Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 17, 2013
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.167/24-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2013 > 17-12-2013 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 17, 2013

25. Alocuțiuni dedicate împlinirii a 24 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

   

După pauză

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnilor colegi,

Ați primit ordinea de zi.

Vă rog frumos să luați loc în bănci, să începem votul final.

Dragi colegi,

O să vă rog frumos să avem o mică dezbatere despre evenimentele din 1989, din decembrie, așa cum am aprobat la Biroul permanent, cu răbdare și cu înțelegere, și o să rog fiecare grup parlamentar să ia cuvântul 3 minute.

O să-l rog pe președintele comisiei să fie pregătit, domnul Sefer, pentru că va lua și Domnia Sa cuvântul, și cu acceptul dumneavoastră, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaților, să spună câteva cuvinte înainte.

Fiecare grup parlamentar, 3 minute.

Vă rog frumos să vă pregătiți, dacă doriți să luați cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Frustrarea rămâne undeva ascunsă, într-un colțișor al sufletului fiecăruia dintre noi, chiar dacă timpul încearcă și nu reușește să vindece răni adânci și să treacă, încet-încet, în uitare fapte care nu trebuie uitate.

De la fatidica zi de 17 decembrie 1989, astăzi se împlinesc 24 de ani.

În această zi, începând cu Apro Gigi și terminând cu Zăbulică Constantin, în Timișoara au fost omorâți 59 de oameni și câteva sute au fost răniți de arme de foc.

Astăzi, când în Timișoara este zi de doliu, vă rog să fiți de acord să păstrăm un moment de reculegere în memoria morților Timișoarei și a tuturor morților Revoluției Române.

(Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

În privința discursului meu, vă rog să-mi dați voie să vorbesc în același mod în care instituțiile fundamentale ale statului român tratează Revoluția, revoluționarii și idealurile de atunci.

(Urmează un moment de tăcere.)

Vă mulțumesc pentru atenție. Sper ca mesajul Timișoarei să fie altul, la anul, când va fi un sfert de veac de la Revoluția Română. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Sefer, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian-George Sefer:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră în dublă calitate, de deputat al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, și de președinte al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989.

Astăzi, Parlamentul României marchează 24 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989.

Din păcate, în ultimii ani, doar apropierea acestei date ne face să ne amintim de acele momente însângerate, de oamenii și de idealurile pentru care am luptat.

Avem datoria morală să nu uităm sacrificiul celor care au luptat pentru victoria Revoluției Române.

Avem datoria morală să nu uităm de acei oameni care prin curajul lor ne-au redat istoria, libertatea și ființa națională.

Astăzi, când cei mai tineri nu au trăit sub teroarea regimului comunist, astăzi, când timpul și uitarea ne-au făcut să spunem "Nici nu era așa de rău!" astăzi, când respectarea drepturilor omului ni se pare ceva firesc, astăzi, când libertatea de opinie e ceva natural, tindem să uităm cu ce sacrificiu s-a obținut toate acestea și ce apăsătoare era opresiunea regimului totalitar.

Gândul meu este alături de cei care, în decembrie 1989, s-au adunat în stradă, cu mâinile goale, fără să fie chemați sau organizați, alături de cei care au avut un singur țel: libertate sau moarte.

Gândul meu de astăzi se îndreaptă către acei tineri și bătrâni, acei bărbați și femei care, începând cu 16 decembrie, în Timișoara, au aprins scânteia Revoluției: "Astăzi în Timișoara, mâine în toată țara!"

Gândul meu este alături de cei care au preluat această scânteie și au dus-o în Lugoj și în celelalte orașe-martir, făcând posibil ca eu să vorbesc acum liber în fața dumneavoastră.

Azi, revoluționarii, cei care nu au cerut nimic pentru ei, cei care au riscat totul în decembrie 1989, sunt catalogați drept impostori și oameni neproductivi ai societății.

Sper că anul următor, anul în care noi și întreaga Europă vom celebra 25 de ani de la căderea comunismului, să ne aducă puterea de a regăsi recunoștința și gratitudinea față de cei care au luptat și s-au sacrificat pentru democrație.

Cred că anul în care se vor împlini 25 de ani de la căderea comunismului în Europa de Est va fi anul în care vom reuși să restabilim demnitatea luptătorilor care s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta împotriva comunismului.

Cred că va fi anul în care vom șterge pata aruncată pe obrazul celor care au luptat și s-au sacrificat pentru libertate.

Stimați colegi, nu putem tăia o pădure întreagă pentru niște crengi uscate.

Sunt conștient că noi, cei implicați direct în procesul legislativ, trebuie să lămurim multe dintre aspectele mișcării revoluționare, dar totodată trebuie să fim conștienți că este datoria și obligația noastră să restabilim onoarea revoluției și revoluționarilor.

Ei sunt cei care în decembrie ’89 ne-au dat puterea nouă, politicienilor, și tot noi, politicienii, suntem cei care am stabilit că țara le datorează recunoștință.

Tot noi suntem cei care trebuie să eliminăm impostorii din rândul revoluționarilor, nu ei. Ei și-au îndeplinit datoria în stradă, în decembrie 1989. Ei nu au cerut decât libertate și democrație. Drepturile acordate prin Legea nr.341/2004 au fost acordate în semn de recunoștință, din inițiativa noastră, a reprezentanților cetățenilor în Palatul Parlamentului. Sunt drepturi câștigate prin curajul și sacrificiul lor.

Nu putem ca într-un an să fim recunoscători și în altul, nu.

Sunt de acord că trebuie eliminați impostorii, dar existența unui număr, mai mic sau mai mare, de persoane care au obținut prin fraudă sau nemeritat aceste titluri nu justifică includerea în categoria profitorilor a tuturor revoluționarilor.

În calitate de președinte al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, îmi exprim întreaga disponibilitate pentru găsirea de soluții pentru reacordarea drepturilor suspendate pentru luptătorii remarcați prin fapte deosebite.

Idealurile și valorile promovate de Revoluția Română din Decembrie 1989 să ne călăuzească în deciziile pe care trebuie să le luăm în interesul românilor.

Acum 24 de ani, oamenii erau în stradă. Și astăzi, oamenii sunt în stradă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt.

Domnul deputat Firczak, Grupul minorităților naționale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Revoluția Română din Decembrie 1989 reprezintă în istoria contemporană a țării noastre și chiar a întregului continent o piatră de hotar, ca să fac o referire la o expresie celebră, să o parafrazez, cea a istoricului, a marelui istoric român Nicolae Iorga.

În 1989, s-a validat o nouă structură geopolitică, consacrându-se posibilitatea dezvoltării economiei de piață și a democrației, ca forme esențiale ale evoluției societății românești.

Programul Revoluției Române din Decembrie 1989 a răspuns dezideratelor formulate de interesul național.

Ar fi deosebit de frumos și util ca astăzi acele elemente care ne-au unit atunci să fie din nou modul nostru de existență, solidaritatea să fie crezul nostru, al tuturor, spre binele patriei comune, România.

Onorată asistență,

Grupul parlamentar al minorităților naționale, căruia îi mulțumesc, pentru că m-a împuternicit să vorbesc de la această înaltă tribună, este conștient că Revoluția Română din Decembrie 1989 a deschis calea democrației, a afirmării tradiției, culturii și limbii, pentru cele 20 de minorități naționale reprezentate în Parlamentul României.

Sigur că acest început a fost făcut prin declarația de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1989, și permiteți-mi să vă spun că în această... 1918, îmi cer scuze, și permiteți-mi să amintesc faptul că în această declarație, printre celelalte minorități eliberate din Imperiul dualist, sunt menționați și rutenii.

De aceea, noi, minoritățile, ne manifestăm recunoștința față de eroii ei, care și-au dat viața pentru triumful democrației în țara noastră, față de poporul român și instituțiile statului care sprijină afirmarea identității, culturii și tradițiilor noastre.

În același timp, permiteți-mi să îmi exprim regretul și mâhnirea că din 2007 încoace este pentru prima dată că nu se organizează o sesiune solemnă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată aniversării Revoluției Române din Decembrie 1989 și comemorării eroilor martiri.

Sper ca la anul, când se împlinesc 25 de ani de la acest eveniment, să putem marca cu mai multă solemnitate acest eveniment și să ne manifestăm recunoștința față de eroii martiri ai României.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Petre Roman, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petre Roman:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că momentul aniversar din Parlamentul României, de astăzi, este dedicat Revoluției Române, și nu unor evenimente din decembrie 1989, cum am auzit mai devreme, măcar și pentru faptul că în chiar textul Constituției României este precizată această recunoștință definitivă a poporului român pentru Revoluția Română.

Revoluția Română a fost ultima a anului 1989, anul revoluțiilor europene care au readus libertatea popoarelor aflate până atunci de partea greșită a istoriei, de partea regimului sovietic, care în România era regimul ceaușist.

În momentul în care Revoluția Română a izbândit, aș vrea să vă spun și cu acest prilej, România a fost în întreaga lume, în Europa, în Statele Unite, în America Latină, în lumea arabă, a fost un simbol.

Pentru România s-au născut pasiuni atunci.

Din păcate, foarte repede, noi, în interiorul nostru, am mânjit Revoluția Română cu pasiuni meschine, care au făcut ca astăzi Revoluția Română să nu mai fie nici pe departe ceea ce a fost ea de fapt, lucrul de care să ne mândrim noi, copiii noștri, nepoții noștri, pentru totdeauna.

Anul viitor se vor împlini 25 de ani de la revoluțiile europene, în care Revoluția Română a fost, din păcate, singura care nu a putut să izbândească decât prin sacrificiu, prin sânge, dar și datorită unui elan popular neegalat, neegalat în istoria revoluțiilor europene.

De aceea, aș propune, de acum pentru anul viitor, rog pe toți cei care gândesc că Revoluția Română trebuie așezată acolo unde ea, de fapt, merită să fie, să ne gândim la un program care să readucă în memoria Europei și a lumii ceea ce a fost, de fapt, Revoluția Română. Să ne putem din nou mândri cu ea, să ne putem din nou arăta de ceea ce am fost capabili, de ceea ce suntem. Prea multe lucruri s-au degradat, în raport cu imaginea României în lume; prea multe lucruri ne dor astăzi, când mergem în străinătate și vedem cum se vorbește despre români sau cum sunt tratați compatrioții noștri. Ne-am cucerit libertatea în decembrie 1989 ca să fim cu fruntea sus. Și, atunci, aniversarea Revoluției Române este un prilej pentru aceasta.

Nu pot să închei această intervenție fără ceea ce mi se pare a fi cel mai important, cea mai importantă lecție, învățământul cel mai important pe care l-am resimțit și pe care-l am în memorie și în sufletul meu în legătură cu Revoluția Română.

În momentul când noi, cei de la baricadă, în noaptea zilei de 21 spre 22 decembrie, mai rămăsesem 81, după cum ne-am numărat apoi, în momentul când s-a tras asupra noastră și 39 din cei 81 au fost masacrați, au fost asasinați, cine și-ar fi imaginat, în momentul acela, când 39 din 81 au fost uciși, cine și-ar fi imaginat că peste 15 ore, întregul eșafodaj al regimului Ceaușescu va dispărea, se va prăbuși? Nimeni. Și, totuși, așa a fost.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Ați ridicat și dumneavoastră mâna?

Domnule deputat, dați-i voie colegului de la PDL. Vă rog frumos. Sunteți mai tolerant dumneavoastră.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Ați ridicat mâna și nu pot să vă refuz această dorință pe care o aveți. După care domnul deputat Borbély László și o să-l rog pe domnul Duvăz să fie la final.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Costică Canacheu:

E firesc să fie așa, să vorbiți ultimii. Aveți astăzi cea mai mare responsabilitate vizavi de statul român și de cetățenii lui și din perspectivă istorică.

Nu cred că o să am vreodată o emoție mai mare în spațiul public decât aceea legată de evenimentele din 1989. Și acum îmi tremură sufletul și mi-e frică. Am văzut moartea și gloanțele, atunci și numai atunci.

Să dea Dumnezeu ca cei care au pierit să fie de-a dreapta lui, printre cei drepți și să ne dea nouă înțelepciune ca pe cei care au rămas după cei care au pierit să-i cinstim așa cum se cuvine și pe cei care au rămas cu sechele după evenimentele de atunci să-i cinstim și să-i ajutăm așa cum se cuvine.

În rest, revoluția nu are revoluționari. Are cetățeni ai fostei Republici Socialiste România care, așa cum toate popoarele europene din lagărul socialist s-au ridicat, s-au ridicat și ei și au devenit cetățeni ai României libere. România liberă nu le datorează nimic, pentru că o țară, nu?, doar așteaptă de la fiii ei, nu întoarce fiilor ei decât ceea ce fiii ei îi dau. Acei cetățeni români ai Republicii Socialiste România erau, unii dintre ei, chiar aceia care la 6 martie 1945 începuseră procesul de întunecare al României, erau chiar aceia care, la 30 decembrie 1947 îl forțau pe rege să abdice, care în 1948 adunau bunurile cetățenilor în proprietatea tuturor, care în 1950 luau casele proprietarilor români și le ascundeau, fie pentru comisarii ruși, fie pentru noii potentați ai regimului și toate celelalte pe care le știți, mai ales închisorile. Erau acei oameni prezenți fizic, ei sau urmașii lor, și, iată, și ei intrau în România liberă. Unii, foarte puțini, s-au căit. Cei mai mulți dintre ei au pus la cale ce a urmat după 1990.

Ce a urmat după 1990? Preluarea puterii de către același sistem de stat, securisto-administrativo-economic și, până în 1996, secătuirea României de ultimele ei resurse. Asta s-a întâmplat după evenimentele din 1990. De-abia în 2005 s-au putut lua dosarele de la Securitate, de-abia în 2005 s-au putut lua dosarele de la Securitate și nici acum, și nici acum Arhiva SIPA nu este cercetată de cei care au învins la Revoluția din 1989.

Iată de ce, iată de ce suntem încă datori față de obiectivele pe care Revoluția de la 1989 le-a propus societății noastre, românilor și României. Suntem încă datori.

După toate cele ce le-am spus, spun că sunt optimist și că România și cetățenii ei vor reuși să se înscrie într-un parcurs al adevăratei democrații, al libertății și al prosperității.

De aceea spun: Trăiască România, trăiască cetățenii ei în libertate, demnitate și sper în viitoare prosperitate! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat László Borbély. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Borbély László:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Au trecut 24 de ani de la Revoluția din 1989. Trebuie să ne punem întrebarea: ce am dorit atunci, când unii dintre noi au fost în stradă, alții au auzit de la părinți ce s-a întâmplat atunci. Trebuie să ne punem întrebarea: ce dorim după 24 de ani? Am dat cel mai mare tribut revoluției dintre toate țările din această zonă a Europei; dintre toate dictaturile comuniste, a fost cea mai cruntă dictatură.

Se spune că eroismul, moartea nu are naționalitate. Așa este! La Târgu-Mureș au murit, în ziua de 21, șase tineri, români și maghiari. După trei luni de zile, deși am spus atunci "Suntem frați, nu ne dezbinați!", am avut un martie însângerat în Târgu-Mureș, după trei luni de zile. Au urmat mineriadele și suntem aici după 24 de ani.

Este ironia soartei că în chiar zilele acestea se decide dacă se retrage un ordin dat unui om, care, putem să fim de acord cu părerile lui sau nu, dar de la care a pornit Revoluția din 1989. Este vorba despre pastorul László Tökés. Putem fi de acord sau nu cu părerile dânsului și știți care sunt pozițiile noastre în foarte multe dispute pe care le-am avut cu dânsul. Dar să ne punem întrebarea: oare ce vom face în continuare dacă vom merge pe acest drum? Haideți să ne punem întrebarea noi, toți cetățenii din această țară: ce am dorit atunci, în zilele acelea, ce s-a înfăptuit sau nu, să fim mai toleranți, mai buni, mai receptivi, cu mai multă empatie unii față de alții și să avem curajul și să avem decența să putem să ne comemorăm eroii și să mergem mai departe cu fruntea sus.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Și aici se închid dezbaterile, ca să putem să avem și votul final de astăzi.

Încep senatorii în sală. Domnule Cezar, doriți și dumneavoastră, da? Aveți un minut după aceea, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

1989 a însemnat prăbușirea unui sistem care a dominat jumătate de Europă și multe alte țări în lumea asta, un sistem care a fost o experiență neagră pentru popoare întregi. Din păcate, România a trebuit să iasă printre ultimele din acest sistem și n-a putut ieși decât cu jertfă de sânge.

Vreau să mulțumesc, începând cu cei care au încercat să manifeste din 14 decembrie la Iași și care au fost arestați în Iași, de care se vorbește destul de puțin și destul de rar, să mulțumesc Timișoarei care, de fapt, a dat drumul și încredere și curaj și toată motivația tuturor celor care au manifestat în marile orașe și în special în București.

Ca unul care am fost din data de 21 în stradă, vreau să mulțumesc tuturor românilor pentru această săptămână care a luminat și a deschis România către libertate.

Vreau să-mi exprim, cu această ocazie, gândul că ceea ce am câștigat, ieșind dintr-un sistem închis, dintr-o închisoare comună a țărilor comuniste, ceea ce am câștigat eliberându-ne și ducându-ne către democrație, să nu fie prea ușor pierdut în încercările pe care le-am parcurs cu toții, mai ales în ultimul deceniu.

Ne-am apucat prea repede și prea des să facem, inclusiv din subiectul Revoluției Române o dispută politică internă. Nu cred că martirii noștri sunt mândri că încercăm să facem asta. Sunt convins că sângele vărsat în București și Timișoara, în Sibiu și Cluj și în alte orașe mari, în Brăila, este încrederea pe care trebuie să o avem că la anu’, când împlinim 25 de ani de la Revoluția Română și 100 de ani de la Consiliul de Coroană, când România a hotărât să întregească națiunea română, să ne dezmeticim și să îndreptăm drumul nostru către o democrație, din care, parcă în fiecare zi, pierdem din ea câte puțin.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru ceea ce discutăm acum, da? Vă rog frumos. Aveți un minut.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este foarte important să ne exprimăm deplinul respect față de victimele din Revoluția Română din 1989. În același timp, să fim conștienți că o societate totalitară nu angajează un dialog cu cetățenii ei. De aceea, tensiunile se acumulează și răbufnesc prin revoluții care duc, de regulă, la înlăturarea unor astfel de regimuri.

Cred, însă, că, pe lângă respectul pe care trebuie să-l acordăm celor care au avut curajul să iasă în stradă în decembrie 1989, pe lângă acest respect, așadar, trebuie să dovedim și un respect pentru cetățenii de astăzi, să cultivăm dialogul, pentru că forța democrației depinde de dialog.

Și astăzi sunt oameni care protestează pentru diverse cauze. Este important ca instituțiile democratice ale țării să vină în întâmpinarea acestor doleanțe, să încerce să detensioneze situațiile care, iată, duc uneori la conflict. Doar așa vom putea dubla cu adevărat respectul față de eroii din decembrie, printr-o atitudine democratică, în măsură să ridice societatea noastră la standardele unei democrații mature.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 28 janvier 2020, 9:51
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro