Petre Petrescu
Petre Petrescu
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Petre Petrescu

    Declarații politice și intervenții ale deputaților: Petre Petrescu - declarație politică: - Mișcarea Populară - plasa de siguranță a președintelui-jucător;

Domnul Petre Petrescu:

"Mișcarea Populară - plasa de siguranța a președintelui-jucător"

Ideea înființării, lansării și funcționării Mișcării Populare nu este nici nouă și nici originală. Majoritatea președinților din țările în care funcția are atribuții executive au continuat să activeze și după încetarea mandatului, fie în medii de consultanță politică, fie în medii universitare, prin intermediul unor fundații său ONG-uri.

După ce ani de zile a fost bătaia de joc a președintelui-jucător, Vasile Blaga s-a răzbunat pe Băsescu, luându-i cea mai dragă jucărie, controlul asupra partidului din care provine. Speriat de pierderea "mesei la care să se așeze" după terminarea mandatului de președinte, Traian Băsescu a dat imediat drumul Operațiunii "Mișcarea Populară", un vis drag, încă de pe vremea când Emil Boc era încă premier.

Fundația Mișcarea Populară inițiată de Traian Băsescu pentru a deveni noul său "vehicul politic" este generată instituțional de niște consilieri prezidențiali și se pretinde un fel de reînviere a unei drepte românești.

Graba să de a declanșa procesul constituirii și lansării Mișcării Populare încă din timpul mandatului (și nu după finalizarea acestuia, așa cum se vehicula) este, de asemenea, ușor explicabilă prin faptul ca Traian Băsescu a eșuat vizibil în a reforma radical partidul pe care s-a sprijinit în bătăliile politice din carieră, Partidul Democrat Liberal. Un alt motiv de grabă îl reprezintă necesitatea de a valorifica la maximum capitalul de imagine de care dispune, prin resursele materiale pe care le poate mobiliza din funcția pe care o ocupă, cât și prin resursele umane pe care încă le poate mobiliza.

Părerea mea este că Fundația "Mișcarea Populară" este încercarea disperată a președintelui Băsescu de a avea un plan de rezervă. Lupta Blaga-Băsescu nu este altceva decât o operațiune uriașă de valorizare a umbrei PDL-iste. Traian Băsescu are două șanse de a accede la puterea pierdută, prin calul troian PDL-ist sau prin noua mișcare.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Sprijinul financiar pentru biserică reprezintă o recunoaștere a contribuției ei la viața societății românești;

Domnul Petre Petrescu:

"Sprijinul financiar pentru biserică reprezintă o recunoaștere a contribuției ei la viața societății românești"

De multă vreme se desfășoară la nivel național acțiunii de defăimare a tradiției și credinței creștin ortodoxe, în special a reprezentanților și conducătorilor Bisericii Ortodoxe Române, prin afirmații răutăcioase și neadevărate, cu scopul vădit de a denigra și a influența negativ enoriașii ortodocși, având ca scop final scăderea credibilității slujitorilor ei, precum și scăderea încrederii populației în instituția Bisericii Ortodoxe.

Am constatat că și în ultimele săptămâni au apărut în mass-media diverse știri și dezbateri referitoare la finanțarea cultelor din România de la bugetul de stat, mai precis, discuții despre o inițiativă legislativă care să vizeze o altă formă de finanțare a cultelor din România, respectiv cea a modelului german, ce nu se încadrează în contextul realității din România.

Biserica Ortodoxă Română de-a lungul istoriei a primit sprijinul și respectul cuvenit de la conducătorii țărilor române, majoritatea lăsându-și amprenta prin contribuția spirituală și financiară adusă acesteia. Numeroși voievozi și conducători ai țărilor române au construit și sprijinit necondiționat lăcașurile de cult, precum și pe slujitorii acestora.

Încă din vechime a existat obiceiul ca domnitorii și boierii înstăriți să facă donații de seamă bisericilor și mănăstirilor ctitorite. În rândul acestor donații, pe lângă obiecte de cult și bunuri mobile, se aflau aproape întotdeauna și bunuri imobile, precum: sate, moșii, lacuri, râuri, păduri etc. Astfel, în timp, unele mănăstiri și biserici de mir au ajuns să posede averi însemnate, ajungând astfel ca în secolul al XlX-lea să dețină aproximativ un sfert din suprafața Țării Românești și Moldovei.

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul noului stat înființat în 1959 și Guvernul condus de Mihail Kogălniceanu au hotărât mai multe reforme printre care și "secularizarea averilor mănăstirești adoptată și publicată în ziua de 17/29 decembrie 1863, prin care au fost confiscate toate proprietățile bisericești. Art. 1 al Legii preciza: "Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului."

Astfel, mănăstirile au început sa trăiască în mizerie, din cauza sumelor bugetare ridicole și neînsemnate, în Țara Românească multe mănăstiri și schituri fiind transformate în închisori, ospicii etc.

Statul român, constatând că Biserica nu mai putea să asigure salariile preoților și să întrețină bisericile și celelalte imobile bisericești, a adoptat Legea clerului de mir și a seminariilor, care prevedea salarizarea preoților de la bugetul de stat, și Legea pentru reglementarea proprietăților rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ. Aceste suprafețe agricole asigurau însă venituri modeste, doar 2% dintre parohiile ortodoxe ardelene și 3% dintre cele din Regat se puteau întreține integral din mijloace proprii. În același timp, și alte cheltuieli ale Bisericii (reparații, construcții) au fost preluate de către statul român, ca o compensație materială pentru proprietățile preluate.

Acest sprijin a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist, tocmai datorită obligației asumate de către stat în 1863.

Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte reprezintă o recunoaștere a contribuției cultelor la viața societății românești. Potrivit Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, "Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum și rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte biserici și culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății românești." - art. 7 alin. (1) și (2).

Preoții ortodocși, deși reprezintă Biserica majoritară din România, primesc doar jumătate din salariu de la stat, iar pentru majoritatea dintre aceștia retribuția bugetară se cifrează în jurul salariului minim pe economie. Cealaltă jumătate de salariu trebuie asigurată de credincioșii din parohie, în condițiile în care multe parohii ortodoxe, in special cele din zona rurală, au un număr redus de familii, din care multe sunt îmbătrânite și nu dispun de resursele financiare necesare pentru a asigura finanțarea cheltuielilor salariale ale unităților bisericești și cele pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult (încălzirea unităților de cult în anotimpul rece, plata facturilor la curent electric, apă etc.), pentru lucrări de construcție sau de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult, pentru învățământ, pentru furnizarea în nume propriu și/sau în parteneriat de servicii sociale acreditate, în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase.

Pentru a le asigura un statut demn și un trai decent, evitând astfel mila credincioșilor din parohie, ar trebui ca preoții să fie salarizați integral de stat, ținând cont că celelalte culte sunt sprijinite substanțial sub aspect financiar din străinătate, ajutându-le astfel să facă numeroase acțiuni de prozelitism religios door to door, generând o discriminare tot mai vizibilă a Bisericii Ortodoxe Române majoritare, care începe să se simtă neglijată și marginalizată, deși de aproape două decenii Biserica Creștin Ortodoxă se situează pe primul loc în încrederea populației.

Biserica Ortodoxă Română din finanțează venituri proprii opera social-filantropică și cultural-educațională ce se desfășoară în beneficiul unor categorii defavorizate ale societății. În pofida crizei economice, lucrarea socială a cunoscut anual o ușoară creștere, activitate desfășurata prin intermediul celor 679 de instituții sociale și 767 de proiecte și programe sociale, conform datelor Patriarhiei Romane.

În Colegiul nr.5 Filiași, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am avut mai multe întâlniri cu preoții creștin ortodocși care și-au manifestat îngrijorarea față de noile propuneri ale unor membrii ai Alianței USL și anume: tăierea ajutorului financiar pentru Biserică și un alt proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între heterosexuali și între persoanele de același sex, care aduc atingere bunăstării spirituale și morale a creștinilor ortodocși.

În aceste vremuri tulburi, în care probleme sociale tot mai numeroase frământă întreaga societate, a considera ca făcând parte din sfera normalului fapte precum parteneriatul civil între heterosexuali și între persoanele de același sex, înseamnă a fi făcuți martori la degradarea demnității umane, trasându-se astfel coordonatele unei noi civilizații, în contrast evident cu modelul tradițional creștin.

Într-o țară care se declară creștină (aproape 87% din locuitorii României s-au declarat creștini ortodocși la ultimul recensământ al populației), ar trebui promovate valorile creștine și descurajate orice încercări de instigare a unor practici contrare acestora.

Pot afirma că aceste propuneri făcute de un deputat din rândul alianței noastre care nu are susținerea primului-ministru Victor Ponta, președinte al Partidului Social Democrat, și nici a întregii alianțe USL, sunt un atac nu numai la valorile morale ale creștinismului, ci la valorile societății umane în ansamblul ei, societate care are la baza existenței sale instituția familiei.

De aceea, cu deosebit respect fata de colegul nostru Remus Cernea, mă alătur Bisericii Ortodoxe Romane din care fac parte, ierarhilor, preoților, monarhilor și credincioșilor ei, precum și credincioșilor din Colegiul nr.5 Filiași, pe care îi reprezint, și adresez rugămintea întregului Parlament să luăm atitudine și să respingem cu toată fermitatea aceste propuneri, dacă vreodată vor intra pe ordinea de zi.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 16:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro