil la creșterea economică este stimularea investițiilor prin toate mijloacele de care se dispune. Investițiile străine directe aduc o contribuție esențială la creșterea economică. Acestea creează locuri de muncă, optimizează alocarea resurselor, permit transferul de tehnologie, stimulează comerțul și ajută la reducerea ratei șomajului. Există o corelare evidentă între ponderea investițiilor în PIB și evoluția ratei șomajului - când investițiile cresc, rata șomajului scade, iar când investițiile scad, rata șomajului crește. Spre exemplu, în perioada 1999-2007, ponderea investițiilor în PIB a crescut de la 20% la 34%, iar rata șomajului a scăzut de la 11,8%, la doar 4%. În perioada 2008-2011, pe fondul crizei economice, formarea brută de capital fix a scăzut ca pondere în PIB, iar rata șomajului a crescut. Practic, investiții mai mari înseamnă mai puțini șomeri, mai multe locuri de muncă bine plătite și încasări bugetare mai mari, încasări care să susțină cheltuielile Guvernului cu pensiile și ajutoarele sociale.

Companiile cu capital străin au doar 24% din numărul de salariați din economie, dar realizează aproximativ 40% din cifra de afaceri totală, precum și din PIB. Firmele cu capital străin au avut circa 919.000 de salariați, adică circa un sfert din totalul de 3,8 milioane de salariați, și au realizat o cifră de afaceri de aproape 97 miliarde de euro în anul 2011, în timp ce la nivelul întregii economii cifra de afaceri a fost de 237,4 miliarde de. euro, potrivit statisticilor BNR.

Cifra de afaceri pe salariat la firmele străine a depășit în 2011 nivelul de 100.000 euro/persoană, fiind aproape dublă față de nivelul indicatorului pe total economie. Totodată, productivitatea muncii trecea în 2011 la companiile străine de 21.000 euro/persoană, față de 13.000 euro/persoană pe total economie. La nivelul întregii economii, companiile străine au avut o pondere de 71,4% din exporturile României și 62,6% din importuri.

Cum putem spori aceste investiții? Mediul de afaceri din România are nevoie de libertate economică și fiscalitate prietenoasă pentru investitorii străini, crearea unui cadru favorabil mediului economic, prin promovarea unor condiții prielnice pentru atragerea investitorilor străini, cum ar fi: un tratament corect, echitabil și nediscriminatoriu; protecție față de exproprierile ilegale; recursul direct la arbitrajul internațional, precum și transformarea României într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Mult circ și puțină pâine la Congresul PDL;

Domnul Petre Petrescu:

"Mult circ și puțină pâine la Congresul PDL"

Membrii PDL s-au reunit, sâmbătă 23 martie 2013, la Convenția Națională Extraordinară a partidului, pentru a-și alege președintele.

Confruntarea acerbă între tabăra lui Vasile Blaga, președintele în exercițiu al PDL, și Elena Udrea, aspirantă la funcția de lider, sprijinită de Traian Băsescu, a avut un deznodământ previzibil. Vasile Blaga a fost reconfirmat în fruntea partidului cu 2344 voturi, pe când contracandidata sa, Elena Udrea, a primit doar 2014. Nici măcar prezența șefului statului, care, printr-un discurs plin de subînțelesuri, a încercat să încline balanța către favorita dânsului, nu a reușit să înfăptuiască miracolul pe care îl aștepta Elena Udrea și aplaudacii lui Băsescu.

La aflarea rezultatelor, tabăra Elenei Udrea a început să acuze de fraudă și să ceară renumărarea voturilor. Elena Udrea a contestat rezultatul, susținând că au fost mai multe voturi decât delegați anunțați inițial. Un reprezentant al echipei lui Udrea a urcat pe scenă pentru a anunța oficial contestarea rezultatelor, moment întâmpinat cu huiduieli de întreaga sală. "Rușine!", s-a scandat câteva zeci de secunde.

S-a anunțat, de asemenea, că rezultatele citite nu au relevanță, pentru că Elena Udrea nu a semnat și nu va semna procesul-verbal al rezultatelor până la soluționarea contestației pe care a depus-o. Contestația Elenei Udrea a fost respinsă, spre disperarea susținătorilor ei și a pionilor lui Băsescu. Peste tot se auzeau acuze de genul: "Hoții!", "Fraudă!" "Rușine!" și "Trădare!".

Marele înfrânt al Convenției PDL a fost, incontestabil, Traian Băsescu. Acesta, dezamăgit de rezultatul votării, a postat pe Facebook un mesaj video în care își lua adio de la PDL, un partid pe care nu îl mai poate controla. Mesajul a fost tipic pentru Traian Băsescu, care s-a dezlegat de PDL într-o manieră absolut halucinantă pentru un președinte de țară. Băsescu își lua la ora 21 adio de la partidul despre care declarase la ora 11 că a salvat România.

Așa cum ne-au învățat în cei opt ani cât au guvernat țara, PDL-știi se pricep foarte bine să facă circ. Excluși de la conducerea PDL, oamenii lui Băsescu nu mai au altceva de făcut decât să își facă coada colac și să încerce să revină în fața populației sub un alt nume, o altă culoare, dar cu aceleași moravuri.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 16:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro