Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.46/18-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 08-04-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 9,15

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Propun să începem, spre bucuria domnului Tinel, cu care m-am înțeles la lift. V-am anunțat de aseară că o să începem la ora 9 astăzi, cu scuzele de rigoare.

 
Video in format Flash/IOS Dorin Silviu Petrea - comentariu prilejuit de Ziua Mondială a Sănătății;

Are cuvântul domnul Dorin Silviu Petrea, dacă este.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dorin Silviu Petrea:

Ieri a fost Ziua Mondială a Sănătății, sărbătoare care surprinde România încă pe locuri fruntașe în ceea ce privește decesele cauzate de boli cardiovasculare, numărul de bolnavi de TBC sau de supraponderali.

În fiecare zi vedem, auzim sau chiar ne lovim de problemele sistemului de sănătate. Tot mai mulți români se întreabă care e normalitatea acestui sistem, ce principii trebuie reafirmate sau ce strategii trebuie implementate. Solidaritatea, profesionalismul, responsabilitatea, relația cu cetățeanul, toate acestea sunt elemente practice pe care Guvernul României încearcă cu realism și cu bună-credință să le definească și să le facă funcționale.

Nu este suficient să ne dorim schimbări majore în sistem. Ministerul Sănătății caută mereu să identifice finanțare, reanalizează legislația în domeniu și urmărește armonizarea acesteia cu directivele europene. Cel mai important este însă ca sistemul de sănătate să fie reorientat către pacient, pentru că actul medical nu este despre serviciile medicale, ci despre oameni. Semnalarea problemelor apărute în sistem este dovada că tot mai mulți români înțeleg faptul că neregulile trebuie combătute și sancționate, nu tolerate.

Performanța sistemului sanitar, serviciile medicale decente și eficiente pentru toți, acestea sunt dovezi ale progresului României, iar noi suntem aici să luptăm pentru asta. Vă încurajez să participați la dezbateri în domeniu, să ascultați vocea celor implicați direct în sistem, oameni din colegiile dumneavoastră, pentru că doar împreună putem să contribuim la introducerea și implementarea unor politici de reformă, esențiale, de altfel, în domeniul sănătății.

Creșterea veniturilor medicilor și ale echipelor medicale reprezintă nu doar o necesitate, ci și o urgență a sistemului. Știm cu toții că etica profesională nu trebuie compromisă, iar sănătatea, educația, cercetarea sunt domenii în care trebuie să investim timp, strategie, finanțe.

Deficiențe vom constata mereu că există, dar este responsabilitatea noastră ca de la cheltuirea banilor publici până la serviciile oferite pacienților, toate acestea să transpună obiectivele de reformă asumate, altfel nu vom face o diferență. Acțiunile noastre trebuie să vizeze mai mult decât asistența medicală. Sănătatea trebuie să fie subiectul aflat mereu în agenda decidenților din toate domeniile. Munca, timpul liber, mediul înconjurător, toate acestea se interconectează cu apariția unor probleme de sănătate sau sociale.

Guvernul, Parlamentul României, birocrații, asistenții sociali, specialiștii din sănătate, grupurile comunitare - cu toții trebuie să conlucrăm la organizarea unui sistem care să îmbunătățească starea de sănătate a românilor. Sectorul medical trebuie să-și depășească responsabilitățile și să fie orientat către promovarea sănătății, lucru care presupune realizarea unor parteneriate.

Investițiile în sănătate trebuie să reflecte nevoile categoriilor defavorizate, ale femeilor, copiilor, persoanelor vârstnice, ale celor săraci sau marginalizați. Tocmai de aceea, măsura unei schimbări este determinată și de gradul de implicare activă a participanților, a grupurilor țintă. Doar așa putem vorbi de dezvoltare comunitară, de capacitate instituțională crescută, de practici pozitive și de ce nu, am putea să devenim și furnizori de expertiză în domeniu.

Și planurile Comisiei Europene pentru anii viitori pun accent pe riscurile sistemului, în mod deosebit pe insuficiența personalului din sănătate, estimând o creștere a numărului posturilor vacante pentru următoarea perioadă. Cu atât mai mult, consider că fondurile alocate pentru sănătate reprezintă o investiție, iar această investiție include și educația și trainingul medicilor. Cred că fiecare persoană trebuie să aibă acces egal la sănătate, iar instrumentele legislative sunt în mâinile noastre, deci responsabilitatea reducerii inegalităților este la noi.

Am cunoscut tineri medici români care ar vrea să se întoarcă în România dacă sistemul le-ar pune la dispoziție condiții de afirmare. Este momentul să încheiem exodul medicilor și în ciuda faptului că PIB-ul nu este unul mare, trebuie să creștem procentul acordat sănătății.

Stimați colegi, închei cu o simplă și sinceră urare: să fim sănătoși!

Vă mulțumesc.

Deputat Dorin Petrea, Grupul parlamentar al PSD, Colegiul uninominal nr.1 Brăila.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Cristina Nichita - declarație politică: Importanța dialogului social;

Doamna Cristina Nichita are cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina Nichita:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Importanța dialogului social".

Dacă o dreaptă poate fi strâmbă, dreapta politică românească este strâmbă, de vreme ce garantează dreptul românilor la educație și sănătate doar acelor dintre ei care pot plăti contravaloarea serviciilor respective.

Partidul Social Democrat nu admite logica strâmbă și inumană a selecției pe bază de venituri materiale, PSD dorește evoluția societății românești în totalitatea sa. În această ordine de idei, consider că mecanismele dialogului social ar trebui să aibă importanță majoră în elaborarea legislației, deoarece dialogul social este calea cea mai scurtă și mai nedeformată prin care mesajul societății și informațiile din viața reală pot ajunge la făuritorii legilor.

Pe 4 aprilie, la sediul ADV din Iași am organizat o ședință extraordinară a comisiei ONG din cadrul Consiliului de dezvoltare economică și socială a județului Iași, la care au participat 37 de organizații neguvernamentale, dar și doamna ministru delegat pentru dialog social, colega noastră Aurelia Cristea.

În cadrul lucrărilor, ambele părți, și cea guvernamentală, dar și cea care reprezintă societatea civilă, au subliniat importanța unei asemenea întâlniri, mai ales în contextul unei agende extrem de încărcate a acestei părți din societatea civilă care activează în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și ale persoanelor cu dizabilități.

ADV este fundația "Alături de voi", înființată în 2002, cu un program ambițios de incluziune socială și cu prezență consistentă în Iași, Constanța și Târgu Mureș. ADV a plecat de la protecția persoanelor cu HIV/SIDA și a ajuns în câțiva ani la un statut de societate cu activitate economică, plătitoare de taxe și impozite, furnizoare de servicii sociale. Ideea esențială este că persoanele inițial asistate au fost integrate din punct de vedere social și au devenit ele însele cetățeni cu taxele și impozitele plătite la zi. Un exemplu demn de urmat. Pot să afirm că atât doamna ministru, cât și eu am fost de acord că dezbaterile și concluziile desprinse din această întâlnire necesită să fie incluse într-un set de amendamente la Legea dialogului social.

Din punctul meu de vedere, un punct de vedere social democrat, evident, Legea dialogului social este esențială dacă vrem să ajungem la construcția unui adevărat stat social. Cred într-un asemenea stat, spre deosebire de colegii de dreapta, care sunt de dreapta, fără a fi avut vreodată experiența și inițiativa vreunei realizări individuale. Este ușor să fii de dreapta, atunci când toată viața ai fost slujbaș la stat.

Deputat Cristina Nichita, PSD - Iași.

Și depun la secretariatul ședinței declarația politică "Scrisoare deschisă președintelui Traian Băsescu".

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, doamnă Nichita.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică despre impozitul forfetar;

Are cuvântul domnul Virgil Guran de la Partidul Național Liberal.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Declarația politică: "Despre impozitul forfetar".

În campanie discutam foarte hotărâți că o să reducem anumite impozite, că o să ajutăm economia să se dezvolte și sarcastic fiind, văd că ne ținem de cuvânt. În ce sens? Mai nou, s-a trecut la acest impozit forfetar, s-a hotărât că trebuie să existe și, într-adevăr, stupoare pentru unele societăți, impozitul s-a redus. Dar pentru care societăți? Pentru societățile mari care au profit, care au lanțuri de hoteluri, care au service-uri mari în zone importante, care au vulcanizări sau lanțuri de spălătorii, într-adevăr, acest impozit s-a redus. Dar, dacă ne gândim la cei mici și mulți, de fapt, care au câte un restaurant mic la țară sau o pensiune sau o spălătorie, sau chiar un service auto... Și dau un exemplu, un service auto care are o suprafață de 1000 de metri pătrați, că asta este, e un depozit acolo, un hangar acolo, trebuie să plătească în bani vechi un miliard două sute de lei pe an. De unde o să poată să facă acest lucru, nu știu.

Cred că ne-am gândit că trebuie să reiterăm acea celebră hotărâre prin care s-a impus un impozit forfetar pentru microîntreprinderi, atunci când s-au desființat aproximativ o sută de mii de microîntreprinderi în România și cred că ne-am gândit că, în momentul de față, ar fi cazul să mai desființăm niște mici întreprinderi, care de abia se descurcă și care așteptau, de fapt, un sprijin de la noi, nu să le dăm în cap din nou.

Și uite că încă o dată se dovedește că în România peștii mari înghit peștii mici, încă o dată se dovedește că, de fapt, nu ne interesează cu adevărat să creăm locuri de muncă, ci doar să strângem, să colectăm taxe și impozite și să le ducem acolo unde ne gândim noi că este mai bine. Dar, mă întreb, pentru cine este mai bine, pentru cetățeni sau pentru cei care manipulează, de fapt, acești bani. Răspunsul vine, în general, din realizările pe care le avem.

Din păcate, toate acest promisiuni sau o mare parte din aceste promisiuni văd că nu se materializează. Vorbeam de reducerea TVA-ului, când colo venim cu alte taxe și biruri. Vorbeam de reducerea CAS-ului, vorbeam de impozit pe profitul reinvestit, toate acestea sunt amintiri.

Din păcate, aceste amintiri n-o să ajute deloc cetățenii și cred că avem o singură soluție. Să începem totuși la un moment dat să ne ținem de cuvânt. Sper să apelăm la această soluție cât mai repede.

Vă mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc foarte frumos.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Gudu - declarație politică: Minciunile Guvernului Ponta 3 în sănătate;

Domnule Gudu de la PDL, vă rog. Se pregătește domnul Firczak, că are o problemă internațională.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi deputați.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Minciunile Guvernului Ponta 3 în sănătate".

Stimați colegi,

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă știam, domnule Gudu, luam seama mai ușor...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, încă o dată.

Schimbarea noii componențe guvernamentale a Guvernului Ponta 3 nu a însemnat și continuarea respectării promisiunilor din domeniul sănătății, promisiuni care cu câteva luni în urmă, erau priorități pe agenda premierului Victor Ponta.

Mă refer în mod special la introducerea listei de medicamente compensate, condiționalitate a FMI începând cu data de 1 aprilie 2014, măsură ce reprezintă un angajament ferm pe care PSD, partid aflat la guvernare, și l-a însușit din programul fostei alianțe USL, program despre care premierul Victor Ponta afirmă, de câte ori are ocazia, că-l va respecta și îl va duce la îndeplinire.

Introducerea listei de medicamente compensate de la 1 aprilie 2014 ar fi determinat o îmbunătățire a calității vieții pacienților și o reducere a costurilor îngrijirilor de sănătate, prin perioade mai scurte de spitalizare, o refacere mai rapidă și implicit o reintegrare mai ușoară în familie și la locul de muncă.

Reamintesc domnului premier că în ședința de Guvern din data de 14 noiembrie 2013 afirma cât se poate de clar că sănătatea va primi mai mulți bani în 2014 decât în 2013. Cu toate acestea, actualul ministru al sănătății Nicolae Bănicioiu invocă lipsa banilor ca principal argument pentru neintroducerea listei de medicamente compensate de la 1 aprilie 2014, angajament luat atât față de populația României, cât și față de organismele financiare internaționale.

Fosta guvernare USL promitea că se vor promova măsuri referitoare la separarea finanțării serviciilor de sănătate în: pachet de servicii de sănătate de bază pentru toți cetățenii, asigurați și neasigurați, pachet care va cuprinde domeniile: urgență, prevenție, programe naționale de sănătate; pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetățenii asigurați în regim privat, asigurări deductibile într-o limită stabilită de Guvern. În realitate, pachetul de bază anunțat de fostul ministru al sănătății Eugen Nicolăescu este doar o altă bifare formală a angajamentelor față de FMI, măsură sublimă, dar care lipsește cu desăvârșire.

Programul USL în domeniul sănătății prevedea, printre altele: "pregătirea și atragerea de personal medical prin: revizuirea sistemului de salarizare; asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal cu preponderență pentru specialitățile deficitare; reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist, asigurarea de condiții suplimentare/motivante, în vederea instalării de cabinete medicale în zonele defavorizate, rezidențiatul pe post susținut prin facilități din partea comunităților locale, acordarea unor facilități la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie și ale medicilor din ambulatoriul de specialitate.

O altă promisiune neonorată se referă la finanțarea unor politici publice în domeniul sănătății printr-o mai bună gospodărire a fondurilor europene. În fapt, au rămas doar noțiuni pe hârtie luate cu copy-paste, domeniu în care unii se pricep foarte bine.

Din aceeași serie mai amintesc promisiunea referitoare la depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei profesionale pe baza unui cadru instituțional și legislativ, fundamentat pe criterii de performanță. În realitate, au fost numiți în posturi de conducere în sănătate, chiar și la nivel de director de spital doar membri ai partidelor aflate la putere, criteriul competenței profesionale fiind eliminat în întregime.

Am enumerat doar câteva din promisiunile mincinoase ale fostei guvernării USL, preluate și de actuala guvernare USD. Faptul că astăzi Guvernul Ponta 3 are o altă componență politică a cabinetului nu îi derobează de răspunderea și obligația de a-și respecta cuvântul dat în fața populației țării. Un guvern responsabil nu și-ar permite să se joace cu soarta a milioane de pacienți invocând un fals pretext al lipsei fondurilor.

Politicile guvernamentale ale Guvernului Ponta 3 în domeniul sănătății demonstrează iresponsabilitatea și neprofesionalismul decidenților din acest guvern, care au determinat emigrarea medicilor și a cadrelor sanitare și au lăsat categorii întregi de bolnavi fără medicamentația indispensabilă, periclitând astfel nivelul de sănătate și speranța de viață a românilor.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PDL de Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Firczak - declarație politică: Rutenii nu vor destrămarea Ucrainei;

Domnule Firczak, vă rog, foarte pe scurt.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se intitulează: "Rutenii nu vor destrămarea Ucrainei".

Se vede și cu ochiul liber că, astăzi, Ucraina este într-un moment de răscruce. Ținând cont de evenimentele care s-au derulat în ultimul timp, un așa-zis reprezentant al rutenilor din Ucraina, preotul Dimitri Sidor din Uzgorod a făcut un anunț, în numele rutenilor, spune el, prin care somează guvernatorul Potcarpați, că-i rus, sau al Zakarpatiei, cum se numește provincia în momentul de față, să organizeze un referendum pentru proclamarea inițial a autonomiei acestei regiuni, după modelul Kosovo, vezi, Doamne, și dacă până la 1 decembrie acest an nu se va realiza acest deziderat, atunci el, ca reprezentant al rutenilor, vrea să se pună în fruntea acestora pentru a se organiza manifestații care să ducă la proclamarea Transcarpatiei ca regiune autonomă inițial și independentă în final.

În momentul de față, Ucraina are nevoie de o serie de soluții democratice care să fie în favoarea poporului ucrainean, în integralitatea sa, noi rutenii întotdeauna am spus că dorim o colaborare culturală pentru afirmarea identității noastre etnice. În Congresul mondial al rutenilor, în Consiliul mondial al rutenilor, organul care deliberează între congrese, de fiecare dată, acest deziderat a fost afirmat răspicat de reprezentanții rutenilor din țările vecine României și Ucrainei.

De asemenea, Ucraina, în mod evident, trebuie să adopte un model privind atitudinea față de minoritățile naționale și cred că modelul românesc ar putea fi un exemplu foarte bun în viitor pentru atitudinea Guvernului de la Kiev față de minoritățile naționale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: Dependența de păcănele face victime;

Domnule Iacoban, vă rog. Tot așa, foarte pe scurt, la cererea domnului Firczak.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică astăzi: "Dependența de păcănele face victime".

Dragi colegi,

În toamna anului 2013, la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare, am prezentat de la tribuna Parlamentului problematica dependenței cauzate de jocurile de noroc în declarația politică: "România, o țară vânată de ludomanie".

La finalul aceste declarații politice mi-am luat angajamentul elaborării unui act normativ care să contribuie la reducerea tragediilor sociale provocate de acest flagel extrem de periculos.

Săptămâna trecută am depus un proiect de lege prin care am urmărit interzicerea jocurilor slot machine și în unitățile comerciale, unitățile de alimentație publică sau în sălile de jocuri care, în marea lor majoritate, nu respectau dispoziții legale, Ffiind situate în imediata vecinătate a școlilor, spitalelor, așezămintelor culturale, iar tentația pentru tineri fiind accentuată, în special prin poziționarea acestora în localuri care găzduiau ceea ce numim noi păcănele.

Dragi colegi, tema este de actualitate și am speranța că voi fi susținut de fiecare dintre dumneavoastră pentru adoptarea acestui proiect de act normativ.

Statisticienii atrag atenția că peste jumătate de milion de români joacă săptămânal la păcănele, profilul jucătorului pasionat având vârsta până în 29 de ani cu un venit mediu de 1200 de lei pe lună.

Conform unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Europeană, România se află, la segmentul de vârstă între 15 și 19 ani, printre primele locuri în Europa la rata sinuciderilor, cu un număr de 6,3 sinucideri la 100 de mii de locuitori, cu mult față de media europeană.

Mai mult, analizând ultimul barometru Eurostat, una din cauzele principale pentru rata ridicată de sinucideri este dependența patologică de jocuri, alături de sărăcie. Însă același barometru menționa că unul din factorii determinanți care concură la sărăcirea populației este ludomania.

Principalul antidot găsit în rezolvarea acestei probleme este modificarea legislației în vigoare, pentru că așa cum s-a văzut, campania de educare a populației și de conștientizare a acesteia vizavi de pericolul ludomaniei nu a avut efect din cauza faptului că această dependență de jocuri de noroc este o afecțiune gravă, asimtomatică, de cele mai multe ori, negată de victime. Psihologii români susțin că, în cazul unei ludoman, salariul pe care îl câștigă la locul de muncă este epuizat după doar 3-4 zile, după care intervin cereri de împrumut la colegi și cunoscuți.

Principala caracteristică a subiectului vizat este p totală a logicii în timpul jocului, mintea fiind preocupată doar de problemele legate de joc. Deși iese mereu în pierdere, ludomanul revine să joace, cu timpul devenind singura lui pasiune, familia apărându-i în universul său ca un element care-l disturbă sau în cel mai bun caz ca un element ocazional.

După ce elimină familia din grija lui zilnică, dependentul de jocuri de noroc este tot mai puțin preocupat de serviciu, studii recente arătând că un dependent își va pierde locul de muncă în maximum patru luni de la agravarea bolii. Lipsa jobului duce inevitabil la lipsa mijloacelor de existență și deci la lipsa disponibilităților financiare pentru participarea la joc.

În acest sens, asemenea unui drogat care are nevoie de doză de drog și ludomanul are nevoie de doza lui de joc, gândindu-se permanent la posibilitatea cea mai scurtă de a face rost de bani, chiar dacă această posibilitate ar însemna săvârșirea de infracțiuni cu un pericol social foarte ridicat, cum ar fi tâlhăria cu violență sau chiar omorul grav și deosebit de grav.

Proiectul de lege pe care l-am promovat permite desfășurarea jocului de tip slot machine doar în cazinouri și agențiile aparținând Companiei Naționale "Loteria Română". Sunt încredințat de faptul că am ales cea mai bună soluție și una concretă pentru eradicarea acestui flagel deosebit de periculos care ar putea să transforme secolul XXI într-un secol al dependenței foarte greu controlabile.

Îmi doresc, pe această cale, ca fiecare dintre dumneavoastră, înțelegând importanța acestui act normativ, să-l susțină, să-l voteze, astfel încât societatea românească să fie apărată de această boală deosebit de periculoasă care ar putea pune stăpânire odată cu trecerea timpului și cu intrarea în pasivitate a organelor reprezentative ale statului român.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică: Locurile de muncă pentru tineri, o problemă a României;

Domnul Crăciunescu de la PNL, vă rog.

Domnule Crăciunescu, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează: "Locurile de muncă pentru tineri o problemă a României".

Ca o măsură de creștere a competitivității Uniunii Europene la nivel global și pentru reducerea impactului negativ al crizei financiare asupra economiei, Comisia Europeană a adoptat Strategia Europa 2020, în care a fost agreată ca țintă generală pentru anul 2020 creșterea ratei ocupării forței de muncă la nivelul Uniunii Europene până la nivelul de 75% pentru populația cu vârste cuprinse între 20-64 de ani.

România se confruntă astăzi cu un exod al tinerilor din țară, ca urmare a acestui lucru statul pierde investițiile alocate pentru formarea lor. Acestea ajung la 10.000 de euro pentru nivelul preuniversitar și aproximativ 13.000 euro pentru absolvenții care au urmat și studii superioare.

Acest aspect, plecarea tinerilor, se regăsește în domeniul învățământului. Se cunoaște foarte bine lipsa de personal didactice de care suferă sistemul românesc de învățământ. În anul universitar 2011-2012, din totalul de 42.498 de posturi didactice din învățământ, doar 56,79% dintre acestea au fost ocupate de titulari, restul de 43,21% fiind posturi ocupate de suplinitori. Această situație se datorează salariilor foarte mici, care nu sunt deloc atractive pentru tinerii absolvenți. Politici din partea statului, care să atragă pe cei ce au terminat studiile cu rezultate deosebite către domeniul educației, în acest moment, nu există.

Un alt domeniu care este afectat de lipsa specialiștilor este cel medical. Conform unui raport al Ministerului Sănătății, avem doar jumătate din numărul necesar de medici, fapt ce ne situează în coada Europei în privința numărului de medici raportat la numărul de locuitori.

Medicii, care doresc să lucreze în străinătate aleg în cele din urmă să părăsească România. Aproape 60% din numărul total al medicilor rezidenți din România au solicitat actele necesare pentru a putea munci în alte state, care oferă salarii și beneficii adecvate pentru o astfel de profesie. Țările preferate sunt Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie care oferă salarii cuprinse între 5.000 și 7.000 de euro.

Un alt segment din tineretul României care nu are nicio perspectivă este format din tinerii din mediul rural care nu au opțiuni avantajoase de a-și construi o viață decentă la țară. Ei aleg să-și părăsească părinții și satul natal în favoarea marilor orașe din România sau din străinătate. Vitalitatea satului românesc se stinge treptat din cauza oportunităților reduse de studiu și de acces pe piața muncii în localitățile rurale. Tinerii care provin din sate și comune au nevoie de motivație pentru a se întoarce în locurile natale, pentru a ajuta comunitățile lor să se dezvolte, participând la dezvoltarea socio-economică a mediilor din care provin.

Este o provocare această plecare a tinerilor din țară pentru clasa politică și trebuie găsită o rezolvare în această problemă.

Mulțumesc.

Grigore Crăciunescu, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Ionaș-Florin Urcan - declarație politică intitulată: Azomureș va avea oare aceeași soartă ca și Oltchim-ul?;

Domnule Urcan, PDL, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vin astăzi din nou în fața dumneavoastră cu o declarație politică și o întrebare în același timp: "Azomureș va avea oare aceeași soartă ca și Oltchim-ul?"

Din nefericire, asistăm astăzi la efectele măsurilor dezastruoase pe care incompetentul guvern al USL a decis să le ia referitor la liberalizarea prețului la gazele naturale.

Societăți comerciale, mari consumatoare de gaz metan, precum Azomureș, din județul Mureș, anunță astăzi sistarea activității și trimiterea angajaților în șomaj, pentru motivul, lesne de înțeles, măsura liberalizării prețului la gaz, cu efectul creșterii acestor costuri, nu va putea fi suportată de către companie.

Țin să fac precizarea că Partidul Democrat Liberal a solicitat în repetate rânduri Guvernului României, dar și Fondului Monetar Internațional și altor instituții europene abilitate, amânarea aplicării calendarului privind liberalizarea prețului la energie, pentru perioada 2015-2017, în vederea realizării unei analize comune, strategice și corecte asupra impactului acestor măsuri asupra economiei, a industriei românești, a consumatorului vulnerabil, precum și a explorării unor variante clare și eficace de sprijin în acordarea de facilități comerciale, după caz.

De asemenea, PDL a propus eliminarea prețurilor discriminatorii aplicate capitalului autohton și celui străin, renegocierea prețurilor reglementate în condițiile nerealizării creșterii economice stabilite și a creșterii deficitului bugetar, în condițiile absenței capitalului necesar pentru modernizarea și eficientizarea tehnologică a industriilor mari consumatoare de energie electrică și gaz metan.

Dar toate aceste propuneri au trecut ca vântul prin capul gol al premierului Ponta, care se va trezi cu mii și mii de șomeri proveniți din astfel de sectoare economice de producție, precum Azomureș din Târgu Mureș.

Minciuna USL, promovată începând cu anul 2012, anul victoriei cuplului Ponta-Antonescu, nu numai că a prins contur, dar stă acum să explodeze, producând efecte dramatice în rândul industriei românești.

După ce lamentabil au eșuat cu privatizările CFR Marfă și Oltchim, după ce au strangulat mediul de afaceri cu multiple biruri, taxe pe stâlp și accize nejustificate, iată că măsurile luate de Guvern, prin delăsare, incapacitate și incompetență, riscă să trimită multe companii spre faliment, sporind în mod masiv șomajul.

Să nu uităm nici faptul că bugetele locale ale localităților unde aceste companii își au sediul, vor fi pe deplin afectate, punând în dificultate previziunile bugetare ale primăriilor, care vor trebui să regăsească sau să-și găsească alte surse pentru a acoperi golurile create.

Dar lui Ponta și lui Antonescu nu le-a păsat, nu le pasă și nici nu le va păsa vreodată de aceste inepții și distrugeri. Ei au doar un singur gând: cum să ajungă președinți de țară, continuând povestea mincinoasă a unor promisiuni în care nu mai cred nici măcar ei.

Ei vor să propage încontinuu incompetența, jaful și imunitatea ca un zid de protecție pentru apărarea grupurilor de interese ascunse sub umbrela protectoare ale propriilor partide, ale baronilor locali și penali care așteaptă banul public să-l trimită spre buzunarele firmelor de casă.

Guvernul socialist al lui Ponta va rămâne in istoria României ca cel mai incompetent Guvern, cel care a pus pe butuci întreaga industrie românească.

Nu pot să mai fac decât un apel public adresat tuturor românilor, mureșenilor în special, să nu mai creadă nimic din ceea ce spun acești doi păpușari imberbi ai politicii românești, Ponta-Antonescu, să sancționeze ori de câte ori vor avea ocazia promisiunile lor, demagogia lor, incompetența lor, baroniada lor și minciuna lor.

Vă mulțumesc.

Deputat Florin Urcan, Mureș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Moldovan - declarație politică cu tema: Banii din acciza pe carburanți vor merge către construcția de autostrăzi;

Domnul Moldovan de la Partidul Conservator.

Rugămintea mea fierbinte: încercați să vă încadrați în vreo două minute, așa, pentru că mai sunt încă 15 colegi care vor să vorbească.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Asta nu înseamnă că stau cu cronometrul, eu v-am rugat ca prieten.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Moldovan:

Declarația mea politică se intitulează "Banii din acciza pe carburanți vor merge către construcția de autostrăzi".

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă declar un susținător al măsurii luate de Guvern în vederea adoptării actului normativ în baza căruia transportatorilor care au licență de transport și prezintă factura legală de alimentare cu motorină le va fi returnată, trimestrial, o parte din acciza de 7 eurocenți pe litrul de carburant. În acest sens, transportatorii care operează legal vor suporta doar 3 din cei 7 cenți ai accizei.

Stimați colegi, un lucru important de știut este că banii din acciza pe carburanți vor merge către construcția de autostrăzi. Această acciză poate fi o resursă cu care să asigurăm fie proiecte strict pe buget sau proiecte PPP, fie cofinanțarea pentru proiectele de autostrăzi.

Consider că acciza pentru autostrăzi nu va avea impact major asupra românilor, în contextul în care guvernul dă înapoi transportatorilor 4 eurocenți din 7, impactul va fi mai redus deoarece aceștia nu vor mai ajunge în prețuri, iar lanțul de scumpiri va fi stopat. Impactul accizei ar fi astfel, practic, de doar 0,2 puncte procentuale.

Stimați colegi din opoziție, am rugămintea ca atunci când arătați cu degetul spre deciziile actualei puteri, astăzi criticate de dumneavoastră, să vă uitați în urmă la dezastrul pe care l-ați făcut prin tăierile de pensii și salarii, disponibilizările în masă pe care le-ați făcut și lista poate continua.

Vă mulțumesc.

Ioan Moldovan, Cluj.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Dîrzu - declarație politică cu subiectul: Liderii Consiliului Județean Alba și ai primăriei Alba Iulia, PDL-PNL, trebuie cercetați penal pentru subminarea economiei locale;

Are cuvântul domnul Dîrzu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Liderii Consiliului Județean Alba și ai Primăriei Alba Iulia, PDL-PNL, trebuie cercetați penal pentru subminarea economiei locale".

Dragi colegi parlamentari,

Dragi prieteni și români din toată țara,

Declarația mea politică de astăzi are ca menire să tragă un semnal de alarmă asupra abuzurilor comise de către majoritatea PDL-PNL din Consiliul Județean Alba și din Consiliul Local Alba Iulia. În absența de proiecte de dezvoltare locală, ambele partide și liderii acestora, Mircea Hava, Ion Dumitrel și Teodor Atanasiu, au reușit să arunce județul într-un colț de umbră.

Rata șomajului a ajuns la nivelul județului Alba la aproximativ 11%, aproape 20.000 de persoane fără un loc de muncă, din cauza acestor interese politice minore. Liderii PDL și PNL se gândesc astăzi doar la alianțe politice în loc să caute soluții de dezvoltare a județului și a municipiului Alba Iulia. Miza acestor discuții: împărțirea bugetului local și județean.

Totul face parte dintr-un program, se pare bine pus la punct, de controlare a județului Alba. Prima etapă programată în acest sens este exercitarea unei presiuni enorme asupra primarilor PSD. Profitând de miza scăzută a alegerilor europarlamentare pentru aleșii locali, PDL și PNL caută astăzi să preseze primarii PSD, amenințându-i cu scăderea bugetelor și controale abuzive din partea autorităților județene.

A doua etapă programată constă în sărăcirea județului. O rată ridicată a șomajului și controlul asupra distribuției ajutoarelor sociale reprezintă mixul prin care PDL și PNL au controlat județul Alba în ultimii aproape 20 de ani. Ei sunt adevărații continuatori ai practicilor vechi din politica românească. Singurul lucru care îi poate convinge să se modernizeze poate fi un vot de blam dat de cetățenii încă prea speriați să lupte împotriva acestei rețele de interese locale.

A treia etapă programată este slăbirea rețelei politice a opoziției din Alba, și în special a PSD. Se caută astfel a se influența membrii PSD să blocheze activitatea companiilor conduse de simpatizanți ai opoziției din Alba sau se amenință familia liderilor opoziției. Aceste practici rămân din păcate ascunse, întrucât justiția pare a fi controlată din exterior de către regimul Băsescu și acoliții săi. Obiectivul pentru PDL și PNL este câștigarea alegerilor euro-parlamentare pentru a putea îndepărta prin diverși interpuși liderii PSD din Alba și a plasa în locul lor marionete politice.

A patra etapă programată este promovarea la nivel central a alianței între PDL și PNL. Astfel, liderii din județ pot emite pretenția de a controla și influența politica națională a partidelor lor. Prin această operațiune Mircea Hava, Teodor Atanasiu și Ion Dumitrel vor putea extinde această rețea și acest posibil program la nivel național.

Ce se poate însă face pentru a bloca acest program?

Soluția constă în a da curajul oamenilor să spună ceea ce știu și cunosc.

Împreună cu premierul Victor Ponta căutăm soluții pentru a aduce investiții importante creatoare de locuri de muncă în județul Alba, capabile să reziste presiunilor și intereselor locale. Un exemplu în acest sens este investiția de la Daimler din municipiul Sebeș. Prin crearea acestor locuri de muncă se demonstrează că nu este nevoie de Hava, Atanasiu și Dumitrel pentru ca județul să prospere. Dezvoltarea municipiului Sebeș devine o prioritate pentru că putem astfel arăta că opoziția din județ poate face lucruri bune pentru cetățeni. Un alt exemplu este finalizarea Autostrăzii Deva-Sibiu și demararea construcției autostrăzii Sebeș-Turda. Astfel, județul este scos din izolare și se observă ce poate face un guvern interesat de soarta cetățenilor din județul Alba.

Pornind de la aceste reușite și de la afirmarea cu tărie a dorinței Guvernului României de a se implica în județ, vrem să transmitem cetățenilor că nu sunt singuri împotriva rețelei politice PDL-PNL. Suntem aici pentru a-i proteja, îndruma și pentru a salva județul Alba de la prăbușire și sărăcie. Doar cu ajutorul lor putem elibera județul de portocaliu și anexa gălbejită, iar primul pas este să afirmăm cu încredere că autoritățile statului trebuie să se sesizeze pentru a-i cerceta penal pe liderii acestor partide pentru subminarea economiei locale. Credem cu tărie că o altă majoritate la nivel local și județean poate aduce dezvoltarea în județul Alba și în municipiul Alba Iulia și vom afirma acest lucru din ce în ce mai puternic în perioada care urmează.

În invit astfel pe toți cei care cred cu sinceritate într-o nouă șansă pentru județul Alba, inclusiv membri PDL sau PNL, să vină alături de noi în încercarea noastră de a lupta împotriva acestei rețele cu tendințe mafiote.

Ioan Dîrzu, deputat, Colegiul nr.5 Apuseni, Teiuș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga - declarație politică referitoare la Încălcarea dreptului de proprietate al proprietarilor de păduri de Guvernul Ponta 3;

Doamna Varga, PNL. Vă rog.

La microfon, doamnă. Dacă vreți să depuneți fără să citiți, n-am nimic împotrivă.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se referă la "Încălcarea dreptului de proprietate al proprietarilor de păduri de Guvernul Ponta 3".

Partidul Național Liberal a luptat și luptă în continuare pentru respectarea drepturilor individuale și în mod special pentru dreptul de proprietate. România, ca stat de drept, are obligația să asigure respectarea acestui drept garantat de Constituție, legea fundamentală a țării.

În timpul mandatului meu de ministru eforturile de respectare a dreptului de proprietate pentru proprietarii care au suprafețe de pădure situate în siturile de importanță comunitară "Natura 2000" s-a concretizat printr-un act normativ, respectiv o hotărâre de guvern privind adoptarea metodologiei de acordare, utilizare și control al ajutorului de stat pentru compensații, reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor.

Practic, prin acest act normativ, se respectă de fapt dreptul de proprietate al persoanelor care dețin suprafețe de pădure și care nu puteau beneficia de uzufructul pădurii din cauza restricțiilor legislației privind "Natura 2000". Ca țară, ne-am asumat obiectivul european și global de a proteja și conserva biodiversitatea și natura din aceste parcuri naționale, dar pe de altă parte, este esențial să respectăm dreptul de proprietate. Astfel, prin restricțiile pe cale le au, proprietarii trebuie să beneficieze de aceste compensații, iar numai bunele intenții, fără rezultate concrete, duc la încălcarea acestui drept fundamental al cetățenilor țării.

Din păcate, în ciuda atitudinii și declarațiilor de susținere a acțiunilor miniștrilor PNL, s-a dovedit că premierul Ponta acționa și acționează favorabil numai la nivel declarativ și că de la vorbă la faptă e cale lungă. Astfel, acest act normativ, deși a fost aprobat atunci când Partidul Național Liberal era partener în alianța de guvernare, în ședința de guvern din data de 12 februarie 2014, el nu a fost publicat nici până azi, deci practic nu a intrat în vigoare. Este o dovadă în plus că acest Guvern Ponta 3 folosește o dublă măsură, public își asumă lucruri, iar în practică, nu.

În aceste împrejurări, putem pune la îndoială dorința premierului și partidului pe care îl reprezintă, Partidul Social Democrat, de a debloca o situație nedreaptă pentru proprietarii de păduri, situație care durează încă din anul 2009, de când au fost sistate aceste compensații.

Partidul Național Liberal, prin miniștrii săi, a impus practic în Guvern adoptarea legislației necesare pentru acordarea de compensații pentru proprietarii de păduri care au suprafețe în situri "Natura 2000".

Acum îl somăm pe primul-ministru și Guvernul Ponta 3 și, de asemenea, somăm Partidul Social Democrat să respecte Constituția, hotărârile asumate și adoptate și să pună în aplicare acest act normativ dând proprietarilor ceea ce li se cuvine.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică intitulată: Ziua națională a martirilor anticomuniști;

Domnul Irimie. Și pe urmă PDL-ul, domnul Matiuța.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Ziua națională a martirilor anticomuniști."

Regimul comunist a fost instaurat în România începând din anul 1945 și a durat până în decembrie 1989, când a fost eradicat în urma Revoluției române.

Din punct de vedere teoretic, comunismul s-a pretins a fi o civilizație în care diferențele de clasă ar dispărea, iar oamenii ar putea trăi într-o libertate și egalitate. În schimb, milioane de români au fost forțați să trăiască într-un sistem represiv și opresiv, iar toți cei care se opuneau ideologiei sau regimului comunist erau declarați "dușmani ai poporului", fiind urmăriți, arestați, condamnați și deținuți în condiții inumane.

În temnițele sistemului totalitar au fost încarcerați peste o jumătate de milion de deținuți în lunga perioadă de opresiune, pentru care nicio persoană nu a fost trasă la răspundere.

Condamnarea atrocităților la care au fost supuși martirii anticomuniști este astăzi o obligație morală a statului român.

În perioada comunistă au fost multe voci care au atras atenția asupra modului agresiv și represiv în care era condusă țara, asupra lipsurilor și suferințelor în care trăia poporul român și asupra cenzurii și modului restrictiv în care era îngrădită presa și libertatea de exprimare.

Măsura pentru cererea de drepturi și libertăți a fost anchetarea și întemnițarea celor care se opuneau ideologiei comuniste și foarte mulți au murit în aceste temnițe.

Din păcate, constat astăzi că torționarii și nomenclaturiștii sunt răsplătiți cu pensii foarte mari, iar martirii anticomuniști sunt pomeniți tot mai rar.

Doamnelor și domnilor,

Prin instituirea la data de 25 martie a Zilei naționale a martirilor anticomuniști, se recunosc meritele și lupta acestora împotriva regimului comunist și se va aduce un omagiu jertfei lor.

În același timp, generația tânără va conștientiza atrocitățile și abuzurile regimului totalitar comunist, sedimentând în suflet un sentiment de profund respect față de martirii anticomuniști.

Deputat al Partidului Conservator de Cluj, Mircea-Vicențiu Irimie.

Domnilor colegi, depun totodată încă o declarație politică, care se intitulează "Programul internship organizat de Guvernul României".

Vă mulțumesc tuturor.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Liviu Laza-Matiuța - declarație politică cu subiectul: România, printre cele mai scumpe țări europene;

PDL-ul. Domnule Matiuța, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Liviu Laza-Matiuța:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o "România, printre cele mai scumpe țări europene."

Suntem, după Bulgaria, țara cu cea mai slabă putere de cumpărare. După majorarea de la 1 aprilie, românii vor plăti printre cele mai mari tarife la combustibil. În România prețul mediu al unui litru de benzină a ajuns la 1,42 euro, iar la motorină a ajuns la 1,45 euro per litru.

Și țigările s-au scumpit cu circa 30 de bani pe pachet, potrivit noilor prețuri, afișate deja de comercianți.

Un român care face plinul de două ori pe lună va avea de plătit de acum cu circa 40 de lei în plus, la un rezervor de 50 l. Dacă este și fumător, va cheltui alți 6 lei, suplimentar pe lună, pentru cumpărarea unui pachet de țigări pe zi.

Doar aceste noi cheltuieli, care pot fi cuantificate, înseamnă circa 550 lei în minus, din bugetul unui român, într-un an.

În curând apar scumpirile la alimente, cel mai repede apar scumpirile la fructe și legume proaspete, unde aprovizionarea se face zilnic. În afara acestor majorări, românii plătesc și gaze mai scumpe cu 2%.

Consumul s-a redus drastic, nimeni nu își mai permite să aplice majorări peste cele necesare, pentru că nu se mai vinde marfa.

Toate aceste majorări au fost făcute la presiunea baronilor PSD și PNL pentru a completa veniturile pentru pușculița de campanie.

O altă cauză a scumpirii carburanților este privatizarea Petrom, parafată de Adrian Năstase, care a eliminat posibilitatea ca Guvernul să poată interveni asupra prețului de piață intern al carburanților.

Guvernul nu face altceva decât să mintă și să manipuleze în continuare, în timp ce românii asistă la o deteriorare din ce în ce mai gravă a nivelului de trai.

Deputat PDL de Bihor, Liviu Laza-Matiuța.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Florin-Cristian Tătaru - declarație politică: Integrarea europeană a Republicii Moldova este o datorie morală, o corecție a unei nedreptăți istorice și o oportunitate economică pentru România;

Domnul Florin Tătaru, PSD. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Integrarea europeană a Republicii Moldova este o datorie morală, o corecție a unei nedreptăți istorice și o oportunitate economică pentru România".

Stimați colegi,

Expansionismul rusesc la Marea Neagră va reprezenta permanent o amenințare la securitatea teritorială, politică și fizică a poporului român. Amintirea nu îndepărtată a ocupării teritoriale de către Armata Roșie, lagărele de concentrare și epurarea politică a elitei românești, desprinderea de teritorii și trimiterea în Siberia vor fi un avertisment permanent a ceea ce reprezintă Rusia pentru popoarele vecine. Pentru secolul al XXI-lea, ocuparea militară a Crimeii reprezintă doar o trezire dureroasă pentru orice contemporan.

Suntem datori pentru poporul român lăsat în urmă în Uniunea Sovietică în 1944 să facem toate eforturile pentru ca sărăcia si precaritatea vieții din Republica Moldova să fie întoarse către un alt tip de viitor, o altă viață, decentă și cu mai multă certitudine fată de viitor. Este de ajuns că românii de la Cernăuți, vechea noastră vatră a Bucovinei, nu vor avea acest privilegiu prea curând, dar poate că o deschidere reală a Ucrainei către Europa, și chiar o integrare a sa, va duce la spațiul liber economic, social și politic necesar pentru corectarea nedreptăților istorice.

Trendul european al Republicii Moldova, integrarea în Uniunea Europeană nu mai pot fi întoarse. Vechea ordine a însemnat nu doar sărăcie și pierderea demnității, dar și menținerea unui No man’s land tampon între cele două imperii, de răsărit și apus. Mai mult, odată cu blocarea tuturor produselor agricole și produselor viticole moldovenești pe piața rusească, moldovenii basarabeni sunt obligați să se integreze în piața europeană.

Avem de aceea acum o reală oportunitate de a cere, de a formula, de a anunța, transparent și cu curaj ceea ce națiunea noastră ar fi trebuit să facă de mult. Acest lucru nu trebuie să pară doar romantic și rupt de realitate, ci trebuie făcut pragmatic și cu atenție față de viitorul nostru geopolitic. Nu doar rușii își anunță spațiul vital, Uniunea Europeană sau Turcia, ca actori regionali, dar și România trebuie să facă acest lucru, ca stat care a evoluat în stabilitate și dezvoltare în ultimii 20 de ani. Republica Moldova trebuie să fie o prioritate strategică a României, economic, politic, moral și pragmatic.

Pentru a compensa subdezvoltarea de la granița estică a Uniunii Europene, pentru a ne coordona eforturile avem ocazia să solicităm partenerilor europeni sprijin.

Confruntată cu sărăcie și lipsă de resurse, atât Moldova noastră, cât și Moldova de dincolo de Prut, dacă este să deschidem către dezvoltare cele două Moldove vom avea nevoie de mult mai mulți bani, iar această oportunitate bate la ușă. Uniunea Europeană este alături de noi nu numai în compasiune. A făcut pentru Republica Moldova un pas uriaș, liberalizând dreptul la liberă circulație a moldovenilor în Uniunea Europeană. Nimeni nu se aștepta ca Europa să deschidă ușa așa de repede, însă realitățile au impus-o. Și Uniunea Europeană are tendința de extindere, și acest lucru trebuie folosit și în favoarea noastră.

Guvernul României, și chiar Parlamentul ar trebui să facă pași transparenți și să anunțe măsuri concrete către ceea ce trebuie să fie reunificarea prin integrarea europeană a Republicii Moldova. De aceea, cer tuturor politicienilor de a ieși din zona gri a lucrurilor spuse cu voce scăzută și de a declara cu voce tare dreptul nostru la normalitate.

Să sperăm că criza ucraineană se va termina cu semnarea unui acord de aderare pentru românii de peste Prut.

Deputat PSD, Florin Tătaru.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan-Cristian Chirteș - declarație politică intitulată: Salvați aurul verde al României!;

Domnul Chirteș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

"Salvați aurul verde al României!"

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Marele silvicultor Marin Drăcea, autorul primului tratat de silvicultură din România, a scris, citez: "În evoluția pădurilor și economiei forestiere a unei țări vine o epocă, mai mult sau mai puțin lungă, în care poporul respectiv, cu o furie și cu inconștiență, uneori de proporții uriașe, își jefuiește și își mutilează singură patrimoniul său forestier, moștenit de la generațiile anterioare... Numai conștiința forestieră a poporului respectiv în acel moment critic - dacă există și atât cât există - poate pune stavilă furiei distrugătoare, care apare ca o dezlănțuire anarhică a elementelor naturii".

Ceea ce se întâmplă azi cu pădurile noastre nu este altceva decât o confirmare a acestui avertisment teribil. Astăzi în România s-a ajuns ca, din suprafața totală, pădurea să reprezinte doar 27,2%, comparativ cu 70 - 80% din suprafața existentă în vremea dacilor.

Dependența multor comunități de păduri, coroborată cu starea socială, nivelul de trai al multor cetățeni, lipsa unei legislații coerente, dublată de interesul companiilor multinaționale pentru lemnul din România, creează o presiune extraordinară asupra pădurii, care poate crea fenomene ce devin, pe zi ce trece, tot mai incontrolabile.

Corpul silvic are obligația de a identifica cauzele care au dus la situația gravă de astăzi a fondului forestier, iar noi, politicienii, avem obligația de a-i asculta și de a face o legislație funcțională în sensul apărării fondului forestier național. Efectele erorilor umane care au loc în prezent în ceea ce privește administrarea pădurilor vor fi sesizate și, mai ales, decontate în următorii 25-30 de ani de generațiile următoare.

Principalele cauze care au determinat despăduririle, constituind astfel un adevărat dezastru ecologic produs prin aceste tăieri ilegale, atât din pădurile și pășunile împădurite private, cât și din proprietatea publică sunt: lipsa unui cadru legislativ silvic coerent, simplu și clar, care să poată asigura protecția și paza fondului forestier național; subminarea autorității silvicultorului în păduri, prin acțiuni de intimidare, multe pornind de la factorul politic, care a intervenit direct și nemijlocit în activitatea din sectorul silvic, precum și atitudinea unor instituții ale statului care în mod deliberat denigrează constant silvicultorul.

Orice intenție de amânare a adoptării noului Cod silvic duce zilnic la dispariția a zeci de hectare de pădure din toate regiunile țării. Orice amânare a adoptării legislației subsecvente duce la afectarea întregului patrimoniu forestier al României.

Nu vreau să acuz pe nimeni, însă prin modul cum acționăm noi, toți cei care ținem în mâini frâiele legislației românești, condamnăm generațiile viitoare la un mediu poluat, dominat de peisajele dezolante ale fostelor noastre păduri seculare și, cu siguranță, copiii noștri ne vor condamna și judeca aspru.

Vă întreb pe toți: ce fel de țară vreți să lăsăm copiilor noștri? Uitați-vă la cum arată pădurile, apele noastre: murdare, depopulate, pline de reziduuri! Uitați-vă ce se întâmplă azi cu Delta Dunării, cu toate arealele naturale care, până mai ieri, erau mândria României! Am ajuns într-un punct în care orice nepăsare, orice ignorare a problemei este criminală, antinațională și inumană. Aici nu mai discutăm despre o problemă politică, discutăm doar despre viitorul copiilor acestei țări.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică cu tema: Economia ieșeană abia-și mai trage sufletul;

Are cuvântul domnul Blăjuț. Cu rugămintea, un minut, domnule Blăjuț, cum mi-ați promis de altfel.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Economia ieșeană abia-și mai trage sufletul".

După cinci ani de criză și doi ani de promisiuni neîndeplinite din partea actualilor guvernanți, economia ieșeană continuă să dea înapoi. Marea majoritate a indicatorilor economici județeni sunt mult inferiori mediei naționale.

Astfel, potrivit datelor furnizate de Direcția județeană de statistică, în ultimul an, producția industrială a Iașiului a scăzut cu aproape trei procente. De asemenea, exporturile Iașiului au stagnat. Totuși, cum și importurile au scăzut și ele cu 18,5%, soldul balanței comerciale a județului a ajuns pozitiv, în sumă reală de 100 de milioane de euro.

Dar aici trebuie făcută o observație: plusul balanței comerciale provine aproape exclusiv din exportul de mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport, adică pe seama producției realizate de două firme cunoscute din Iași. Din păcate, la toate celelalte categorii de produse industriale, importurile județului nu au depășit cu mult exporturile.

Nici la capitolul salariați, Iașiul nu stă mai bine. Astfel, dacă pe țară numărul salariaților a crescut în decurs de un an cu 16.400 de persoane, la Iași el a scăzut cu 436 de angajați.

De asemenea, deși salariile din Iași au crescut conform unei medii naționale, totuși, salariul mediu net la Iași este de 1.492 lei, mai mic cu 8% față de media națională.

Cât privește investițiile străine înregistrate la Iași anul trecut, acestea au fost taxate drept "nesemnificative".

Trecând în revistă toate aceste date alarmante, descoperim cu tristețe că distanța dintre celelalte orașe mari ale României și Iași, la capitolul performanță în economie, continuă să crească.

Și când te gândești că principala promisiune a USL pentru ieșeni, lansată într-o manifestare de grandoare, doar în urmă cu un an și jumătate, a fost tocmai scoaterea capitalei Moldovei din izolare.

Dar la alianța mult votată să nu te duci cu sacul!

Deputat independent de Iași, Viorel Blăjuț.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Costel Alexe - declarație politică privind noul Cod al insolvenței și poziția Partidului Național Liberal în contextul politic actual;

Domnul Alexe. Se pregătește domnul Bălan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Costel Alexe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi privește insolvența persoanelor fizice și aș vrea să vă rețin atenția cu privire la unul dintre cele mai importante subiecte ale României, din punctul meu de vedere, noul Cod al insolvenței și poziția Partidului Național Liberal în contextul politic actual.

Partidul Național Liberal susține introducerea urgentă a legislației privind insolvența persoanelor fizice ca parte integrantă a noului Cod al insolvenței. Această măsură va avea ca efect dinamizarea economiei României.

Din 2010, proiectul a fost adoptat de Senatul României, iar Camera Deputaților este acum Cameră decizională. În repetate rânduri, reprezentanții Partidului Național Liberal au solicitat adoptarea acestei măsuri, dar PSD s-a opus.

Îi solicităm lui Victor Ponta, din calitatea sa de președinte al PSD, să permită finalizarea și punerea în practică a acestei pârghii care ar aduce sănătate în economia românească.

Este nevoie de o voință politică comună reală, nu doar declarativă, pentru adoptarea insolvenței persoanelor fizice, care trebuie să aibă aceleași drepturi ca și companiile. Orice individ are dreptul să o ia de la capăt, fără niciun alt stigmat sau istoric.

România trebuie să-și asume ceea ce și-a asumat o întreagă Europă: declararea falimentului persoanelor fizice care au credite la bănci. Creditele restante devin risc de țară, consumul stagnează pe fondul lipsei de lichidități, riscul executărilor silite îi amenință pe tot mai mulți români. Acestea sunt realitățile pe care Guvernul actual ar trebui să le aibă în vedere pentru a urgenta adoptarea măsurilor susținute de Partidul Național Liberal.

Reducerea datoriilor persoanelor fizice, a căror supraîndatorare reprezintă o frână majoră pentru creșterea economică, este una din direcțiile principale pentru potențarea creșterii economice, fapt încă semnalat de către directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Insolvența personală este o procedură supravegheată judiciar pentru restructurarea situației financiare a unui debitor, care se aplică în țări precum: Marea Britanie, Franța, Olanda, Portugalia, Germania, Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Irlanda, Estonia sau Lituania, iar la recomandarea FMI, Ungaria se va alătura acestor state.

Lipsa unor asemenea reglementări speciale ar fi de natură să creeze o situație discriminatorie față de ceilalți cetățeni europeni nerezidenți în România, dar care au credite în România, și cărora li se aplică legislația din țara de proveniență.

Există un dublu standard împotriva căruia noi, liberalii, am ales să luptăm. Nediscriminarea este un atribut pentru care PNL militează și dumneavoastră trebuie să îl protejați. Prin acest proiect, PNL dă șansa individului la un nou început, care construiește avantaje pentru cetățean, care pe termen lung nu dezavantajează sistemul bancar, iar pe termen mediu ajută în mod cert economia și reinserția socio-economică a debitorului insolvent de bună-credință.

Controversata Electorată propusă de domnul Victor Ponta amâna doar niște datorii, stabilea un plafon care nu se sprijinea pe niciun argument financiar și crea discriminări sociale nejustificate. Proiectul PNL creează condiții ca oamenii să-și plătească datoriile prin propriul lor efort, și nu prin pomană. Aceasta este diferența între insolvența persoanelor fizice, proiect PNL, și Electorata PSD.

Românii contează pe noi să-i reprezentăm în lupta cu partidul-stat - PSD. În prima bătălie electorală din acest an, cea pentru europarlamentare, avem obligația față de oameni să ne mobilizăm, să le demonstrăm că am rămas cei care le apără interesele.

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European are, dincolo de miza europeană, și o putere simbolică în politica internă. Liberalii au capacitatea de a obține un rezultat de 25% la europarlamentare, care va reînvesti PNL cu legitimitatea de a conduce lupta împotriva tendinței de PSD-izare a României.

Acesta este obiectivul nostru de etapă, care ne va ajuta să ne atingem obiectivul final al PNL - câștigarea alegerilor prezidențiale. Doar un președinte liberal reprezintă singura garanție că România nu va fi la discreția PSD.

Am demonstrat în repetate rânduri faptul că PNL este un partid unit, care își arată rezistența și forța mai ales în momentele cruciale ale politicii românești.

Deputat de Iași, Costel Alexe.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Alexe.

 
Video in format Flash/IOS Ion Bălan - intervenție intitulată Ziua Mondială a Sănătății;

Domnul Bălan are cuvântul.

Domnul Aurelian mai este în sală?

Nu, deci domnul Bălan și închidem.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Ziua Mondială a Sănătății".

Din 1950, Ziua Mondială a Sănătății este celebrată la 7 aprilie, cu o temă anuală care evidențiază un domeniu prioritar pentru Organizația Mondială a Sănătății, ocazie pentru întreaga lume de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică la nivel global.

Anul acesta, tema campaniei este reprezentată de bolile transmise prin vectori - țânțari, muște, gândaci, căpușe, melci - care pot transmite boli de la o persoană la alta, dintr-un loc în altul. Bolile transmise prin vectori reprezintă 17% din povara globală estimată pentru toate bolile infecțioase.

Această zi ne dă nouă, tuturor, ocazia să celebrăm contribuția remarcabilă, eforturile și progresele făcute de unii medici români și să ne gândim cu mult mai bine la noi soluții, care să facă din sistemul sanitar românesc unul european, competitiv și în stare să răspundă nevoilor de asistență medicală ale românilor.

În această zi de sărbătoare, nu voi reveni asupra cifrelor care vorbesc despre exodul personalului medical și nici despre lipsurile evidente din sănătatea românească. Vreau, în schimb, să amintesc de tinerii care continuă să se îndrepte în număr mare spre acest domeniu. Investiția noastră în ei trebuie să se vadă peste ani, dar contextul național trebuie să fie altul. Este de datoria noastră, a celor care vorbim astăzi în Parlament, în Guvern, în autorități și diverse organizații despre importanța susținerii sănătății, a programelor naționale dedicate, a politicilor publice.

Astăzi aleg să nu amintesc de problemele generate de cazurile de malpraxis, ci să-i felicit pe acei medici cu adevărat remarcabili, pe aceia care salvează vieți, care își pun în pericol propria sănătate epuizându-se fizic lângă pacienții lor. Le mulțumesc celor care nu fac diferență între pacienți și acelora pentru care meseria pe care au ales-o și jurământul depus contează mai mult decât orice interes material!

Pentru toți acești oameni, pentru managerii instituțiilor spitalicești care au înțeles rolul lor acolo și a căror contribuție se vede astăzi, pentru întreg personalul medical și nemedical din acest sistem de sănătate, este o zi obișnuită de muncă. Însă celebrarea Zilei Mondiale a Sănătății trebuie să fie, pentru cei care au putere de decizie, un argument în plus pentru a depune eforturi la găsirea soluțiilor de vindecare a bolilor sistemului însuși.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Aurelian - semnalarea unor probleme cu care se confruntă românii din afara granițelor țării;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul... Se pregătește domnul Ciuhodaru și închidem.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Aurelian:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Primii ani după Revoluție au însemnat un dezastru în plan economic și social pentru statul român. Primii ani din acest secol, de asemenea, au însemnat o catastrofă, dacă ar fi să nu ținem cont de integrarea statului român în NATO și Uniunea Europeană.

Astăzi, când situația economică pe continent este una destul de complicată, 15% dintre cetățenii români au ales să migreze; discutăm de această perioadă, a primilor 10 ani după începerea noului secol.

Rugămintea noastră, a românilor din afara granițelor țării, este ca Guvernul României să elaboreze un plan necesar pentru repatrierea cetățenilor români. Este nevoie de un asemenea plan. Nu putem discuta că ar fi un plan bun, un plan slab sau un plan destul de puternic pentru ca noi să ne putem repatria în condiții adecvate în România.

De asemenea, insistăm încă o dată asupra reducerii taxelor consulare destul de ridicate, înrobitor de ridicate pentru situația în care ne aflăm. Dacă tot avem aceste taxe, nu ne-am gândit nici la modernizarea sediilor consulare și nici la înființarea de noi sedii consulare pentru românii din străinătate.

Acestea fiind zise, pentru că săptămâna viitoare voi fi absent din plenul Parlamentului României, transmit urările mele de bine și sărbători fericite românilor din afara granițelor țării.

Doamne-ajută!

 
Video in format Flash/IOS Tudor Ciuhodaru - invitație la Bârlad, la o dezbatere privind gazele de șist;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ciuhodaru, vă rog, și am închis.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi profita de faptul că sunt mai mulți parlamentari în sală la această oră. Așa că vă invit pe toți, dar în special pe cei din Vaslui, din Iași, din întreaga Moldovă, pe 26 aprilie, la Bârlad, la o dezbatere privind gazele de șist.

Pentru cei care nu aflat încă, pe 5 aprilie s-a reaprins flacăra luptei împotriva gazelor de șist la Pungești, iar pe 6 aprilie, în peste 60 de localități din România au avut loc mitinguri și marșuri de protest.

Oamenii cer patru lucruri simple: interzicerea prin lege a extragerii gazelor de șist prin fracturare hidraulică, anularea concesionării către companii străine, respectarea voinței cetățenilor și transparență în ceea ce înseamnă actul decizional și, mai mult decât atât, ridicarea statutului de zonă specială de siguranță publică din Pungești.

Vă aștept la Pungești, vă aștept la Bârlad, pe 26 aprilie, și pe dumneavoastră, și pe președinte, și pe premier, pentru că atunci când ați făcut moțiune de cenzură, când ne-ați promis, în decembrie 2012, că se va schimba ceva, nu ne-ați spus în niciun caz că ne veți da gaze de șist.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

S-a închis sesiunea de declarații politice.

În 10 minute începem ședința de plen. Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Cornel Itu - declarație politică cu titlul: Vrem bani pentru reforme? Avem nevoie de noul Cod al insolvenței;

Domnul Cornel Itu:

"Vrem bani pentru reforme? Avem nevoie de noul Cod al insolvenței"

În această sesiune parlamentară, pe agenda Camerei Deputaților se află un subiect extrem de important, pe care suntem datori să-l tratăm cu maximă responsabilitate. Este vorba de legislația privind insolvența persoanelor juridice, un domeniu esențial pentru economia națională și pentru mediul de afaceri.

După cum știți, pe data de 25 octombrie 2013 a intrat în vigoare noul Cod al insolvenței, iar o săptămână mai târziu, pe 1 noiembrie 2013, Curtea Constituțională publica în Monitorul Oficial al României decizia sa prin care a declarat codul, în integralitatea sa, neconstituțional.

Fără să mă erijez într-un judecător al judecătorilor de la Curtea Constituțională, decizia nu cred că a făcut decât să afecteze o mai bună colectare a impozitelor, știut fiind faptul că vechea Lege a insolvenței îi favorizează pe cei care vor să fenteze statul și creditorii. Este de notorietate acest aspect.

Guvernul ne-a transmis de această dată noul Cod al insolvenței sub forma unui proiect de lege, proiect care nu mai prevede că procedura va fi aplicată și dosarelor de insolvență deja deschise și nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvența în audio-vizual, prevedere care a stârnit un întreg scandal din partea unor patroni de presă pe care îi caracterizează zicala "Fă ce spune popa, nu ce face popa".

Camera Deputaților este camera decizională pentru adoptarea proiectului de lege ce a intrat, de curând, în Comisia juridică, și cred că ar trebui să ne gândim cu toții la sprijinirea mediului de afaceri onest atunci când ni se va cere votul. Am fost absolut surprins de respingerea proiectului de către colegii liberali din Senat, în condițiile în care legea a fost elaborată de Ministerul Finanțelor sub conducerea domnului Daniel Chițoiu. Vă amintesc declarația făcută de Daniel Chițoiu la vremea când Guvernul promova noul Cod al insolvenței: "Fiecare beneficiază de prevederile Legii insolvenței actuale și pot să-și ceară insolvența voluntară și stau bine mersi, nu achită nici furnizorii, nici creditorii, dar nici bugetul de stat. Aceștia perturbă mediul economic, avem concurență neloială între cel care plătește și cel care nu plătește". Cred că este o opinie de bun-simț, al cărei adevăr nu ar trebui să fie condiționat nici de culoarea politică, nici de tensiuni între membrii aceluiași partid.

Din discuțiile pe care le-am avut cu oamenii din colegiul meu, înțeleg că practicienii în insolvență și judecătorii doresc acest Cod al insolvenței, doresc stabilitate din punct de vedere legislativ. Actualul cod este o piedică în colectarea banilor, pentru că multe firme intră în insolvență pentru a evita plata impozitelor. E o adevărată modă, însă legea o permite, iar creditorii, adică furnizorii onești și statul, au de pierdut. În schimb, câștigă evazioniștii.

Avem nevoie de reforme în educație, în sănătate, în justiție, însă toate acestea sunt condiționate de bani. Așadar, totul pornește de la reforme în domeniul economiei și finanțelor, reforme care să ajute contribuabilul onest și să-l descurajeze pe cel care încearcă să dea țepe partenerilor de afaceri și statului. Doar așa vom reuși să creștem nivelul de colectare a impozitelor și să avem un stat bogat, care să întoarcă populației servicii de calitate.

    Ioan Munteanu - declarație politică cu tema: Populația României scade în mod alarmant;

Domnul Ioan Munteanu:

"Populația României scade în mod alarmant"

Ce se va întâmpla cu România în anii care vor urma?

Dinamica creșterilor și descreșterilor demografice este greu de prevăzut și de stăpânit, lucru demonstrat de situația în care a ajuns acum țara noastră. A fost destul să se deschidă piața muncii în țările din vest, să fie lăsați tinerii să-și facă studiile "afară", pentru ca nivelul populației să fie în anul 2014 cel mai scăzut din ultimul sfert de secol.

Natalitatea unei națiuni este foarte importantă pentru continuarea vieții în același spațiu geografic, pe baza comunicării în aceeași limbă și a conviețuirii celor de același neam. Ea este cea care determină înlocuirea firească a generațiilor, fără diminuări semnificative ale numărului de locuitori. Or, ceea ce se întâmplă în România este contrar acestor considerații. Cu o populație îmbătrânită, adică o populație de vârstă nefertilă, cu un număr alarmant de bolnavi, cu tot mai puțini nou-născuți și cu tot mai mulți morți, avem deja imaginea unei țări care se depopulează în mod rapid și ireversibil. Iar toate aceste situații au în comun lipsa mijloacelor de trai, a bunurilor de strictă necesitate. De asta se pleacă din țară, de asta se moare, de asta nu se fac copii!

În condițiile în care se înregistrează tot mai puține căsătorii, în care costurile pentru creșterea și educarea unui copil depășesc bugetul familial, în care rata divorțurilor este foarte ridicată, la fel ca și cea a șomajului, în care există un plus de atenție acordată carierei, dar un soi de comoditate când vine vorba de copii, este lesne de înțeles că se alege varianta cu cele mai puține complicații. Ce mai înseamnă astăzi familia? Aproape nimic față de imaginea ei de acum 2-3 generații, atunci când copiii reprezentau bunul cel mai de preț din viața omului.

Dacă acestea ar fi posibilele explicații sociale și existențiale pentru criza demografică pe care o traversăm, să vedem ce noutăți aduc datele statistice. Începând cu mijlocul secolului al XX-lea, populația României a cunoscut o creștere constantă. Astfel, la recensământul din 1948 erau aproape 16 milioane de români (15.872.624), la cel din ’56 - aproximativ 17 milioane și jumătate (17.489.450), în 1966 - 19.103.163, în 1977 - 21.559.910, iar în 1992 numărul locuitorilor din țara noastră a atins cifra-record de 22.810.035 persoane.

Din acest moment a început o descreștere rapidă și amenințătoare: 21,8 milioane locuitori la recensământul din 2002, pentru ca în 2013, anul în care s-au înregistrat și cele mai puține nașteri, să nu mai rămână decât în jur de 19 milioane români. Iar previziunile sunt destul de sumbre, din moment ce se estimează că în 2025 vor fi în jur de 18 milioane, iar în 2050 doar vreo 14 milioane, adică mult mai puțini decât după cele două războaie mondiale în care au murit sute de mii de oameni.

Efectele interminabilei perioade de criză prin care trecem sunt greu de îndreptat. Ravagiile morale care i-au afectat pe români, lipsa de orice perspectivă, neîncrederea în sistemul politic și nesiguranța zilei de mâine nu mai pot conduce spre un spor natural pozitiv. O politică corectă a statului român ar trebui să aibă în vedere tocmai înlăturarea acestor neajunsuri, adică: sprijin real acordat familiei, mai multe drepturi pentru copii, alocații mărite, burse, rechizite gratuite, transport și uniforme subvenționate, tabere și excursii gratuite, condiții igienico-sanitare normale în unitățile școlare, învățământ accesibil pentru toate categoriile sociale etc. Doar așa se va reveni la o normalitate care să-i determine pe oameni să-și mai dorească copii.

Cum va arăta România spre sfârșitul secolului? Un astfel de exercițiu de imaginație nu este deloc optimist. Deschiderea granițelor și migrația națiilor asiatice spre Europa vor influența foarte mult și structura populației din țara noastră, conducând spre o diversitate culturală și lingvistică nemaiîntâlnită la noi până acum. Oare se va mai putea vorbi despre români ca despre o națiune? Totul depinde de politicile pe care fiecare dintre viitoarele echipe guvernamentale trebuie să le pună în aplicare.

    Rodica Nassar - declarație politică: - 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății;

Doamna Rodica Nassar:

"7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății"

În 1948, prima Adunare Mondială a Sănătății a simțit nevoia creării unei zile mondiale a sănătății, iar din 1950 Ziua Mondială a Sănătății a fost celebrată pe 7 aprilie a fiecărui an, scopul acestei zile fiind acela de a crește nivelul de cunoștințe la nivel global pe o anumită temă de sănătate și de a atrage atenția asupra unei zone prioritare de care să se ocupe Organizația Mondială a Sănătății. De asemenea, această zi este folosită ca un punct de inițiere pentru programe sau proiecte pe termen lung, ale căror acțiuni vor continua și după această zi.

În România se celebrează această zi, având o temă reprezentativă la nivel mondial din punct de vedere al sănătății publice. Astfel, în ultimii 20 de ani au fost dezbătute teme ca "Bolile infecțioase" (1997), "Îmbătrânirea activă face diferența" (1999), "Mișcare pentru sănătate" (2002), "Fiecare mamă și fiecare copil contează" (2005), "Împreună pentru sănătate" (2006), "Sănătatea și îmbătrânirea" (2012) sau "Hipertensiunea arterială" (2013).

În acest an, tema este reprezentată de bolile transmise prin vectori și are sloganul "Entități mici, pericol mare!".

Vectorii sunt entități mici (țânțarii, muștele, gândacii, căpușele, melcii de apă dulce) care pot transmite boli de la o persoană la alta și dintr-un loc în altul. Aceștia ne pot pune sănătatea în pericol atât acasă, cât și atunci când călătorim. Deoarece bolile transmise prin vectori încep să se răspândească dincolo de granițele tradiționale, acțiunile întreprinse trebuie să fie extinse și în afara țărilor în care aceste boli apar în prezent.

Bolile transmise prin vectori sunt răspunzătoare pentru 17 % din povara globală estimată pentru toate bolile infecțioase.

Boala transmisă prin vectori cu cea mai mare mortalitate, malaria, a cauzat în 2010 aproximativ 660.000 de decese. În România, în anul 2011 s-au înregistrat 40 de cazuri de malarie, iar în 2012 au fost 32 de cazuri confirmate, toate de import.

Totuși, boala transmisă prin vectori cu cea mai mare creștere în lume este febra Denga, cu o creștere de 30 de ori a incidenței în ultimii 50 de ani. În prezent, 40 % din populația lumii este amenințată de febra Denga. În 2012, o izbucnire epidemică din insulele Madeira (Portugalia) s-a soldat cu peste 2.000 de îmbolnăviri și identificarea a 80 de cazuri de import în alte 10 țări europene. În România s-au raportat 2 cazuri confirmate în 2011 și 3 cazuri în 2012 (călători în Thailanda și Madeira).

Nimeni în secolul al XXI-lea nu ar trebui să moară din cauza unei mușcături de țânțar, de muscă sau de căpușă și din acest motiv avem nevoie de creșterea fondurilor dedicate eradicării acestor boli, precum și de un angajament politic de a susține ținerea vectorilor sub control. Avem nevoie de sporirea instrumentelor de diagnosticare și a tratamentelor specifice, precum și nevoia urgentă de a desfășura activități de cercetare.

De Ziua Mondială a Sănătății 2014 avem nevoie de o strategie reînnoită asupra controlului vectorilor și a factorilor de transmitere, precum și de o mai bună furnizare a apei potabile și a canalizării - strategii-cheie pentru controlul și eradicarea bolilor tropicale neglijate.

Trebuie să desfășurăm activități de informare a populației, precum și de mese rotunde sau întâlniri, moderate de personalul de specialitate, în unități de învățământ și nu numai, pe tema bolilor transmise prin vectori.

Scopul acestor activități de informare este de a sensibiliza populația, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice în privința amenințării pe care o reprezintă vectorii și bolile transmise prin aceștia și stimularea familiilor și comunităților pentru a acționa și pentru a se proteja.

    Rodica Nassar - declarație politică: - 2 aprilie - Ziua mondială de conștientizare a autismului;

Doamna Rodica Nassar:

"2 aprilie - Ziua mondială de conștientizare a autismului"

La 18 decembrie 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția prin care data de 2 aprilie a fost declarată ca fiind Ziua mondială de conștientizare a autismului.

Autismul poate apărea în toate tipurile de familii, indiferent de mediul social, rasă, etnie sau nivel de instruire. Neidentificându-se până în prezent o cauză clară care poate provoca această tulburare, un copil poate fi suspectat de autism dacă are probleme în a percepe și a procesa informația senzorială, dacă are activități repetitive/stereotipe, dacă face fixație pe un obiect anume, dacă pare mereu distras sau dacă nu are sentimentele de frică, rușine, teamă sau afecțiune.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, în România, în anul 2012, erau declarați 7.179 de copii diagnosticați cu autism, însă numărul real al acestora este estimat de specialiști la peste 30.000 de copii.

Tulburările din spectrul autist, precum și alte tulburări psihice în rândul copiilor aduc dificultăți financiare semnificative familiilor acestora. Dat fiind că, în România, serviciile specializate se situează sub nivelul cererii, tulburarea de spectru autist (TSA) rămâne o afecțiune extrem de costisitoare pentru majoritatea familiilor afectate. În acest moment responsabilitatea recuperării copiilor cu autism - asigurarea intervențiilor terapeutice necesare, integrarea copiilor în sisteme de învățământ, acoperirea tuturor costurilor aferente acestui proces anevoios - revine aproape exclusiv familiei.

De asemenea, stigmatizarea și discriminarea asociate acestei boli reprezintă obstacole importante în diagnosticul și tratamentul corect, precum și în integrarea acestora în instituțiile de învățământ.

Un program de terapie individualizată facilitează dezvoltarea socială și a limbajului, scade incidența problemelor comportamentale și determină dezvoltarea unor aptitudini pentru o viață independentă. Totodată, prin consiliere, familia poate beneficia de suport psihologic, dar și de informațiile necesare implicării sale în procesul de recuperare.

O agendă de priorități pentru autism și pentru alte tulburări psihice la copii ar trebui să genereze și să consolideze baza de probe pentru strategii de prevenire și de control cost-eficiență, extinderea acestor servicii reprezentând o reală prioritate. Acest lucru va îmbunătăți, de asemenea, nivelul de educație și va contribui la o mai bună informare și la generarea de copii sănătoși.

În acest context, încă din 2010, Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților a promovat Legea nr. 151 care oferă cadrul legislativ pentru organizarea și exercitarea activităților și practicilor de terapie comportamentală. Această lege reglementează rolul Ministerului Sănătății, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și al altor organizații profesionale, umplând un vid legislativ până la acea dată și punând de acord practicarea terapiei comportamentale cu normele Uniunii Europene și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în materie.

    Angel Tîlvăr - declarație politică cu titlul: Să ne amintim, din când în când, cât de importantă este sănătatea;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Să ne amintim, din când în când, cât de importantă este sănătatea"

Începând cu anul 1950, la fiecare 7 aprilie comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății. Și tot cu această ocazie, Organizația Mondială a Sănătății, forul care a decis, în 1948, instituirea evenimentului, folosește prilejul pentru a atrage atenția asupra unora dintre pericolele majore care atentează la sănătatea populației la nivel planetar.

Din păcate, de cele mai multe ori data de 7 aprilie trece aproape neobservată. Spre deosebire de alte evenimente de mai mică importanță, însă mult mai intens mediatizate, Ziua Mondială a Sănătății pare a sensibiliza atât de puțin, încât manifestările dedicate acesteia și reflectarea lor în mass-media lipsesc aproape în totalitate.

Pentru mine, această lipsă de interes față de o dată de o asemenea importanță din calendarul internațional rămâne, sincer vorbind, o enigmă. Nu pot înțelege, sub niciun motiv, cum este posibil ca, în timp ce acordăm o amploare disproporționată unor întâmplări periferice, o zi de importanța celei despre care vorbim să ne survoleze existența într-o discreție absolută, neinteresându-ne decât puțin spre deloc.

Spre marele meu regret, asta se întâmplă, cu mici excepții, an de an. În timp ce un câștig la extragerea Loto, spre exemplu, devine eveniment de dezbatere națională, despre Ziua Mondială a Sănătății abia dacă reușești să afli că a fost.

Nu cred că-i bine, ba chiar sunt convins că procedăm fundamental greșit. Este adevărat că viața celor mai mulți dintre noi se desfășoară, în general, într-un ritm foarte alert, că ne lasă prea puțin timp pentru lucruri care nu țin de realitatea imediată, de microuniversul profesiilor sau familiilor noastre. Dar sănătatea ține chiar de realitatea imediată. Ce poate fi mai important, oare, decât starea de sănătate? Cum am reușit să inversăm atât de mult sistemul de valori încât o astfel de zi să ocupe un loc insignifiant în rândul preocupărilor noastre?

Ziua Mondială a Sănătății este celebrată doar o singură dată pe an, ceea ce înseamnă că ne rămân restul de 364 de zile pentru a ne ocupa de orice altceva credem noi că ar reprezentă vreo importanță pentru viața noastră cotidiană.

Dar pe 7 aprilie - măcar pe 7 aprilie - haideți să acordăm atenția cuvenită acestui dar neprețuit care este sănătatea!

Cu atât mai mult ar trebui ca sănătatea să fie una dintre preocupările de bază - ale tuturor și ale fiecăruia dintre noi în parte - cu cât agresiunile asupra acesteia sunt, în ultimii ani, din ce în ce mai mari și mai diversificate. Deși poate părea paradoxal la o primă vedere, este de domeniul celei mai flagrante evidențe faptul că, în ciuda progreselor incontestabile pe care le înregistrează, în mod constant, medicina, aceasta nu poate ține pasul cu ritmul în care maladiile, mai ales cele cu rată mare de transmisibilitate, apar și se răspândesc pe glob, făcând nenumărate victime în rândul semenilor noștri. Mereu apar tulpini noi de viruși ale căror mutații prezintă un comportament atât de imprevizibil încât pot provoca adevărate dezastre la nivelul populației globale, cu consecința a nenumărate îmbolnăviri și decese. Așa au fost, în ultimii ani, virușii pestei porcine sau cei ai gripei aviare care, ne aducem aminte, au provocat zeci de mii de decese și au produs o stare de panică greu controlabilă la nivelul concetățenilor noștri.

Dar chiar unele dintre cele mai vechi maladii, cum sunt cancerul sau tuberculoza, spre exemplu, continuă să facă, anual, o mulțime de victime. Ca să nu mai vorbim despre banalele viroze gripale care, în mod aproape surprinzător, încă iau, la rândul lor, viața multora dintre locuitorii din diferite colțuri ale lumii.

Toate astea atestă faptul că medicina mai are mult, chiar foarte mult de lucru pentru a putea lupta, cu șanse mari de reușită, împotriva provocărilor cu care se confruntă. Mai presus de orice însă înseamnă că educația sanitară la nivelul populației mondiale este una destul de precară, că oamenii nu știu încă să aleagă momentul propice pentru a se adresa medicului și că apelează la serviciile acestuia atunci când, de cele mai multe ori, se dovedește a fi prea târziu.

Pentru toate aceste motive, consider că ar fi absolut necesar ca de Ziua Mondială a Sănătății să lăsăm deoparte toate mărunțișurile care ne condimentează, zi după zi, existența și să folosim prilejul pentru campanii de informare și de educare a cetățeanului. Personal, mi-aș dori, spre exemplu, ca în această zi Ministerul Sănătății și direcțiile sanitare să prezinte ample rapoarte - ale lor sau ale unor foruri internaționale de mare prestigiu, așa cum este Organizația Mondială a Sănătății - din care să aflăm care este starea generală de sănătate, în țară și în lume, și cu ce mari provocări este posibil să ne confruntăm în perioadele imediat următoare. Pentru că, oricât de preocupați am fi de alte subiecte, este greu de crezut că, în cel de-al XXI-lea secol al erei în care trăim, suntem incapabili de a valoriza corect riscurile globale pe care le reprezintă ignorarea stării de sănătate a populației lumii.

Sunt sigur, așadar, că nu cer deloc mult dacă odată pe an, pe data de 7 aprilie, îmi doresc ca atenția planetei să se mute de la orice altceva către modul în care trebuie să ne apărăm sănătatea și, implicit, viața. A noastră și, mai ales, a copiilor noștri.

    Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică cu tema: Opriți păcăleala cu autostrăzile!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Opriți păcăleala cu autostrăzile!"

Cred că nu a existat lună în ultimii doi ani în care măcar un reprezentant al actualei puteri să nu pomenească despre autostrăzile care vor scoate Iașiul din izolare. Uimitor este faptul că de fiecare dată, cu fiecare intervenție în presă, numărul autostrăzilor care legau Iașiul de alte zone ale țării creștea, traseul era altul, ca și modalitatea de finanțare.

Zilele trecute, ieșenii au primit o nouă veste incredibilă. Cel puțin două autostrăzi vor lega Iașiul de sudul și vestul țării. Vestea a fost dată chiar de către primarul PSD al Iașiului, domnul Gheorghe Nichita, care ar fi discutat personal cu domnul Șova.

Din păcate, nu li s-a spus ieșenilor și când va începe construcția acestor autostrăzi, de vreme ce nu există niciun fel de studii de fezabilitate în aceste două cazuri și nici fonduri pentru vreuna dintre ele. Există însă promisiunea domnului Șova, care de fiecare dată promite altceva.

Această veșnică păcăleală la care recurge actuala putere, ori de câte ori vine vorba de proiectul autostrăzii care să scoată Iașiul din izolare, trebuie condamnată în cel mai vehement mod posibil, și în primul rând chiar de către parlamentarii PSD ai Iașiului, care trebuie să fie solidari cu cei care i-au trimis în Parlament. Nu vă mai bateți joc de ieșeni, domnilor guvernanți!

Nu eu, ci USL a promis solemn, în celebrul Manifest pentru Iași, construirea rapidă a unei autostrăzi între Iași și Târgu Mureș, dar se vede treaba că, așa cum s-a ales praful de USL, așa se va alege praful și de toate promisiunile lansate de PSD și PNL.

Eu cred că a venit vremea să-i sancționăm cât se poate de dur pe cei care lansează astfel de promisiuni fără acoperire! Ele nu pot fi acceptate nici măcar de 1 aprilie!

    Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică cu subiectul: Este evident că proiectul Guvernului Ponta de dezvoltare a României este pe un drum ascendent;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Este evident că Proiectul Guvernului Ponta de dezvoltare a României este pe un drum ascendent"

O economie funcțională, o creștere a puterii de cumpărare reprezintă normalitatea unei societăți. Este ceea ce construiește Guvernul Ponta și am convingerea că această construcție va continua cu dezvoltarea de noi locuri de muncă și, implicit, va duce la creșterea nivelului de trai.

O economie funcțională este o economie bazată pe investiții serioase și nu pot să nu amintesc aici de ultimul proiect în acest sens, inaugurat de premierul Victor Ponta la Sebeș. Premierul afirma zilele trecute că investiția Daimler este o carte de vizită care arată că în România se pot face investiții serioase, care creează locuri de muncă pentru 500 de familii și un venit sigur și stabil pentru acestea.

Iată cum un Guvern serios poate asigura un climat stabil pentru investiții. Un astfel de climat este cel care generează deja noi locuri de muncă, care înseamnă nu doar salarii pentru angajații unei noi companii, ci și un venit sigur la bugetele locale, prin colectarea de taxe și impozite.

Cred că aceasta este direcția către care trebuie să continue România. Avem nevoie de competitivitate și de noi locuri de muncă unde să lucreze un personal calificat și specializat.

În aceste condiții targetul propus de doamna ministru Rovana Plumb, care face referire la o creștere reală a numărului de salariați cu cel puțin 400.000 până în 2016 și de scoatere a unui număr de până la un milion de locuri de muncă din zona neagră și gri a economiei, este un punct important din programul de guvernare.

Am vorbit mai sus de atingerea unei alte necesități a românilor, și anume creșterea nivelului de trai. Dacă în guvernările anterioare s-a pus accent pe tăierile salariale, pe diminuarea veniturilor, ceea ce a dus atât la o sărăcire a populației, cât și la o scădere a puterii de cumpărare, Guvernul Ponta a încercat încă din 2012 să rezolve această problemă.

În anul 2012 a început creșterea salariului minim pe economie pentru cei cu veniturile mici, iar în cea de-a doua parte a acestui an va ajunge la 900 de lei și se intenționează ca, treptat, să ajungă, așa cum este prevăzut, la 50% din venitul mediu pe economie. În momentul de față sunt 274.000 de persoane care beneficiază de creșterea salariului de bază minim brut pe țară. În iulie 2014, creșterea acestuia față de decembrie 2013 va fi de 12,5%, iar în 2016 față de iulie 2014 va fi de 33%. Scopul Guvernului Ponta este ca până în 2016 salariul minim brut pe țară să fie de 1.200 de lei.

România este într-o direcție bună. Stabilitatea generată de o guvernare eficientă ne oferă premisele necesare pentru a profita din plin de oportunitățile provenite din accesarea fondurilor europene în vederea dezvoltării economiei și creșterii nivelului de trai.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată: 10 ani de NATO - o Românie mai protejată. Trebuie mărit bugetul MApN;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"10 ani de NATO - o Românie mai protejată. Trebuie mărit bugetul MApN"

Sărbătorirea a 10 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord trebuie pusă în contextul evoluțiilor geopolitice și militare care au loc în jurul nostru. Criza ucraineană, dublată de evoluțiile din zona statelor baltice sau de situația din Republica Moldova și Transnistria arată că turbulențele istorice ale Europei Centrale și de Est nu s-au încheiat încă.

De aceea, un deceniu de când țara noastră este membră NATO trebuie să reprezinte un dublu prilej de reflecție, pe de o parte, la securitatea pe care ne-o garantează această organizație militară. Nu se pune în niciun moment problema unei agresiuni de natură militară împotriva țării noastre. Suntem parte a celei mai puternice alianțe militare pe care globul pământesc a cunoscut-o vreodată. Amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu reprezintă o garanție suplimentară a securității naționale, dar și a importanței pe care o jucăm în contextul geopolitic, România reprezentând frontiera de est a NATO.

Pe de altă parte, este un foarte bun prilej de a privi în urmă și a marca progresele extrem de importante pe care le-a făcut România în ultimii 20 de ani: de la un stat fost comunist, aflat într-o tranziție lentă la o economie de piață, la un stat care împărtășește valorile și principiile asumate de țări cu o democrație puternic consolidată, așa cum sunt statele membre NATO și UE. Oricât de pesimiști sau de nostalgici am fi, trebuie să constatăm drumul înainte pe care l-a înregistrat România, la fel cum trebuie să recunoaștem că a existat o strânsă și semnificativă cooperare între clasa politică și societatea civilă. Asta arată că, atunci când întreaga societate își asumă un drum, suntem în stare să facem lucrurile importante pentru a ne atinge țintele asumate. De altfel, consider că, dincolo de stridențele specifice unor actori publici de o culoare politică sau alta, manifestările la 10 ani de la aderarea la NATO arată că România este la fel de unită în asumarea cu tărie a principiilor și valorilor comune la fel ca în urmă cu un deceniu.

Vreau să mă alătur și eu corului de oameni publici care felicită progresele înregistrate în ultimii 15 ani de Armata Română. E o instituție care a reușit să se reformeze și să se modernizeze la standarde occidentale, militarii români fiind extrem de apreciați la nivelul NATO. De altfel, aceștia ne-au reprezentat cu cinste și onoare în absolut toate teatrele de operațiuni în care Organizația Atlanticului de Nord este implicată. Sacrificiile făcute de soldații noștri pentru apărarea patriei și a intereselor naționale nu vor fi uitate, iar ei vor intra, cu siguranță, în cartea de glorie a națiunii române, pentru că au servit cu cinste și onoare România.

Pentru că s-a născut o întreagă dezbatere privind nivelul de finanțare al Ministerului Apărării Naționale, îmi exprim și eu susținerea față de ideea alocării unui minim de 2% din produsul intern brut pentru a se înțelege că, deși există foarte multe priorități sociale și economice, securitatea națională este cel mai important lucru de care avem nevoie, mai ales că România se află la intersecția a două lumi, așa cum se poate vedea și din evoluțiile recente din Ucraina.

    Mihai-Răzvan Sturzu - declarație politică cu tema: Miza drepturilor de autor;

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

"Miza drepturilor de autor"

Drepturile de autor reprezintă salariul creatorilor, contravaloarea utilizării operelor lor, iar sumele colectate de organismele de gestiune colectivă sunt cuvenite celor a căror creație se utilizează. Principiul repartizării drepturilor proporțional cu utilizarea reală a operei este stabilit atât de legislația internă, cât și de cea internațională. Repartiția sumelor colectate nu se poate face pe baza valorii artistice, a carierei, pregătirii sau a condițiilor socioculturale. Drepturile de autor au devenit parte a economiei de piață și produc un plus de valoare prin utilizare. Valoarea economică este diferită de valoarea artistică.

Gestiunea colectivă a drepturilor reprezintă un pilon fundamental al unui sistem eficient de protecție a drepturilor de autor în societatea actuală. Din ce în ce mai multe sume sunt colectate prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, iar acestea trebuie să fie repartizate proporțional cu utilizarea conform legislației și practicii europene.

Sistemul de gestiune colectivă a drepturilor de autor este în continuare bulversat din cauza intervenției abuzive a Guvernului Boc prin fosta conducere de la ORDA, servilă unor interese personale.

Modelul de jaf de la ARAIEX - impus de conducerea numită de PDL la ORDA, prin alimentarea pușculițelor grupurilor de interese, ale politicului sau ale foștilor funcționari ORDA ale căror abuzuri au fost constatate și de Corpul de Control al Guvernului și trebuie verificate de organele de urmărire penală - devine ispititor și pentru alte persoane sau grupuri de titulari, care speră să reaplice modelul pentru a putea avea acces abuziv la sumele generate de utilizarea reală a operelor altor titulari.

Această situație trebuie stopată urgent și solicit tuturor autorităților competente să ia măsuri pentru aplicarea legii și pentru ca sumele de bani să fie gestionate sub controlul titularilor în condiții de legalitate și transparență.

Am anunțat că doresc să inițiez un proiect de modificare a legislației drepturilor de autor tocmai pentru a pune capăt acestor metode de jaf inventate de Guvernul Boc, pentru a reda organismele titularilor de drepturi. Am amânat acest moment pentru corelarea cu noua directiva europeană cu privire la gestiunea colectivă. Voi iniția o lege care să transpună standardele minime prevăzute de această directivă rezultată din consultările cu cei implicați și specialiștii și profesioniștii de la cel mai înalt nivel. Reglementările vor urmări ca sumele să fie gestionate în condiții similare cu orice stat european, titularii să decidă asupra proprietății lor.

Susțin o transparență totală, implicarea efectivă a titularilor în activitatea de decizie, subordonarea managementului organismelor către titulari, sancțiuni eficiente conform modelului european și eliminarea urgentă a modelului de jaf instituit de fosta guvernare PDL.

    Costel Șoptică - declarație politică: Motorina pentru agricultură - necesitate sau agent electoral?!;

Domnul Costel Șoptică:

"Motorina pentru agricultură - necesitate sau agent electoral?!"

Partidul Național Liberal, chiar și din opoziție, a reușit să facă Guvernul Ponta 3 să înțeleagă importanța pe care o are motorina pentru agricultură și, mai ales, să înțeleagă impactul negativ major pe care îl poate avea acciza suplimentară la carburanți, pe care premierul Victor Ponta a luptat să o introducă de la 1 aprilie.

Codul fiscal modificat de Guvern impune o acciză suplimentară de 7 cenți pe litrul de carburant, la care se aplică și taxa pe valoarea adăugată, ceea ce duce la creșterea efortului financiar pentru utilizatori la 8,68 cenți. În lei, acciza suplimentară a crescut cu 41 de bani.

Pentru motorina folosită în agricultură, încă din 2010, s-au introdus subvenții astfel încât valoarea accizei plătite de către fermieri să fie 21 de euro/1000 litri, așa cum se prevede în Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității. Decizia a fost luată după mari presiuni din partea agricultorilor, care au reclamat mereu avantajul concurențial pe care îl au fermierii din celelalte state membre, pentru că beneficiază de o astfel de facilitate fiscală, cu mare impact asupra costurilor de producție.

În toamna lui 2013, a fost promovat un act normativ prin care se stabileau fondurile bugetare ce urmau să susțină subvenția la motorina pentru agricultură și condițiile în care fermierii pot beneficia de un astfel de sprijin. Prin acest act normativ, Guvernul Ponta, din care a făcut parte și Partidul Național Liberal, a stabilit cele mai mari valori ale sprijinului pentru motorina pentru agricultură, subvenția ajungând la 1,399 lei/litru, iar cantitatea ce intră în programul de subvenționare atingând 410 milioane de litri pentru trimestrul IV din 2013 și primele trei trimestre din 2014.

Decizia premierului Victor Ponta de a crește acciza la carburanți cu 7 cenți pe litru presupunea reducerea sprijinul pentru motorina destinată agriculturii cu 33 de bani, conducând la diminuarea subvenției cu aproape 24%, fără a mai pune la socoteală cu TVA-ul suplimentar ce trebuie achitat de către beneficiari.

Luând în calcul toate efectele negative asupra agricultorilor, dar și asupra bugetului de stat, PNL, cât și eu personal, am întreprins toate măsurile de care dispune un partid de opoziție ca să stopăm această decizie proastă. În cele din urmă, oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au anunțat că acciza suplimentară de 7 cenți la motorina pentru agricultură va fi suportată din bugetul alocat pentru această formă de subvenție, dar fără ca fondurile să fie suplimentate. Cât privește TVA-ul suplimentar, oficialii ministerului nu au nicio idee cum va fi rezolvată situația. Consider că mai au trei luni la dispoziție ca să reglementeze situația.

Premierul Victor Ponta a realizat și el, în cele din urmă, marea eroare pe care a făcut-o prin introducerea accizei suplimentare la motorina pentru agricultură. Guvernul Ponta 3 apelează la toate mijloacele ca să-și asigure un rezultat cât mai bun la alegerile europarlamentare de la sfârșitul lunii mai. Cum votanții din mediul rural s-au dovedit a fi cea mai bună țintă a propagandei PSD, noua alianță de guvernământ și-a îndreptat atenția asupra agricultorilor, iar acciza suplimentară ar fi sabotat eforturile PSD de a pune mâna pe voturile agricultorilor.

Ca să înlăture gafa, Guvernul Poanta 3 s-a repliat și a anunțat că va crește valoarea subvenției pentru acciza la motorina pentru agricultură la aproape 1,8 lei/litru, dar fără a majora și bugetul alocat. În acest ritm, banii alocați se vor epuiza foarte repede, iar mulți fermieri vor rămâne fără subvenții. Numai că toate deciziile legate de aplicarea acestei măsuri sunt lăsate după data alegerilor europarlamentare, ca să nu se încurce în calcule și bugete.

De aceea, Partidul Național Liberal, eu, personal, vom urmări cu maximă atenție modul în care premierul și Guvernul Ponta 3 vor aplica măsurile anunțate, pentru că să putem interveni din nou și să corectăm greșelile acestora.

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică cu referire la costurile RCA pentru tineri;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Suntem cu toții de acord că România se confruntă cu probleme și în ceea ce privește siguranța traficului rutier: prea multe accidente de circulație, prea mulți vitezomani și teribiliști.

În toată Europa, pe lângă înăsprirea legislației rutiere, la îmbunătățirea situației contribuie, indirect, și plata diferențiată a asigurărilor tip RCA.

Din această perspectivă, mi se pare rezonabilă decizia firmelor de asigurare de a-i "răsplăti" pe clienții care circulă preventiv, de a le acorda bonusuri celor care, ani la rând, nu au făcut uz de poliță și, în anumite limite, chiar de a aplica tarife diferențiate, în funcție de vârsta clientului, puterea mașinii și locație.

Dar informația care a inundat mass-media în această perioadă, respectiv aceea că, în România, tinerii plătesc, pentru RCA, sume de patru ori mai mari decât anul trecut și de până la zece ori mai mari decât conducătorii auto în vârstă mi se pare îngrijorătoare.

Din câte știu, nu trăim într-o țară de beizadele, ci într-una în care salariul mediu este modic, iar șomajul în rândul tinerilor, îngrijorător.

Dacă ar fi, oarecum, logic să le impui tarife foarte mari celor care își permit să dețină mașini foarte puternice, pentru că, nu-i așa, dacă au bani să le plătească și să le alimenteze, este foarte probabil ca nivelul RCA nici să nu conteze și dacă, în condițiile stării infrastructurii rutiere de la noi, au optat, totuși, pentru bolizi, undeva, măcar în inconștientul lor, există intenția de a circula cu viteze periculoase, nu același lucru se poate spune despre ceilalți.

Am aflat că, de pildă, pentru un autoturism autohton de 1,6 litri și 90 CP, costul RCA este de circa 2000 de lei pe an. Mult, prea mult!

Nu cred că firmele de asigurare trebuie să își rezolve problemele de concurență neloială, pierderile financiare sau fraudele proprii pe seama tinerilor care chiar muncesc pentru salariile lor, contând, probabil, pe faptul că această categorie de vârstă este prea ocupată și prea puțin organizată din punct de vedere civic pentru a reacționa.

Consider noile măsuri ca fiind discriminatorii și prohibitive și le solicit factorilor responsabili, inclusiv ASF, să intervină pentru remedierea situației.

    Ioan Stan - declarație politică referitoare la scrisoarea președintelui României, adresată parlamentarilor, cu privire la acciza pe carburanți;

Domnul Ioan Stan:

Sunt deputat în Parlamentul României, deci unul dintre destinatarii scrisorii adresate de Domnia Voastră Camerei Deputaților.

Nu pot avea pretenția ca, de la cota preocupărilor dumneavoastră cotidiene, să mă cunoașteți cu adevărat. Așa încât vă declar că sunt un tip emotiv, cu sensibilități de care nu mă sfiesc și care pot fi mărturisite public. Prima și cea mai importantă manifestare ce mă caracterizează la provocări emoționale este revigorarea memoriei afective, la nivel de mare precizie.

Nedezmințit, asta mi s-a întâmplat și la citirea documentului ce ne-ați trimis cu privire la acciza pe carburanți.

Emoția profundă pe care mi-a indus-o lectura prezidențialului înscris, produs categoric de grija neabătută pentru binele și prosperitatea poporului ce-l păstoriți, mi-a readus, exploziv, în memorie evenimente gestionate de guvernele anterioare sub directa Domniei Voastre oblăduire. Și ca să vedeți că nu exagerez, le trec parțial în revistă, întru motivarea refuzului meu de a vă face pe plac.

- Ministru al transporturilor fiind, ați introdus sistemul de avertizare a gropilor ce marcau drumurile României cu pancarte pe care scria clar unde ne-ați îngropat banii, adică cei 14 eurocenți pe litru la cât se traducea taxa pe drum ce vă poartă numele întru veșnică recunoștință din partea celor pe care acum, pe baza creșterii de 7 eurocenți pe litru aplicată de Guvern, îi socotiți destinați pieirii.

- Ne-ați promis, atunci când taxa Băsescu chiar ne-a lovit la buzunar, că veți folosi banii pentru construcția de autostrăzi. Nici măcar un kilometru de autostradă n-ați făcut cu banii aceia și nici cu alții în atâția ani în care ni i-ați luat. Până să aplice acciza pe care o declarați catastrofală pentru soarta noastră, actualul Guvern a inaugurat deja 230 de kilometri de autostradă, urmând ca în acest an să mai inaugureze încă 90 de kilometri.

- Adevărata preocupare pentru efectele aplicării accizei nu vă aparține, domnule președinte, aparține Guvernului care a decis ca, pe baza documentelor legal obținute pentru alimentare corectă, să înapoieze transportatorilor 4 din cei 7 eurocenți și ca Ministerul Agriculturii să acorde subvenții la motorină.

O reală grijă pentru sacrificiile celor mulți ar fi pretins, domnule președinte, să nu ocrotiți sub înalta voastră oblăduire manevre cu adevărat nocive ca tăierea salariilor cu 25%, mutilarea pensiilor, creșterea TVA de la 19 la 24%, pentru că actuala creștere a prețurilor combustibililor va avea un impact de abia 0,28 % asupra inflației, conform BNR.

O reală grijă pentru cei mulți manifestă de fapt actualul Guvern, care și-a trecut în program pentru acest an creșterea cu 3,7% a pensiilor pentru 5,2 milioane de pensionari, creșterea cu 12,5% a salariului minim pentru 800.000 de angajați, creșterea cu 4,5% a venitului minim garantat pentru 200.000 de români, și lista măsurilor guvernamentale cu adevărat benefice social ar mai putea continua. Numai că n-aș vrea să mă ostenesc degeaba. Atâta vreme cât protejații dumneavoastră au impus poporului taxe a căror contravaloare a fost utilizată pentru controlarea alegerilor electorale, veți pretinde că și actualii guvernanți vor proceda la fel.

Nu generalizați, domnule președinte! Nu ne judecați după propriile dumneavoastră principii, ele nu sunt și ale noastre.

    Miron Ignat - declarație politică: Săptămâna «Școala altfel»;

Domnul Miron Ignat:

"Săptămâna «Școala altfel»"

De ieri, elevii au intrat în săptămâna "Școala altfel", săptămână dedicată activităților extrașcolare și extracurriculare. Acest program oferă elevilor posibilitatea de a se recrea la teatru, film, muzee, de a învăța lucruri noi prin activități culturale, educative, sportive, voluntariat, activități ecologice și de protecția mediului, sănătate, activități de educație rutieră, protecție și de situații de urgență.

Programul își propune să implice atât profesorii, cât și elevii în diferite activități interesante pentru fiecare zi din săptămână, astfel încât să pună în valoare și să încurajeze potențialul creativ al elevilor. Până și prezența părinților este benefică, deoarece ei pot contribui la alegerea activităților potrivite pentru educația cât mai apropiată de nevoile copiilor.

La sfârșitul anului școlar, inspectoratele școlare vor întocmi un raport pe baza celor primite de la unitățile de învățământ, privind importanța și rezultatele formative ale activităților desfășurate în cadrul programului "Școala altfel", evidențiind gradul de interes manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea și derularea acestuia.

Săptămână "Școala altfel" va fi urmată de vacanța de primăvară, care se va încheia pe data de 22 aprilie a.c.

Tot în această perioadă, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a organizat fazele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ, și, după caz, concursurile școlare. Astfel, la Iași, la Colegiul Național "Mihai Eminescu", are loc Olimpiada națională de limbă și cultură rusă maternă. Pe această cale le doresc succes tuturor participanților la olimpiadă!

    Varol Amet - declarație politică cu subiectul: Seminarul musulman de la Medgidia, între istorie și anonimat;

Domnul Varol Amet:

"Seminarul musulman de la Medgidia, între istorie și anonimat"

Seminarul musulman a fost înființat la Babadag, în anul 1610, din generozitatea donației testamentare a comandantului militar Gazi Ali Pașa, acesta fiind și cel care a ajutat la construirea celei mai vechi moschei de pe teritoriul României. În anul 1880, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a recunoscut limbile minoritare ca fiind limbi de studiu, astfel autoritățile române desemnând profesori numiți "hogi" care să îi învețe și să le predea copiilor în limba turcă sau arabă. După o lungă perioadă de activitate sporadică, din ordinul lui Spiru Haret, în anul 1901, seminarul musulman a fost mutat la Medgidia, într-un spațiu pus la dispoziție în mod gratuit de către comunitatea locală. Seminarul musulman de la Medgidia oferea ore de arabă și de interpretare a Coranului, pe lângă alte materii legate de păstrarea tradițiilor și obiceiurilor turco-tătare. Celor care urmau cursurile seminarului musulman ulterior li se conferea dreptul de a fi numiți în clerul musulman. Seminarul a funcționat timp de 66 de ani, până în anul 1967, după care s-a închis sub pretextul lipsei de participanți.

După anul 1990, autoritățile române împreună cu cele din Turcia au realizat diverse întrevederi în scopul găsirii unei soluții pentru reabilitarea și conservarea seminarului musulman, ajungându-se astfel la semnarea unui protocol în care Turcia se angaja să finanțeze complet reabilitarea complexului de clădiri, însă lucrurile nu au luat niciun curs. În prezent, seminarul de la Medgidia, cel mai vechi centru cultural și spiritual al comunității musulmane, se găsește în aceeași stare, dar, în urma unui înțelegeri stabilite între Uniunea tătară și cea turcă, se vor depune eforturi considerabile pentru obținerea fondurilor necesare de susținere a procesului de reabilitare. Seminarul musulman poate deveni o adevărată atracție turistică a orașului datorită încărcăturii istorice de care se bucură și, totodată, simbolul comunității locale.

Sperăm ca în scurt timp să putem începe lucrările de restaurare a seminarului musulman de la Medgidia, acesta fiind unul dintre cele mai importante proiecte ce se vor derula în viitorul apropiat.

    Cristina-Ancuța Pocora - declarație politică cu referire la valul de scumpiri menite să îngreuneze traiul de zi cu zi al oamenilor;

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Vremurile actuale sunt, se pare, vremuri de grele încercări pentru categoriile active ale populației acestei țări, în condițiile în care singura preocupare a actualului Guvern este introducerea de măsuri menite să îngreuneze traiul de zi cu zi al oamenilor: o nouă creștere a prețului la gaze, introducerea accizei suplimentare pentru benzină și lista uriașă de scumpiri ce decurg din acestea.

Cea mai importantă scumpire propusă de actuala guvernare este acciza de 7 eurocenți la carburant. Cetățenii vor fi nevoiți să scoată din buzunar peste 40 de bani în plus pentru fiecare litru. Asta pentru că la cei 7 eurocenți se mai adaugă și TVA-ul.

În aceste condiții, noul preț al motorinei va "propulsa" România între primele 10 țări europene cu cele mai mari prețuri la motorină. Totodată, Guvernul a decis că transportatorii vor putea beneficia de rambursarea unei părți din valoarea acestei accize. Or, dacă taxa se dorește a fi folosită pentru a construi drumuri, este firesc ca toate părțile să contribuie la acest efort. Interesant este că vor fi scutiți tocmai cei care, teoretic, vor folosi cel mai mult aceste infrastructuri. Și cu ce preț! Șeful misiunii de evaluare a Acordului FMI cu România a declarat că orice exceptare acordată de la plata accizei suplimentare la carburanți introdusă de la 1 aprilie trebuie compensată prin măsuri "cu impact puternic", adică noi taxe și scumpiri. Una dintre cele mai tangibile consecințe sociale ale acestui val de scumpiri va fi o creștere semnificativă a sărăciei în rândul populației cu vârstă de muncă.

Pe lângă toate acestea, iată că românii trebuie să plătească mai mult și pentru factura de curent. Practic, furnizorii de energie electrică vor fi nevoiți să achiziționeze o cantitate aproape dublă de certificate verzi aferente curentului livrat în 2013, prețul acestor certificate regăsindu-se, bineînțeles, tot în costul facturilor la curent pe care oamenii de rând trebuie să îl suporte lună de lună, adică tot aceia responsabili cu întreținerea familiilor.

Și pentru ca valul scumpirilor să fie întregit, a crescut și prețul gazelor naturale. Aici există două majorări de preț: una de 2% pentru populație și cealaltă de 4% pentru sectorul industrial. Însă, în România, piața nu este suficient de matură pentru liberalizarea dublă, atât pe segmentul angro, cât și pe cel cu amănuntul. O consecință directă a acestei scumpiri ar putea fi o reducere masivă a contribuției industriei la produsul intern brut, prin închideri de companii sau relocări în țări cu o legislație care sprijină activitatea economică. Având în vedere estimările Comisiei Naționale de Prognoză de creștere economică (2,3% în 2014, 2,5% în 2015, 3% în 2016 și 3,3% în 2017), ne putem aștepta ca România să reintre în recesiune economică.

Îmi este greu să înțeleg motivul pentru care Guvernul actual gândește măsuri care afectează cel mai tare categoriile active ale populației, pe cei care contribuie în cea mai mare măsură la bugetul de stat. În condițiile în care celelalte categorii beneficiază de anumite forme de ajutor social, segmentul populației active primește, în locul unor politici care să o sprijine, copleșitoarea povară a scumpirilor și a taxelor.

Îmi este greu să înțeleg cum se poate ca noi taxe și o serie de scumpiri în lanț să servească relansării economice asumate de Guvern. Declarațiile ministrului finanțelor, cum că banii din acciză pot ajunge la pensii și salarii, ne îndreptățesc să cerem Guvernului Ponta să spună românilor dacă există și câți bani sunt exact în Trezorerie pentru plata pensiilor și salariilor din acest an.

Îi cerem încă o dată prim-ministrului să aibă curajul de a răspunde public, clar și fără echivoc, la câteva întrebări: pe ce vor fi cheltuiți banii colectați prin introducerea accizei? Cum se garantează faptul că aceștia nu vor fi alocați într-un mod netransparent sau distribuiți clientelei politice? Ce autostrăzi vor fi construite din acești bani?

De aceea, astăzi, fac un nou apel către guvernanți și trag un semnal de alarmă asupra efectelor dezastruoase pe care acest val de scumpiri le va avea în rândul populației active a României.

Solicităm prim-ministrului să reia toate angajamentele publice făcute în Programul de guvernare - program pe care pretindeau că îl păstrează și respectă - și să lase deoparte comportamentul duplicitar, refuzul de a răspunde la întrebări și de a da termene precise, tactici de inducere în eroare a publicului cu care domnul Victor Ponta deja ne-a obișnuit.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - V.V. «Pompa» nu taie, pune taxe;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"V.V. «Pompa» nu taie, pune taxe"

Domnișoara ministru al finanțelor are dreptate, românii trebuie să-și plătească taxele și impozitele cu sfințenie. Sfințenia înseamnă și pomană, iar cele peste 400 de taxe și impozite sunt cea mai tare pomană pentru guvernanți. Oricum le plătim de pomană, pentru că nu ne alegem niciodată cu nimic din banii din impozite și taxe. Teoretic, taxele, accizele și impozitele ar trebui să se întoarcă la cetățeni, dar ele se introduc cu grație în buzunarul politicienilor.

Ei știu că suntem miloși, că vom mai face și noi câte o chetă, pentru că "obrazul subțire" al guvernanților și al ghioceilor de partid se ține cu multă, multă cheltuială.

Banii în plus de la "Pompa" le cam trebuie în campaniile electorale. Și să nu uităm că avem două anul acesta, iar una este foarte importantă pentru "Pompa".

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Nu e păcăleală: zero eficiență;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu e păcăleală: zero eficiență"

Pe 1 aprilie ministrul sănătății introducea coplata. Sumele strânse sunt derizorii, iar costurile legate de colectarea taxei depășesc cu mult pe cele colectate. La Iași cea mai mare sumă e la Spitalul de Recuperare și ajunge la 55.570 de lei. Spitalul Județean "Spiridon", la 1.200 de paturi și 40.000 de pacienți, a reușit să colecteze doar 46.000 de lei, iar Institutul Regional de Oncologie a ajuns să impună și pacienților cu cancer coplată în valoare de 34.620 de lei. Spitalul de Boli Infecțioase nu a adunat mai mult de 10.190 de lei, Institutul de Boli Cardiovasculare, 8.000 de lei, Spitalul de Pneumologie și Spitalul "Socola" au adunat aproximativ 5.500 de lei fiecare.

Noua taxă guvernamentală doar a limitat accesul la sănătate, într-o țară cu populație săracă și bolnavă, și tot cei care contribuie la asigurările de sănătate au fost puși să plătească.

În plus, cele două principii pe baza cărora este introdusă sunt greșite. Primul dintre ele susține limitarea internărilor abuzive, dar există deja suficiente mecanisme de control și sancționare și este greu de crezut că sume de 5-10 lei vor fi mai eficiente în aceste situații. Al doilea pretinde că se vor colecta sume suplimentare pentru sistemul sanitar, dar în realitate valoarea acestora e nesemnificativă și este iluzorie ideea că vor acoperi investigațiile și tratamentele necesare chiar și pentru afecțiuni minore.

Practic, nu a existat vreun studiu de impact privind consecințele de ordin medical și financiar ale acestei noi taxe.

Grav este faptul că ea a generat disfuncționalități și cheltuieli suplimentare sistemului medical. Pacienții, plătitori de taxe, au evitat să plătească și au ajuns târziu la spital cu afecțiuni agravate, generatoare de investigații și terapii suplimentare extrem de costisitoare sau au aglomerat serviciile de urgență, crescând riscul de eroare medicală și malpraxis.

Nici măcar nu a fost prevăzut ce se va întâmpla atunci când la externare pacienții vor refuza să plătească această taxă.

Pentru că limitarea accesului la sănătate este neconstituțională și încalcă orice principiu etic, propun astăzi eliminarea acestei taxe introduse necugetat de actuala guvernare.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - 22.440 de argumente;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"22.440 de argumente"

Un tânăr șofer băut a ucis doi oameni. Un breaking news pe toate posturile de știri. Dacă nu vrem să avem tot mai multe știri de acest gen trebuie adoptat urgent proiectul meu legislativ ce descurajează pe cei care mai au inconștiența de a se urca băuți la volan. Am alte 22.440 de argumente.

Proiectul meu legislativ prevede patru tipuri de măsuri: dublarea și chiar triplarea pedepselor cu închisoarea pentru alcoolemie penală sau consum de stupefiante, creșterea duratei de suspendare a permisului (la 5-10 ani pentru alcoolemie penală și la 6 luni-1 an pentru contravenții), majorări în cazul recidivei în cinci ani de la restituirea permisului (cu 10 ani pentru alcoolemia penală) și imposibilitatea reducerii sancțiunilor aplicate pentru alcool și droguri.

Aceste măsuri sunt ușor de pus în practică, nu presupun niciun efort bugetar, iar eficiența înăspririi legislației rutiere e dovedită de scăderea cu 30-50% a numărului de evenimente rutiere soldate cu morți și răniți în țări precum Portugalia, Franța, Anglia, Luxemburg, Olanda. În aceste țări conducerea sub influența băuturilor alcoolice (0,8 g/l) sau refuzul testării sunt pedepsite cu închisoarea până la doi ani, 4.500 de euro amendă, șase puncte de penalizare și trei ani de suspendare a permisului, iar recidiva este pedepsită cu până la patru ani de închisoare, 9.000 euro amendă, șase puncte de penalizare si pierderea permisului pentru minimum trei ani.

Apreciem că adoptarea acestui proiect legislativ va duce la scăderea semnificativă a accidentelor rutiere și va crește siguranța rutieră pe șoselele din România.

4 motive pentru înăsprirea pedepselor privind consumul de alcool și stupefiante în trafic:

  1. Între 3 și 7% dintre accidente au drept cauză consumul de alcool; 30% dintre șoferii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani afirmă că au condus cel puțin o dată sub influența băuturilor alcoolice, iar, în medie, din 25.000 de șoferi testați, 60% au dozări toxicologice pozitive pentru alcool, din care doar 10% au sub 0,8 g/l, restul depășesc limita penală și 40% au valori între 0,8 și 2g/l, iar 10% între 2 și 3g/l.
  2. Unul din trei accidente mortale e direct legat de consumul de alcool și în 85% din cazuri este vorba de băutori ocazionali. Totodată, consumul de alcool este responsabil de 40% din decesele survenite ca urmare a accidentelor de circulație și de 25-35% din cazurile de accidente rutiere fără cazuri letale.
  3. În fiecare oră cel puțin doi șoferi sunt pozitivi la dozările toxicologice pentru alcool. Datele INML din 2011 arată că, din cei 51.000 de șoferi testați la cererea Poliției Rutiere, aproape jumătate, mai precis 44%, aveau dozări toxicologice pentru alcool pozitive. În 7% din cazuri, adică la peste 3.500 de șoferi, alcoolemia depășea 2 grame la mie, iar mai bine de jumătate, mai precis 68%, din cele 4.203 de expertize pentru calculul retroactiv al alcoolemiei, au indicat valori de peste 0,8g‰. În primele opt luni ale aceluiași an, șoferii în stare de ebrietate au provocat 669 de accidente soldate cu 112 decese și 696 de răniți grav.
  4. Într-un singur an numărul celor depistați sub influența alcoolului a crescut cu 4.440.
    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Campanie incendiară;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Campanie incendiară"

Excesul de sare, grăsimi și benzină dăunează grav sănătății. Se lansează și albumul "Dublu V. Pompa"

V-ați făcut poze cu Pompa? Aștept pozele și comentariile voastre, legate de noile prețuri, pe adresa mea de e-mail sau la cabinetul parlamentar. Le voi include într-un album pe care îl voi arăta premierului. Va vedea cât sunt de "fericiți" românii după această nouă taxă. Poate așa va înțelege că noua taxă pe combustibil înseamnă tot o tăiere de salarii și de pensii. Exact ca pe vremea PDL!

Albumul "Dublu V. Pompa", cu pozele și comentariile dumneavoastră, va fi dat și parlamentarilor. Poate așa vor susține și proiectul de lege pentru eliminarea accizei suplimentare pe combustibil, pe care l-am depus în Parlament.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Șase ani de pensii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Șase ani de pensii"

Guvernanții au decis să pedepsească femeile care muncesc. Creșterea vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani înseamnă tot o tăiere de pensii și impune o nouă curbă de sacrificiu în rândul femeilor.

Nu pot accepta ca într-o țară cu una din cele mai reduse speranțe de viață să se impună astfel de măsuri doar pentru că puternicii zilei nu vor sau nu pot să plătească pensiile. Este discutabilă și eficiența economică a unor astfel de măsuri, pentru că la 65 de ani, după ce ai adus pe lume și ai crescut unul sau mai mulți copii, rezervele biologice nu mai permit o activitate eficientă în multe sectoare de activitate. Mă pot întreba cum va alerga într-o unitate de primire a urgențelor o asistentă sau o doctoriță de 65 de ani sau cât de urgente vor fi intervențiile salvării?

Nici impactul asupra natalității nu a fost evaluat. În România se înregistrează un declin demografic care va fi accentuat de astfel de măsuri.

De aceea, am inițiat un proiect legislativ ce oferă tuturor femeilor care au muncit și au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii dreptul de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut și crescut în familie.

Dorim să corectăm forma actuală a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care nu mai prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare, în funcție de numărul de copii născuți, așa cum prevedea vechea Lege nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Consider că proiectul meu de lege va avea impact favorabil pe 3 segmente socioeconomice: asupra natalității, în general, dar cu precădere în familiile în care mamele muncesc, asupra reducerii evaziunii și muncii la negru, angajatele având un motiv suplimentar în angajarea cu forme legale, și va crește și speranța de viață.

Acest proiect legislativ se alătură celorlalte măsuri pe care le-am inițiat în sesiunea parlamentară precedentă și prevăd sprijin pentru femei și încurajarea natalității, prin facilități fiscale reale acordate în funcție de numărul de copii în familiile care muncesc, cât și prin asigurarea consultațiilor gratuite pentru gravide și nou-născuți.

România are nevoie, în acest moment, de politici publice și strategii clare care să ofere speranțe femeilor din România.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cum scăpăm de «Pompa»;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum scăpăm de «Pompa»"

Mergem la vot și scăpăm de ei. E suficient. Mergem și votăm soluția cea mai bună. Pe cei care au arătat că știu, vor și pot să facă ceva pentru această țară.

Aceste măsuri făcute pe genunchi ne arată cât de capabili sunt să guverneze această țară.

E proastă și acciza mărită, dar, oare, de ce le-am dat petrolul austriecilor? Întrebarea mea nu are nicio legătură cu nimic din ceea ce bănuiți și asta sper că este evident pentru toți cei care vor lua drumul DNA-ului.

O persoană care nu își asumă acțiunile și dă vina tot timpul pe alții nu poate conduce o țară. Așa este «Pompa»... încearcă să pară cocoș, dar e doar o găină pe cuibar. Ce "ouă de aur" va mai oua? Omul ăsta e imprevizibil și periculos, ca orice neavenit.

După scumpirile ciumei portocalii urmează scumpirile caracatiței roșiatice. Inapți a conduce țara, singura alternativă pentru a umple bugetul este căpușarea omului obișnuit.

Am introdus 3 proiecte ce ne dau speranță: reducerea TVA la 19%, eliminarea accizei suplimentare și reducerea CAS.

Somnul ... națiunii naște monștri. Așa că la europarlamentare nu sta în casă, dacă îți pasă!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Limitarea numărului de mandate - soluția împotriva baronilor locali;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Limitarea numărului de mandate - soluția împotriva baronilor locali"

Pe fondul rămânerii la putere din 1990 au apărut pe plan local rețelele de putere și corupție controlate de aleșii locali. Limitarea la două a numărului de mandate reduce posibilitatea baronilor locali, indiferent de partide, de a-și crea în timp rețele mafiote, devenind un instrument anticorupție.

Numărul nelimitat de mandate schimbă în fapt forma de guvernare a statului din democrație în oligarhie pentru că:

  1. cea mai mare parte a puterii politice ajunge să fie deținută la nesfârșit de un număr restrâns de indivizi;
  2. aceștia se constituie, prin legiferare și influență, într-un grup social privilegiat, în fața legii, indiferent de ce este scris în constituție;
  3. puterea fără nicio limitare temporală duce la abuzul de putere.

Este o constatare pe care logica teoriei politice, logica doctrinei statului de drept și realitatea politică ne obligă să o acceptăm fără rezerve.

Un stat funcționează pe două paliere: realitatea politică și cea juridic-constituțională.

Realitatea politică ne arată că în ultimii douăzeci de ani am mers doar în direcția formalizării juridice a unei situații informale: suntem conduși de câteva sute de indivizi, mereu aceiași.

România este condusă de prea multă vreme de o oligarhie formată din aceiași oameni: președinți de consilii județene, primari de mari localități, prefecți, oameni de afaceri influenți și posesorii unor trusturi media.

Ecuația oligarhiei include în mod obligatoriu influența politică, accesul privilegiat la resursele statului, contul media și îmblânzirea justiției.

S-a creat o societate închisă, în care bogăția se distribuie de jos în sus, de la popor spre cei aflați la putere, incapabilă de a asigura o conducere eficientă în condițiile în care promovarea nu ține cont de criterii de performanță, ci de cele de apartenență. Sunt bogați, prin accesul facil la banii publici, mărginiți intelectual, deși plini de titluri academice nemeritate, aroganți și disprețuitori față de omul obișnuit și față de elitele intelectuale autentice.

Am ajuns în momentul în care un grup social funcționează după un statut special și privilegiat față de ceilalți cetățeni, ceea ce pune sub semnul întrebării existența statului de drept.

Poporul le-a dat mijloacele, poporul i-a validat, poporul i-a legitimat și poporul este deranjat de faptul că în acest moment avem două categorii de cetățeni: cei privilegiați, deasupra operării normale a legii, și cei aflați sub lege.

Sunt două modalități de a transforma oligarhia în democrație. Una dintre ele este prezentată în acest demers legislativ ce limitează la două numărul de mandate pe care îl poate avea un ales local.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Incendiar;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Incendiar"

Azi-dimineață, pe DN1, șoferul Ion Bascula s-a uitat cu bricheta în rezervorul mașinii să vadă dacă mai are benzină neaccizată. Mai avea.

Publicitate: Fă-ți plinul și primești cadou o mașină!

Pentru o viață sănătoasă, evitați consumul excesiv de sare, zahăr și benzină. Victor "Pompa".

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Primăvara la Pungești;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Primăvara la Pungești"

Pe 5 aprilie la Pungești, capitala luptei împotriva extragerii gazelor de șist, au avut loc primele proteste. Pe 6 aprilie 2014 au avut loc simultan în peste 60 de localități din România mitinguri și marșuri împotriva fracturării hidraulice.

Timp de doi ani am reușit la Pungești să împiedicăm extragerea gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Nu s-a terminat! Legea mea e în Camera Deputaților.

România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorării și exploatării gazelor de șist și nici nu interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist. Moratoriul privind obținerea de avize și autorizații în acest domeniu a expirat în decembrie 2012.

Cerem Parlamentului și Guvernului:

  1. Interzicerea prin lege a fracturării hidraulice în extragerea gazelor de șist.
  2. Anularea hotărârilor de Guvern prin care s-au aprobat acordurile de explorare-exploatare-dezvoltare pentru gazele de șist.
  3. Respectarea voinței comunităților locale și transparenta procesului decizional.
  4. Anularea statutului de zonă specială de maximă siguranță din Pungești.

Vă reamintesc că proiectul meu legislativ prevede interzicerea utilizării fracturării/fisurării hidraulice pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre. Totodată, se prevăd sancțiuni pentru cei care utilizează această tehnică. Fapta de a utiliza fracturarea/fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.

Parlamentul European susține dreptul fiecărui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de șist, dar recomandă prudență maximă în avizarea exploatării combustibililor fosili neconvenționali până la stabilirea exactă a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici și a unei legislații europene adecvate în acest domeniu, iar pe 9 octombrie 2013 a recunoscut riscurile legate de gazele de șist luând în considerare obligativitatea studiilor de impact și a consultării populației.

Deciziile pe tema gazelor de șist trebuie să fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase și acceptate de toți factorii în acord cu dorințele cetățenilor, și nu sub influența politicilor de lobby.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Liber la violență;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Liber la violență"

Statisticile privind violența în școlile din România sunt sumbre. Dacă nu sunt suficiente cele 6 violuri comise de elevi, cele 597 de bătăi sau cele 70 de furturi, vă reamintesc că sunt și 2 elevi prinși cu pistoalele în școli.

Proiectele mele de lege privind introducerea butonului de panică și a cartelei de acces în instituțiile de învățământ pot fi răspunsul și soluția la violența din școli. Să vă spun și de ce. Instalarea cartelei de acces permite, cu costuri minime, de doar 3-4 lei, accesul controlat și individualizat în unitățile de învățământ și, implicit, descurajarea și limitarea unor acte antisociale având drept consecință creșterea siguranței în școli.

În plus, instalarea butonului de panică în unitățile de învățământ permite apelarea mai rapidă a serviciului 112, scurtarea timpului de intervenție a poliției, pompierilor și a salvării.

Doar într-un singur an s-au înregistrat la inspectorate 15.358 de cazuri de violență în școli. Cele mai multe cazuri de violență sunt în București și județele Iași, Timiș, Cluj, Bistrița-Năsăud, Vaslui, Bihor, Constanța, Bacău, Prahova, Mureș, Hunedoara, Vâlcea, Sălaj și Neamț.

Infracționalitatea în școală îmbracă forme din ce în ce mai diverse: violența fizică (6.275 de acte de violență fizică ușoară, 143 de acte de violență fizică gravă), încălcarea normelor conviețuirii sociale (2.509 cazuri), acte contra bunurilor elevilor (3.261 de înșelăciuni, tâlhării, distrugeri), acte împotriva libertății (1.603 de amenințări, șantaje, lipsiri de libertate) sau acte contra sănătății publice (373 de cazuri de consum de alcool, deținere, consum de stupefiante, trafic cu substanțe interzise.

Proiectul-pilot funcționează deja în Capitală. Nu văd de ce parlamentarii s-ar putea opune creșterii siguranței în unitățile de învățământ, mai ales că au 42 de motive în fiecare zi.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Rețeta distrugerii neamului românesc;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Rețeta distrugerii neamului românesc"

Un rău nu vine niciodată singur. Vine de obicei în grupuri de 35... de taxe.

Aceasta e rețeta distrugerii neamului românesc: rușine și dispreț cu garnitură de umilință, arși la buzunare și cu mult sos de trădare de țară. Poftă bună!

Nici nu se compară cu oferta noastră: o națiune mândră, istorie română, respect pentru valorile noastre, resurse românești, industrie, agricultură, sănătate și educație românească.

Vă reamintesc că i-am oferit actualei guvernări toate aceste lucruri fără a cere în schimb nimic doar pentru noi.

PSD a preferat însă gulaș ... și UDMR.

Nem tudom. Cine să-i înțeleagă și mai ales de ce să-i mai trimitem în jilțurile puterii?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Româncele vor putea să aducă pe lume tot mai mulți copii sănătoși;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Româncele vor putea să aducă pe lume tot mai mulți copii sănătoși"

Așa cum am prevăzut în proiectul legislativ al programului național de stimulare a natalității pe care l-am depus în Camera Deputaților, în cadrul căruia se asigură gratuitate pentru toate consultațiile, investigațiile necesare pentru evoluția normală a sarcinii, programul va fi finanțat de le bugetul de stat, din taxa de viciu. Normele de aplicare se stabilesc prin hotărâre de guvern.

Astăzi peste 60% dintre femeile gravide din România nu se prezintă niciodată la medic în timpul sarcinii. Sărăcia și lipsa de educație, prezente atât în zonele rurale, cât și în marile orașe, împiedică accesul femeilor însărcinate la control, investigații și tratament.

Se ajunge la situația în care viitoarele mame trebuie să plătească toate serviciile medicale, iar cheltuielile pot ajunge până la peste șase salarii minime pe economie, adică vreo 5.300 de lei.

Aceste "politici demografice" au avut trei consecințe nefaste. Pe lângă scăderea natalității la un minim istoric (1,3-1,4 copii/femeie, aproximativ 200.000 de nou-născuți anual), creșterea numărului de avorturi la cerere (100.000 pe an, un avort la cinci minute) constatăm și că gravidele cu risc ajung în ultima clipă la maternitate. Nu mai este o surpriză pentru nimeni numărul mare de nașteri premature sau de nou-născuți cu malformații sau faptul că România rămâne țara europeană cu cea mai mare rată a mortalității infantile, dublă față de media Uniunii Europene.

Proiectul meu de lege oferă tuturor gravidelor gratuitate pentru toate consultațiile, investigațiile și tratamentele necesare unei evoluții normale a sarcinii, în cadrul unui program național de asigurare a sănătății reproducerii și stimulare a natalității. Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat, din taxa pe viciu, precum și realocarea a 25% din sumele obținute în urma avorturilor la cerere.

Asigurarea accesului la servicii medicale gratuite pentru mamă și copil va reduce la jumătate decesele din prima zi de naștere, crescând numărul gravidelor ce se prezintă la medic, și va stimula natalitatea.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Supraviețuirea devine un lux;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Supraviețuirea devine un lux"

România este țara cu cele mai multe taxe și impozite din Europa. Guvernul scumpește tot, în ciuda faptului că știe că nivelul de trai este din ce în mai scăzut. O să ajungem o țară în care supraviețuirea o să fie un lux.

Plătim de ne ies ochii pentru drumuri care ne omoară în fiecare zi mașinile sau ne scurtează viața. Plătim: acciza la combustibil, rovinietă, prin taxă pe mașină, ba mai susținem și aerul curat al Carpaților prin plata timbrului sau, mai bine zis, birului de mediu, atunci când ne cumpărăm mașina. Cu câtă seninătate acceptăm această taxă! Pentru cei care nu au înțeles încă, creșterea prețului carburanților înseamnă tot o tăiere de salarii și pensii.

Eu și cei pe care îi cunosc nu suntem dispuși să mai tolerăm asta, așa că vom căuta să votăm în loc de "Pompa" și oamenii lui alți oameni care știu să facă lucrurile să meargă ca într-un serviciu de urgență.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - V-ați făcut poze la Peco?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"V-ați făcut poze la Peco?"

Trebuia să ne facem poze la Peco, având în spate prețuri mai mici de 6 lei. Acestea nu se vor mai vedea în România prea curând. Poate niciodată.

Plătim de ne ies ochii pentru drumuri care ne omoară în fiecare zi mașinile sau ne scurtează viața. Plătim: acciza la combustibil, rovinietă, prin taxa pe mașină, ba mai susținem și aerul curat al Carpaților prin plata timbrului sau, mai bine zis, a birului de mediu, atunci când ne cumpărăm mașina.

Cu câtă seninătate acceptăm această taxă!

Probabil că marele "Pompa" își mușcă acum degetele de ciudă că a mărit acciza doar cu 7 eurocenți! Dacă era inspirat punea măcar 70. Oricum "votacii" vor plăti fără prea multe comentarii.

Singura șansă este să ne opunem, să facem și să spunem, dar se pare că doar pe la Pungești au mai rămas câțiva luptători închiși în rezervația specială de siguranță publică.

Pentru cei care nu au înțeles încă, creșterea prețului carburanților înseamnă tot o tăiere de salarii și pensii. Pentru a scăpa românii de noile tăieri am depus un proiect de lege ce prevede eliminarea acestei noi taxe ce ne îmbolnăvește cu un nou val de scumpiri.

    Raluca Surdu - declarație politică având ca temă măsura pripită de desființare a Direcției pentru protecția copilului din Ministerul Muncii;

Doamna Raluca Surdu:

Decizia doamnei ministru Rovana Plumb de a desființa direcția ce se ocupa de combaterea violenței în familie reprezintă o măsură pripită, în condițiile în care, în aproximativ o lună de acum încolo, nu va mai exista nicio instituție care să aibă ca sarcină implementarea politicilor publice în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței în familie.

Ordonanța de urgență nr. 11/2014 vine să acutizeze problemele sociale ale acestei categorii vulnerabile, în condițiile în care, potrivit studiilor, până la 70% dintre femeile din România au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale în timpul vieții lor.

Prin desființarea Direcției pentru protecția copilului din Ministerul Muncii, domeniul violenței în familie va rămâne într-un con de umbră, aceasta în condițiile în care valorile reale ale fenomenului nu se cunosc și nu există un sistem centralizat de colectare a datelor statistice relevante.

Lipsa unei instituții cu atribuții specifice în elaborarea de politici și strategii, în dezvoltarea unui sistem coerent de prevenire și combatere a violenței în familie va face ca victimele violenței domestice să rămână fără sprijin, fără servicii, iar România să își încalce responsabilitățile asumate prin ratificarea unor convenții internaționale.

Scrisoarea deschisă pe care 20 de ONG-uri au transmis-o către primul-ministru al României și către ministrul muncii a tras un semnal de alarmă asupra problemelor sociale ale victimelor violenței în familie, care se vor acutiza, în lipsa unui răspuns instituțional adecvat.

Violența împotriva femeilor este tot mai mult recunoscută ca fiind una dintre cele mai serioase și urgente probleme ale tuturor timpurilor. În fiecare colț al lumii, efectul real și dăunător pe care violența îl are asupra femeilor împiedică drumul spre dezvoltare, pace și egalitatea de șanse.

Prin această decizie, doamna ministru Rovana Plumb stopează măsurile care ar trebui să ducă la evoluții în acest domeniu, înregistrând un inacceptabil regres instituțional.

    Vasile Berci - declarație politică intitulată: Realitate și percepție politică;

Domnul Vasile Berci:

"Realitate și percepție publică"

Viața politică internă, în ultimul deceniu, a fost marcată puternic și negativ de modul în care Traian Băsescu și-a asumat exercitarea funcției de președinte - președinte-jucător, și nu președinte-arbitru. Curat neconstituțional! Acest lucru i-a fost facilitat de Constituția revizuită de Adrian Năstase în 2003, care era sigur că va fi beneficiarul revizuirii. Cât despre "sistemul ticăloșit", odată ajuns la Cotroceni, Traian Băsescu a făcut stânga împrejur, adică sistemul nu trebuia distrus, ci convertit și controlat ca instrument al președintelui-jucător.

Starea de normalitate, de evoluție a societății românești în direcția democrației de factură occidentală și a economiei de piață a devenit o ficțiune. Tensiunile politice, scandalurile și încrâncenarea au luat locul bunei guvernări.

În acest context, la începutul anului 2011 s-a format USL, o construcție politică puternică, având ca actori politici PSD și PNL asociat cu PC în ACD. Construcția avea la bază principiile păstrării identității partidelor din USL și al parității, iar mesajul era fără echivoc, schimbarea în bine a paradigmei guvernării.

În opoziție USL a devenit pentru români o construcție credibilă, în care au investit un uriaș capital de încredere și speranță, capital păstrat inclusiv după căderea Guvernului M.R. Ungureanu. Pe cale de consecință, au urmat succesele electorale fără precedent, la locale și parlamentare. A fost perioada fastă din istoria de trei ani a USL. Românii aveau în imaginarul lor o construcție apropiată de marea coaliție din Germania dintre creștin-democrați și social-democrați, condusă de cancelarul Angela Merkel.

Din păcate, nu a fost să fie. Unul dintre parteneri, adică PSD, cu sacii în căruță și atins de beția puterii, a pus pe raft, la prăfuit protocolul USL și programul de guvernare. Prioritară a devenit pentru PSD strategia dobândirii întregii puteri, inclusiv a întâistătătorului de la Cotroceni. În optica lor protocoalele, programele sunt petice de hârtie, iar onoarea nu spune nimic în politică.

Strategia PSD se poate decripta, cu ușurință, pe întreaga durată a perioadei, de la instalarea Guvernului Ponta 2 și până la scoaterea PNL de la guvernare și ruperea USL. Să încercăm să descriem succint aceste acțiuni.

Imediat după anunțarea rezultatelor la alegerile parlamentare, Ponta dorește UDMR la guvernare. Era o intenție aberantă. Când ai o majoritate de 70%, de ce mai e nevoie de UDMR care a fost partener al guvernării Băsescu-Udrea-Boc? Sau, de ce nu, era mai bine să fie UDMR la guvernare pentru momentul când PNL va trebui să plece, după regula "maurul și-a făcut datoria"?!

Modul în care s-a alcătuit Guvernul a fost ticălos. Miniștrii și miniștrii delegați ai PNL au primit găurile negre, iar PSD, sectoarele viabile și cu resurse. S-a ajuns la un Guvern stufos cu 28 de miniștri, când Guvernul Franței are doar 16 miniștri.

A urmat apoi un masiv transfer de traseiști, îndeosebi de la PP-DD, spre PSD, UNPR și PC, acțiune care a dus la o majoritate parlamentară fără PNL. Oare de ce?

PSD, UDMR și PC au luat decizia formării USD, în interiorul USL. Cele două sigle sună interesant de apropiat. Soluția era rudimentară, dar bună de prostit alegătorii.

Dublul limbaj a devenit o practică cotidiană. Ponta avea mesaje pro-USL și candidatura la președinție a lui Crin Antonescu. În paralel "poporul" PSD-ist, cu Ilie Sîrbu în prim-plan, ataca vârtos tema candidatului PSD la președinție. Pe aceeași lungime de undă erau și vectorii media Antena 3 și OTV-ul lui Ghiță Sebastian, adică RTV.

S-a trecut la politica faptului împlinit prin luarea unor decizii grele fără consultarea PNL. Exemple: pactul de coabitare, trocul cu numirea șefilor de parchete, proiectul de lege Roșia Montană, proiectul de amnistie și grațiere etc. Pentru ca rețeta să fie completă, PSD a scos asul din mânecă, adică pe C.P. Tăriceanu. PNL trebuia nu doar scos de la guvernare, ci și destabilizat.

Într-o mare măsură decizia PSD de a avea un candidat la Cotroceni a fost influențată și de Traian Băsescu, care a atacat la Curtea Constituțională modificarea Legii referendumului, care devenea valid cu 30% participare la urne. Ponta și PSD refuzau un Antonescu președinte având prerogativele din Constituția în vigoare.

S-au făcut greșeli și la PNL. S-a crezut că întinerirea PSD îl face frecventabil ca partid social-democrat. S-a schimbat vârsta biologică, dar năravurile au rămas. Insistând exclusiv pe funcția de vicepremier pentru Klaus Iohannis, s-a indus în percepția publică că USL a fost ruptă pentru un lucru minor.

Categoric PSD, după europarlamentare, și-ar fi anunțat candidatul pentru Cotroceni. PNL trebuia să plece, după metoda verificată a "tovarășului de drum".

La proximele alegeri PNL va fi atacat extrem de dur, va face obiectul unor intoxicări și manipulări fără precedent, asta pentru faptul că este singurul partid de opoziție care are șansa de a câștiga alegerile pentru Cotroceni prin Crin Antonescu.

Varianta cu președinte PSD este egală cu un dezastru pentru devenirea democrației românești, a statului de drept și a economiei de piață.

    Sorin Teju - declarație politică cu tema: Trebuie să acordăm o mai mare atenție procesului de echivalare a diplomelor obținute în străinătate;

Domnul Sorin Teju:

"Trebuie să acordăm o mai mare atenție procesului echivalării diplomelor obținute în străinătate"

Anual, peste 3.000 de studenți români plecă la studii în străinătate, iar 60% dintre aceștia își exprimă dorința de a se întoarce în țară după terminarea studiilor. Cu toate acestea, procedurile pe care tinerii trebuie să le urmeze în echivalarea diplomelor obținute în afara granițelor țării sunt anevoioase și ineficiente, descurajând absolvenții să își dezvolte o carieră pe teritoriul României.

Contrar legislației în vigoare ce pare a fi destul de flexibilă și cuprinzătoare, un număr din ce în ce mai mare de absolvenți a atras atenția asupra nerespectării prevederilor art. 12 alin. (3) din Ordinul nr. 4022/2008. Acest ordin privește aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) și a Metodologiei de recunoaștere și echivalare a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, care stipulează: "În cazul în care domeniul sau specializarea absolvite în străinătate nu se regăsesc în nomenclatorul românesc, CNRED va iniția procedura pentru încheierea de acorduri bilaterale cu țările în cauză sau împreună cu direcțiile de specialitate din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va analiza și propune oportunitatea modificării și completării nomenclatorului românesc".

În consecință, absolvenții unor specializări nerecunoscute în nomenclatorul românesc ar trebui, conform legii, să obțină o echivalare justă a diplomelor de studii, în urma unui proces mai îndelungat. Din nefericire, atât procedura de modificare a nomenclatorului, cât și cea de încheiere de acorduri bilaterale cu țările în cauză reprezintă proceduri minuțioase ce necesită timp, interes și motivație, caracteristici ce lipsesc cu desăvârșire sistemului românesc de echivalare a diplomelor.

Mai mult decât atât, nesoluționarea corectă a cererilor de echivalare a diplomelor de studii obținute în străinătate are un efect dublu asupra țării noastre. În primul rând, se refuză dreptul unor cetățeni români de a se reîntoarce să profeseze în România, într-un context în care țara noastră necesită noi politici prin care să readucă în țară cetățenii români. În al doilea rând, se evidențiază o inadaptabilitate a sistemului la cerințele actuale de pe piața muncii, la exigențele acestora și la sistemele educaționale internaționale, ignorându-se complet recomandările Consiliului Europei privind criteriile și procedurile de evaluare a calificărilor străine, din 23 iunie 2010.

Menționez că recomandările Consiliului Europei stipulează la Capitolul III, Principii Generale, punctul 7, următoarele: "În evaluarea calificărilor străine privind educația universitară, cadrul legal național și internațional trebuie aplicate într-o manieră flexibilă, cu scopul de a face posibilă recunoașterea acestor calificări. În situațiile în care legislația națională existentă intră în conflict cu prezentele Recomandări, statele sunt încurajate să aibă în vedere modificarea legislației naționale."

În concluzie, solicit instituțiilor competente să își asume responsabilitatea și să găsească o formulă prin care echivalarea diplomelor de studii obținute în străinătate să se poate efectua într-o manieră justă. Avem nevoie de remedierea urgentă a problemei în cauză pentru a ne asigura că tinerilor ce au studiat în străinătate le sunt recunoscute meritele, pentru a-i încuraja să vină să lucreze în România și pentru a asigura o coerență între cerințele angajatorilor, sistemul de învățământ internațional și sistemul românesc de recunoaștere academică.

    Ioan Balan - declarație politică cu subiectul: Circ televizat și pâine scumpă!;

Domnul Ioan Balan:

"Circ televizat și pâine scumpă!"

Prin comportamentul său la guvernare, Victor Ponta a reușit să modifice până și sintagme și proverbe tradiționale românești. Am ajuns ca, după doi ani de guvernare a baronilor, celebra sintagmă "circ și pâine" să se transforme în "circ televizat cu Victor Ponta" și "pâine mai scumpă pentru români".

Când vorbesc despre circ televizat cred că toți românii înțeleg la ce mă refer. 24 de ore din 24 de ore pe zi Victor Ponta și propagandinștii din Guvernul său lustruiesc scaunele din studiourile televiziunilor de partid, încât orice om rațional s-ar întreba, în mod legitim, când Dumnezeu mai guvernează oamenii ăștia! Unii chiar mai glumesc spunând: "guvernează doar în pauzele de publicitate". Economia și societatea resimt din plin cei doi ani în care Victor Ponta s-a făcut că a guvernat România. Cât a cheltuit Victor Ponta din bani publici, din banii românilor, ca să apară de dimineață și până seara la televizor? Câți bani, din banii românilor, din cei pe care îi ia prin 37 mai multe taxe și impozite, îi cheltuiește pentru propagandă, minciună și sfidarea românilor? Victor Ponta trebuie să răspundă la aceste întrebări, pentru că circul televizat nu este pe banii lui, ci pe banii românilor.

Pâine mai scumpă? Da, pâine mai scumpă! După ce ani de zile Dan Voiculescu i-a amăgit pe români că le va da "pâine mai ieftină", Victor Ponta a încercat să-i păcălească pe români că le va da pâine mai ieftină. Victor Ponta nu știe că românii nu au fost prostiți, pentru că Victor Ponta nu știe nici măcar cât costă o pâine. Altfel ar fi aflat că din septembrie, de când s-a redus TVA-ul la pâine, nicio pâine, la niciun magazin nu s-a ieftinit nici măcar cu 2 bani! De ce? Pentru că producătorii de pâine oricum nu plătesc TVA, ci, potrivit patronatelor din domeniu, peste 70% operează în economia subterană. Acum, după ce a introdus 37 de taxe și a scumpit și benzina, prețul pâinii a crescut, ca urmare a transferului acestor costuri suplimentare către preț, către cumpărătorul de pâine, către românul sărac, care aștepta ca pâinea să se ieftinească.

Săptămâna trecută, delegația FMI care a venit la București l-a luat de urechi pe Victor-Viorel Ponta, pentru că nici măcar ei nu se așteptau ca, după ce a introdus încă 37 de taxe și impozite, să colecteze și mai puține venituri bugetare. Știu și experții FMI că Ponta este protectorul evazioniștilor. Știu și ei că reorganizarea ANAF nu a fost decât politizarea structurilor de administrare fiscală, care să răspundă instantaneu la comanda de partid. Drept consecință, aceiași experți FMI îi strâng mâna în ușă lui Ponta ca să revină, de la 1 ianuarie 2015, la un TVA de 24% pentru pâine și produse de panificație. Rezultatul îl poate anticipa orice român. Scăderea TVA nu a ieftinit pâinea, dar cele 37 de taxe și revenirea la un TVA de 24% vor face din pâine un produs de lux. Așa că ... nu am greșit deloc când am spus că Ponta oferă nu doar "circ televizat", ci și "pâine mai scumpă"!

    Mihai Lupu - declarație politică intitulată: PNL nu va vota pentru scumpirea benzinei și a motorinei;

Domnul Mihai Lupu:

"PNL nu va vota pentru scumpirea benzinei și a motorinei"

În ședința de plen a Camerei Deputaților de marțea trecută, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, din care fac parte, a cerut retrimiterea proiectului privind Ordonanța de urgență nr. 111/2013 ce prevede intrarea în vigoare a majorării accizei pe combustibil de la 1 aprilie 2014 la Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei, pentru a fi rediscutat împreună cu Ordonanța nr. 102/2013, prin care guvernul a hotărât creșterea acestei accize.

PNL a făcut acest demers parlamentar deoarece a decis să nu-și dea girul pentru scumpirea benzinei și a motorinei, în condițiile în care angajamentele de anul trecut ale premierului Victor Ponta în privința utilizării fondurilor colectate prin introducerea accizei de 7 eurocenți pe litrul de carburant nu mai au nicio legătură cu declarațiile dumnealui de azi sau cu cele ale miniștrilor săi. Aceste declarații - una mai bulversantă decât alta pentru români - devin acum un semn al incompetenței mult lăudatului nou guvern: "Da. Sunt 2 miliarde. Gândiți-vă! Evident că există un pericol foarte mare, pentru că o mare parte din cheltuielile pe care le avem la buget sunt de genul celor descrise de dumneavoastră - salarii, pensii -, vrând-nevrând trebuie acoperite", a declarat, recent, ministrul de finanțe, doamna Ioana Petrescu, șocând și presa, dar și cetățenii. Mai mult decât atât, însuși premierul Ponta reclamă inconsecvența ministrului transporturilor în privința demarării lucrărilor unor tronsoane de autostrăzi: "Domnul ministru Șova să vorbească, nu să scrie pe blog despre autostrăzi. Nici el nu mai știe ce scrie".

Din declarațiile de mai sus reiese clar faptul că PSD una a spus anul trecut și alta are acum în planul guvernamental, iar construcția de autostrăzi nu mai reprezintă o prioritate a Guvernului Ponta 3. Intențiile guvernului actual sunt acum cu totul altele, destinația acestor bani, împovărători atât pentru transportatorii români, cât și pentru cetățeni, reprezintă, în fapt, doar cârpirea bugetului pe ici, pe colo, pe unde s-a întins prea mult plapuma PSD-istă și s-a cam rupt.

Majorarea accizei pe carburanți de la 1 aprilie a.c. a făcut ca România să urce în topul țărilor cu cele mai mari prețuri la carburanți din Europa, fapt ce va genera prețuri mai mari pentru alimente și servicii, deci și o creștere a inflației, dar a reușit, în același timp, să pună sub semnul discriminării și decizia Guvernului Ponta 3 în privința favorizării unei categorii de transportatori. Mă refer la faptul că, a returna 4 eurocenți din această taxă doar companiilor corecte, așa cum dorește domnul Ponta, conduce la o concurență neloială și defavorizeză în mod evident o serie de alte categorii, care sunt nevoite să suporte întreaga taxă: persoanele fizice, Salvarea, Pompierii, CFR Călători, transportul public în general etc.

Mă întreb care mai este oare rostul acestei taxe, dacă statul nu mai are drept prioritate investițională autostrăzile, de care are atât de multă nevoie România și care ar fi meritat orice sacrificiu, iar modul de aplicare a acesteia nu va aduce nicidecum alte beneficii, ci va complica birocrația și va conduce la împovărarea suplimentară a cetățenilor, dar și la falimentarea unor companii ale aceluiași stat, cum este CFR Călători.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu tema: Despre oportunitatea finanțărilor europene și nu numai;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Despre oportunitatea finanțărilor europene și nu numai"

Republica Moldova vrea să ne ajungă din urmă. A spus-o clar, răspicat, la București, săptămâna trecută, ministrul agriculturii de la Chișinău, Vasile Bumacov, care, destul de plastic, nu s-a codit să declare că succesul în Uniunea Europeană al României i-a "înrăit pe moldoveni să depună eforturi să meargă înainte".

Frații noștri de peste Prut sunt de lăudat: nu doar că sunt conștienți de imensul potențial de finanțare pe care îl reprezintă apartenența la comunitatea europeană, cu accesul la o piață liberă și avidă de produse agroalimentare ecologice și mult mai puțin procesate. Adică exact acele produse cu care România încearcă acum, la toate târgurile internaționale, să își câștige un statut consolidat de țară "verde".

România are în față încă șapte ani în care, cu siguranță, va continua să beneficieze de acces la fonduri europene menite să contribuie la atingerea unui nivel unitar, cel puțin egal cu cel din statele membre din Vest. Din acest punct de vedere, aș putea fi de acord cu poziția anunțată recent de către ministrul fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, care susține că un nivel de absorbție de 80% va plasa țara noastră "în grupul țărilor fruntașe".

Este momentul decisiv, ultimul tren pe care țara noastră îl mai are pentru a-și depăși statutul neclar în fața partenerilor internaționali, având oportunitatea să acceseze finanțări semnificative pentru proiectele de amploare de care România are nevoie. La fel ca și moldovenii, românii trebuie să urmeze exemplul celor care au reușit pornind de la condiții similare (așa cum este, de exemplu, Polonia), dar cu multă voință, perseverență, corectitudine și, foarte important, cu muncă.

În raport cu Republica Moldova, România stă, cu siguranță, mai bine, analizând sectoarele economice, nivelul de trai, proiectele realizate și cele începute. România nu trebuie să își piardă însă determinarea de a merge mai departe, de a grăbi pasul, de a nu lăsa problemele interne, pornite, de cele mai multe ori, de dispute politice, să interfereze cu atingerea țelurilor esențiale bine conturate și asumate. România trebuie, la fel ca și Moldova, să se uite la vecinii din Europa, să se "înrăiască", să depună eforturi pentru a se autodepăși și, foarte important, să își regăsească entuziasmul cu care a reușit să mute munții din loc pentru a deveni stat membru NATO și, ulterior, al Uniunii Europene.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul: Partidul Național Liberal dorește majorarea alocațiilor pentru copiii României;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Partidul Național Liberal dorește majorarea alocației pentru copiii României"

Peste 30 de senatori liberali, inclusiv președintele PNL Crin Antonescu, au depus alături de alți parlamentari o inițiativă legislativă privind alocația de stat pentru copii, în sensul stabilirii sumei fixe de 200 lei lunar pentru fiecare minor din România și a eliminării raportării la indicele social de referință. Proiectul încearcă să concretizeze un angajament electoral al Uniunii Social Liberale.

În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că "alocația copiilor nu a fost actualizată din 2009, nu este corelată în niciun fel cu inflația, cu puterea de cumpărare, cu coșul zilnic și, mai ales, cu necesitățile de hrană ale unui copil, întreținere și studii".

Un copil român primește o alocație în valoare de aproximativ 7 euro, adică "de 35 de ori mai mică decât alocația unui copil din statele UE, care beneficiază în medie de 210 euro". Senatorii liberali susțin în expunere că "în multe dintre statele europene, cuantumul alocației crește începând de la al doilea sau al treilea copil". "Pentru exemplificare, Germania alocă 184 euro pentru primii doi copii, apoi 190 euro și 215 euro. Și restul țărilor europene pornesc de la sume decente alocate primului copil: Irlanda - 148 euro, Danemarca - 145 euro, Marea Britanie - 105 euro, Franța - 120 euro, Norvegia - 129 euro".

România se află pe locul 168 în lume în ceea ce privește raportul dintre alocația anuală primită de copii și produsul intern brut. Dacă această inițiativă legislativă ar fi adoptată, România ar urca pe locul 89 în această ierarhie.

Guvernul Ponta nu se poate scuza la nesfârșit că nu are bani. Premierul se laudă cu o creștere economică de 3,5%, astfel că acum poate dovedi că ea se va reflecta în creșterea nivelului de trai al românilor și nu reprezintă de fapt decât un număr într-o statistică.

În ultima săptămână, Victor Ponta și Traian Băsescu au făcut amândoi un spectacol jalnic pe tema accizei, invadând spațiul media național. Amândoi sunt două personaje obsedate de putere și de imagine, când de fapt altele sunt problemele de fond ale României. Senatorii liberali au încercat prin modificările aduse Legii aduse nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii să aducă un strop de normalitate în viața românilor.

    Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică: Cum îi respectați pe români și legea fundamentală, domnule premier Victor Ponta?;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Cum îi respectați pe români și legea fundamentală, domnule premier Victor Ponta?"

"România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil", spune legea fundamentală a României, și acest articol al Constituției noastre nu este și nici nu va fi negociabil vreodată, domnule prim-ministru Victor Ponta! Și nu o spun eu, domnule premier, ci o spune oricare român din țara asta și o spun chiar și românii care au ales să trăiască în afara granițelor, oricând sunt întrebați.

Sunt bucovinean, deci m-am născut și trăiesc aproape de granițele țării, iar în județul pe care-l reprezint în Parlament, și anume Suceava, români sunt și ucrainenii și polonezii, români sunt și moldovenii sau albanezii și romii, precum și toți cei care aparțin celor peste 12 minorități etnice din județ. Niciodată vreunul dintre ei nu a contestat statul național și unitar român, niciodată vreuna dintre aceste comunități de minoritari etnici nu a avut pretenții de autonomie, fie ea și așa-zisă autonomie culturală, permanent reclamată de UDMR, pentru că nu este cazul.

În România sunt reprezentate în Parlament 18 minorități etnice, plus cea maghiară, prin UDMR. În România se pot da în școli examene în limba maternă. Și tot în România sunt integrate social și respectate toate manifestările culturale ale tuturor acestor minorități, de secole.

Dar dumneavoastră aveți, în guvernul pe care-l conduceți, un vicepremier - deci un prim ajutor al dumneavoastră - domnul Kelemen Hunor, care a susținut înaintea intrării la guvernare a UDMR faptul că "România nu este stat unitar", deși Constituția țării stipulează ferm acest lucru. Acum, după intrarea la guvernare a UDMR, dumnealui susține un lucru și mai grav, intolerabil pentru orice stat de drept aș putea spune, și anume că "trebuie să aducem Catalonia și Tirolul de Sud în Ardeal".

Cum le explicați, domnule Ponta, românilor faptul că guvernul dumneavoastră are în echipa sa oameni care reclamă necesitatea unor conflicte interetnice în Ardeal? Oare aceste declarații ale unui vicepremier al României sunt firești, când aproape de granițele României, în Ucraina, tocmai "au fost aduse Catalonia și Tirolul de Sud" în Crimeea!

Înțeleg că UDMR a intrat alături de PSD la guvernare "pentru a-și apăra propriile interese", după cum declară președintele acestei formațiuni.

Dar, domnule Ponta, credeam că un guvern are datoria de a guverna pentru români și pentru România, pentru interesul său național și pentru unitatea acestei țări. Sau putem înțelege că v-ați răzgândit între timp, dacă nu aveți nici măcar o opinie în această privință?!

    Eugen Constantin Uricec - declarație politică cu titlul: Bucovina așteaptă mai mulți turiști;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Bucovina așteaptă mai mulți turiști"

Vă mărturisesc sincer faptul că sunt foarte mândru că m-am născut, trăiesc și reprezint Bucovina în Parlamentul României. Această zonă a țării a contribuit și contribuie în mod fundamental la patrimoniul cultural românesc și, când vorbim despre istoria românilor, Bucovina are un rol central în ceea ce reprezintă tradiții, identitate, limbă și dorință de unitate românească.

Astăzi, parcă mai mult decât niciodată, turiștii români și străini deopotrivă iau cu asalt Bucovina. Mă bucură nespus faptul că românii renunță la vacanțele exotice pentru a vizita lanțul de mănăstiri bucovinene, iar turiștii străini care au gustat măcar o dată din bucatele noastre parcă nu vor să se mai întoarcă acasă.

Am urmărit cu mare atenție modul în care a evoluat turismul bucovinean în ultimii ani și, deși numărul de turiști este în creștere, multe lucruri s-ar mai putea face pentru a-i stimula pe turiști să vină până în nordul extrem al țării. Nu vă ascund faptul că cea mai mare parte a acestora reclamă calitatea modestă a infrastructurii rutiere. Deși la Suceava avem un aeroport internațional de călători aflat în plină modernizare, care poate satisface chiar și exigențele străinilor, aceștia spun că sunt sătui să călătorească cu avionul și că își doresc să ajungă în Bucovina pe cale terestră, fără să rateze frumusețile țării noastre. Îmi este greu să le explic cum se face că în 25 de ani de la căderea comunismului infrastructura rutieră și feroviară către Bucovina este încă insuficient modernizată și, pe anumite porțiuni, chiar îi sperie pe cei care s-ar încumeta să plece cu autoturismul sau cu trenul de la București sau Arad până la noi. Cu toate acestea, turiștii reușesc să depășească acest obstacol și vin cu deosebită consecvență în casele noastre.

Trag toată speranța ca viitoarele lucrări de infrastructură promise românilor să meargă până în Bucovina. Vor câștiga atât bucovinenii, dar și toți românii, pentru că o infrastructură modernă de transport va intensifica și comerțul cu această parte a țării și cu această parte a Europei.

Probabil că vă întrebați de ce am adus în discuție turismul și Bucovina. În primul rând pentru că dezvoltarea turismului înseamnă șomaj mai mic, venituri mai mari și prosperitate pentru români. Oare nu asta ne dorim cu toții? Consider că turismul românesc este o resursă mult mai valoroasă decât multe alte resurse și, față de resursele naturale, de pildă, turismul se pune repede pe picioare și este o resursă aproape inepuizabilă.

Cunoașteți, poate la fel de bine ca mine, că Bucovina și nordul Moldovei nu se bucură de aceleași avantaje economice precum Bucureștiul, Timișoara, Aradul, Constanța sau Brașovul. Industria oferă puține locuri de muncă, iar serviciile nu sunt foarte bine dezvoltate. Pentru aceasta, consider că turismul ar fi resursa cea mai ieftină și cea mai eficientă de pus în valoare pe termen scurt, mediu și lung. Este resursa cea mai valoroasă și cu cel mai puternic aport la creșterea valorii adăugate brute. Apoi, chiar dacă sunt bucovinean și chiar dacă m-ați suspecta de subiectivism, Bucovina este fără echivoc nu doar una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, ci este și parte a patrimoniului cultural mondial, lucru pe care nu-l poate contesta nimeni. Pentru acest motiv Bucovina este un adevărat magnet pentru turiștii europeni și americani.

Nu închei înainte de a vă invita în Bucovina să petreceți Sfintele Sărbători de Paște. Vă garantez că veți reveni apoi în nenumărate rânduri în locurile unde m-am născut și unde trăiesc și voi trăi eu.

    Gheorghe Emacu - declarație politică: - 25 aprilie 2005 - Ziua semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană;

Domnul Gheorghe Emacu:

"25 aprilie 2005 - Ziua semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană"

Revoluția din decembrie 1989 a generat deschiderea necesară pentru ca România să-și redefinească locul între națiunile Europei. De aceea, anii ‘90 au fost caracterizați de ezitări, căutări, dar mai ales de reorientare spre valorile democratice autentice.

Dacă din perspectivă militară, România a identificat soluția orientării spre o apărare comună în cadrul NATO, din punct de vedere politic și economic, soluția rațională a reprezentat-o Uniunea Europeană.

Astfel, România a început drumul său istoric către Uniunea Europeană în februarie 1993, când fost semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. A urmat apoi cererea de aderare la Uniune, care a venit în iunie 1995, iar în decembrie 1999 Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România.

În următorii 5 ani, întreaga țară s-a mobilizat pentru alinierea la acquis-ul european, în cadrul a 32 de capitole de negociere.

Eforturile făcute de factorii guvernamentali, dar mai ales de poporul român au fost răsplătite, astfel că la 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene, un spațiu de libertate, securitate și justiție, care funcționează pe baza unor valori unanim recunoscute la nivel mondial și pe mecanisme sociale și economice care asigură o dezvoltare economică durabilă.

Cel mai important moment în acest demers l-a reprezentat data de 25 aprilie 2005, ziua semnării tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Acesta a reprezentat, alături de semnarea Tratatului de aderare NATO, unul dintre cele mai mari succese ale politicii românești de după 1989.

Accederea în Uniunea Europeană a fost doar momentul inițial al unui parcurs spre valori democratice, iar nu punctul terminus. Mai avem încă de depășit unele etape ce reprezintă pași esențiali în drumul spre integrarea completă a României în UE: continuăm eforturile pentru aderarea la spațiul Schengen și introducerea monedei unice.

Ca urmare a aderării la UE, românii sunt azi cetățeni europeni care beneficiază de drepturile conferite de Tratatele Uniunii Europene.

Din punct de vedere politic, am intrat în familia unor națiuni cu tradiție democratică solidă, iar prin aderarea noastră la Uniunea Europeană putem conchide că, ne-am asigurat șansa unui viitor mai bun atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri.

De aceea, consider că trebuie să marcăm cum se cuvine ziua de 25 aprilie, data semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

    Gheorghe Emacu - declarație politică: - Ziua internațională a monumentelor și siturilor;

Domnul Gheorghe Emacu:

"Ziua internațională a monumentelor și siturilor"

Din vremuri străvechi, oamenii și-au respectat eroii și au cinstit memoria și faptele lor de vitejie, ridicându-le monumente pentru a-i venera și a le asigura recunoștința eternă.

Monumentele poartă într-o manieră tangibilă memoria unei părți a evoluției societății umane și participă într-o formă specifică la transmiterea valorilor istorice.

De aceea, în 1982 UNESCO a stabilit data de 18 aprilie pentru a sărbători "Ziua internațională a monumentelor și siturilor". Sărbătoarea are ca obiectiv informarea și educarea cetățenilor în spirit patriotic și de respect față de înaintași, precum și față de valorile naturale. Astfel, într-o lume a afacerilor, s-a găsit timp și pentru reculegere sau momente emoționante.

În fiecare an este aleasă o temă a sărbătorii. Cea de anul acesta este "Patrimoniu de Comemorare", fiind inspirată, parțial, de împlinirea unui secol de la începutul Primului Război Mondial.

România este o țară bogată din perspectiva monumentelor și siturilor și - la figurat vorbind - este o adevărată perlă ce trebuie pescuită. Aceasta deoarece avem o istorie foarte bogată în evenimente, un număr important de monumente, precum și un potențial peisagistic și turistic deosebit dar, din păcate, insuficient exploatat.

Monumentele sunt mărturia faptelor de vitejie ale strămoșilor noștri, dar și a unor momente istorice ale vieții și culturii noastre. Siturile, în special cele naturale, sunt încă dovezi palpabile ale bogăției noastre culturale.

De aceea, cred că autoritățile statului trebuie să facă mai mult pentru conservarea și întreținerea monumentelor istorice și a siturilor. Monumente precum Moara lui Assan, cazinoul de la Constanța, Castelul Sturdza din Iași sau atâtea și atâtea altele - ce fac parte din patrimoniul cultural național - trebuie ocrotite, iar nu lăsate în paragină.

Realizarea unor obiective economice nu trebuie să se facă în dauna culturii, a monumentelor istorice sau a siturilor. În marile orașe ale țării, adesea, monumentele și casele memoriale cad pradă intereselor imobiliare sau planurilor urbanistice. Așa s-a întâmplat în București, unde Hala Matache, monument al arhitecturii inginerești din secolul al XIX-lea, a fost sacrificată pentru a se construi bulevardul Uranus, iar reconstrucția acesteia a rămas deocamdată doar o promisiune.

De multe ori, siturile arheologice de o valoare extrem de importantă, care dovedesc prezența și evoluția noastră pe aceste meleaguri, au devenit spații de pășunat pentru animale.

Astfel de situații trebuie să înceteze. Tineretul trebuie educat în spiritul respectului față de istorie și față de înaintașii noștri. Școala poate să contribuie la formarea și dezvoltarea sentimentelor patriotice, în primul rând prin organizarea de vizite la aceste monumente și situri. Tinerii trebuie să cunoască valorile societății românești și să le respecte.

De Ziua monumentelor și siturilor, școlile ar trebui să organizeze vizitarea unor monumente care marchează momente cruciale din istoria noastră, precum Mausoleul de la Mărășești sau a monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi ori Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Ca stat membru UE, trebuie să valorificăm în context comunitar valorile pe care ni le oferă monumentele și siturile noastre. Dar poate reușim să ne inspirăm și din modul în care unele state europene cu tradiții înțeleg să-și valorifice patrimoniul de care dispun. Aș menționa în acest sens exemplul Belgiei, unde în fiecare an este refăcută lupta de la Waterloo.

În concluzie, doresc să subliniez că este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților competente atât în domeniul culturii, cât și al educației, pentru valorificarea potențialului de care România dispune în materie de monumente și situri, care să sublinieze identitatea noastră națională.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Mult prea mult pentru români - creșterea accizei a generat mărirea prețurilor;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Mult prea mult pentru români - creșterea accizei a generat mărirea prețurilor"

Am asistat săptămâna trecută cum Guvernul Ponta a majorat acciza, fără nicio justificare. Pe Ponta nu l-a obligat nimeni să crească acciza, poate doar baronii locali, ale căror cheltuieli de campanie trebuie să le finanțeze.

După ce timp de 2 ani de zile nu a știut decât să teleguverneze și să promită pâine și circ populației, premierul Ponta îi pune de la 1 aprilie pe români să plătească factura incompetenței sale. Și această factură va durea în toate buzunarele.

PDL este singurul partid care s-a împotrivit puternic acestor măsuri, am propus chiar în Parlament proiecte pentru anularea lor, dar frăția PSD-PNL a fost mult prea solidă și propunerile noastre au fost respinse. Aceste scumpiri vor aduce în medie creșteri de aproape 400 de lei pe an pentru fiecare familie, iar guvernele Ponta 1, 2 și 3 sunt singurele vinovate pentru acest lucru.

PDL va organiza ample acțiuni de conștientizare în toată țara, le vom explica oamenilor ce se întâmplă cu prețul benzinei de la 1 aprilie și cine este vinovat pentru acest lucru.

Prin minciunile proferate în ultima perioadă de timp, Victor Ponta și Ioana Petrescu vor să ascundă românilor cele 2,7 miliarde de lei care se adună la buget prin introducerea acestei taxe și să-i folosească în campaniile electorale, alimentând buzunarele clientelei politice a USD.

Domnul Ponta iese și spune că transportatorii nu vor fi foarte afectați, dar nu spune nimic de populația țării, de oameni. Desigur că firmele mari nu vor fi afectate, căci le restituie 4 eurocenți, dar micile afaceri de familie, oamenii simpli vor suporta totul. Această categorie nu există, nu există decât marile firme ce vor putea beneficia de o rambursare de 4 eurocenți. Sunt singurii care vor face un sport din această restituire, un sport ușor de practicat, având în vedere ca sistemul nu e pregătit pentru aceasta și nici nu va putea fi pregătit rapid.

Cred că sadismul politic de care actuala guvernare dă dovadă nu are limite, și totul pentru a strânge fonduri de campanie, pentru a face jocul baronilor locali.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Strategia cu privire la persoanele cu dizabilități - un afront adus acestora;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Strategia cu privire la persoanele cu dizabilități - un afront adus acestora"

Acum mai bine de o lună de zile atrăgeam atenția că nu avem încă elaborată o strategie pentru persoanele cu dizabilități. În prezent văd că, deși există un draft cu privire la ceea ce dorește ministerul să facă pentru aceștia, conținutul acestuia este total dezamăgitor. Este un proiect total neperformant. Chiar ONG-urile trag un semnal de alarmă și arată că nu a existat procesul de consultare la elaborarea acestuia.

Documentul pus in dezbatere nu are avizul Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap. Conform prevederilor Legii nr. 448/2006, trebuia convocat și consultat Consiliul de analiză care, printre altele, "emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative care au ca obiect protecția persoanelor cu handicap, inițiate de MMFPSPV sau de alte autorități competente" (art. 92), acțiune omisă de DPPD.

Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR) acuză la rândul său slaba calitate a documentului, făcând referire la faptul că acesta conține termeni și concepte dintr-o bibliografie caducă în mare parte și reia direcțiile de acțiune din Strategia europeană, dar fără să le fundamenteze pe analiza punctelor slabe ale sistemului românesc, deși acest mod de lucru este recomandat: "UE și statele sale membre dispun de un mandat ferm pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a persoanelor cu handicap. Prezenta strategie furnizează un cadru de acțiune la nivel european, care, împreună cu acțiunile la nivel național, este menit să abordeze problemele diverse ale bărbaților, femeilor și copiilor cu handicap" - Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap - un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere (COM(2010) 636 final.

ONPHR consideră de asemenea grav faptul că nu reiese din text voința implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. În plus, aceeași organizație reprezentativă argumentează că la 4 ani de la ratificarea de către România a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în contextul existenței Strategiei Europene privind Dizabilitatea 2010-2020, drepturile persoanelor cu dizabilități continuă a fi ignorate și încălcate.

În România sunt peste 700.000 de persoane ce sunt înregistrate ca persoane beneficiare ale sistemului de protecție socială specială, conform datelor statistice prezentate la nivelul lunii septembrie a anului 2013. Fac referire la acestea, întrucât date statistice mai recente nu se găsesc pe site-ul Ministerului Muncii.

Vă reamintesc că, deși am avut peste 50 de propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la propunerea Ministerului Muncii, care a precizat că există deja în lucru o nouă lege, Parlamentul le-a respins la pachet încă din toamna lui 2012.

Acum modul în care Guvernul PSD vine pentru a ajuta această categorie socială reprezintă modul în care acest Guvern tratează românii în general. Totul pentru membrii de partid, nimic pentru oameni.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Medicamentele compensate - o discuție tabu pentru actuala guvernare;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Medicamentele compensate - o discuție tabu pentru actuala guvernare"

Săptămâna trecută am votat în Parlament pentru moțiunea simplă ce a fost făcută pentru ministrul sănătății. Una dintre principalele probleme ridicate a fost lista de medicamente compensate.

Lista de medicamente compensate reprezintă o decizie foarte importantă care afectează viața a milioane de pacienți din România și a familiilor lor. Amânarea actualizării acesteia îngrădește grav dreptul la sănătate al pacienților români, fiind încă o dovadă a incompetenței guvernului Ponta de a-și împlini promisiunile asumate față de români.

Pe de altă parte, lista de medicamente compensate trebuie adaptată problemelor medicale care afectează populația românească și trebuie să aibă în vedere raportul cost-eficiență a tratamentului, bazat pe protocoale de practică medicală.

Metodologia de evaluare a fost una complexă și îndelungată, însă puțin adaptată la problemele românești, deoarece nu sunt cunoscute suficient aceste nevoi. Programul de evaluare al stării de sănătate a populației nu are concluzii ferme și un plan de acțiune raportat la respectivele concluzii. Niciun medicament vechi nu a fost scos de pe listă, ceea ce dovedește lipsa unei analize atente, și anume dacă toate cele de până acum sunt în continuare necesare.

Din cele 144 molecule noi propuse pentru a fi introduse, doar maxim o cincime sunt absolut justificate și potențial salvatoare de vieți. Multe dintre acestea doar aduc îmbunătățiri marginale tratamentului bolii. Din păcate, se constată în continuare lipsa unei orientări profilactice, astfel că sistemul investește prea mult în partea curativă, pe molecule și pe tehnologii foarte scumpe și investește foarte puțin în partea profilactică, acolo unde ar fi marele câștig.

Chiar dacă ar fi încă multe observații legate de modul în care această listă a fost întocmită, este important ca pacienții români să beneficieze de medicamente cât mai eficiente și de tratamente care să-i reintegreze în societate cât mai rapid, de aceea consider că o astfel de listă trebuie să fie actualizată cât mai repede.

Sănătatea populației trebuie să fie o prioritate maximă, deoarece aceasta reprezintă garanția viitorului României și toate măsurile guvernului Ponta care lezează accesul cetățeanului român la sănătate trebuie sancționate.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - PNL persistă în eroarea deprofesionalizării și a politizării agresive a nominalizărilor ASF;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"PNL persistă în eroarea deprofesionalizării și a politizării agresive a nominalizărilor pentru ASF"

PDL a sesizat Curtea Constituțională a României în urma numirii ilegale a liberalului Victor Ciorbea în funcția de membru neexecutiv la ASF. PNL persistă în eroarea politizării agresive a nominalizărilor pentru ASF, și cu votul majorității parlamentare PSD-PNL-PC-UNPR-UDMR, distruge din nou încrederea în instituția menită să reglementeze și să supravegheze piața financiară românească.

PDL consideră numirea lui Victor Ciorbea ilegală, pentru că nu respectă Legea nr. 260/2013 privind pregătirea și experiența profesională minimală de 9 ani pentru a putea fi desemnat în calitatea de membru executiv sau neexecutiv în cadrul ASF. Experiența de procuror și de lider sindical a liberalului Ciorbea nu are nicio legătură cu piața de capital, a asigurărilor sau a pensiilor private din România.

PNL trimite în ASF un om care nu a avut nicio legătură cu bursa de valori, cu asigurările sau cu pensiile private. Ne-am obișnuit ca majoritatea USL, care încă mai funcționează când e vorba despre fripturism politic, când e vorba să deprofesionalizeze și să politizeze instituțiile barometru ale statului român. PNL nu a învățat nimic din erorile trecutului recent și din nominalizarea eșuată a lui Dan Radu Rușanu la ASF, anchetat acum pentru grave prejudicii aduse chiar domeniului pe care trebuia să-l protejeze.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Restanțele românilor la credite au crescut cu 35% sub guvernarea USL;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Restanțele românilor la credite au crescut cu 35% sub guvernarea USL"

Românii își plătesc tot mai greu datoriile la bănci. Rata restanțelor la credite a atins un nou record la sfârșitul lunii februarie din acest an. Creditele cu restanțe mai mari de 90 de zile reprezintă 22,5% din totalul portofoliilor de credite din sistemul bancar, în creștere cu 3,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproape un sfert din totalul creditelor înregistrează restanțe. Grav este că ponderea acestora este în continuă creștere. Sub guvernarea USL, restanțele s-au majorat cu aproape 35%.

Dacă majorarea restanțelor la credite în perioada 2011-2012 poate fi pusă pe seama impactului resimțit de români în urma crizei, creșterea alarmantă a restanțelor din ultima perioadă nu mai are nicio justificare. În anul 2013 am înregistrat o creștere economică de 3,5%. Iată încă o dovadă că cifrele de pe hârtiile Guvernului Ponta nu au nicio valoare în buzunarul românilor.

România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, mult peste următoarele clasate, Ungaria și Bulgaria, conform FMI. Mai mult, România a înregistrat și cea mai mare creștere a ratei creditelor neperformante din 2011 până în prezent dintre țările analizate.

În scopul recuperării creanțelor, banca inițiază proceduri juridice care se finalizează cu executarea silită a persoanelor în cauză. Situația este critică pentru românii și firmele care se regăsesc în această situație, mai ales că în luna februarie 2014 s-a înregistrat o rată a șomajului de 7,2% și numărul șomerilor s-a majorat cu 7.000 de persoane față de aceeași lună a anului precedent. Adăugăm la aceasta și ultimele creșteri ale fiscalității, care afectează semnificativ atât bugetul cetățenilor, cât și al firmelor.

Soluția Guvernului Ponta? Niciuna. Este prea ocupat cu pregătirea campaniei electorale. Nu îl interesează soarta românilor și a firmelor.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Competitivitatea economică a României e în picaj;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Competitivitatea economică a României e în picaj"

O analiză lucidă asupra regreselor majore în competitivitatea economică a României ar trebui să vindece autismul politic. Când vă uitați la caracterul unui decident public căutați inteligența, energia, pasiunea, empatia, curajul și integritatea. Dacă nu are integritate, celelalte atuuri devin inutile. Ele servesc răul și corupția. Nu întâmplător am ales prost în ultimii 25 de ani și spun mereu: să nu se laude politicienii prea tare, deoarece competitivitatea economică a României e în picaj. Suntem mici și devenim tot mai mici. Ponderea PIB-ului României în PIB-ul mondial a scăzut simțitor: de la 0,33% în anul 2008 la 0,25% în anul 2013, ceea ce înseamnă că țările lumii evoluează semnificativ mai repede decât noi. Dacă politica ultimelor două decenii și jumătate ar fi luat deciziile economice corecte, am fi avut un nivel de trai de cel puțin trei ori mare decât în prezent. Interesele meschine, cumetria, hoția și incompetența își dau în continuare mâna în fruntea țării. Mai mult de atât, când cineva își trădează familia politică, nu are nicio problemă să își trădeze națiunea. Și invers e valabil.

I. PIB-ul României a reprezentat atât în anul 2008, cât și în anul 2013 doar 1,1% din PIB-ul UE

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul mondial a scăzut simțitor: de la 0,33% în anul 2008 la 0,28% în anul 2009, până la 0,25% în anii 2012 si 2013, ceea ce înseamnă că țările lumii au evoluat semnificativ mai repede decât noi. România a înregistrat o creștere economică de 3,5% în anul 2013. Nu este suficient. Nici la nivelul UE nu am reușit să ne îmbunătățim poziția.

II. Exportăm mai mult

Ponderea exporturilor românești în exporturile globale au crescut de la 0,31% în anul 2008, la 0,33% în anul 2009, iar apoi a scăzut la 0,32% în anul 2012 și își reia creșterea la 0,35% în anul 2013, conform ultimelor date disponibile ale OMC. La nivelul UE, situația s-a îmbunătățit ușor: exporturile românești reprezintă 1% din totalul exporturilor europene în anul 2013 față de 0,8% în anul 2008.

III. Industrie și agricultură

Pe de o parte, asistăm la creșterea ușoară a industriei românești în industria europeană, de la 1,5% în anul 2008 la 1,9% în anul 2013. În schimb, ponderea agriculturii românești în agricultura europeană a scăzut de la 4,8% în anul 2008, la 4,1% în anul 2013.

IV. O analiză lucidă asupra regreselor majore în competitivitatea economică a României ar trebui să vindece autismul politic

România a pierdut 8 poziții în clasamentul global în ultimii 6 ani. Indicatorul Competitivității Globale a rămas la 4,1 puncte atât în anul 2008, cât și în anul 2014, dar România a coborât de pe locul 68 în anul 2008 până pe locul 76 în 2014, ceea ce înseamnă că țările lumii au evoluat semnificativ mai repede decât noi.

Cel mai grav semnal dat de Raportul de Competitivitate Globală este în cazul poverii administrative, unde indicele s-a diminuat de la 3,4 puncte în anul 2008 la 2,8 puncte în anul 2014 și a coborât România de pe locul 54 până pe locul 127 în lume.

În cazul independenței justiției, indicele s-a diminuat de la 3,3 puncte în anul 2008 la 2,8 puncte în anul 2014 și a coborât România de pe locul 88 până pe locul 114.

De asemenea, țara noastră se poziționează mai slab în anul 2014 decât în anul 2008 la încrederea în politicieni (locul 141 în 2014 față de locul 106 în 2008).

Indicele privind protecția proprietății intelectuale s-a diminuat serios în această perioadă, coborând România de pe locul 64 ocupat în anul 2008, până pe locul 110 ocupat în prezent.

Calitatea infrastructurii rutiere din țara noastră a scăzut, motiv pentru care România a coborât în clasament de pe locul 126 pe locul 145 în perioada 2008 - 2014.

Calitatea sistemului educațional s-a diminuat, coborând România în clasamentul global de pe locul 71 pe locul 99 în aceeași perioadă.

Intensitatea competiției pe piața locală a scăzut, astfel că România a coborât până pe locul 115 în clasament la acest indicator în anul 2014, față de locul 86 ocupat în anul 2008.

Eficiența politicii antimonopol s-a diminuat, iar România a coborât pe locul 113 în anul 2014, față de locul 64 ocupat în 2008.

Exodul creierelor din țara noastră a crescut, astfel că România a coborât în clasament și la acest indicator, de pe locul 102, ocupat în anul 2008, până pe locul 138 în anul 2014.

Accesul la credite s-a diminuat din 2008 până în prezent, motiv pentru care țara noastră a coborât în clasament la acest indicator de pe locul 56, ocupat în anul 2008, până pe locul 78 în anul 2014.

Capacitatea de inovare s-a micșorat în perioada 2008 - 2012, coborând România de pe locul 58 în anul 2008, pe locul 90 în anul 2014. Indicele cheltuielilor companiilor cu cercetare-dezvoltare a scăzut, coborând România de pe locul 74 în anul 2008, până pe locul 104 în anul 2014 la acest capitol. Colaborarea între universități și industrie în cercetare - dezvoltare a înregistrat o ușoară creștere a indicelui, dar progresul altor țări la acest capitol a coborât România de pe locul 72 în anul 2008, până pe locul 88 în anul 2014.

V. Să faci afaceri în România a devenit tot mai greu

  • Ușurința de a face afaceri a coborât România de pe locul 47 ocupat în anul 2008, până pe locul 73 ocupat în anul 2014. În UE ne poziționăm în prezent pe locul 24, înaintea Italiei, Greciei, Croației și a Maltei, conform ultimului Raport "Doing Business".
  • Ușurința înființării unei noi firme - locul 60 din 189 în 2014, față de locul 26 din 181 ocupat în 2008. Înființarea unei afaceri necesită în prezent în medie 5 proceduri, durează 8,5 zile, costă 2,4% din venitul mediu pe locuitor și necesită un capital minim de 0,7% din venitul mediu anual pe locuitor.
  • Ușurința de a obține autorizația de construcție - locul 136 din 189 în 2014, față de locul 88 din 181 ocupat în 2008. Obținerea unui permis de construcție presupune astăzi 15 etape, 287 de zile și costă 71,2% din venitul mediu pe locuitor.
  • Ușurința de a închide o firmă - locul 99 din 189 în 2014, față de locul 85 din 181 ocupat în 2008. Rezolvarea unei insolvențe durează în prezent 3 ani și 4 luni, costă 11% din valoarea bunurilor firmei, iar rata de recuperare pentru creditori este de numai 30%.
  • Plata taxelor - locul 134 din 189 în 2014, față de locul 146 din 181 în anul 2008. Firmele au de efectuat 39 de plăți pe an și sunt necesare 8,3 zile pentru achitarea taxelor.

În fine, singurul indicator la care putem observa un progres de 7 poziții în clasamentul global este Indicele Libertății Economice. Acesta a crescut de la 61,7 în anul 2008 la 65,5 în anul 2013, urcând în clasamentul mondial de pe locul 69 până pe locul 62 în această perioadă.

Pot să aduc stabilitatea fiscală și un pachet de măsuri stimulatorii pentru crearea de noi locuri de muncă în România împreună cu PDL. Acest pachet de măsuri este axat pe cota unică de 10%, CAS diminuat cu 5 puncte procentuale, profitul reinvestit scutit de impozit, salariul minim pe economie de 1.000 lei, înjumătățirea perioadei necesare pentru plata taxelor, scăderea costurilor cu energia și reindustrializarea accelerată cu un plan coerent de acțiuni în România. Altfel pierdem și cursa competitivității regionale, nu doar pe cea europeană sau mondială.

    Florin Mihail Secară - declarație politică intitulată: Când Ponta ne va obliga să ne tundem ca el...va fi prea târziu!;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Când Ponta ne va obliga să ne tundem ca el... va fi prea târziu!"

Fumigene! Așa pot fi catalogate declarațiile premierului Victor-Viorel Ponta de la finalul săptămânii trecute, în care voia să ne convingă că a trecut în rândul octogenarilor și îi va lăsa pe tinerii socialiști să se afirme în politică. Ce putem spune cu certitudine este că, Victor-Viorel Ponta nu a făcut și nu face cinste generației de 40 de ani. Este drept că o retragere a sa din politică astăzi, nu la iarnă, ar mai șterge din rușinea pusă pe obrazul seniorilor sociali-democrați care au investit în tineri ca Ponta, Șova sau Corlățean.

Comentatorii politici, cu mic cu mare, s-au îmbulzit deja să plângă de mila lui. Alții s-au hazardat să-l și vadă președinte de țară. Pentru mine personal mesajele dubiose scrise pe Facebook de cărătorii de servietă ai premierului nu reprezintă decât o parte a strategiei perfide de comunicare, pentru a distrage atenția mass-mediei de la efectele dezastruoase ale introducerii accizei suplimentare la benzină și de la actele normative pe care le-a pregătit pe furiș la Guvern și vrea să le adopte prin ordonanță de urgență.

Victor Ponta nu se retrage din politică. Victor Ponta este doar invidios pe Kim Jong-un. Victor Ponta visează să ne oblige pe toți să ne tundem ca el. Acest vis nu i se trage nici de la ultima vizită din China, nici de la pozele pe care le-a făcut cu dictatorii la Soci. Este în structura sa genetică un inamic al democrației și statului de drept și o demonstrează faptic în fiecare zi. Totul a început cu Monitorul Oficial al României care a fost transferat către propria sa autoritate, iar acum jurnalul oficial publică doar la comanda sa, ce vrea, când vrea, cum vrea. Este acum șef peste autostrăzi, peste procurorul general, peste finanțe și chiar și peste Parlament.

Dar pentru Viorel nu-i îndeajuns! S-a cățărat pe tragedia aviatică din Apuseni, de care este principalul responsabil, pentru a trece sub propriul condei Serviciul de Telecomunicații Speciale. Proiectul de lege a trecut prin Camera Deputaților la fel ca postarea sa pe rețeaua de socializare, fără comentarii, fără observații, adică prin adoptare tacită.

La presiunea baronilor i s-a pus pata și pe Direcția Generală de Informații a Apărării și pe Serviciul de Protecție și Pază. Își dorește să-i numească personal și să-i mângâie pe creștet pe șefii acestor instituții. Este cert că nu se va opri nici aici, iar dacă forțele de dreapta nu îl vor împiedica, Victor-Viorel Ponta chiar își va realiza visul. Va căpăta atâta putere discreționară încât, după modelele asiatice atât de drage lui, ne va obliga pe toți să ne tundem ca el. Atunci, din păcate, va fi prea târziu!

    Adrian-Alin Petrache - declarație politică cu tema: Elevii și studenții, adevărații ambasadori ai României;

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Elevii și studenții, adevărații ambasadori ai României"

Deși trăim într-o societate măcinată de numeroase probleme în care, din nefericire, nici sistemul de învățământ nu este avantajat, constat cu bucurie faptul că încă mai există elevi și studenți care se încăpățânează să nu renunțe la ideea de a face performanță.

Este uimitor că acești copii minunați, care, fie sunt sprijiniți de părinți, fie fac acest lucru din pasiune și dorință proprie, conștientizează faptul că într-o lume a superficialității, educația reprezintă singura opțiune ce poate sta la baza unei cariere strălucite.

Din fericire, în acest an elevii și studenții românii ne-au demonstrat încă odată că într-un sistem de învățământ cu reale carențe, dacă există perseverență, voință, dorință și pasiune, rezultatele nu întârzie să apară.

Astfel, anul acesta liceele din capitală au avut nu mai puțin de 41 de olimpici internaționali, care au obținut 12 medalii de aur, 17 de argint și 12 de bronz în diverse domenii precum matematică, astrofizică și astronomie, informatică, chimie, biologie, științe pentru juniori etc.

Cei 41 de merituoși, parte a elitei internaționale, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică, Colegiul Național de Informatică "Tudor Vianu", Colegiul Național "Sfântul Sava", Colegiul Economic Viilor, Școala Gimnazială nr. 56 și The International School Bucharest au primit diplome In Honoris oferite de primarul-general Sorin Oprescu în cadrul Galei Olimpicilor. Pe lângă obținerea acestei diplome, care este cea mai înaltă distincție a municipalității, ambasadorii școlii românești au primit, ca recunoaștere a efortului și rezultatelor de excepție, o excursie la Lisabona și vor avea posibilitatea să colaboreze permanent cu echipa Centrului de Proiecte și Programe Educaționale și Sportive București.

Pe de altă parte, nici studenții nu s-au lăsat mai prejos. Astfel, cea de-a VIII-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică pentru Studenți, South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students - SEEMOUS 2014 - care s-a desfășurat în martie 2014 la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, a adus studenților români nu mai puțin de 32 de medalii.

Olimpiada Internațională de Matematică pentru Studenți este o competiție universitară care se adresează studenților din anul I și II, cu aptitudini și performanțe înalte în domeniul matematicii. La Olimpiadă au participat 99 de studenți din Bulgaria, Grecia, Iran, România, Turcia, Turkmenistan și Ucraina, totalizând 25 de echipe. Studenții din România s-au clasat pe primul loc, obținând 5 medalii de aur, 12 medalii de argint și 15 medalii de bronz. Pe lângă rezultatele individuale, care au fost recompensate cu diplome și medalii, românii au primit și următoarele trofee:

  • Cupa pentru locul I pe națiuni;
  • Cupa pentru locul I absolut, câștigată de studentul Curcă Eduard Valentin de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, acesta obținând totodată și premiul pentru cea mai originală și frumoasă soluție dată problemei 4 din concurs.

Sunt foarte bucuros să constat faptul că școala românească are capacitatea de a-și reconfirma valoarea demonstrată de-a lungul anilor, în ceea ce privește competițiile internaționale destinate elevilor și studenților.

Consider că este foarte important să ne sprijinim adevăratele valori care duc mai departe numele României și care sunt ambasadori merituoși ai țării noastre.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Cel mai mare pericol pentru democrație - absenteismul la vot;

Domnul Florin Gheorghe:

"Cel mai mare pericol pentru democrație - absenteismul la vot"

Unul dintre citatele politice celebre, cu rezonanță încă din secolul al XVIII-lea, ne atenționează că "pentru ca răul să triumfe, este destul ca oamenii buni să nu facă nimic". Au trecut mai bine de trei secole de când importantul politician irlandez Edmund Burke anticipa unul dintre principalele pericole la adresa democrației - dezinteresul față de treburile cetății.

Chiar dacă sunt un politician tânăr, nu pot să nu-mi aduc aminte entuziasmul pe care l-au încercat românii la primele alegeri libere de după căderea comunismului. Din păcate, eșecurile repetate pe care le-au înregistrat partidele politice după anul 1990, lipsa responsabilității oamenilor politici față de încrederea pe care electoratul a exprimat-o direct, prin vot, precum și prosperitatea care, în loc să se apropie, s-a îndepărtat tot mai mult de români, a asasinat pas cu pas orice speranță a cetățenilor că momentul alegerilor este cel mai important moment în democrații și că votul lor chiar contează.

De la aproape 90% prezență la vot la primele alegeri organizate în România postdecembristă, s-a ajuns la situația în care unii se declară mulțumiți dacă la urne se prezintă 25-30% din electoratul cu drept de vot. Da! În România, astăzi, un român decide pentru alți 3 români, ceea ce ridică puternice semne de întrebare asupra calității democrației românești. Mulți s-ar hazarda să spună... și la nivel european absenteismul este mare. Este, dar nicăieri la fel de mare ca în România.

Faptul că cetățenii merg în ziua alegerilor la iarbă verde sau preferă să își dedice timpul oricăror activități și nu își rup mai puțin de 10 minute pentru a se informa și a vota, este în totalitate vina partidelor politice. În ultimii 25 ani partidele politice românești au schimbat doar culori, nume și, pe alocuri, unii lideri. Putem spune, fără mari riscuri, că marele FSN s-a spart în mai multe FSN-uri, marketizate ca partide reformate. Din păcate, metehnele FSN au rămas prezente în toate partidele care s-au desprins și în mentalitățile liderilor vechi și noi. Cele spuse de mine nu sunt decât reflecția oamenilor care strigă în piață, fără să fie auziți, USL, USD, PSD... aceeași mizerie ... Asta spun oamenii. Așa percep ei lipsa modernizării clasei politice și a partidelor politice din România.

Dacă ar fi să acordăm încredere studiilor cantitative efectuate de institutele de sondare a pieței politice, nici la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014 trendul prezenței la vot nu se va modifica, anticipându-se un record absolut al absenteismului. Cred cu putere că absenteismul este palma pe care alegătorii o dau pe obrazul clasei politice românești. Mai cred, de asemenea, că oamenii trebuie convinși, nu forțați după rețeta Dragnea, să vină la vot și să-și delege puterea. Puterea este, în democrație, la oameni. Ei o dau. Dacă nu vin la vot, cei care exercită puterea nu sunt pe deplin legitimați. Am convingerea că există partide care merită votul românilor. Sunt puține, ce-i drept, iar ele s-au ridicat de la zero și nu au nimic de a face nici cu PCR, nici cu FSN. Acestora trebuie să li se acorde măcar o dată încrederea. Mai cred că și în interiorul partidelor nereformate există oameni de bună calitate, care nu sunt nici foști lucrători ai poliției politice, nici foști nomenclaturiști, ci sunt tineri, profesioniști, politicieni de bună calitate, ale căror voci însă fie nu se aud, fie nu sunt lăsați să vorbească.

Personal voi face toate eforturile să-i conving pe români să vină la vot. Voi lupta ca să-i conving că votul lor contează. Dacă mă vor întreba cu cine să voteze, nu o să le sugerez un partid sau o alianță, ci o generație. Să voteze tineri. Să voteze tinerii care au demonstrat profesionalism, sinceritate și, cel mai important, că-și iubesc țara. Numai așa ne vom rupe de relele trecutului. Vă mulțumesc.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Unde se duc banii publici?! Rechizitoriile încep să ne spună;

Domnul Florin Gheorghe:

"Unde se duc banii publici!? Rechizitoriile încep să ne spună"

Vă mai aduceți aminte de epoca în care la CFR se cumpărau costume de scafandru și tuburi de oxigen pentru scufundări? Dar șaibe la preț de autoturism la mâna a doua? Nu a trecut foarte mult timp de atunci, însă constatăm cu un gust amar că practicile au trecut de la administrația centrală la cea locală și invers, fără nici o jenă, fără pic de rușine față de românii storși de bani prin sute de taxe și impozite, unele tot mai absurde.

Îi înțeleg pe români că nu mai vor să audă de nici un reprezentant al clasei politice. Îi înțeleg. De exemplu miercuri, nu mai puțin de 1.000 de localnici din comuna Peștera din județul Constanța au protestat față de subdezvoltarea la care i-a condamnat cneazul Nicușor Constantinescu. M-am întrebat de ce constănțenii, pe care-i reprezint cu mândrie, nu s-au răzvrătit până acum împotriva nedreptăților, ilegalităților și actelor de corupție pe la care le-a săvârșit ani la rând baronimea locală. Mi-am dat singur răspunsul. Nu au crezut. Probabil că nu m-au crezut nici pe mine atunci când le spuneam despre nivelul de corupție la care a ajuns administrația publică din Constanța. Au crezut însă justiția, investigațiile procurorilor și deciziile tranșante ale judecătorilor. De acolo au aflat despre elicoptere și macarale cumpărate de Consiliul Județean Constanța, despre milioanele de euro sifonate în fiecare an în beneficiul firmelor de casă sau de partid.

8 din 40! Așa deschidea un priceput jurnalist un articol cu privire la arestările, anchetările sau sentințele decise asupra baronilor de la Consiliile Județene din țară, în mai puțin de 2 ani de când au preluat noul mandat. Este vorba despre 8 președinți de consilii județene care au furat din banii publici, mai mult decât are bugetul Ministerul Educației într-un an.

Și, de parcă nu ar fi îndeajuns, caracatița corupției pe care au dezvoltat-o baronii locali, preferații și susținătorii lui Victor Ponta, a atins cote inimaginabile. Încrengăturile sunt greu de descifrat chiar și pentru procurorii cu experiență. După principiul "dai într-unul țipă trei", anchetele au scos la iveală rețele infracționale care au grupat laolaltă polițiști, magistrați, funcționari publici și chiar și interlopi.

De când a venit Victor Ponta la guvernare, mai precis de doi ani de zile, auzim cu o insistență demnă de efectul dureros al picăturii chinezești, faptul că nu are bani la buget. Orice cetățean de bună credință l-a crezut în primă instanță. Astăzi, mai ales după ce a sacrificat încă o dată prosperitatea românilor prin introducerea taxelor pe combustibili, nimeni nu poate să-i mai dea crezare.

Victor-Viorel Ponta și dacă ar avea pe mână bugetul de stat al Germaniei nu i-ar fi îndeajuns. Pe de o parte, firmele evazioniste înfipte bine în influența politică a PSD, vor și mai multe miliarde de euro nefacturate. Pe de altă parte, baronii locali, care nu au ajuns la standardul lui Nicușor Constantinescu, vor și ei elicoptere. Cei care deja și-au luat elicoptere vor avioane, navete spațiale sau fie vapoare la Vrancea, fie pârtii de schi la Brăila. Lui Victor Ponta nu-i va ajunge niciun buget din lume pentru a satisface foamea de furat a baronilor locali.

Pentru acest motiv, dar luând în considerare și avertismentele delegației FMI, am convingerea că Victor-Viorel Ponta nu se va opri la taxa suplimentară și nedreaptă pe benzină, plătită din buzunarele românilor onești. Victor-Viorel Ponta pregătește deja în laboratoarele antenelor alte taxe și impozite, alte găuri în buzunarele românilor, doar pentru a-și mai păstra câteva luni scaunul nemeritat de prim-ministru.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică cu tema: Creșterea numărului de salariați - obiectivul Guvernului Ponta;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Creșterea numărului de salariați - obiectivul Guvernului Ponta"

O analiză făcută la sfârșitul anului trecut arăta că România a pierdut un milion de salariați în ultimii 15 ani. Așa cum precizează studiul, în țara noastră lucrează mai puțin de 4,4 milioane de angajați la o populație activă de 10 milioane de persoane. De asemenea, între 1 și 2 milioane de angajați ar lucra în economia informală fără contract de muncă sau având trecut pe contractul de muncă doar o parte a salariului.

Având în vedere problema mai sus enunțată, este important faptul că Guvernul condus de Victor Ponta și-a asumat ca principal obiectiv de guvernare creșterea reală a numărului de salariați cu 400.000 până în 2016. Mai mult, se dorește scoaterea din zona neagră și gri a economiei a unui număr de până la un milion de persoane.

Toate măsurile pe care actualul Executiv le va lua în perioada imediat următoare vizează stimularea creării de noi locuri de muncă pentru români. Se dorește scăderea impozitelor pe forța de muncă (reducerea CAS cu 5 puncte procentuale), măsură care va fi acoperită prin creșterea taxelor pe capital, adică a companiilor. Firmele care aveau angajați la negru sau la gri au acuzat deseori fiscalitatea crescută, numind-o o adevărată povară. Această măsură pe care Guvernul intenționează să o ia, va reduce în primul rând munca informală.

O veste bună pentru salariați este și creșterea, începând cu 1 iulie 2014, a salariului minim de la 850 de lei la 900 de lei. Până în 2016, vrem să aducem salariul minim până la valoarea de 1.200 de lei.

O altă decizie bine-venită atât pentru angajați, cât și pentru companii, o reprezintă o nouă schemă de ajutor prin care statul va acoperi o parte din cheltuielile salariale pentru aproximativ 1.500 de companii care trebuie să creeze în total 30.000 de locuri de muncă, bugetul noii scheme de ajutor de stat valabile șapte ani fiind de 2,7 miliarde de lei (circa 600 milioane de euro). Aceasta va fi valabilă de la 1 iulie 2014 până în 2020. Prin noua schemă, statul va susține o parte din cheltuielile salariale ale unei companii care creează minimum 20 de noi locuri de muncă.

Măsurile mai sus enumerate continuă seria angajamentelor luate de actuala putere pentru a încuraja crearea de noi locuri de muncă. Astfel, în 2013 au fost consolidate 78.000 de locuri de muncă. Suntem primii care respectăm legea conform căreia IMM-urile sunt susținute de la buget cu minimum 0,4% din PIB și am derulat programele start: Tineri întreprinzători, Stimularea femeilor manager și Programul de dezvoltare pentru IMM-uri. Toate acestea vor susține micii întreprinzători și tinerii care vor să debuteze în afaceri.

    Mihai Deaconu - declarație politică intitulată: Violența în școli - vor face guvernanții ceva pentru a stopa acest fenomen?;

Domnul Mihai Deaconu:

"Violența în școli - vor face guvernanții ceva pentru a stopa acest fenomen?"

Acum o săptămână, mai mulți elevi de la Grupul Școlar Auto din Curtea de Argeș s-au bătut în incinta școlii cu pumnii, cu o țeavă metalică și cu picioarele de la un scaun, atât de rău, încât unul dintre ei a ajuns la spital cu traumatism cranio-cerebral, iar alți doi doar cu scoriații ușoare.

Cum s-a întâmplat de fapt? În urma unor confruntări anterioare pe rețelele de socializare, circa 20 de elevi de la profesională, înarmați cu obiectele amintite, au pătruns într-o clasă a XI-a în recreație și au început să-i lovească pe trei dintre elevii din acea clasă. Scandalul s-a întețit atât de tare, încât au fost chemate forțele de ordine și salvarea. Un astfel de caz nu este o raritate în țara noastră.

Într-un studiu citat în 2007 de "Salvați Copiii", România, țara noastră, se situa pe locul doi dintr-un total de 37 țări, în ceea ce privește violența în școli. Deși studiul la care fac referire este din 2007, în anul 2009-2010 situația nu se îmbunătățise. În acest interval de timp, numai în București au fost raportate 55 cazuri de violență în școli. În 2012, un raport realizat chiar de Ministerul Educației vorbea despre 4.000 cazuri de violență, consum de alcool, discriminare și furturi înregistrate în perioada martie-mai 2012 în școlile din România.

Cele menționate mai sus sunt argumente doar pentru cei care nu vor să deschidă ochii și să recunoască faptul evident, acela că violența în școlile din România este de ani de zile un fenomen real, împotriva căruia trebuie să începem să luăm măsuri. Cu toate că problema este stringentă, parlamentarii majorității nu par îngrijorați. Astfel, refuză pe bandă rulantă orice proiect al opoziției menit să stopeze acest flagel. Dau ca exemplu proiectul de lege al colegului meu, deputatul Tudor Ciuhodaru, care viza introducerea cartelei de acces în instituțiile de învățământ, sau cel care prevedea înființarea de posturi ale jandarmeriei în școli, pentru asigurarea ordinii și protecției. Ambele au primit vot negativ, fără ca măcar să deschidă calea către o dezbatere reală asupra soluțiilor împotriva fenomenului. Este deosebirea de culoare politică mai importantă decât problemele reale ale copiilor noștri?

Pe lângă parlamentarii majorității, nici ministerul nu pare a dori să se implice în această problemă. Este deja clar faptul că sancțiunea clasică, scăderea notei la purtare, nu mai are niciun efect și nicio valoare în școala românească. Este nevoie de sancțiuni cu efecte palpabile, precum răspunderea civilă sau penală, după caz, a părinților, dar și a profesorilor pentru faptele elevilor, în funcție, desigur, de gravitatea faptei, și răspunderea directă a celor care au 18 ani împliniți și sunt implicați în cazuri de violență. Pentru ca elevii să înțeleagă gravitatea morală a violenței, în general și în școli, trebuie să începem să acordăm noi, ca profesori, părinți, guvernanți și parlamentari, atenția cuvenită fenomenului și nu să uităm de el imediat după ce s-a petrecut.

De asemenea, pe lângă sancțiunile mai drastice care tratează efectul, pentru a trata cauza acestui flagel, este nevoie și de consiliere psihologică reală în școli, dar și de măsuri de siguranță și de supraveghere mult mai eficiente. A se lăsa totul doar în seama profesorului de serviciu pe școală nu este o rezolvare. De menținerea ordinii și disciplinei într-o instituție de învățământ sunt responsabili toți factorii implicați în acest sens. Educația nu se face doar atât timp cât profesorul are catalogul sub braț. Elevii, mai ales cei aflați la vârsta adolescenței, au nevoie din ce în ce mai mult de prezența educatorilor în mijlocul lor. Lipsa comunicării, atât de acasă, cât și de la școală, lăsarea nesupravegheată pe motivul că stau cuminți la calculator, nepăsarea față de problemele specifice vârstei lor sunt unele dintre cauzele care dau naștere violenței între elevi.

Așadar, până când ne vom face că acest fenomen nu există și că nu periclitează viitorul copiilor noștri? Elevii care se bat astăzi în școli vor fi delincvenții adulți de mâine, dacă lăsăm această boală netratată.

    Radu Zlati - declarație politică despre: Noi experimente în învățământul românesc;

Domnul Radu Zlati:

"Noi experimente în învățământul românesc"

Azi, spre surprinderea mea, am avut ocazia să aflu, prin cea mai autorizată sursă din interiorul Guvernului României, și anume premierul Victor-Viorel Ponta, că Ministerul Educației Naționale intenționează să coboare cu încă un an vârsta școlarității obligatorii. Nu apare clar din intervenția domnului premier dacă este vorba despre un proiect serios sau este doar o încercare din partea acestuia de a evita niște răspunsuri clare date unor ziariști curioși să afle amănunte despre o postare, cel puțin nefericită a domnului Ponta, pe Facebook.

În ideea că domnul premier nu se joacă cu cuvintele, țin să atrag atenția în mod respectuos, atât domnului ministru al educației, Remus Pricopie, cât și șefului său de partid și de stat, premierului Victor Ponta, că tinerele generații din România nu ar trebui să fie obiectul de experiment al guvernanților. Guvernul Boc a impus clasa 0 fără o reală dezbatere cu societatea civilă, cu experții în educație și în management educațional, cu profesorii și cu directorii de unități școlare, astfel încât o încercare de reformă ce se clama a fi în interesul elevilor, a familiilor, a școlii și societății românești, nu a făcut decât să creeze haos în sistemul educațional românesc în toamna lui 2012, iar efectele unei implementări grăbite se mai pot observa și acum.

Să învățăm din greșelile trecutului recent și, din graba de a copia unele tendințe și instituții școlare din state în care bugetul acordat educației naționale nu este unul de mizerie, nu cumva să facem mai mult rău decât bine. Să măsurăm de mai multe ori, dacă este nevoie, și să tăiem o singură dată. Și, mai ales, să nu luăm decizii politico-administrative fără consultarea experților și, îndeosebi, a principalilor actori implicați în procesul de reformă a învățământului românesc: familiile elevilor, cadrele didactice, managerii școlari.

În fapt, replica premierului Ponta cum că a fost "aproape convins" de domnul ministru Pricopie, mai ales că fiica domniei sale nu mai are 5 ani, adică a scăpat experimentului, mă scutește de a comenta în continuare despre seriozitatea celor care iau decizii de maximă importanță în privința celor care reprezintă viitorul României.

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică cu tema: 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății"

În anul 1948, la 7 aprilie, lumea a sărbătorit, pentru întâia oară, Ziua Mondială a Sănătății. Inițiativa a aparținut Organizației Mondiale a Sănătății, după o perioadă grea în care purtătorii halatelor albe se străduiseră să repare, atât cât se putea, pe front și în spatele frontului, urmările catastrofale asupra ființei umane ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Se dorea ca această zi să fie un omagiu adus tuturor acelora care făcuseră din îngrijirea și vindecarea semenilor aflați în suferință o ocupație zilnică. Dată fiind importanța ei pentru societate și pentru fiecare individ în parte și faptului că boala nu este previzibilă când lovește, nici din punct de vedere al momentului și nici din punctul de vedere al persoanei afectate, medicina este o profesie care cere sacrificiul disponibilității cvasitotale, cere dăruire și har. Perioada de școlarizare până la dobândirea calității depline de a putea profesa ca medic este cea mai lungă, în comparație cu oricare altă profesie din toate țările lumii. Pe de altă parte, lucrătorii în sistemul sanitar, medici, asistente, infirmiere nu sunt între cei mai bine plătiți angajați, din punct de vedere salarial, în nicio țară din lume.

În opinia mea, alături de multe alte lucruri prost "croite" în lume, acesta este un paradox asupra căruia ar trebui să zăbovim cu mintea și să-l înlăturăm cu fapta, noi, toți cei care ne bucurăm să primim și să oferim urări de mulți ani și sănătate, care ne sunt date de Dumnezeu prin profesioniștii din domeniul medical.

Mi se pare potrivit să zăbovim, în legătură cu această sărbătoare, asupra sănătății românilor și a sistemului sanitar românesc, altfel decât o facem în mod obișnuit, cu atât mai mult cu cât tocmai s-a dezbătut în Parlamentul României o moțiune simplă, susținută de PNL pe bună dreptate, în legătură cu starea sistemului de sănătate și amânarea măsurilor inițiate de ministrul Nicolăescu.

Am privit ieri, cu amărăciune, care au fost temele de discuție si dezbatere în mass-media românească, inclusiv la televiziunea publică. Am consultat grilele de programe. N-am găsit nimic, sau aproape nimic care să recompenseze, cel puțin în modul acesta ieftin, din punct de vedere social, urându-le sănătate și putere de muncă acelora care muncesc ca noi, ceilalți, să fim sănătoși. În ultimul timp, profesioniștii sănătății românești nu au parte decât de popularizarea "uscăturilor" pe care sistemul sanitar le are, ca orice alt sistem. Mulți dintre ei se plâng că sunt sistematic jigniți în propriul cabinet și se simt în nesiguranță în fața valului de revoltă nejustificat și inconștient, indusă publicului de către mass-media aflată în goana după evenimente negative care au rating. Despre cei care fac adevărat apostolat, muncind din greu pe bani puțini, care se încăpățânează să rămână în România, deși au variante de trai mult mai bun pe orice meridian al lumii, nu se vorbește, iată, nici în zi aniversară.

Haideți, deci, să nu ne mai mirăm că pleacă din România, în medie, 5 medici pe zi. Că vor fi mai prost plătiți decât specialiști din alt domeniu, cei mai mulți dintre tineri știu atunci când își aleg profesia de medic. Dar că nu au parte nici măcar de o brumă de respect într-o societate bolnavă, de însănătoșirea căreia ar trebui să ne ocupăm mai mult noi, politicienii, află abia atunci când sunt înjurați în propriul cabinet!

    Mircea-Vasile Cazan - declarație politică intitulată: Cine a colaborat și colaborează de fapt cu Traian Băsescu&Co;

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

"Cine a colaborat și colaborează de fapt cu Traian Băsescu& Co"

Asistăm aproape zilnic la mai toate posturile tv de știri la declarații făcute de către politicieni din PSD care afirmă - în continuarea manipulărilor și dezinformărilor începute în ianuarie la televiziunile prietene - fără să le tresare conștiința că PNL și Crin Antonescu au rupt USL pentru a se îndrepta spre cei care au distrus România, Traian Băsescu și PDL (de ce nu și spre PMP, pentru că acesta este mai nou partidul de suflet al președintelui?).

Manipulările din ultimele zile aduc totuși o noutate: cine va vota la prezidențiale Antonescu, va vota de fapt Udrea, Blaga și M.R. Ungureanu.

În zadar invitații PNL de la diverse emisiuni demonstrează cu subiect și predicat că declarațiile foștilor noștri colegi de alianță nu sunt decât fumigene de campanie electorală, avalanșa de acuzații pe aceste teme continuă.

Mă văd obligat - scripta manent - să demonstrez, cu probe de această dată, că de fapt, nu PNL și Crin Antonescu, ci PSD și Victor Ponta s-au îndreptat spre Traian Băsescu și PMP, și nu de azi, de ieri. În opinia mea așa arată un top 5 al colaborării dintre PSD și Traian Băsescu+PMP.

  1. Semnarea pactului de coabitare Ponta-Băsescu (consecințele s-au văzut în nenumărate retractări și indecizii ale premierului Ponta)
  2. Propunerea de către Victor Ponta a procurorului de "serviciu" al lui Traian Băsescu, doamna Kövesi în fruntea DNA ("Trocul politic făcut în ceea ce privește funcțiile de conducere din parchete reprezintă un grav atentat la statutul procurorului, la independența acestuia" - declarația aparține Asociației Magistraților din România și nu mai necesită niciun alt comentariu).
  3. Relegitimarea lui Traian Băsescu prin sondaje fictive sau măsluite efectuate de case de sondare conduse de consilieri sau amici ai premierului Ponta (IRES, CSCI ș.a.), scoaterea la "lumină" a PMP prin acordarea de procente generoase tot prin sondaje fictive sau măsluite efectuate de case de sondare conduse de consilieri sau amici ai premierului Ponta (IRES, CSCI ș.a.).
  4. Sprijinul direct dat PMP pentru a putea desemna candidați la alegerile parlamentare parțiale (prin OUG nr.12/2014 care permite partidelor neparlamentare să participe la alegerile parțiale, deși prin Decizia nr. 61/2010, CCR a declarat ca fiind neconstituțională participarea acestora la parțiale).
  5. UNPR și UDMR au fost cooptate în Cabinetul Ponta 3, deși ambele formațiuni politice au avut în perioada 2010 - aprilie 2012 același rol pe care l-a avut și PDL în "distrugerea" României.

Locul 5 din acest top trebuie dezvoltat:

  • pe 23 decembrie 2009, guvernul Boc 2 a obținut în Parlament la învestire 276 de voturi; fără cele 31 ale UDMR și 24 ale grupului "progresist", guvernul Boc 2 ar fi strâns maxim 221 de voturi, insuficiente pentru validare și astfel nu ar mai fi existat un guvern de tristă amintire;
  • în 2010, parlamentarii UNPR și UDMR au girat curba de sacrificiu inutilă și ilegală (a se vedea reparațiile obținute în justiție de pensionari, de profesori) luate de tandemul Băsescu-Boc;
  • în 2010 și 2011, deputații UNPR și UDMR au votat toate abuzurile comise de Roberta Anastase și colegii de partid, mai mult, cei din UNPR au fost și autori și coautori a unor modificări aberante ale regulamentelor parlamentare;
  • pe 27 aprilie 2012, Guvernul Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură cu 235 de voturi, cu doar 4 peste cvorumul de 231 de voturi. Senatorii și deputații UNPR și UDMR nu au răspuns chemării USL de a se dezice de guvernul Boc 2 și, împreună cu senatorii și deputații PDL, nu au fost prezenți în plen, tocmai pentru a forța căderea moțiunii. Legenda sprijinului acordat de UNPR la moțiunea de cenzură a fost lansată de Victor Ponta tocmai pentru ca aducerea încă din 2012 a UNPR în Cabinet, sub pulpana PSD, să fie justificată;
  • Pe 29 iulie 2012, dacă liderii UDMR nu ar fi indicat propriului electorat să boicoteze referendumul, în proporție de 99% Traian Băsescu ar fi fost demis.

Despre toate acestea, din luna ianuarie 2014 nu am mai auzit niciun membru al PSD să mai sufle vreun cuvânt. În schimb, mai mulți membri ai PSD susțin că încă din luna septembrie 2013, președintele PNL nu a mai avut o atitudine critică față de Traian Băsescu. Le reamintesc că pe 12 decembrie 2013 Crin Antonescu a reproșat direct unor mari ambasade de la București protejarea regimului Băsescu. O astfel de atitudine face cât 100 de reproșuri aduse lui Traian Băsescu, iar cine chiar are curiozitatea, poate căuta în media, în arhive și ar vedea că au existat reproșuri, și nu puține, în perioada amintită de foștii noștri colegi de alianță.

    Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată: Victor Ponta sugerează că justiția e politizată, dar cine a propus-o pe Kövesi, în virtutea unui pact cu Traian Băsescu?;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Victor Ponta sugerează că justiția e politizată, dar cine a propus-o pe dna Kövesi, în virtutea unui pact cu Traian Băsescu?"

Domnul Victor Ponta a făcut în ultimele zile două declarații legate de faptul că mai mulți lideri județeni ai PSD fac obiectul unor anchete penale. "Eu nu mă dezic nici de Adrian Duicu, nici de Prioteasa, nici de toți ceilalți care, doar pentru că sunt din județe unde PSD stă foarte bine, au probleme. Știam cu toții acest lucru, că asta se va întâmpla pana în noiembrie", a afirmat premierul luni, la o reuniune politică și "Eu cred că vom lua mai multe voturi, pentru că oamenii știu foarte bine despre ce este vorba. Sunt absolut convins că, în România președinții de consilii județene sunt oamenii cei mai votați și în care românii au cea mai mare încredere, chiar dacă sunt și țintă pentru procurori, asta vine odată cu popularitatea și cu faptul că sunt votați și, atunci, e și o meserie periculoasă", a spus săptămâna trecută Victor Ponta la o discuție cu oficiali din Republica Moldova.

Faptul că Victor Ponta declară că nu se dezice de niște colegi de partid care sunt sub cercetarea organelor judiciare poate fi de înțeles și de apreciat, dacă acest "nu mă dezic de ei" are înțelesul: "Da, sunt colegii mei, îi consider nevinovați până la o sentință definitivă care să spună altceva". Consider că până aici este corect ce a spus Victor Ponta.

Dar teza a doua a declarației de luni este scandaloasă. Este inacceptabil ca un prim-ministru, un șef de partid, să spună că respectivii colegi de-ai Domniei Sale sunt cercetați penal doar din cauză că au obținut rezultate foarte bune cu PSD în județele respective.

Din declarația premierului se poate înțelege că justiția este politizată. Este posibil. Dar cine este de vină în acest caz? România nu mai este condusă 100% de PDL, prin Traian Băsescu - președinte, Emil Boc - premier și majoritate parlamentară controlată de PDL. Din vechea echipă doar Traian Băsescu se mai află pe poziție. PDL nu mai este la guvernare, iar în Parlament nu contează atunci când este vorba de propuneri sau numiri.

Dacă Victor Ponta sugerează că justiția este politizată, atunci cine este de vină pentru faptul că doamna Kövesi a fost adusă înapoi de la o funcție călduță de la Bruxelles și pusă în fruntea DNA? Nu cumva același Victor Ponta, ca urmare a pactului de coabitare semnat cu Traian Băsescu? În niciun caz România nu s-ar fi scufundat, nu ar fi încetat să mai existe, dacă Victor Ponta nu ar fi numit-o pe doamna Kövesi, la înțelegere cu Traian Băsescu, lucru recunoscut cu nonșalanță într-o emisiune TV pe 23 februarie a.c.: "Aveam o mare situație de blocaj și eu am spus că eu propun procurorul general (...) și domnul Băsescu va propune la DNA" de parcă ar fi fost vorba de o bravadă.

Dar declarațiile scandaloase ale premierului Ponta trebuie privite și dintr-un alt unghi de vedere, cel al copierii tehnicii de manipulare utilizată de Traian Băsescu din momentul în care a ajuns la Palatul Cotroceni. Cum a procedat și procedează Traian Băsescu, se știe. Personaje din stafful său, sau, mai grav, personaje din diverse servicii aruncă o știre negativă privind un adversar politic în presa portocalie, după care vine Traian Băsescu și, de la microfonul prezidențial sau într-un talk-show tv, lansează acuzații grave la adresa respectivului adversar politic. Când este întrebat de probe, Traian Băsescu răspunde cu nonșalanță, "a apărut în presă".

La fel procedează acum și Victor Ponta. După ce televiziunile sale de casă lansează o știre - acum ținta principală este PNL și Crin Antonescu - vine premierul și pe un ton diplomatic, lansează acuzații, dă verdicte pe baza știrii respective. La fel a procedat și în cazul subiectului "dosare penale pentru liderii județeni ai PSD cu rezultate bune". Terenul a fost pregătit de televiziunile de casă - s-au prezentat situații, cu grafice, cu tabele etc. - iar vineri și luni premierul a făcut declarațiile mai sus citate. Dacă va fi întrebat de cineva de probe, Victor Ponta se va spăla în stilul său clasic pe mâni și va face trimitere la presă.

Și pentru ca să fie și mai credibil, vinerea trecută Victor Ponta a mai aruncat odată, înainte, "buzduganul", care s-a întruchipat în persoana unui sociolog, care a declarat presei: "Ceea ce se întâmplă la ora actuală în urma acestei așa-zise campanii a DNA, este că PSD-ul a ajuns la un scor la care n-a fost niciodată înainte de alegeri". Spusele unui sociolog - o cauțiune clară pentru premier. Numai că sociologul în cauză nu este altcineva decât Vasile Dâncu, unul dintre PSD-iști cu state vechi de servicii, membru al celebrului grup de la Cluj, considerat ca fiind unul dintre pilonii ideologici ai PSD.

În încheiere, îi atrag atenția premierului Victor Ponta, că până la o întoarcere la detestabila perioadă 2000-2004 a guvernării Năstase nu mai sunt decât câțiva pași.

    Elena-Ramona Uioreanu - declarație politică cu tema: Să prețuim mai mult aurul verde;

Doamna Elena-Ramona Uioreanu:

"Să prețuim mai mult aurul verde"

În timp ce unii fură aurul verde, noi facem împăduriri. Așa înțelegem noi să ne construim viitorul. Acest lucru s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii trecute când am participat la o amplă campanie de împăduri, organizată de către organizațiile PNL din Huedin și Călățele, la care au subscris și membrii TNL Cluj-Napoca. Campania a fost susținută în primul rând de Primăria Călățele, căreia îi aparține terenul unde s-au plantat peste 1500 de puieți de salcâm și molid. Zona în care s-a derulat activitatea de împădurire este una dezafectată, pe locul unei foste cariere, aflată la ieșirea din Călățele spre localitatea Beliș.

Consider că implicarea mea în această campanie de împădurire este un răspuns în fapte la ceea ce astăzi se întâmplă în pădurile României. Vreau să trag un semnal de alarmă asupra defrișărilor masive, pentru că cei care taie copaci în neștire, ilegal, nu încalcă numai legile țării, ci își bat joc de viitorul nostru, calcă în picioare, fără nicio urmă de remușcare, dreptul nostru și al copiilor noștri de a respira. Nicio lege din lumea asta nu e suficient de aspră pentru a pedepsi asta, dar noi, prin acțiunea pe care am făcut-o sâmbătă, fără a ne erija în justițiari, intentăm celor ce măcelăresc pădurile un proces de conștiință. Îi punem doar să își imagineze că ei și copiii lor vor fi nevoiți să respire câteva minute într-o pungă plină cu gaze de eșapament. Rezistă? Pentru că noi nu vrem să facem nici măcar acest exercițiu imaginar, ne folosim de armele pe care le avem pentru a contracara efectul acțiunilor lor: răspundem cu bine la rău.

De asemenea, cred că mesajul campaniei, "Vino să plantezi un copac!", este adresat tuturor celor ce le pasă de aerul pe care îl respiră și este, totodată, un îndemn către moții din Colegiul 9 Cluj să nu se lase subjugați de mirajul banilor și să-și abandoneze averea cea mai de preț, pădurea.

Și cum va fi cea de la Marisel de la sfârșitul acestei săptămâni când voi susține o nouă campanie de împădurire pe trei hectare cu peste 3000 de puieți, alături de Terramont Carpați și voluntari din Cluj.

Cel mai mare păcat este acela să nu te implici. Doresc să transmit acest mesaj și copiilor și tinerilor și îi rog să învețe că implicarea civică a lor poate schimba viitorul.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică intitulată:O Românie neadaptată;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"O Românie neadaptată"

Într-o realitate în care România nu mai produce nimic, nu mai poate influența nicio piață, pentru că întreaga industrie este privatizată, sistemul bancar este subordonat unor interese private și bazate pe câștig propriu, se face o agricultură de subzistență, iar producția depinde de condițiile meteo, sistemul educațional și investiția în formarea tinerilor reprezintă singura șansă de redresare.

Principiul învățării pe tot parcursul vieții într-o societate bazată pe cunoaștere devine fundamentul sistemului de învățământ. Iar o reformă reală a sistemului educațional ar trebui să vizeze ajustarea cadrului legislativ, dar și adaptarea continuă a curriculumului și a pedagogiei la schimbările economice și sociale. Educația furnizată de instituțiile de învățământ secundar și universitar ar trebui corelată cu noile cerințe, astfel încât tinerii ieșiți de pe băncile școlilor să se poate integra în societate și în piața muncii actuale. Iar în acest sens, trebuie realizat un parteneriat între unitățile de învățământ și mediul de afaceri, lucru care nu se întâmplă în prezent.

Realitatea ne arată că multe școli profesionale și facultăți de profil scot pe bandă rulantă tineri care nu reușesc să se integreze pe piața muncii. Cu cât crește numărul absolvenților, cu atât crește și șomajul în rândul tinerilor. Și toate acestea în condițiile în care există domenii care duc lipsă de personal pregătit. Această situație este generată fie de faptul că sunt arii de activitate mai puțin atractive pentru tineri, fie de faptul că există profesioniști în domeniu, dar îi pierdem pentru că ei aleg să plece în afara granițelor. Toate aceste lucruri pornesc de la politica educațională greșită, perpetuată în ultimii ani. Nu se investește în consilierii psihopedagogi care ar putea ajuta la o mai bună orientare profesională și nu se oferă stimulente pentru ca mediul de afaceri să se implice mai activ în formarea de profesioniști. La acestea se adaugă curricula greșit concepută, extrem de exagerată și o abordare pedagogică învechită și neadaptată la realitățile societății.

Dacă în ultimii 24 de ani România a renunțat rând pe rând la toate industriile producătoare, dacă a spus pas atragerilor de investiții, atragerilor de fonduri europene, alocării banilor pentru infrastructură, politicienii ar trebui să conștientizeze că nu mai pot renunța la resursa umană și nu mai pot spune pas educației. Dacă autostrăzi și drumuri încă se mai pot construi, dacă încă mai avem o șansă în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, în ceea ce privește învățământul, dacă continuăm să ratăm formarea corespunzătoare a generațiilor de tineri actuale și viitoare, vom contribui la crearea unui decalaj care nu mai poate fi recuperat. Or, dacă strategia economico-financiară a ultimilor 24 de ani a fost subordonată unor scopuri politice și unor grupuri de interes, aducând România în situația dezastruoasă de azi, în ceea ce privește educația, obiectivele și planificarea acțiunilor de urmat, ar trebui stabilite pe termen lung, ar trebui să țină cont de interesul general al beneficiarilor și al celor care activează în domeniu, și nu supuse unui mecanism politic specific românesc, în care lupta dintre putere și opoziție nu are reguli, iar strategia este la fel de efemeră ca și funcția de ministru.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație cu tema: Ziua Mondială a Sănătății;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Ziua Mondială a Sănătății"

În fiecare an, în data de 7 aprilie, sărbătorim Ziua Mondială a Sănătății. Este un prilej pentru a ne reafirma, ca liberali, dorința de a construi o societate prosperă, care să poată oferi cetățenilor săi servicii de sănătate corecte și performante.

În perioada în care Partidul Național Liberal a deținut portofoliul sănătății, am inițiat un proces amplu și profund de reformă prevăzut în Programul de guvernare, program care a întrunit acordul politic al foștilor noștri parteneri de la guvernare și pe care îl susținem în continuare, chiar dacă acum el a fost abandonat.

Nu este o soluție să te prefaci că problemele din sistem nu există și nici să amâni la nesfârșit implementarea unor soluții concrete și corecte într-un domeniu care reclamă o reformă radicală și care nu mai suportă nicio întârziere.

Investiția în sănătate este o investiție în oameni, în societate și în viitorul ei, iar politicile liberale pe care le-am gândit noi înseamnă o folosire eficientă și corectă a banilor publici acolo unde trebuie și unde este nevoie.

Sănătatea ar trebui să fie dincolo de orice jocuri politicianiste și facem un apel la actuala guvernare să își respecte angajamentele și să trateze cu prioritate adevăratele necesități și probleme ale românilor.

De Ziua Mondială a Sănătății, PNL asigură cetățenii români că va întreprinde toate demersurile potrivite ca sistemul sanitar românesc să se schimbe cât mai repede și numai în folosul oamenilor, al respectării demnității profesiei de medic și asistent medical.

    Constantin Galan - declarație politică despre majorarea alocației pentru copii;

Domnul Constantin Galan:

Prin intermediul declarației mele politice de astăzi doresc să salut inițiativa legislativă depusă de colegii noștri liberali din Senat, al cărei obiectiv este majorarea alocației pentru copii.

În prezent cuantumul acestei alocații este unul insignifiant, având în vedere că o sumă de 42 de lei înseamnă aproximativ 9 euro. Această cifră este de 10 ori mai mică decât media europeană. La nivelul Uniunii Europene, suma medie destinată cheltuielilor cu minorii aflați în întreținere depășește 100 de euro și crește considerabil dacă într-o familie există mai mult de doi copii. De exemplu, în Germania pentru primii doi copii alocația este de 184 de euro pe lună, iar în cazul celui de-al treilea sau al patrulea, suma crește la 190, respectiv 215 euro, pentru fiecare copil. În două dintre țările nordice, regiune a Europei care poate fi considerată un reper cu privire la politicile ce vizează creșterea copiilor, alocația lunară pentru fiecare copil este de 145 de euro în Danemarca și 129 de euro în Norvegia. În Franța cuantumul alocației este de 120 de euro, iar în Marea Britanie minorii beneficiază de o alocație de 105 euro. În Italia, dacă veniturile familiei sunt sub pragul de 1000 de euro, fiecare copil primește o alocație de 250 de euro.

În România, alocațiile pentru copii au rămas la același nivel de aproximativ 9 euro, din 2009 și până în prezent, iar la această ultimă modificare din 2009, mărirea a fost una de doar 2 lei, de la 40 la 42 de lei. Aceste cifre demonstrează o mare lipsă de preocupare cu privire la politicile guvernamentale care să sprijine creșterea natalității în România. Studiile despre rata și nivelul natalității din România ne prezintă o serie de statistici care ar trebui să ne dea de gândit. De exemplu, în ultimii doi ani a fost un adevărat record negativ pentru rata natalității, înregistrându-se cel mai scăzut nivel din ultimii 65 de ani.

Consider că este momentul să ne mobilizăm serios, atât noi cei din legislativ, cât și reprezentanții executivului, în vederea elaborării unui pachet de măsuri care să conducă la creșterea natalității în România. Personal, consider că trebuie făcut acest efort bugetar prin care alocația pentru copii să crească de la actualul nivel de 42 de lei la unul de 200 de lei. Poate și acest cuantum de 200 de lei este unul insuficient în comparație cu media europeană, dar ar fi o sumă prin care copiii vor avea mai multe șanse pentru un trai mai bun.

În plus, un astfel de efort bugetar creează premisele, pe termen lung, ale unei dezvoltări generale a României, având în vedere că o investiție în interesul copiilor înseamnă apariția premiselor unei forțe de muncă pregătite. Când vorbim de copiii noștri, un efort bugetar care să conducă la bunăstare pentru aceștia, în cazul în care situația economică o permite, trebuie să facă parte dintr-un pachet de legi prioritare.

Trebuie spus că aceeași inițiativă au avut-o și foștii noștri parteneri din PSD, dar în momentul votului din Senat, pentru o astfel de inițiativă, cei care au decis să susțină și la momentul respectiv o astfel de măsură am fost doar noi, liberalii.

În concluzie, doresc să vă transmit faptul că o astfel de inițiativă nu trebuie să fie nici a PNL, nici a PSD, nici a UDMR. O astfel de inițiativă trebuie să aparțină tuturor partidelor și votată în consecință, creșterea alocațiilor copiilor noștri trebuie să fie o prioritate transpartinică.

    Daniel Iane - declarație politică intitulată: Partidul Național Liberal condamnă atacul la democrație al premierului Victor Ponta;

Domnul Daniel Iane:

Putem observa din ce în ce mai clar cât de avid de putere este liderul Partidului Social Democrat, Victor Ponta, care, vremelnic, din nefericire pentru români, încă ocupă și poziția de premier.

Atât personal, cât și în numele Partidului Național Liberal, consider că atitudinea și demersurile sale actuale trebuie condamnate public de către români, cu ocazia alegerilor europarlamentare din 25 mai. Putem observa, chiar în fiecare zi, că Victor Ponta are drept principal obiectiv acapararea întregii puteri.

Cea mai recentă tentativă în acest sens constă în modificarea sistemului de conducere a Ministerului Apărării Naționale, într-o măsură în care șeful Direcției Generale a Informării Armatei va fi numit, în mod direct și posibil discreționar, de către prim-ministrul Victor Ponta. Înainte de adoptarea unei inițiative legislative, menită să îi extindă puterile actualului lider al PSD, șeful acestei Direcții de Informare a Armatei era numit într-un mod firesc pentru un stat membru al NATO și anume ministrul apărării desemna o persoană ce urma a fi avizată de CSAT.

În atribuția directă a lui Victor Ponta va fi și desemnarea șefului Departamentului pentru înzestrarea armatei, care urmează a fi comasat cu Departamentul patrimoniu din cadrul armatei. Totul poate deveni posibil în urma acestei propuneri de modificare legislativă inițiată, printre alții, de apropiații lui Victor Ponta, mai precis de Ilie Sârbu, Gabriel Oprea, Mircea Dușa.

Această inițiativă legislativă va intra în această săptămână în dezbaterea Comisiei de apărare a Senatului și apoi în dezbaterea Plenului Parlamentului. Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei propuneri, atât în cadrul comisiei de specialitate, cât și în cadrul plenului reunit. Suntem de părere că desemnarea unor șefi pentru structuri din cadrul Armatei Române trebuie să rămână în apanajul ministrului apărării, a cărui nominalizare este avizată de CSAT. Un politician, oricare ar fi acesta, dar mai ales Victor Ponta nu trebuie să aibă nici cea mai mică legătură cu nominalizarea sau impunerea politicianistă în rândul Armatei Române.

Trebuie reamintit și faptul că actualul premier nu este la prima încercare de acaparare a puterii în rândul ministerelor sau instituțiilor de forță.

De curând, prim-ministrul Victor Ponta a modificat, prin ordonanță de urgență, organizarea și modul de funcționare din cadrul Ministerului de Interne, astfel încât șeful DGIPI și adjuncții acestuia să fie numiți prin decizia directă a premierului, și nu prin ordin al ministrului de resort, așa cum este firesc să se întâmple.

Din încercările de acaparare a puterii în cadrul instituțiilor de forță de către Victor Ponta, a făcut parte și intenția premierului de a-l numi direct pe șeful Poliției Române, căruia intenționa să îi ofere statut de secretar de stat.

Actualul premier pare să fi lăsat în spate și principiile transparente de funcționare și când a fost vorba de funcționari publici, mai precis de numire a prefecților. De curând, am constat că premierul Victor Ponta a schimbat prefectul capitalei, înlocuind un funcționar public cu un procuror de la DNA.

În concluzie, Partidul Național Liberal condamnă atacul la democrație al premierului Victor Ponta și încercarea acestuia de a acapara întreaga putere și de a schimba legile astfel încât să-și asigure dreptul de a fi el cel care face numirile în tot mai multe poziții importante în stat.

    Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică intitulată: Ziua Mondială a Sănătății 2014 - «Entități mici, pericol mare!»;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"Ziua Mondială a Sănătății 2014 - «Entități mici, pericol mare!»"

Ieri, 7 aprilie 2014, a fost sărbătorită Ziua Mondială a Sănătății, eveniment ce marchează apariția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în anul 1948.

Sloganul sub care se desfășoară campania din acest an este: "Entități mici, pericol mare!", tema campaniei fiind reprezentată de bolile transmise prin diferiți vectori, precum țânțarii, muștele, gândacii, căpușele sau melcii de apă dulce. Făcând parte dintr-un partid politic încă mic, dar cu perspective mari și extrapolând mottoul acestei campanii, doresc să transmit colegilor din partidele politice mari că activitatea desfășurată în acest an de Partidul Mișcarea Populară va fi puternic inspirată de sloganul OMS.

Scopul acestei campanii mondiale este de a sensibiliza populația, pe de o parte, dar și profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice, pe de altă parte, cu privire la amenințarea pe care o reprezintă acești vectori și la bolile transmise prin aceștia.

La inițiativa mea, tinerii din Partidul Mișcarea Populară Iași au donat sânge, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv dat cu această ocazie importantă atât pentru întreaga comunitate de tineri din Iași, dar și pentru populația din municipiul și județul Iași.

Acest context deosebit ar fi trebuit să reprezinte pentru Ministerul Sănătății un bun prilej de prezentare a reușitelor înregistrate în timpul guvernării USL și PSD.

În calitate de cadru medical, dar și ca parlamentar, remarc cu mâhnire că atât în timpul guvernării USL, dar și acum, când la cârma Ministerului Sănătății se află PSD, nu putem vorbi decât de nereușite și insuccese care au marcat în mod negativ funcționarea sistemului sanitar, ceea ce a dus mai degrabă, la înregistrarea unor regrese în sistem. Din păcate, prin măsurile pe care le-a luat până acum și le ia chiar și actualmente Guvernul PSD, Ministerul Sănătății acționează împotriva sistemului sanitar românesc, măsuri ce degradează tot mai mult un sistem ce trebuie modernizat și reformat urgent.

Amânarea la nesfârșit a aprobării listei de medicamente compensate, amendarea repetată și de multe ori fără noimă a Legii privind reforma în domeniul sănătății, deși este cunoscut faptul că România are nevoie de o nouă lege care să guverneze sistemul sanitar, modificările de rău augur aduse Contractului-cadru din sănătate, elaborarea defectuoasă și în detrimentul sănătății românilor a pachetelor privind serviciile medicale, nealocarea de către Ministerul Sănătății a sumelor necesare implementării programelor naționale de sănătate sunt doar câteva măsuri grave luate de Ministerul Sănătății în detrimentul întregului sistem sanitar.

În încheiere, doresc să urez întreg corpului medical din România sănătate, putere de muncă și multe succese în activitatea medicală pe care o desfășoară. De asemenea, permiteți-mi să felicit toți profesioniștii din Sănătate pentru succesele lor, la care au ajuns de cele mai multe ori cu resurse foarte puține și precare, dar cu multă determinare și pasiune!

    Raluca-Cristina Ispir - declarație politică referitoare la majorarea alocației pentru copii;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să salut astăzi, aici, acțiunea a peste 30 de colegi senatori, inclusiv a președintelui Partidului Național Liberal, domnul Crin Antonescu, de a depune o inițiativă legislativă privind alocația de stat pentru copii. Această inițiativă urmărește stabilirea sumei fixe de 200 lei, lunar, pentru fiecare minor din România și a eliminării raportării la indicele social de referință. Deși nu mai facem parte din USL, liberalii nu își uită angajamentele luate în timpul campaniei electorale. Drept urmare, proiectul încearcă să concretizeze o astfel de promisiune, iar Guvernul nu se poate scuza că nu are bani. Dacă tot ne lăudăm cu o creștere economică de 3,5%, ar trebui să dovedim că aceasta se va reflecta în creșterea nivelului de trai al românilor și nu reprezintă doar un număr într-o statistică.

Așa cum au declarat și alți colegi liberali, noi ne dorim ca această inițiativă să reprezinte un sprijin real pentru familiile cu copii. Conform datelor în vigoare, în acest moment, în România, un copil primește o alocație în valoare de aproximativ 7 euro anual, adică de 35 de ori mai mică decât alocația unui copil din statele UE, care beneficiază în medie de 210 euro. Mai mult, în timp ce în România cuantumul indemnizației lunare este același pentru toți copiii, în țările dezvoltate alocația reprezintă între 8 și 15% din salariul mediu lunar al unui părinte.

Astăzi România se află pe locul 168 în lume în ceea ce privește raportul dintre alocația anuală primită de copii și Produsul Intern Brut. Dacă această inițiativă legislativă ar fi adoptată, România ar urca pe locul 89 în această ierarhie. Acestea sunt cifre seci, mai mult sau mai puțin importante. Dar noi nu avem voie să uităm, înainte de orice clasament, că trebuie să ne gândim la viitorul țării, iar viitorul țării depinde inclusiv de sprijinul material pe care Guvernul îl poate pune la dispoziție pentru cei care vor reprezenta România în numai câțiva ani.

    Marioara Nistor - declarație politică: - Acciza la combustibili, un nou bir pus pe capetele românilor de Guvernul Ponta!;

Doamna Marioara Nistor:

"Acciza la combustibili, un nou bir pus pe capetele românilor de Guvernul Ponta"

Parlamentarii Partidului Poporului-Dan Diaconescu nu vor vota acciza pe benzină și motorină impusă de Guvernul Ponta. De altfel, săptămâna trecută PNL nu ar fi reușit să retrimită la comisie Ordonanța de Urgență referitoare la intrarea în vigoare a accizei majorate cu 7 eurocenți pentru combustibil, fără ajutorul voturilor deputaților PP-DD. Consider că mesajul adresat parlamentarilor de către președintele Băsescu este unul pertinent. Eu personal nici nu aș fi avut nevoie de vreo recomandare pentru a vota împotriva acestui nou bir pus pe capetele românilor de către Guvernul Ponta.

La doar câteva zile de la majorarea prețurilor la carburanți, deja au apărut primele scumpiri, iar acestea sunt doar începutul. Nu cred că este moral să le spui românilor în fiecare zi că România are o creștere economică importantă și, în paralel, să inventezi și introduci noi taxe și noi majorări. Explozia prețurilor la combustibili este păguboasă pentru majoritatea populației, care va avea de suferit la toate capitolele privitoare la nivelul de trai. Chiar și românii care nu dețin autoturisme, deci nu cumpără carburanți, vor fi afectați de această măsură, deoarece prețurile la principalele produse agroalimentare vor crește pentru toată lumea. Din păcate, oamenii o duc din ce în ce mai greu, iar aceste scumpiri îi lezează din plin, cu atât mai mult cu cât se apropie sfintele sărbători pascale.

Din păcate, 1 aprilie nu a fost doar data la care a crescut prețul combustibililor, dar au fost majorate și prețurile energiei electrice și a gazelor naturale. Astfel, majorarea accizei la combustibil, coroborată cu celelalte majorări, are un efect negativ, de bumerang asupra populației, a transportului de persoane și de marfă, asupra bugetului celor aproape 6 milioane de proprietari de automobile, a costurilor lucrărilor agricole, și în final al tuturor prețurilor pe care românii le simt în buzunare.

După cum arată realitatea, Guvernul Ponta acționează în mod catastrofal în detrimentul siguranței și confortului psihic și material al românilor. Am mai spus și în alte intervenții că premierul și miniștrii din Guvern se întrec în declarații contradictorii, iar cele pe tema folosirii banilor colectați din această taxă suplimentară nu diferă cu nimic de haosul de până acum. De la lansarea ideii, au fost mai multe variante despre cum se vor folosi banii, dar atât premierul, cât și ministrul de finanțe și cel al transporturilor nu s-au pus de acord în ceea ce privește modul de utilizare a acestor sume. Este încă incert dacă banii respectivi vor fi folosiți exclusiv pentru construcția de autostrăzi, ceea ce ar fi bine pentru români, dar tare mi-e teamă că fondurile acumulate vor acoperi găurile existente în prezent pentru plata salariilor, pensiilor, arieratelor și a celorlalte datorii ale Guvernului Ponta. Sper totuși ca românii să se trezească, chiar și în cel de-al 12-lea ceas, pentru a-și da seama că actuala coaliție guvernamentală nu este o soluție pentru agenda publică a populației.

    Marioara Nistor - declarație politică: - Drepturile copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate nu sunt respectate!;

Doamna Marioara Nistor:

"Drepturile copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate nu sunt respectate!"

M-am adresat oficial ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Rovana Plumb, precum și ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, cărora le-am cerut să respecte drepturile copiilor din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. În interpelările trimise celor doi demnitari, am adus o serie de argumente în favoarea demersului, arătând că există un document oficial al Consiliului Europei care prevede acordarea unor drepturi bănești copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Sănătatea demografică a unei țări stă în politica de susținere a familiei și a copiilor. Ca români, stăm și asistăm neputincioși la scăderea masivă a numărului de copii, atât ca urmare a nașterilor tot mai puține, cât și a plecărilor oamenilor în străinătate, cu pericolul de a fi martorii prăbușirii sistemului de asigurări sociale pe termen lung. PP-DD a reclamat în mai multe rânduri necesitatea creșterii alocațiilor de stat pentru copii, tocmai ca măsură de prevenire a unui dezastru demografic. Din raționamente care însă ne scapă, propunerile noastre au fost sistematic tratate cu dispreț sau considerate măsuri cu impact mare politic și lăsate deoparte pentru vremuri politice mai cu miză pentru actuala guvernare, pentru că, nu-i așa?, un partid ca PP-DD nu poate da lecții de bune practici unor partide deja istorice într-o conjunctură socio-politică marcată de nenumărate gafe guvernamentale.

Sunt convinsă că foarte puțini români care lucrează legal în străinătate știu că pot primi pentru copiii lor alocații destul de consistente din țara în care sunt angajați. Astfel, potrivit Regulamentului Consiliului Europei nr. 1408/1971, copiii ai căror părinți lucrează legal în străinătate, într-o țară din UE, pot primi alocațiile care se dau în acea țară, în locul celor din România, care sunt evident mult mai mici. Copiii au dreptul la această alocație, indiferent dacă locuiesc în România sau în țara în care muncesc părinții lor. Mai pe românește, dacă noi nu o facem, cel puțin să o facă alții în locul nostru, și să ne ajute să ne îngrijim copiii așa cum merită. Din păcate, ne mulțumim cu faptul că România ocupă locul 168 în lume, "în coada Africii", în ceea ce privește raportul dintre alocația anuala primită de copii și produsul intern brut.

    Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică despre Fondurile europene, șansa României pentru dezvoltare;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Fondurile europene, șansa României pentru dezvoltare"

România are șansa să reducă simțitor decalajele sociale și economice dintre est și vest în interiorul UE. Această șansă este dată de fondurile europene nerambursabile, care pot ajuta la crearea de politici procreștere, la crearea de investiții cu efect multiplicator care pot schimba radical poziția economică pe care România o are astăzi în regiune și în Europa.

Apreciez organizarea de dezbateri coerente în interiorul Parlamentului pe această temă. Ceea ce dezaprob însă este politizarea excesivă a discuției pe fonduri europene. Obținerea unei rate mari de absorbție trebuie să devină un proiect de țară pentru România, indiferent cine sunt cei care asigură guvernarea.

Trebuie să învățăm din greșeli. Nu ne ajută deloc faptul că am avut doar 9% din fondurile europene după 5 ani de la aderarea la UE. Nu ne ajută deloc faptul că am avut suspendate plățile pe toate programele operaționale din cauza suspiciunilor de fraudă și în mod cert nu ne ajută că am avut un draft de acord cu UE pe exercițiul bugetar 2014-2020, considerat de Comisia Europeană imatur și lipsit de obiective clare.

România are datoria de a reveni. Datele ne arată că se poate. Avem astăzi peste 34% din fondurile europene din exercițiul bugetar 2007-2014 absorbite. Proiecțiile ne arată capabili să reușim și mai mult. Din păcate, suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol. Totuși, nu putem să nu remarcăm faptul că România este prima din UE la creșterea ratei de absorbție din 2012 și până în prezent. Sigur, am reușit să creștem cu 130%, dar acest lucru nu este neapărat un titlu de glorie, pentru că în primii ani pe care i-am pierdut, practic din cauza gestionării ineficiente și ultrabirocratizate, România a avut o rată de absorbție cu mult sub media europeană.

Soluțiile există. Avem nevoie de o resursă umană pregătită și bine plătită. Avem nevoie de voință politică și nu de blocarea pe astfel de motive a eventualelor finanțări sau cofinanțări. Pentru că am ajuns la subiectul cofinanțare, trebuie spus că Guvernul este dator să asigure cofinanțarea proiectelor plătite din bani europeni. Fie că vorbim de infrastructură, de dezvoltare regională sau de mediu, autoritățile publice din România trebuie să se străduiască să profite la maxim de șansa FEN-urilor.

Nu avem voie să mai ratăm ocaziile care se prezintă în fața noastră. Trebuie să înțelegem că fondurile europene nu sunt un privilegiu, ci sunt un drept pe care România îl are și la care contribuie an de an, cu obligația de a-și plăti contribuțiile. Suntem aproape de crearea unui sistem care să meargă în sfârșit în avantajul românilor în ceea ce privește absorbția de fonduri europene.

Dacă vom intra în logica performanței și vom părăsi lupta politică în acest domeniu, succesul trebuie să se prezinte pe termen mediu și lung. Eu am încredere că avem posibilitatea să demonstrăm acum, în acest exercițiu bugetar european, că putem să facem din România un stat care primește ceea ce merită.

    Corneliu-Florin Buicu - declarație politică intitulată Dacă dorim să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei;

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Dacă dorim să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei"

Declarația mea este prilejuită de sărbătorirea la nivel mondial a Zilei Sănătății, împlinindu-se 64 de ani de când prima Adunare Mondială a Sănătății, în prezent Organizație, a decis crearea acestui eveniment, cu scopul de a lărgi aria de cunoștințe la nivel global pe teme de sănătate.

Indisolubil legată de demnitatea umană, sănătatea constituie condiția fundamentală a existenței însăși. Societatea are obligația de a proteja, menține și restabili sănătatea tuturor cetățenilor și de a asigura condiții corespunzătoare unei vieți sănătoase. Ocrotirea sănătății nu constituie numai o problemă de asistență medicală, ci și o problemă cu un profund caracter social, care face parte din ansamblul condițiilor social-economice de dezvoltare.

Asigurările sociale de sănătate constituie principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației, prin care se asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Finanțarea unui sistem de sănătate include modul de colectare a fondurilor necesare desfășurării activității în sectorul sanitar, precum și modalitatea în care aceste fonduri sunt alocate și apoi utilizate. Rezultatele gestiunii corecte determină rezultatele finale ale oricărui sistem de sănătate: starea de sănătate a populației, protecția financiară împotriva riscurilor și gradul de satisfacție a consumatorilor de servicii.

În fiecare an, pe 7 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății lansează programe anuale sau proiecte pe termen lung, fiecare an având o temă reprezentativă la nivel mondial, iar anul acesta tema campaniei de informare, educare a populației este reprezentată de bolile transmise prin vectori. Vectorii, pentru cei nefamiliarizați cu termenii, sunt entități mici (țânțarii, muștele, gândacii, căpușele, melcii de apă dulce) care pot transmite boli de la o persoană la alta și dintr-un loc în altul. Scopul acestei campanii este de a sensibiliza populația, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice în privința amenințării pe care o reprezintă vectorii și bolile transmise prin aceștia.

În România, Campania de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătății, având sloganul "Entități mici, pericol mare!", coordonată de Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, își propune sensibilizarea populației, stimularea factorilor decidenți, a autorităților publice, pentru a acționa și a proteja populația. Performanța sistemului sanitar românesc în contextul internațional, ținând cont de conceptul de performanță al Organizației Mondiale a Sănătății, care se axează în jurul a trei piloni fundamentali: ameliorarea sănătății; creșterea capacității de răspuns față de așteptările populației și asigurarea echității în ceea ce privește contribuția financiară, este în creștere și încep să se vadă îmbunătățirile sistemului de sănătate din România.

Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătății și cei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care noua listă de medicamente compensate, pachetul de bază și pachetul minim de servicii medicale, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului. Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoși, un sistem care este corect, în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când e nevoie de el și unul în care se ține cont de nevoile și preferințele comunităților pe care guvernanții îl deservesc. Cetățeanul trebuie să participe la deciziile legate de propria lui sănătate. iar atâta vreme cât informațiile de calitate disponibile stimulează alegerea informată, se sporesc și șansele de menținere sau recăpătare a stării de sănătate.

Nu trebuie să uităm niciodată că dacă vrem să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei!

    Ana Birchall - declarație politică: - despre noul Program Național de Dezvoltare Rurală, perspectivele României privind viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune și modul în care România poate beneficia de oportunitatea de a ridica nivelul economic al unor zone mai sărace;

Doamna Ana Birchall:

În această declarația vreau să vă vorbesc despre noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), perspectivele României privind viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) și modul în care România poate beneficia de oportunitatea de a ridica nivelul economic al unor zone mai sărace, dezavantajate economic, prin folosirea oportunităților pe care agricultura le oferă.

Noua Politică Agricolă Comună, precum și Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020 permit armonizarea utilizării fondurilor pe nevoile specifice ale României și pot astfel contribui semnificativ la creșterea productivității în agricultura națională. Trebuie precizat că o particularitate a noii politici PAC este faptul că, pentru prima dată, s-a luat în considerare specificul statelor membre și s-au integrat multe elemente de flexibilitate care permit acestora să echilibreze modul de aplicare a plăților directe, în funcție de nevoile agriculturii din statul membru respectiv.

Consider că România se află în fața unei provocări pe care nu are voie să o rateze, și anume: armonizarea fondurilor europene la specificitatea agriculturii românești și a problemelor cu care ne confruntăm, cu precădere în zonele mai sărace și dezavantajate economic, cum este și județul Vaslui, de exemplu.

În calitatea mea de deputat și reprezentant al vasluienilor de pe Valea Tutovei, o zonă defavorizată economic, consider că adaptarea Politicii Agricole Comune și aplicarea noului PNDR oferă o șansă reală celor din mediul rural, care să nu uităm că reprezintă peste 50% din populația activă, de a-și ridica nivelul de trai, de a-și consolida micile ferme de familie, de a nu mai fi nevoiți să sporească exodul forței de muncă și de a simți că trăiesc cu adevărat într-un stat european și aici, acasă.

Investițiile și afacerile din agricultură, în județul Vaslui, au început să se dezvolte din ce în ce mai mult în ultimii ani. Întreprinzătorii vasluieni au absorbit fonduri nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală în sumă totală de 157.139.370 euro pe ultimii 6 ani, sumă importantă care începe, puțin câte puțin, să transforme sectorul agricol din județul Vaslui în principala sursă de dezvoltare economică a zonei, cu perspective bune pentru viitorul de multe ori incert al acestei zone. Apreciez în mod special tenacitatea cu care vasluienii au înțeles să investească în agricultură, să profite de resursele pe care le au la dispoziție, pentru a încerca să schimbe inclusiv reputația și imaginea județului. Am fost de fiecare dată dezamăgită când județul Vaslui a fost prezentat la coada clasamentelor economice din România. Mă bucur că avem perspective reale acum să ajungem fruntași în acest domeniu de bază: agricultura.

Urmărirea și implementarea celei de-a șasea priorități inclusă în noul PNDR, ce prevede promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale, reprezintă, din punctul meu de vedere, o oportunitate de continuare a acestor demersuri, prin facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă, prin încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Agricultura de subzistență a reprezentat pentru județul Vaslui un atu important, prin care s-au putut diminua semnificativ efectele crizei economice de la nivel european. Este o realitate faptul că, în această perioadă, produsele țărănești au salvat foarte multe familii vasluiene de la faliment. Tocmai de aceea, discuțiile legate de finanțarea fermelor de familie în noul exercițiu bugetar al Uniunii Europene sunt extrem de importante pentru micii producători.

În acest demers consider că o responsabilitate importantă revine fiecăruia dintre noi, indiferent din ce partid politic facem parte pentru ca românii, în special cei care trăiesc în mediul rural, să fie informați, susținuți și încurajați pentru a dezvolta noi afaceri în domeniul agricol. Descongestionarea procesului birocratic privind accesul la fondurile speciale destinate sectorului agricol și realizarea unei legislații mai suple în cofinanțarea proiectelor europene sunt doar câteva exemple de măsuri care se impun pentru accelerarea modernizării agriculturii, un domeniu strategic al economiei românești.

Așa cum a declarat inclusiv ministrul agriculturii, domnul Daniel Constantin, ferma de familie este și va fi întotdeauna o prioritate pentru MADR, iar eu susțin acest demers, nu numai pentru locuitorii vasluieni care m-au mandatat să îi reprezint în Parlament, ci și pentru ceilalți români din zonele sărace ale țării, pentru care acest program poate constitui o șansă reală la o viață mai bună.

În prezent, fermele familiale pot asigura independența alimentară a României; depinde de noi ca acestea să prospere sau să dispară. În mod concret, până la sfârșitul lui iulie, România trebuie să aleagă cum folosește elementele de flexibilitate în politica agricolă pe care le oferă reglementările comunitare. Trebuie să știm să alegem în favoarea noastră oportunitățile pe care ni le oferă apartenența la spațiul european. Fermele familiale pot asigura o agricultură durabilă, nu numai din punct de vedere al producției, ci și din punct de vedere social și al stabilității economice.

Există așadar soluții pentru românii aflați în zonele defavorizate, există fonduri, mai avem nevoie de voință politică din partea noastră, a tuturor, indiferent de partidul din care facem parte, de a sprijini astfel de demersuri și de a încerca să ridicăm nivelul de trai al românilor.

Cred că și dumneavoastră consimțiți, alături de mine, că ne aflăm în fața unei oportunități, dar și a unei obligații deopotrivă: agricultura românească poate și trebuie să devină competitivă. Pentru aceasta noi, clasa politică și cei care ne-au votat, trebuie să ne coordonăm acțiunile pentru ca România să devină un partener european de bază și în politica agricolă comună.

    Ana Birchall - declarație politică: - Fondurile europene sunt șansa noastră;

Doamna Ana Birchall:

"Fondurile europene sunt șansa noastră"

Dacă vrem să reducem decalajul economic și social al României față de alte state din Vestul Europei, dacă vrem să dezvoltăm durabil România, dacă vrem să avem o infrastructură puternică, un sistem privat performant, o educație eficientă, locuri de muncă și un sistem de asistență socială echitabil, suntem obligați să ne folosim la maxim de fondurile care ne sunt puse la dispoziție de către Uniunea Europeană.

Din 2007, această șansă a fost permanent ratată de o administrație centrală ineficientă și lipsită de viziune. Este foarte grav că timp de 5 ani România nu a reușit să-și găsească modelul potrivit pentru creșterea graduală a ratei de absorbție a fondurilor europene nerambursabile. Este grav că frauda a fost cuvântul de ordine în accesarea fondurilor europene, fapt care a dus și la blocarea eventuală a Programelor Operaționale. Ceea ce este și mai grav este că la 7 ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, încă nu reușim să separăm factorul politic de dezbaterea asupra absorbției fondurilor europene.

Vă dau un scurt exemplu personal despre ceea ce înseamnă preocuparea pentru un domeniu vital în dezvoltarea României: fondurile europene. Încă din 2006, în perioada în care România era eligibilă pentru fondurile de preaderare, am sesizat nevoia pe care o vom avea pe termen lung, de a construi o resursă umană pregătită în atragerea eficientă a finanțărilor din fonduri europene. Sunt mândră că în anul 2006 am inițiat programul "Școala de proiecte", cu obiectivul de a atrage către domeniul fondurilor europene tineri pregătiți care, din timp, să contribuie la construirea unui sistem eficient de absorbție a banilor europeni. Mulți dintre participanții la acest program sunt astăzi experți în fonduri europene, oameni cărora ar trebui să le mulțumim pentru faptul că România a reușit să atragă peste 34% din fondurile europene.

Dacă opoziția de astăzi ar fi dat dovadă de responsabilitate atunci când s-a aflat la guvernare, atunci România s-ar fi putut lăuda astăzi cu o poziție privilegiată în rândul statelor beneficiare ale fondurilor europene.

De unde am plecat?

În mai 2012, România reușea contraperformanța de a accesa numai - atenție - 8,53% din totalul fondurilor europene alocate în exercițiul financiar. Suma totală solicitată de România CE până la 1 mai 2012 s-a ridicat la rușinoasa valoare de 1,64 miliarde de euro. Transporturile și Mediul, două direcții de maximă importanță pentru România, au fost neglijate total de fosta guvernare PDL-ista. Mediul nu a acumulat nici măcar 6% din fondurile alocate, în timp ce Transporturile abia au depășit pragul de 6%.

În 5 ani o rată de absorbție de 8,56%, acesta este rezultatul unei guvernări strâmbe și slabe care a instituit un sistem ineficient de distribuție, pe criterii politice, a fondurilor europene, un sistem care a perpetuat incompetența și delăsarea, un sistem care nu a avut nimic în comun cu performanța.

Pe motivul fraudelor sesizate în perioada 2010-2011, CE a suspendat toate programele operaționale. Ca și cum piedica absorbției anemice din perioada guvernării Boc nu era suficientă, în 2012 a intervenit și blocarea tuturor liniilor de finanțare europeană, fapt care a completat tabloul incompetenței guvernării portocalii.

Este grav că imaginea României a fost afectată de blocarea programelor operaționale, este grav că mediul privat a avut mult de suferit din cauza blocării finanțărilor și este foarte grav că România s-a îndatorat și mai mult de la creditorii externi, pentru că nu a fost în stare să atragă la timp nici măcar 9% din fondurile europene nerambursabile.

Guvernarea Băsescu-Boc nu a învățat nimic din experiența obținută de România în perioada de preaderare. S-au creat reguli complicate, s-a crescut birocrația, banii s-au împărțit discreționar, pe criterii politice și România a pierdut prin îngreunarea absorbției banilor europeni. Guvernul Ponta nu a avut deloc o misiune ușoară. Este greu să repari răul făcut de guvernarea Băsescu - Boc.

Unde ne aflăm acum?

Nu numai că la sfârșitul anului 2012 Guvernul USL a reușit aproape să dubleze rata de absorbție acumulată în ultimii 5 ani, aducând-o la 14,91%, în prezent Guvernul Ponta și Ministerul Fondurilor Europene a reușit să crească rata de absorbție la 34,25%.

Diferența de abordare, plecând de la deblocarea tuturor Programelor Operaționale și până la direcționarea fondurilor în proiecte relevante, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, a reușit să aducă România pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene.

România a reușit să-și crească eficiența absorbției fondurilor europene cu 130%. Ca termen de comparație, trebuie spus că Italia a reușit să crească absorbția din 2012 și până astăzi cu doar 59%, fiind pe locul 2 în clasament, după România.

Un alt record al anului 2013 a fost reprezentat de fondurile solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României: peste 3,56 miliarde de euro.

Toate acestea arată că actualul Guvern, spre deosebire de guvernele Boc, are capacitatea de a atrage fondurile europene cu succes.

Când îi auzim pe cei din opoziție că doresc, de azi pe mâine, să creștem cofinanțarea cu minimum 25% a programelor din fonduri europene, când palmaresul lor se ridică la o rată de 8,56% absorbție în 6 ani, ne dăm seama de măsura demagogiei cu care inițiatorii dezbaterii de ieri tratează problematica fondurilor europene.

Ne este greu să acceptăm lecții de la un regim, care împreună cu președintele Băsescu, în loc să ia banii cuveniți României de la UE, a tăiat veniturile românilor cu 25% și a taxat pensiile cu 5,5%. Ne este greu să acceptăm lecții de finanțare și cofinanțare de la cei care au crescut peste noapte TVA-ul la 24%, fără să considere măcar importantă absorbția fondurilor europene, ca soluție pentru a depăși criza.

Ce facem de acum încolo?

Am reușit să extindem perioada de execuție a exercițiului financiar 2007-2013 cu un an. Și vă pot spune cu mândrie că am început acest an foarte bine: numai în luna februarie, România a încasat peste 1,2 mld euro din banii europeni, deci mai mult decât s-a reușit să se atragă în oricare din anii guvernării Băsescu - Boc. România a demonstrat că se poate plasa în topul statelor care utilizează la maxim fondurile europene.

Poate pentru mulți, reprezentanți ai celor care nu au reușit să obțină mai mult de un rușinos 8,56% absorbție, acest lucru este greu de conceput. Noi însă, cei care am susținut un Guvern capabil și eficient, care a reușit în doar doi ani de guvernare să absoarbă de aproape 5 ori mai mulți bani decât în ultimii 6 ani, avem încredere în capacitatea sistemului public de a folosi la maxim banii alocați pentru infrastructură, pentru tineri, pentru educație, într-un cuvânt, pentru români.

Ne-am pregătit să aducem o schimbare de paradigmă în absorbția fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014-2020. Ministrul Fondurilor Europene, domnul Teodorovici, are tot sprijinul nostru pentru a-și atinge obiectivele propuse, pentru că a demonstrat, alături de Guvernul Ponta, că se poate ca România să devină fruntașă în absorbția fondurilor europene.

Până la urmă în cine credeți că ar trebui să aibă Parlamentul și românii încredere când vorbim despre eficiența în absorbția fondurilor europene? În ministrul Teodorovici și în Guvernul Victor Ponta, care a reușit să-și demonstreze eficiența în doar doi ani de guvernare crescând cu 130% rata de absorbție, sau în reprezentanții Guvernului Băsescu - Boc, care au reușit să blocheze prin fraudă programele operaționale, care au taxat românii și le-au tăiat veniturile și care, deși aveau la dispoziție peste 19 miliarde de euro nerambursabili de la UE, au preferat să se împrumute de la FMI cu 21 de miliarde de euro? Eu am încredere în Guvernul Victor Ponta, care a demonstrat că România este capabilă să redevină un stat puternic, un stat care nu ratează oportunitățile care se prezintă. Guvernul Ponta și-a demonstrat eficiența în absorbția fondurilor europene, până la proba contrarie Guvernul Boc și-a demonstrat pe același domeniu incompetența.

Exercițiul bugetar 2014-2020 va demonstra românilor, încă o dată, că țara lor este capabilă să beneficieze cu adevărat de banii pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziție și pe care îi merităm, atât prin prisma statutului de membru al UE, cât și prin prisma contribuțiilor anuale pe care România le aduce Uniunii.

Totuși, prin eforturile negocierii fantastice a președintelui Băsescu, România a reușit să pornească în acest exercițiu bugetar cu un nou handicap: mai puțini bani.

În fapt, alocarea bugetară a UE pentru România este dată de un cumul de 2 factori: în primul rând, proasta gestionare a fondurilor europene în exercițiul financiar anterior, grație dezastrului PDL și proasta negociere pentru alocările din noul exercițiu bugetar, grație lui Traian Băsescu.

În concluzie, dialogul cu opoziția este un principiu pe care actuala putere se bazează. Apreciez foarte mult dezbaterile pe aceste subiecte foarte importante pentru români, pentru că ne dau ocazia să demonstrăm de fiecare dată cât de mult rău a făcut guvernarea PDL românilor, prin blocarea dezvoltării României, pe toate planurile.

Poate este prematur să spunem acum care va fi măsura performanței Guvernului Ponta în absorbția fondurilor europene în acest exercițiu bugetar, dar vă rog să îmi dați voie să fiu printre cei care dau votul meu de încredere unei administrații centrale corecte în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene și printre cei care apreciază rezultatele Ministerului Fondurilor Europene până în momentul prezent.

Îmi doresc să ieșim din logica conflictului politic pe subiecte de interes național, cum este cel al fondurilor europene. PDL este cu siguranță ultima forță politică care poate încerca să dea lecții de absorbție și gestionare a fondurilor europene. Nu este un atac politic, este o stare de fapt pe care o dau cifrele.

Guvernarea bună sau proastă se contabilizează în cifre, nu în vorbe. Cifrele care exprimă rata de absorbție a fondurilor europene, cifrele care exprimă numărul de proiecte finanțate și finalizate, aceste cifre contează și ne arată clar cel puțin două lucruri.

1. Guvernarea Băsescu - Boc a fost o guvernare proastă, care a făcut mult rău românilor.

2. Guvernarea Victor Ponta începe să aducă România pe drumul cel bun în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene.

    Ion Diniță - declarație politică având ca temă Prezența României în NATO, un factor de siguranță pentru fiecare dintre noi;

Domnul Ion Diniță:

"Prezența României în NATO, un factor de siguranță pentru fiecare dintre noi"

Aniversarea a zece ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică constituie, pe lângă momentele festive petrecute în aceste zile, și un bun prilej de a reaminti auspiciile prin care țara noastră a reușit să înregistreze acest succes important. Românii trebuie să știe că aderarea noastră la NATO a fost rodul coeziunii și solidarității tuturor partidelor politice, un gest de inteligență și maturitate politică fără precedent după 1989. Evenimentul din urmă cu zece ani a demonstrat că România nu este o țară oarecare, ci una orientată spre civilizație, democrație și progres, deoarece intrarea în NATO a fost unul din momentele istorice ale țării noastre din ultimii 24 de ani, alături de aderarea la Uniunea Europeană.

Fără îndoială însă, gestul de unitate al forțelor politice și al tuturor factorilor implicați în demersul de acum zece ani trebuie continuat și dezvoltat. Mai ales acum, în contextul evenimentelor desfășurate la granița de est a României, a controverselor violente dintre Rusia și Ucraina, faptul că țara noastră se bucură de statutul conferit de prezența cu drepturi depline în NATO este o realitate extrem de benefică.

Din nefericire, după euforia primirii României în NATO, clasa politică a cam lăsat deoparte bugetul apărării, abia în ultimii doi ani actuala guvernare apreciind în mod mai consistent programul de înzestrare a armatei, prin alocarea unor bugete mai mari. Și pentru acest an, avem nevoie de o rectificare pozitivă a bugetului Ministerului Apărării, în vederea continuării procesului vital al modernizării și înzestrării Armatei Române. Clasa politică autohtonă trebuie să asigure însă continuitatea prezenței noastre în Alianța Nord-Atlantică, prin luarea unor măsuri conforme cu evenimentele nefaste petrecute în apropierea granițelor noastre. În acest context, este extrem de important să asigurăm un buget corect pentru apărare, în așa fel încât să nu avem sincope din punctul de vedere al strategiei de siguranță națională. Sunt evidente progresele înregistrate în ultima perioadă, dar aflându-ne la granița estică a Uniunii Europene, avem nevoie de consolidarea securității la frontierele cu Ucraina și Moldova, iar acest proces presupune și un efort bugetar pe măsură. Sigur că deținem în prezent capabilități solide de apărare antiaeriană, la Deveselu, București, Constanța, dar avem nevoie de îmbunătățiri pe segmentul aviație militară și la capitolul modernizarea și înzestrarea fregatelor, având în vedere provocările de securitate maritimă existente la Marea Neagră. Avem nevoie de resurse dinamice și continue pentru Armata Română, deoarece provocările prognozate pentru anii următori sunt extrem de serioase. O Alianță Nord-Atlantică puternică este în interesul național românesc, iar o Românie pregătită din punct de vedere militar, după modelul polonez, spre exemplu, poate conferi un grad sporit de siguranță pentru fiecare cetățean al țării.

Nu în ultimul rând, trebuie să aducem un omagiu familiilor militarilor români decedați în teatrele de operațiuni la care România a participat sub egida NATO. În acești zece ani, 26 de militari români și-au pierdut viața, 23 în Afganistan și trei în alte teatre de operații, iar peste 150 de soldați au fost răniți. Este o jertfă umană importantă dată de România în acești ani alături de NATO, care trebuie apreciată și respectată așa cum se cuvine de fiecare român.

    Ioan Moldovan - declarație politică intitulată Partidul Conservator sprijină măsura Guvernului de scădere a prețului la energia electrică;

Domnul Ioan Moldovan:

"Partidul Conservator sprijină măsura Guvernului de scădere a prețului la energia electrică"

Partidul Conservator este un susținător al Guvernului în ceea ce privește scăderea pentru consumatorii casnici și industriali a prețurilor privind energia regenerabilă care va fi subvenționată. În acest sens, Guvernul a pus în discuție eliminarea taxei de cogenerare pentru export, pentru a promova exporturile pe piața regională.

În baza pachetului de sprijin pentru industrie, care a fost aprobat de Guvern, pe toată piața liberă prețul de referință la gaze la care se vor putea raporta producătorii și consumatorii industriali va fi prețul de la 1 ianuarie 2014, 230 de dolari la mia de metri cubi. În acest fel, pe de-o parte, partidele de guvernământ își mențin angajamentele de a liberaliza prețul la gaze, pe de altă parte, impactul va fi minor sau chiar în baza competiției libere, așa cum s-a întâmplat la energie electrică, vor scădea aceste prețuri și practic marii consumatori vor putea să fie în continuare competitivi. Prețul la gaze este legat de prețul la energia electrică, pentru că marii consumatori nu consumă doar gaze, ci și energie electrică, iar la energie electrică s-a adoptat hotărârea de Guvern în baza noii legi care stabilește cota de piață pentru certificate verzi identică cu 2013, de 11,1%.

    Constantin Avram - declarație politică: - Republică sau monarhie?;

Domnul Constantin Avram:

"Republică sau monarhie?"

De la Revoluția din 1989 și până în zilele noastre, întrebarea "republică sau monarhie?" a rămas una retorică numai în ceea ce privește forma de guvernământ a monarhiei constituționale, din moment ce în majoritatea cercetărilor sociologice, forma de guvernământ de tip republican întrunea o majoritate confortabilă. Iată că desele încălcări ale Constituției de către președintele Băsescu, readuce în spațiul dezbaterilor publice, tema monarhiei constituționale. Nu sunt convins încă dacă această temă va fi tranșată în perioada preelectorală, pentru că e greu de crezut că Legea fundamentală va fi modificată atât de rapid, iar organizarea unui referendum este practic imposibilă. Am ferma convingere că această temă va fi folosită ca subiect de campanie electorală, atât la cele pentru Parlamentul European, cât și alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Tocmai pentru a antrena electoratul pro sau contra monarhiei, în speranța prezenței la vot a unei mai mari părți a populației cu drept de vot la alegerile din 25 mai 2014, dar și pentru a profita formațiunile politice, în urma vidului comportamental constituțional creat de derapajele președintelui României, care, vedem cu toții, se implică direct în promovarea Partidului Mișcarea Populară! Din punctul meu de vedere, mă așteptam la așa ceva de mai mult timp, dar se pare că problemele zonale create de Rusia, prin anexarea Crimeii, au decalat oarecum aceste mișcări politice.

Readucerea în spațiul public a temei legate de reinstalarea monarhiei în România este și efectul acțiunilor antiromânești ale extremiștilor unguri prin Jobbik, un fel de PRM românesc care adună adepți pentru a-și crește procentele electorale la alegerile legislative din Ungaria. Este un efect și pentru că o parte a populației României, cu precădere cea din Ardeal, a catalogat reacția autorităților guvernamentale republicane ca fiind lipsită de fermitate. Fermitate care, în opinia unora, nu ar fi lipsit unei forme de guvernământ monarhice furnizoare, spun unii, de o mai mare stabilitate în zona noastră.

Nu știu dacă așa ar fi fost, dar reacția întârziată a autorităților statului român, de Ziua Națională a Ungariei, când extremiștii unguri și-au făcut de cap la Târgu Mureș, a creat premisele unei astfel de opinii în rândul populației majoritare românești. Aceleași probleme le are statul spaniol în Țara Bascilor, periodic manifestate, uneori cu violențe extreme, deși Spania este o monarhie constituțională de multă vreme. Și pe meleaguri britanice sunt probleme de acest fel, în Irlanda de Nord de foarte mulți ani. Iată doar două exemple ale faptului că forma de guvernământ monarhică ne rezolvă problemele cu minoritățile naționale și cu extremismul.

Eu personal am fost dintotdeauna adeptul "privilegiilor dobândite", nu al "privilegiilor înnăscute", deoarece am fost format și educat într-un mediu social promotor al dobândirii unui anume confort social prin munca directă, prin participarea la plusvaloarea socială cu aport direct, nu indirect. Probabil nu aici este întregul adevăr, pentru că nu am avut când să cunoaștem, să evaluăm, să simțim binele social adus de o formă de guvernământ monarhică, să percepem avantajele acestui sistem de guvernare, dintre care stabilitatea socială, economică sau chiar politică ar putea fi probate mult mai operativ.

Ca și concluzie, întrebarea referitoare la monarhie poate genera în continuare dezbateri publice aprinse, dar nu va căpăta răspuns decât prin organizarea unui referendum național explicit și singular ca temă, dar și într-un context social și politic de încredere și stabilitate. Altfel, o să ne aducem aminte de referendumul care avea ca temă, reducerea numărului de parlamentari și a Parlamentului unicameral din 2007, odată cu referendumul de suspendare al președintelui României!

Care a fost rezultatul acelui referendum, se vede...!

    Constantin Avram - declarație politică: - Riscurile implicării cetățeanului în viața publică;

Domnul Constantin Avram:

"Riscurile implicării cetățeanului în viața publică"

În contextul politic actual, dinamizat de apropierea campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul European, tot mai frecvent constatăm că lupta politică a căpătat noi valențe, noi spații de exprimare publică, noi actori politici, deci o nouă formă de exprimare politică. Nu știu dacă această nouă formă de exprimare a confruntării politice este specifică unei societăți democratice, din moment ce instituțiile intervin și influențează în mod direct jocul politic, dar este cel puțin bizar cum au început procedurile juridice pentru unii lideri județeni, tocmai înainte de campania electorală. Am putea crede că este o simplă coincidență, dar numărul mare de dosare penale întocmite până acum pentru președinți de consilii județene sau primari de municipii reședință de județ, majoritatea de la PSD sau PNL, ne contrazice în această ipoteză.

Declanșarea acestor anchete exact cu o lună înaintea campaniei electorale, urmate de adevărate spectacole televizate, ar putea rotunji punctele electorale ale unor formațiuni politice și nu știu dacă ar avea urmări majore în configurația de clasament al rezultatelor finale. Știu sigur, însă, că această metodă de furnizare către presă a unor elemente compromițătoare a unor lideri politici ar avea drept rezultat un mare procent al absenteismului la scrutinul din 25 mai 2014. Acesta ar avea, în opinia mea, un efect de bumerang ce ar putea fi declanșat în societatea civilă, dar cel mai periculos ar fi conservarea convingerilor tinerilor de a nu se mai implica în viața publică prin alăturarea la unele structuri politice sau comportamentul rezervat al acestora în accesul la o funcție sau demnitate publică.

Competiția electorală trebuie să se rezume doar la promovarea unor programe specifice fiecărei doctrine politice în parte, nu la atacuri la persoană sau la scormonirea vieții private ale unor politicieni sau la prestația profesională a unor lideri de opinie, dar mai ales a neimplicării directe sau indirecte ale unor instituții ale statului în desfășurarea campaniei electorale. În democrațiile occidentale, pentru că tot le dăm ca exemplu în diferite situații, nici nu poate fi vorba de așa ceva. Oricum așa-zisa justiție televizată nu face bine acestei națiuni și așa destul de șubrezită și dezbinată. Pentru a construi o societate stabilă și sănătoasă din punct de vedere social și economic, trebuie neapărat să avem în vedere un climat politic articulat conceptului democratic occidental, nu alăturat principiului "care pe care".

Nu putem avea speranța împrospătării clasei politice românești într-un astfel de context, care definește numai dorința unora de a distruge familiile și carierele politice ale altora, indiferent prin ce mijloace, pentru că am putea aluneca ușor în convingerea că justiția a devenit un actor politic foarte influent. Se poate remarca și încrâncenarea cu care se prezintă publicului, prin mijloacele de informare în masă, aceste subiecte care sunt rulate pe majoritatea canalelor de știri. Continuând astfel, noi românii riscăm să fim identificați ca un popor care a reușit să scape în decembrie 1989 de o dictatură și după 25 de ani de democrație, să alunece într-o altă dictatură. Ar fi regretabil să fim cu toții părtași la construcția unei astfel de imagini a națiunii române, chiar dacă forțele politice sunt antrenate în acest fel de campanie electorală, în scopul declarat al unui rezultat electoral cât mai bun.

Nu ne putem permite, prin crearea unui astfel de mediu politic în care unele instituții ale statului devin actori, să avem o percepție negativă asupra aspectului democratic al desfășurării unui scrutin electoral, să stopăm astfel întinerirea și împrospătarea clasei politice actuale. Ar fi un risc prea mare, evident, pentru tânăra noastră democrație!

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică intitulată Programul de internship organizat de Guvernul României;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Programul de internship organizat de Guvernul României"

În această declarația politică voi vorbi despre Programul de internship organizat de Guvernul României, program ce vine în sprijinul tinerilor absolvenți sau studenți ai programelor universitare de licență din România.

Nevoia constantă de suflu nou, dar mai ales tânăr în cadrul administrației publice centrale și locale este permanent necesară, un astfel de angajament pe care Guvernul și l-a asumat pentru promovarea tinerilor studenți și absolvenți denotă responsabilitatea pe care Guvernul condus de Victor Ponta o acordă tinerei generații, de aceea considerăm că viitorul tinerilor de astăzi depinde de noi și România depinde de viitorul lor.

Prin promovarea programului de internship organizat de Guvernul României ne dorim ca viitoarea generație să aibă posibilitatea să activeze în administrația centrală, aplicând cunoștințele dobândite pe parcursul programelor academice și oferindu-le posibilitatea de a contribui cu propuneri, în vederea îmbunătățirii actului de guvernare.

Pe 16 martie se lansa pentru al doilea an consecutiv programul de internship extins la nivelul tuturor ministerelor și departamentelor reprezentate în executiv. Dat fiind succesul primei ediții, numărul participanților la cea de-a doua sesiune este semnificativ mai mare, oferind posibilitatea tinerilor cu potențial să se familiarizeze cu metodele de lucru din cadrul instituțiilor selectate. Pe parcursul a două luni de practică, stagiarii vor activa în cadrul structurilor alese pe același program de lucru cu angajații instituției.

Crearea unui sistem real de internship este de apreciat, deoarece un astfel de program reprezintă o metodă recunoscută, prin intermediul căreia organizațiile publice oferă tinerilor oportunitatea de a experimenta lucrul în mediu organizat, dar și oportunitatea de a selecta posibilii angajați de care instituția are nevoie. Prin această acțiune guvernamentală am reușit, alături de premierul României, să facem pași mărunți, dar siguri, spre eliminarea blocajului de care se lovea frecvent tânărul apolitic în urmarea unui cariere în instituțiile administrației publice, fie ea locală sau centrală.

Seria de măsuri menite să ajute tinerii să găsească stabilitatea ce le permite dezvoltarea personală și profesională nu se oprește aici, deoarece tinerii sunt baza cea mai importantă pentru viitorul României, dar și pentru că societatea are nevoie de restabilirea echilibrului social normal pe care l-a pierdut în guvernarea PDL.

Partidul Conservator alături de partenerii săi de guvernare, sunt partizanii unor măsuri concrete pentru viitoarea generație, precum stimularea angajări tinerilor în sectorul privat, prin acordarea de facilități fiscale, stimularea mobilității tinerilor prin acordarea de subvenții pentru chirie pentru cei care se mută în alt județ pentru primul loc de muncă, prin programul "Noua Casă", ce le permitea achiziționarea unei locuințe, iar seria poate continua.

Așadar, tinerii reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern, viitorul nostru constă în formarea și integrarea acestora în câmpul muncii, însă mai presus de toate Guvernul Ponta a demonstrat că oferă o grijă sporită acestui segment al populației, în contextul noilor provocări. Spre deosebire de guvernele precedente, nepotismul este un fenomen al societății de tranziție încheiat în decembrie 2013. Odată cu învestirea executivului PSD, PNL, PC am stopat seria loviturilor sistematice aplicate sectorului public din țara noastră, ieșind astfel din paradigma nepotismului, instaurat în urma pedelizării României.

    Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică: Discurs politic privind sprijinirea românilor din Serbia;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

"Discurs politic privind sprijinirea românilor din Serbia"

Aflăm din ce în ce mai des, cel puțin la nivelul Comisiei pentru românii de pretutindeni, faptul că accesul la educație în limba maternă pentru românii din Serbia, în special a celor din Valea Timocului, suferă o serie de atingeri din partea autorităților. Ori, într-un stat care funcționează după principii democratice, normele constituționale garantează protecția drepturilor tuturor persoanelor, deasupra oricărei bariere etnice.

În martie 2013, în zona amintită, aproape două mii de familii au solicitat introducerea în cadrul programei școlare a cursului de limbă și cultura română pentru anul școlar 2013-2014. Măsurile luate de oficialii sârbi în urma acestor solicitări nu corespund spiritului Legii fundamentale și celui al Protocolului privind respectarea reciprocă a drepturilor minorităților:

  • Pentru a reduce numărul de copii care optează pentru studiul în limba română, Ministerul Educației de la Belgrad a introdus o nouă prevedere în Legea educației, prevedere care stipulează că doar cadrele didactice care au urmat studii în limba română obțin dreptul de a preda. Legislația anterioară permitea și cadrelor didactice care cunoșteau limba română, fără a avea studii în acest sens, să fie titularii unor cursuri de limbă și cultură română. Aceste măsuri nu se aplică în mod egal tuturor categoriilor de minorități naționale. În cazul profesorilor care predau limba romani, de pildă, această restricție nu se aplică.
  • Cursurile de limba română sunt programate la ore târzii, atipice, îngreunând accesul copiilor la mijloacele de transport școlar. În aceste condiții, elevii ar putea renunța la ore, fără alte constrângeri directe.

Vă reamintesc - răspunzând unui apel venit din partea românilor din Serbia - că asigurarea respectării drepturilor minorităților naționale reprezintă un criteriu ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. România, cred eu, trebuie să monitorizeze atent progresul Serbiei în această direcție, iar românii din Serbia trebuie să vadă cauza lor pledată cu fermitate la București.

    Cornelia Negruț - declarație politică: Excedent comercial al României în domeniul agricol, prima dată după 20 de ani;

Doamna Cornelia Negruț:

"Excedent comercial al României în domeniul agricol, prima dată după 20 de ani"

România a avut anul trecut un excedent comercial de produse agroalimentare de 324,9 milioane euro, față de un deficit de 745,5 milioane euro în 2012, conform datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un rezultat pe cât de surprinzător pe atât de notabil, fiind primul an în care se înregistrează o asemenea performanță și pentru prima dată în ultimii 20 de ani când România are un excedent comercial agroalimentar. Această realitate în premieră confirmă nu numai faptul că am avut un an agricol bun, ci și progresele înregistrate de agricultori, care au beneficiat și de fondurile europene în continuă creștere din ultima perioadă care le sunt destinate.

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare în anul 2013 a fost de 324,9 mil. euro, în creștere față de nivelul de 301,1 mil. euro la finele lunii noiembrie 2013 și comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. Astfel, România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult față de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depășit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în țări terțe au crescut cu 72,4%.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro față de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantității exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obținut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: semințe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), semințe de rapiță (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), țigări (+51,2 mil. euro), turte din extracția grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie, patiserie (+17,3 mil. euro), preparate și conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro). Carnea de porc, zahărul, șroturile de soia, produsele de brutărie, patiserie și preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013. Comparativ cu anul 2012, factura importurilor a fost mai scăzută, în principal la zahăr (-82,1 mil. euro), porumb (-70,0 mil. euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 mil. euro) și tutun brut (mai puțin cu 12,4 mil. euro), creșteri fiind înregistrate la unele grupe de produse, cum ar fi: citrice, boabe de soia, brânzeturi, ciocolată, banane, țigări, preparate pentru hrana animalelor și carne de porc.

Deficitul comercial agricol al schimburilor intracomunitare, în scădere față de anul 2012, a fost supracompensat de surplusul obținut din comerțul cu țările terțe (1.207,6 mil. euro), ceea ce a condus la rezultatul pozitiv al balanței pentru anul 2013. De remarcat este faptul că Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinație au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achizițiile din statele membre UE au deținut o pondere de 80,9%.

În concluzie, aceste cifre, coroborate cu noile prevederi ale Programului Național de Dezvoltare Rurală, constituie premise optimiste privind continuarea dezvoltării sectorului agricol din România, una dintre șansele reale de revitalizare a economiei naționale.

    Sorin Mihai Grindeanu - declarație politică despre Președintele demagog;

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

"Președintele demagog"

Întotdeauna am apreciat lecțiile pe care le-am primit, de la cele predate de dascălii mei la școală, până la lecțiile pe care mi le-a oferit viața. Sunt o persoană care a beneficiat permanent de pe urma lecțiilor și care s-a desăvârșit prin ceea ce i-a fost oferit în școală sau în afara acesteia. Cu toate acestea, în ciuda aprecierii pe care o am pentru învățătură, nu suport să primesc lecții de la ipocriți și demagogi, indiferent cine sunt aceștia.

Săptămâna trecută, aici în Parlament, am primit o scrisoare deschisă pe tema accizei la carburanți, semnată de Traian Băsescu. Sunt convins că ați lecturat-o cu toții. În spatele apelului se ascunde o lecție pe care încearcă să ne-o ofere președintele și care poate fi catalogată fără tăgadă drept cinică.

Vă aduc în atenție doar câteva idei.

Președintele demagog Traian Băsescu vorbește în scrisoare despre interesul românilor. E interesant cum, brusc, la finalul mandatului, își aduce aminte de popor, cel care în anii guvernării portocalii a fost bătaia de joc a echipei Boc-Videanu-Udrea. Același președinte demagog vorbește despre baronii locali și interese. Cum poți să fii atât de ipocrit să aduci în discuție această temă, când ai girat un guvern care a împărțit discreționar bani pe proiecte care au sifonat sute de milioane de euro: toate la preț de școli, spitale care nu au funcționat niciodată, drumuri construite în pustiu, centre de afaceri în sate, în contrapartidă cu tăierea pensiilor pentru peste două sute de mii de români.

Consider că domnia sa ar trebui să evite să vorbească despre abuzuri și ilegalități.

Nu în ultimul rând, președintele demagog Traian Băsescu uită cum în timpul guvernării PDL, între ianuarie 2009 și mai 2012, prețul carburanților a crescut cu 70-90%. În perioada amintită nu a considerat de cuviință să facă apel la Parlament și nici la guvernanți, în interesul românilor.

Consider că președintele Traian Băsescu face un exercițiu populist pe față. Știm cu toții că îi lipsește foarte mult practica de președinte-jucător, iar ieșirea la rampă nu este deloc întâmplătoare, într-un an electoral cu miză considerabilă, însă acest lucru nu ne impresionează. Traian Băsescu afișează astăzi o figură de președinte demagog, postură din care crede că ne poate administra lecția marelui apărător al poporului. Eu nu o accept!

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: Apartenența României la NATO, un motiv de liniște pentru toți românii;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Apartenența României la NATO, un motiv de liniște pentru toți românii"

Poate abia acum, când am omagiat zece ani de la aderarea României la NATO și 65 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice, ne dăm cu adevărat seama cât de mult contează această asociere pentru fiecare dintre noi. Conflictele sângeroase din estul Europei și alte zone din Balcani, precum și controversele armate dintre Rusia și Ucraina, respectiv în imediata apropiere a granițelor, sunt de natură să îngrijoreze toți responsabilii cu siguranța noastră națională. În acest context, statutul de membru cu drepturi depline al României la NATO a fost reconfirmat oficial, în aceste zile, chiar de purtătorul de cuvânt al Alianței, care a precizat că "pentru România, aderarea la NATO în 2004, urmată de aderarea la Uniunea Europeană în 2007, au reprezentat doi mari pași înainte, răspunzând aspirației firești a românilor de a trăi în libertate, democrație și prosperitate". Același oficial sublinia că vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte țări din cei 28 de aliați, drept pentru care "România câștigă prin apartenența la NATO, după cum și NATO câștigă prin apartenența României".

La ceas aniversar, consider de asemenea că trebuie să-i omagiem cum se cuvine pe eroii noștri militari căzuți la datorie în teatrele de operațiuni la care România a participat sub emblema NATO. Din păcate, în acești zece ani, 26 de militari români și-au pierdut viața, iar peste 150 de soldați au fost răniți, adevărați eroi care vor rămâne în istoria modernă.

Dincolo de manifestările omagiale din aceste zile, care au culminat cu ședința solemnă a celor două camere ale Parlamentului, trebuie să remarcăm că strategia națională de apărare a României are nevoie de un buget mult mai consistent decât până acum. De altfel, după momentul istoric de solidaritate interpartinică care a dus la finalizarea cu succes a demersurilor de integrare în NATO, politicienii români au cam uitat că armonizarea capacității Armatei române la cerințele euroatlantice presupune un buget considerabil sporit. Abia în ultimii doi ani, după plecarea guvernelor controlate de președintele Băsescu, actualul Executiv a considerat oportun să aloce sume mai importante către apărare, deoarece modernizarea și înzestrarea structurilor militare sunt procese de amploare, cu costuri considerabile.

Dacă în 2012, MApN avea alocat 1,12% din PIB, procentul a crescut în următorii doi ani, la 1,38% în 2013 și la 1,42% în acest an.

Intenția actualului Guvern și a majorității parlamentare este ca în următorii ani să reușim să facem eforturile necesare pentru ca bugetul Apărării să ajungă la minim 2% din PIB, așa cum îi stă bine unei țări membre NATO și UE.

Pe de altă parte, România mai are încă de lucru în ceea ce privește securitatea frontierelor, mai ales pe zona de est, cu Ucraina și Moldova, care s-au dovedit până acum a fi destul de vulnerabile. Vestea bună vine însă tot din partea NATO, mai ales după ce Statele Unite au anunțat suplimentarea numărului militarilor americani dislocați în baza de la Mihail Kogălniceanu și avansarea lucrărilor la scutul anti-rachetă de la Deveselu.

De asemenea, pe fondul crizei din regiune, implicarea militară terestră și maritimă a NATO în zona noastră reprezintă în mod cert o garanție a respectării și protecției securității statelor aliate din estul Europei.

Iată, deci, tot atâtea motive ca românii să se simtă în siguranță în această perioadă conflictuală la nivel european, iar acest sentiment de securitate trebuie dublat și de un comportament modern, civilizat și în spirit nord-atlantic al fiecăruia dintre noi.

    Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică având tema Aplicarea accizei de 7 eurocenți susține dezvoltarea României;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"Aplicarea accizei de 7 eurocenți susține dezvoltarea României"

Guvernul trebuie să găsească soluții să dezvolte accelerat programul de autostrăzi, pentru a cataliza schimburile economice între România și celelalte state ale Uniunii Europene, să atragă activitatea economică din centrul Europei către portul Constanța și, implicit, pe întreg teritoriul național.

Aplicarea accizei de 7 eurocenți este o măsură necesară pentru reducerea deficitului structural la 1%, conform înțelegerilor cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar, în același timp cu asigurarea în continuare a programului de dezvoltare de autostrăzi, a cofinanțării programelor europene și a programului național de dezvoltare locală.

În ciuda faptului că Traian Băsescu înțelege foarte bine efectul pozitiv și imediat pentru creșterea economică și, implicit, a înființării de noi locuri de muncă fără tăieri de pensii și de salarii, caută motive de opoziție vrând să blocheze, așa cum a făcut dintotdeauna, orice inițiativă de însănătoșire economică și dezvoltare a României. În cazul președintelui și al corului de fluierători din opoziție, vorbim de pură demagogie și, mai grav, de frica de rezultate macroeconomice pozitive în dreptul Guvernului Ponta.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Impactul redus al accizei;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Impactul redus al accizei"

România a înregistrat o considerabilă creștere economică, față de indicii care erau prezentați de către guvernele anterioare. Am întreprins eforturi pentru a depăși piedicile și pentru a soluționa greșelile comise de predecesorii acestui Guvern. Bineînțeles, ne-am fi dorit ca un Guvern nou învestit în funcții să construiască și să întreprindă mai departe proiectele ce anterior au fost concepute și implementate. Expresia "greaua moștenire" a devenit, din nefericire, un laitmotiv ce nu poate fi ignorat, în condițiile în care liderul statului considera că "țara nu are nevoie de autostrăzi", iar partidul care l-a propus spre candidatură a refuzat cu vehemență în toți anii săi de guvernare să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare.

Așa cum afirmam și mai devreme, Guvernul Ponta, la scurt timp de când a preluat puterea executivă, a întreprins acțiuni pentru a scăpa țara din strânsoarea corupției. Doresc să amintesc aici procesul lung și dezbaterile aproape interminabile pentru rezilierea contractului de construcție a autostrăzii Transilvania cu firma Bechtel.

Autostrăzile din România au constituit întotdeauna un motiv întemeiat de dezbatere, ținând cont de posibilitatea propulsării economice a țării, de îndată ce reușim să depășim acest obstacol și să le construim. Turismul, investitorii, dezvoltarea locală și națională depind de realizarea acestor rute de acces, reprezentate de drumuri europene, naționale și județene.

În spiritul dorinței de dezvoltare rurală și urbană Guvernul a adoptat măsura de creștere a accizei la combustibil cu 0,7 eurocenți. Aș vrea să punctez faptul că pentru dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră, fondurile europene nu sunt suficiente, întrucât aceste proiecte au nevoie de cofinanțare din partea statului român.

Dacă inițial parlamentarii național-liberali au susținut în totalitate acciza, în prezent s-au aliniat propagandei democrat-liberale, participând la dezinformarea oamenilor și incriminarea Guvernului. Aceste demersuri ridică multe semne de întrebare, deoarece ele nu sunt numai reprezentate de demagogie, ci de ceva mult mai adânc. PDL a înrădăcinat în conștiința poporului sentimentul de frică și atitudinea pesimistă, politică ce, din păcate, și astăzi o promovează neîncetat.

În realitate, impactul acestei accize este drastic redus, având în vedere Ordonanța de urgență adoptată de Guvern prin care 0,4 eurocenți vor fi returnați autovehiculelor transportatoare de marfă sau de pasageri. În același context, Ministerul Agriculturii va acoperi creșterea accizei la motorină pentru fermieri din bugetul propriu, estompând astfel creșterea prețului la produsele alimentare.

Cât despre demersurile politice, în prag de alegeri ale PDL, am speranța că nu și-au șters din memorie majorarea accizei la benzină cu 35% în anii 2010-2011, urmând ca până în luna ianuarie a anului 2012 prețul la carburant să fie majorat cu 84%.

PDL nu este în măsură să ofere lecții nimănui, cu atât mai puțin să joace rolul de reprezentanți ai dreptății.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Integrarea europeană a Republicii Moldova;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Integrarea europeană a Republicii Moldova"

Doresc să îmi exprim sentimentul de bucurie pentru că Republica Moldova are parte, în sfârșit, de meritul și recunoașterea ce i se cuvin. Asistăm la o perioadă istorică în care puterile internaționale apreciază valoarea acestui stat și, astăzi, mai mult ca oricând, se stabilesc obiective și priorități pentru parcursul european pe care își dorește să îl urmeze.

Sunt mândru să afirm faptul că România a fost și este în continuare partenerul acestei țări și că își pune la dispoziție resursele și expertiza în domeniile de dezvoltare, educație, absorbție a fondurilor europene, securitate, precum și altele, pentru a facilita procesul de integrare europeană.

În scopul aplicării strategiei guvernamentale de asistare a Republicii Moldova, până ce va obține statutul de țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, o serie de vizite diplomatice și acorduri bilaterale au fost întreprinse și validate între cele două țări, concomitent cu finanțarea acordată pentru dezvoltare, de exemplu, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cât și prin alte instituții de stat, dar și prin elaborarea, finanțarea și punerea în practică a unor proiecte transfrontaliere susținute cu fonduri europene.

Depășind obstacolele ce i-au fost așezate în cale de către președintele României, prin exprimarea dorinței sale de unificare a celor două țări, afirmații ce puteau pune în pericol stabilitatea internă a Republicii Moldova, dar și piedicile venite de la Moscova, prin care cea mai mare piață de desfacere a Republicii a fost blocată, vinurile din această zonă fiind interzise în Rusia, Republica Moldova și-a îndeplinit un scop ce fusese stabilit încă din 2005, odată cu semnarea Planului de Acțiuni Moldova-UE, pentru realizarea obiectivelor integrării, și anume, eliminarea vizelor de călătorie până la o perioadă de 90 de zile.

La nivel european, Comisia Europeană a propus eliminarea acestor vize pentru cetățenii Republicii Moldova, iar în urma adoptării acestor amendamente, până la sfârșitul lunii vor putea călători în România și spațiul Schengen, fără a mai fi necesar depozitul bancar de 500 de euro sau de viză.

Având în vedere trecutul și istoria care ne leagă de acest popor, doresc să îi felicit pentru realizările obținute cu multă trudă și răbdare și să le urez bun venit tuturor cetățenilor ce vor călători în România și Europa, fără viză, ci doar cu pașaportul.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Startul la europarlamentare;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Startul la europarlamentare"

Mediul politic, în cea mai recentă perioadă, a cunoscut o serie de trăsături aberante și contradictorii care conduc detașat în defavoarea intereselor naționale.

Dacă ne întrebăm care este rostul vuietelor și acuzațiilor aduse de diverși actori politici, răspunsul este unul singur: cursa pentru alegerile europene.

În pregătirea alegerilor din data de 25 mai, când locurile în Parlamentul European vor fi mai reduse decât în anii precedenți, fiecare partid și-a ascuțit ghearele și și-a atacat adversarii pentru a câștiga un loc pe liste, în loc de a-și demonstra abilitățile de reprezentanți internaționali, așa cum ar fi firesc.

Prin intermediul voturilor, ce vor fi obținute în această cursă, vechile partide își măsoară puterea, iar noile partide își evaluează șansele pe eșichierul politic. Aceasta este perioada în care criticile virulente joacă rolul de armă prioritară, iar afirmațiile eronate și acuzațiile nefondate sunt deviza grupurilor parlamentare.

Dacă Partidul Democrat Liberal s-a opus inițiativei de înjumătățire a ratelor bancare, intenție care permite consumatorului o perioadă de relaxare financiară, și celei de majorare a 234.000 de pensii, în urma deciziei Curții Constituționale, acuzând Guvernul de faptul că adoptă măsuri populiste pentru a obține un avantaj la europarlamentare, înseamnă oare că nicio măsură în favoarea cetățenilor nu trebuie să mai fie luată din cauza acuzațiilor de intenții machiavelice?

Prins în această horă, Partidul Național Liberal a "întors armele" împotriva partidului pe care odinioară îl susținea și alături de care a elaborat politici de organizare și dezvoltare sănătoasă a mediului românesc. Amenințările conform cărora moțiunea de cenzură este deja pusă în perspectivă, iar inițierea sa în rândul partidelor de opoziție făcută prin intermediul moțiunii simple pe tema sănătății, au la bază același scop fundamental: alegerile europarlamentare.

Ce logică a stat la baza elaborării unei moțiuni în jurul temei de dezbatere reprezentată de noua listă a medicamentelor compensate, în condițiile în care un membru PNL a deținut cele mai multe mandate în acest minister, iar măsurile întreprinse au fost implementate sau abandonate chiar de domnia sa?

Nu avem de-a face cu un demers al apărării drepturilor cetățenești sau veghere asupra legislației, ci un interes electoral, în cea mai pură formă.

Concomitent cu această campanie furibundă de denigrare a partidului social-democrat, Guvernul s-a preocupat cu identificarea unor mijloace de susținere financiară a oamenilor pe care îi reprezintă. In această ordine de idei, ministrul dezvoltării a semnat, în vizita sa în China, un acord ce vizează începerea analizelor și studiilor de fezabilitate, de către specialiștii chinezi, pentru construcția liniei feroviare de mare viteză spre Constanța și modernizarea inelului feroviar București. Pe plan intern, ministrul agriculturii a hotărât creșterea subvențiilor la motorină pentru agricultori, în timp ce Guvernul va aplica un set de măsuri fiscale pentru a permite transportatorilor recuperarea unei părți considerabile din acciza la carburanți.

Prin cele exprimate în această declarație, doresc a solicita membrilor opoziției să candideze pentru locurile în Parlamentul European prin metode onorabile, și nu prin a pune piedici Guvernului și PSD-ului în tentativa de a consolida, pe plan economic, România.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Copiii educați vor forma o națiune educată;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Copiii educați vor forma o națiune educată"

Misiunea noastră în Parlament este de a facilita viața cetățeanului acestui stat, prin toate mijloacele legale posibile. Educația este unul dintre factorii principali care asigură viitorul țării și cu ajutorul căreia poate face un pas înainte într-o lume modernă, prosperă și sigură.

Având în vedere situația cu care se confruntă un număr ridicat de studenți care provin din familii defavorizate, de a renunța la școală și studii din motive financiare, propun ca alături de echipa guvernamentală să găsim o soluție pentru a garanta accesul către educație.

Bănci și fundații din România au avut inițiativa de a finanța studenții care doresc să își continue studiile, asemenea modelului internațional, punându-le la dispoziție diverse oferte adaptate situațiilor celor mai des întâlnite. Dar în toate aceste variante suma împrumutată trebuie a fi returnată împreună cu o dobândă, metodologie specifică sistemului bancar.

Considerând admirația fondată a cetățeanului român pentru Republica Federală Germania, doresc să ofer succint, drept exemplu, sistemul de acordare a ajutorului de stat elevilor și studenților germani.

Guvernul german a dezvoltat un program complex de finanțare a elevilor din școli profesionale și a studenților, pe bază de împrumut ce va fi returnat fără dobândă.

Nu voi insista asupra întregului program, ci voi puncta scurt elementele componente, pe care și România le poate adopta conform situației sale economice.

În acest program de finanțare este eligibil orice student sau elev care nu dispune de mijloacele financiare pentru a face școala sau studiile universitare. Suma acordată lunar este de până la 643 de euro și urmează a fi înapoiată de către beneficiar imediat după întreruperea studiilor sau la maxim un an de la finalizarea lor, în unele cazuri se acceptă și prelungirea până la obținerea efectivă a unui loc de muncă. Pe parcursul anilor de studiu studenții și elevii vor fi supuși unor controale periodice asupra performanțelor acestora, iar dovada participării la cursuri va trebui prezentată, în caz dezamăgitor, ajutorul de stat nu va mai fi acordat.

Din orice perspectivă dorim să privim, ne este clar faptul că tinerii sunt viitorul nostru și aceștia trebuie instruiți, educați și protejați. De aceea, provoc la gândire și la găsirea de soluții, în acest nou exercițiu financiar 2014-2020, pentru a fonda programe de stimulare a tinerilor și de a le facilita mersul la școală și finalizare a studiilor.

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății"

Încă din anii ‘50, Organizația Mondială a Sănătății marchează ziua de 7 aprilie ca Ziua Mondială a Sănătății. Fiecare an este dedicat unei probleme importante ce afectează sănătatea și integritatea fizică a milioane de oameni din toată lumea. Principalul rol al Zilei Mondiale a Sănătății este informarea asupra unui pericol pe care oamenii nu îl conștientizează, dar și asupra metodelor de prevenție și tratament. Sprijinul pe care Organizația Mondială a Sănătății îl oferă guvernelor prin campaniile de informare și conștientizare este unul important.

Poate cea mai importantă idee care se desprinde din dezbaterile privind sănătatea este faptul că boala se naște în sărăcie și generează sărăcie, în timp ce sănătatea generează dezvoltare și prosperitate. Fără îndoială, țările cu cele mai sănătoase populații sunt țările cele mai dezvoltate, iar acest lucru nu este întâmplător. Educația, prosperitatea economică, stabilitatea politică, gradul de democratizare sunt toate elemente ce contribuie la dezvoltarea unei populații sănătoase, apte de muncă.

În țara noastră, îmbunătățirea stării de sănătate a românilor, cât și îmbunătățirea întregului sistem de sănătate încă reprezintă țintele, provocările, dar și datoriile noastre. Cu toate că ultimii ani au adus multe schimbări, este încă nevoie de măsuri proactive, susținute atât la nivel guvernamental și parlamentar, dar și la nivelul societății civile. România are nevoie de un pachet minimal de servicii de sănătate, de o listă de medicamente compensate, de aparatură performantă în toate spitalele, de o salarizare echitabilă pentru medici și alte cadre medicale. Dar, toate aceste deziderate se pot atinge prin respectarea unor principii pe care eu, ca medic, le consider primordiale: respectul față de medic și pacient, un sistem curățat de corupție și discriminare, responsabilitatea actului medical, asumarea răspunderii atunci când situația o impune.

Sănătatea nu trebuie să fie un business, să creeze bunăstare doar pentru o anumită categorie de oameni. Dar cred în misiunea sa de a oferi servicii medicale de calitate cetățenilor săi. Statul trebuie să fie mai orientat către posibilele parteneriate care generează soluții pe termen mediu și lung, parteneriatele cu societatea civilă, asociații de pacienți și medici, pot aduce nevoile și cerințele cetățeanului pe agenda publică. Parteneriatele dintre instituțiile statului și sectorul privat pot aduce competitivitatea unui sistem care astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie adaptat secolului XXI și provocărilor medicale pe care le aduce.

Cred cu tărie că sistemul de sănătate nu este și nici nu poate fi o misiune umanitară pentru mase. Cred că sistemul de sănătate este cel care întărește securitatea globală, aduce stabilitate și creștere economică și, pe termen lung, este o sursă valoroasă de dezvoltare durabilă.

    Dorel-Gheorghe Căprar - declarație politică intitulată Și cadrele militare au drepturi constituționale;

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

"Și cadrele militare au drepturi constituționale"

După părerea mea Armata este și rămâne un pion de bază al statului de drept, al siguranței naționale, actualii și foștii militari merită din plin respectul nostru, la fel cum ne plecăm cu pioșenie în fața veteranilor de război. Ei au făcut istorie. Este nedrept să ne facem că nu vedem cum fostul guvern Boc și-a bătut efectiv joc de acești oameni care au stat zeci de ani în slujba uniformei militare.

Doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la pensiile cadrelor militare și pensiile de serviciu cuvenite militarilor. Nu trebuie să uităm că acum facem parte din cea mai mare alianță militară a lumii, NATO, alianță care ne asigură securitatea statală, însă, ca membri ai acestei alianțe, avem și obligații. Și astăzi militarii români se remarcă cu devotament și profesionalism în teatrele militare ale lumii, acolo unde participă alături de soldații NATO. Unii dintre ei vin acasă în țară și ne povestesc despre ororile războiului, alții sunt avansați în grad post-mortem, vărsându-și sângele în numele dreptății și al țării pe care o reprezintă, România.

Începând cu 2009, guvernarea PDL a abrogat, cu încălcarea principiilor neretroactivității, drepturile legal câștigate, a proprietății și a dreptului la muncă, legile organice care reglementau pensiile cadrelor militare și al cumului pensie - salariu. Prima mare nedreptate s-a făcut prin Legea nr. 329/2009 unde, printre altele, se prevedea abrogarea cumului pensie - salariu reglementat de Legile nr. 164/2001 și 179/2004 și mai ales Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, acte normative ce prevedeau unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil care s-au aplicat din perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale.

În nicio țară membră NATO ori UE nu a fost adoptată ca măsură anticriză interzicerea dreptului la muncă sau cumularea pensiei cu salariul. Această lege adoptată de către PDL a condus la încălcarea principiului neretroactivității legii, a principiului păstrării drepturilor câștigate și implicit a prevederilor constituționale și drepturilor fundamentale ale omului.

O altă mare nedreptate s-a comis și atunci când, în 2010, prin Legea nr. 263 s-au abrogat pensiile de serviciu cuvenite militarilor. Armata, cadrele militare au avut drepturi de rentă, pensie de serviciu încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este un evident gest de recunoaștere pentru faptul că militarii se angajează să-și jertfească propria viață pentru țară. La toate acestea se mai adaugă și privațiunile serviciului militar, disponibilitatea soldaților 24 de ore din 24, ei nu pot face politică, nu pot participa la greve ori alte forme de manifestații și chiar nu pot desfășura activități economice.

În anul 2011 un grup numeros de parlamentari USL a inițiat un proiect de lege pentru abrogarea articolelor referitoare la cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar. În prezent, după ce a trecut de Senat, proiectul se află în dezbatere la Camera Deputaților, fiind retrimis pentru raport suplimentar la Comisiile de buget, finanțe și muncă și protecție socială. De pensii de serviciu beneficiază toate armatele NATO, mai puțin România, prin decizia Guvernului BOC.

În calitate de deputat și reprezentant în Parlamentul României și al acestei categorii de cetățeni, solicit Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci și muncă și protecție socială să fie reanalizată cererea care a fost retrimisă pentru raport suplimentar la cele două comisii sus amintite.

    Mihăiță Găină - declarație politică având ca subiect Populismul politic, singura preocupare a opoziției actuale;

Domnul Mihăiță Găină:

"Populismul politic, singura preocupare a opoziției actuale"

Opoziția actuală ține să ne demonstreze tot timpul că nu are habar care este rolul adevărat al celor care nu fac parte din arcul de guvernământ. Zi de zi, ceas de ceas, nu auzi din gura reprezentanților opoziției decât declarații care mai de care mai bombastice, populiste, ca să nu le numesc deșănțate, adresate unor miniștri sau unor colegi de bancă din Parlament. Ce exemplu mai bun să vă dau, decât ultima găselniță a fostului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, de a depune în Parlament o moțiune simplă pe o temă pe care chiar domnia sa a neglijat-o timp de un an și jumătate cât a condus ministerul de resort?! Stau și mă întreb cum e posibil să afirmi că Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților pentru că ar amâna lista de medicamente compensate când tu însuți, până mai ieri, ai fost cel care a avut suficient timp la dispoziție să definitiveze și să statueze această listă și nu ai făcut acest lucru? Dar e mai la îndemână să critici decât să lucrezi... Și, de cele mai multe ori, redutele opoziției îți oferă falsul avantaj de a denigra mai ușor o persoană, decât o strategie pe care acela a inițiat-o.

"Să criticăm opera, iară nu persoana", sublinia Titu Maiorescu și se pare că a rămas cu remarca marele scriitor și politician român, iar actuala opoziție cu dezinteresul cras față de aprecierea acestuia. Este facil pentru oricine, să nu mai vorbim despre politicieni, să arunce cu noroi în foștii parteneri cu care au mers la braț și la guvernare, și pe stradă, prin mulțime.

Și mai surprinzător este că, probabil din lipsă de teme viabile pentru electorat, opoziția noastră s-a apucat de autocanibalism. Unul dintre liderii marcanți ai opoziției a ieșit în fața opiniei publice cu dezvăluiri șocante despre cum stau treburile în opoziție, în partidulețele rupte din PDL, dar și despre cum se insultă cu grosolănie între ei. "Se clamează foarte mult unificarea dreptei. Resping absolut toate aceste poziții ipocrite, false, perfide, că se dorește unificarea dreptei și că PDL ar face volte. Mincinoși ordinari. Aș aduce aminte opiniei publice că n-am auzit că această dreaptă fărâmițată să fie unită și singurul în afară să fie PDL.

Unificarea dreptei este o marotă de care se folosesc politicienii perfizi și ipocriți și care manipulează ordinar opinia publică. Eu cred că nu poți să fii atât de nesimțit încât să furi butelia din casa omului și să-l cerți apoi că nu face mâncare la copii. Asta face PMP cu PDL", declara recent un coleg de-al nostru cu state vechi în Parlament.

Dar tematica vorbelor aruncate în vânt către urechile celor care nu au obosit încă să asculte imprecațiile oferite cu dărnicie de diverși membri ai opoziției nu se oprește aici. Promisiunile fără pic de noimă și de aplicabilitate prin piețe și pe străzi sunt încorporate cu asiduitate în fel și fel de proiecte de legi care mai de care mai... îndepărtate de adevăr și realitate. Din acest motiv, respectivele proiecte de acte normative nu ajung niciodată să devină legi. Nici măcar în situația nefericită când se întâmplă să treacă prin adoptare tacită de vreo Cameră a Parlamentului.

Astfel, populația nu este doar păcălită cu tot felul de soluții minune lansate pe bandă rulantă de opoziție, ci și de-a dreptul jignită pentru speranțele sale. Permiteți-mi să vă dau încă un exemplu. Cât de politically correct este să încingi spiritele proferând acum din banca opoziției în mass-media niște sume astronomice pe care tu le-ai acorda ca și alocații pentru copii când tu însuți, până de curând, ca ministru în funcție sau parlamentar al puterii, ai contribuit la proiecția bugetară și știi exact că bugetul țării nu poate susține sub nicio formă o astfel de măsură demnă de basmele lui Petre Ispirescu sau Ion Creangă?! Să nu mă înțelegeți greșit că nu aș susține majorarea acestei sume oferite pentru creșterea copiilor! Din contră, sunt de acord cu această soluție, dar trebuie să avem în vedere că guvernul are în plan acordarea alocațiilor diferențiate, măsură care ar elimina orice formă de inechitate și care va demonta falsul demers politicianist al opoziției.

Noi, cei din PSD, am demonstrat, pe perioada cât am fost în opoziție, că ne-am însușit criteriile democratice prin deciziile pe care le-am pus în practică și ale căror rezultate nu s-au lăsat deloc așteptate. Opoziția pe care PSD a făcut-o este o lecție de democrație care va rămâne în istorie. Nu același lucru se poate afirma despre actuala opoziție și jocurile ei de glezne, "povară" sub care gâfâie din răsputeri. Așadar, dragi colegi din opoziție, constat că populismul dumneavoastră a început să vă joace feste la care nu vă așteptați și că vă scindați în partidulețe care mai de care mai lipsite de legitimitate și de șanse în alegeri. Păcat! Opoziția este un exercițiu pe cât de frumos pentru cei experimentați, pe atât de dificil pentru cei cu gura mare și cam atât.

    Ioan Vulpescu - declarație politică având ca subiect Revistele de cultură, victimele tranziției din mass-media românească;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Revistele de cultură, victimele tranziției din mass-media românească"

Am arătat, de mai multe ori în ultimele luni de zile, că situația financiară și instituțională a presei culturale din România a devenit foarte gravă. Ne aflăm, din nefericire, foarte aproape de momentul în care mai multe reviste importante, cu vechime de peste 100 de ani și cu merite inestimabile în construirea culturii și a statului modern, își vor înceta definitiv apariția.

Am atras, de asemenea, atenția că se impune intervenția statului, pentru a proteja acest patrimoniu cultural imaterial, care este totodată și ultimul spațiu profesionist de dialog intelectual din țară, în care se manifestă universitari, cercetători, oameni de cultură, ce dezbat teme fundamentale privind trecutul, prezentul și viitorul României.

Reiau apelul către Ministerul Culturii și către administrația centrală și locală, care sunt singurele ce mai pot interveni pentru a opri prăbușirii presei culturale din România. O fac bazându-mă nu numai pe intervențiile recente, în această chestiune, ale Uniunii Scriitorilor, ale domnului președinte Nicolae Manolescu, ci și pe concluziile la care au ajuns, în cadrul unei dezbateri organizate de către Revista "Arca" din Arad, redactorii-șefi ai mai multor reviste de cultură naționale și regionale. Presa culturală nu poate rezista singură, în condițiile în care rețeaua națională de difuzare de presă nu mai există, firmele private de difuzare nu sunt interesate de aceste publicații necomerciale, iar comisioanele care se percep nu pot fi suportate de către redacțiile acestor reviste. Cum toată presa serioasă din România suferă din cauza deficiențelor în sistemul de difuzare, dar și din cauza unei deculturalizări accentuate a societății românești, e limpede că nu ne putem permite să asistăm la o dispariție a unor reviste de prestigiu și de tradiție, de un nivel calitativ european. Cu atât mai mult cu cât sprijinirea lor nu înseamnă decât un efort bugetar absolut neînsemnat, în raport cu alte cheltuieli care s-au făcut și, din păcate, se vor mai face.

Fără o presă culturală puternică, nu se poate vorbi de o cultură română modernă și nici de o viață culturală în adevăratul înțeles al cuvântului. Trebuie să dăm societății românești un semnal clar de susținere a instituțiilor culturale care au dat României moderne identitate și valoare.

    Mihai Weber - declarație politică intitulată Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic;

Domnul Mihai Weber:

"Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic"

Pe lângă faptul că reprezintă o valoare în sine, sănătatea poate fi catalogată și o condiție necesară pentru prosperitate. Ea trebuie să fie pentru fiecare dintre noi o prioritate.

Atunci când ești sănătos, ești cu adevărat fericit și poți să îți duci la îndeplinire tot ce ți-ai propus. Însă, ce faci atunci când din lipsa timpului și din prea multă ignoranță, inevitabil, ajungi să te îmbolnăvești?

Cu toții știm că în ultimul timp apar tot mai multe complicații în ceea ce privește sănătatea corpului uman, numărul bolnavilor crescând cu rapiditate de la un an la altul.

Cauza? Alimentația necorespunzătoare, viciile, programul încărcat, precum și lipsa mișcării sunt principalele cauze care duc la apariția problemelor de sănătate.

Prevenția, așa cum spune și o vorbă veche, dar și înțeleaptă, este "mama sănătății noastre". Cel mai bine este să previi, decât să tratezi. În acest sens, cel mai indicat este să se urmeze un program echilibrat de alimentație, dar și un program periodic de vizite la medic pentru efectuarea tuturor analizelor.

Pentru orice guvern, sănătatea, ca și educația, reprezintă principalele priorități permanente. În acest sens, Guvernul vine în ajutorul tuturor românilor cu programe noi destinate îmbunătățirii actului medical, stării de sănătate, se lucrează la modernizarea, dar și reformarea sistemului de sănătate din România. Cred în ideea unei țări care poate asigura fiecărui cetățean român servicii medicale eficiente, perspectivele de dezvoltare ale sistemului de sănătate fiind prioritare.

    Constantin Adăscăliței - declarație politică de susținere a comunităților de romi din Colegiul nr. 3 Iași;

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Declarație politică de susținere a comunităților de romi din Colegiul nr. 3 Iași"

În fiecare an, pe data de 8 aprilie sărbătorim Ziua Internațională a Romilor din întreaga lume, inițiativă care a luat naștere în 1971 la Londra cu prilejul primului Congres Internațional al Romilor. Tot atunci a fost adoptat imnul internațional al romilor, melodia "Gelem, gelem" din filmul iugoslav "Am întâlnit și țigani fericiți" și steagul internațional al romilor, un amestec de culori care amintește de spațiul de geneză al acestui popor, India.

Nu voi face astăzi o analiză globală a acestei comunități, întrucât se află printre noi suficienți colegi care reprezintă etnia și au și expertiza și căderea morală pentru a vorbi despre acest subiect. Doresc, în schimb, să omagiez comunitățile de romi din localitățile Colegiului nr. 3 Iași, Circumscripția electorală nr. 24, adică o parte din cetățenii care mi-au acordat încrederea în 2012 pentru a-i reprezenta în Camera Deputaților.

Una dintre cele mai interesante comunități de romi din județul Iași este alcătuită din cea mai mare parte a locuitorilor satului Glodenii-Gândului, comuna Țibănești, iar asta dintr-o curioasă semnificație istorică: locuitorii de astăzi sunt urmașii robilor țigani de pe vechea moșie a familiei Carp, din care a făcut parte fondatorul Partidului Conservator și prim-ministru al României, junimistul P.P. Carp. O dovadă clară a bunăstării de care se bucură această străveche familie boierească este faptul că robii țigani care au fost eliberați prin reforma de la 1856 au întemeiat această așezare care astăzi poartă denumirea metaforică "Glodenii-Gândului".

În sudul Colegiului 3, în comuna Dagata există două sate cu importante comunități rome, satele Poienile și 10 Prăjini, acesta din urmă făcut celebru în lumea întreagă de fanfara Ciocârlia și alte trupe de lăutari din tată-n fiu.

Dacă la 10 Prăjini romii își urmează fireasca vocație artistică, în satul Slobozia din comuna Voinești cei 2000 de locuitori de etnie romă trăiesc într-o sărăcie lucie care pe vremuri i-a transformat în vestiți hoți de cai, iar în prezent în primitori ai credinței creștine-penticostale, care se pare că îi îndreaptă către preocupări cu impact social pozitiv.

Cunosc bine aceste comunități care prezintă în genere aceleași simptome ca și satele locuite de români, de obicei probleme pe fondul sărăciei și al lipsei locurilor de muncă. Dacă ar fi însă să nominalizez o trăsătură evidentă care mi-a rămas întipărită în minte în urma contactelor cu aceste comunități, atunci aceasta ar fi optimismul lor omniprezent care ne-ar fi de folos și nouă, majoritarilor.

Îmi doresc ca această etnie să-și continue drumul către integrarea în spiritul valorilor românești și a celor europene. Să nu uităm însă că acest drum este ambivalent și depinde de noi crearea unor condiții pentru ca această etnie să-și depășească condiția, păstrându-și specificul tradițional.

    Adrian Mocanu - declarație politică cu tema: Liberalii dau cărțile pe față;

Domnul Adrian Mocanu:

"Liberalii dau cărțile pe față"

Nu este prima oară când fac remarci critice la adresa atitudinii PNL-ului, condus de Crin Antonescu, indiferent de statutul acestei formațiuni, de participant la guvernare sau de membru al opoziției. O serie de poziții anunțate de Antonescu, în perioada existenței USL, nu au fost onorate prin asumare la vot și nu am ezitat să critic răzgândelile fostului lider liberal al Senatului.

Ultimele declarații și acțiuni ale președintelui PNL îmi oferă prilejul de a demonstra, prin intermediul acestei declarații politice, ambivalența PNL, neseriozitatea liderilor săi și incapacitatea de a menține un curs fluid al deciziilor sale politice, al angajamentelor luate față de partenerii politici și față de alegători.

  • În primul rând, este evident pentru toată lumea că Antonescu a întors armele îndreptate inițial spre Palatul Cotroceni și le-a poziționat în direcția Palatului Victoria. "Băsescu nu mai este o țintă, Ponta mă interesează mai mult", afirmă fără pic de jenă fostul îndârjit luptător împotriva regimului Băsescu. Să ne amintim că același om afirma, în consacratul stil prezidențial al celor cinci minute, că se va retrage din viața politică dacă Băsescu nu va fi demis la Referendum.
  • Continuând colecția de răzgândeli, ne amintim și de poziția fluctuantă a PNL în legătură cu cazul Roșia Montană, în această situație lui Antonescu fiindu-i suficient să treacă pe lângă grupul de ecomanifestanți pentru a anunța renunțarea la angajamentul de a susține proiectul.
  • Cooperarea la guvernare cu UDMR, agreată de șeful PNL prin semnarea Protocolului din 2012, a fost un angajament aruncat la coș după alegerile parlamentare. În acea perioadă, simpla aducere în discuție de către PSD a ideii de respectare a înțelegerii inițiale a fost atacată brutal de Antonescu.
  • Deși actor determinant în cazul pactului de coabitare, din postura de participant la actul semnării de la Cotroceni, Antonescu nu a ezitat nicio clipă să se disocieze de acest pact, să sugereze că nu a avut nicio implicare și să-l atace constant pe premier, aplicând perfect proverbul "Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase".
  • În urmă cu câteva luni, președintele PNL a afirmat explicit că STS ar trebui să fie la CSAT, la scurt timp după ce proiectul de trecere a STS la MAI fusese aprobat și lansat de dânsul, împreună cu Victor Ponta, într-o conferință de presă.
  • Legea minelor este un alt exemplu perfect al modului în care PNL a făcut politică în ultima perioadă. După ce au moșit proiectul, din postura de autori, parlamentarii PNL nu și-au mai votat propriul proiect de lege.
  • Comisia Nana este un alt caz care demonstrează ambivalența PNL. În vreme ce tună și fulgeră împotriva unei așa-zise conjurații Băsescu-PSD împotriva sa, liberalii care fac parte din Comisia Nana, un organism creat pentru a investiga posibilele matrapazlâcuri comise în afacerea achiziționării de terenuri de către fiica președintelui, au hotărât să nu se mai prezinte la lucrările acestei comisii, demonstrând încă o dată că sunt capabili să se facă frați cu Băsescu pentru a trece de alegeri.
  • Ultima mare realizare politică a lui Crin Antonescu este aceea că a reușit să-i pună din nou într-o situație penibilă pe liberali, impunându-le să voteze împotriva aplicării accizei la carburanți, o măsură pe care PNL nu numai că a susținut-o explicit, ci a și negociat cu FMI pentru implementarea acesteia.

Aproape toate schimbările de decizie amintite mai sus au o legătură directă cu punctele de vedere ale lui Traian Băsescu și cu interesele personale și electorale ale acestuia. Este suficient ca șeful statului să critice o măsură a Guvernului pentru ca liberalii lui Antonescu să îmbrățișeze ideea președintelui, indiferent că în prealabil s-au angajat să susțină acea măsură. Pentru PSD este trist să constate că a avut încredere într-un personaj politic atât de instabil precum Crin Antonescu, atât de asemănător cu modelul politic brevetat de Traian Băsescu. Pe lângă capacitatea sa uriașă de a se răzgândi, pot fi observate și alte trăsături comune, dintre care menționez doar schimbarea de macaz în legătură cu apartenența politică europeană a PNL (după modelul trecerii PD de la Internaționala Socialistă la PPE) și declarația potrivit căreia, în cazul improbabil în care va ajunge președintele țării, Victor Ponta nu va mai fi premier. Ultima afirmație are la bază o mentalitate perfect băsesciană, potrivit căreia șeful statului este deasupra legilor și aplică textele Constituției după bunul-plac.

În încheiere, regret evoluția post-USL a PNL și remarc o posibilă explicație pentru care Băsescu a renunțat la PDL: Partidul Național Liberal a devenit mai atent la semnalele de la Cotroceni decât PDL, iar Crin Antonescu se dovedește a fi mai Emil Boc decât originalul.

    Constantin Mazilu - intervenție intitulată De ce refuzăm să ne elogiem eroii?;

Domnul Constantin Mazilu:

"De ce refuzăm să ne elogiem eroii?"

"Fără eroi suntem toți niște oameni simpli fără să avem habar până unde putem ajunge", cugeta scriitorul american Bernard Malamud, iar mulți dintre soldații români din Afganistan au ajuns să identifice un astfel de drum lung care i-a condus spre nemurire. Cazul plutonierului-major Claudiu-Constantin Ștefan Vulpoiu nu mai este de multă vreme deloc singular. Românii au ajuns, din păcate, să vorbească din ce în ce mai puțin despre eroii noștri, probabil pentru că, în epoca demitizărilor pe bandă rulantă pe care o parcurgem, a devenit stânjenitor să vorbim despre eroi. În România, moștenirea eroilor este încă și mai grea decât în alte părți ale lumii din cauza folosirii excesive a acestora de către propaganda regimului comunist. Și totuși trebuie să vorbim despre eroii noștri, fie ei din istoria îndepărtată a neamului românesc, fie aparținând celei recente.

Vă întrebați de ce fac acest demers. Nu doar pentru a le aduce un omagiu în plus soldaților deveniți eroi în teatrele de operațiuni în care au activat, ci și pentru a-i anula pe așa-zișii eroi ai momentului cu care suntem asaltați zi și noapte de pe toate căile informaționale. Nu în ultimul rând, pentru a ne reaminti de patriotismul pe care mulți dintre noi l-au cam abandonat în 1989.

Dintotdeauna poveștile cu zei, eroi sau varianta lor modernă, supereroii, au fost folosite de oameni pentru a sintetiza modele de comportament considerate exemplare. Aventurile unui erou erau capabile să simplifice complexitatea gândurilor și situațiilor, oferind un model de urmat celor care aveau nevoie de el, și cu toții avem nevoie de un erou, din când în când. Fictiv sau real, eroul inspiră, motivează, fiind acel factor care întrerupe cursul lucrurilor sau luptă pentru a restabili ordinea. Contextul geopolitic ne oferă astfel de modele demne de urmat chiar din rândul conaționalilor noștri. Și cu toate astea, noi îi cufundăm în uitare, ca să nu spun că negăm cu vehemență cam tot ceea ce am avut de excepție. Are prioritate, însă, cultul găunos al unor falși eroi.

O națiune nu poate supraviețui raportându-se numai la așa-ziși eroi, care sunt, ca și substanță, doar negativi. "Eroii" momentului sunt oameni care se remarcă prin cu totul alt tip de calități decât Decebal, Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan sau Claudiu-Constantin Ștefan Vulpoiu, iar a vorbi despre valorile pentru care Ecaterina Teodoroiu a cerut să lupte în prima linie este ridicol pentru mulți dintre noi. Un astfel de subiect pare desuet, prăfuit, provincial, deconectat de la tumultul lumii civilizate, ceea ce este în mare măsură o impresie falsă. Americanii, francezii, italienii, turcii își folosesc eroii reali sau imaginari cu toată forța pentru a-și promova imaginea și valorile în lumea întreagă, la fel se procedează și cu patriotismul, doar că la noi nu mai interesează pe nimeni dacă ești sau nu patriot.

Aș îndrăzni să spun că patriotismul reprezintă, după credință, puterea unui popor, iar când acesta uită de propriile sale valori, începe descompunerea lui socială și culturală. Nu am pretenția că pot fi în asentimentul tuturor, căci unii mă vor combate că nu ne țin de foame noțiunile de eroi, patrie și patriotism, că ele nu ne plătesc facturile sau ratele la bănci. E adevărat că au o oarecare dreptate, dar parcă fără apartenența la un neam, la o istorie, devenim și mai săraci, și mai înfometați, și mai datori. Patria ne face să simțim că aparținem unui popor, că avem obârșii. Apărându-ne identitatea, ne apărăm pe noi înșine și pe strămoșii noștri, al căror sânge ne curge prin vene, dar, deopotrivă, ne menținem uniți prin aceeași credință, a celor adăugați deja eternității. Când unui popor îi slăbește puterea de a-și iubi și de a-și respecta valorile, atunci se află în declin. Când viața poporului începe să se descompună din cauza rătăcirilor, a indiferentismului religios, a luptelor încrâncenate pentru putere, uitându-și credința strămoșească și istoria, atunci patria se stinge. Sufletul neamului pare că se spulberă. Fără acesta trebuie să subliniez cu mult regret că amintirile sfinte se șterg, tradițiile multiseculare se uită, iar sub ochii noștri nu rămâne decât cadavrul unui popor, alături de mormântul unei patrii.

Să nu uităm că atât pacea noastră interioară sau cea internă a statului necesită cea mai eroică muncă și cel mai greu sacrificiu, presupune mai mult eroism decât războiul, cere o mai mare fidelitate pentru adevăr și o puritate a conștiinței aproape perfectă.

    Violeta Tudorie - declarație politică: - Lista medicamentelor compensate;

Doamna Violeta Tudorie:

"Lista medicamentelor compensate"

Partidul Social Democrat apreciază că actualizarea și adoptarea listei medicamentelor compensate este o acțiune necesară și oportună. Ea va fi aprobată de Guvernul Ponta în cel mai scurt timp, după ce noua echipă a ministerului va face ultimele corelări și corectări în cuprinsul său. Până în prezent, introducerea unei noi liste de medicamente compensate a fost mult întârziată din nepăsarea foștilor miniștri ai sănătății, în frunte cu promotorul acestei moțiuni, domnul contabil Eugen Nicolăescu.

Conform noii orientări politice a liberalilor, până acum o lună, când erau la guvernare, în sistemul de sănătate era numai lapte și miere, toate lucrurile mergeau strună. Numai că, forțat de șeful său de la partid să plece din fruntea ministerului, domnul deputat, fost ministru al sănătății, își aduce subit aminte că bolnavii au nevoie de noi medicamente compensate, întrucât lista actuală este în vigoare de 6 ani. Astfel de piruete politice arată încă o dată că fostul ministru suferă de complexul impotentului, sindrom diagnosticat prin mecanismul de transfer al propriilor neputințe și lipsei de realizări pe seama altora. Domnul Nicolăescu ne spune prin această moțiune cam așa: de ceea ce nu am putut face eu, este vinovat actualul ministru. Acesta este mecanismul de gândire și strategie politică, de opoziție - să nu introduci lista medicamentelor compensate când deții puterea pentru a-i acuza pe cei care vin după tine că vor să condamne pacienții la moarte.

De altfel, autorii moțiunii au mai multe premoniții de natură muribundă. Ei scriu la un moment dat că: "Moartea nu așteaptă!" Se referă probabil la politicile liberalilor din opoziție. Dacă moartea nu așteaptă, ce a făcut domnul fost ministru, cât a condus politicile în domeniul sănătății, românilor? Doar să aștepte moartea acestora. Mi se pare o aroganță nerușinată că, după ce s-a scremut doi ani să scoată o listă de medicamente compensate, vrea acum să realizăm noi totul într-o lună. Dacă lista era așa cum afirmă, la cheie, iar lipsa banilor este un fals pretext, cine l-a oprit să și-o asume când era ministru? Vrea să ne convingă de faptul că nu poate la guvernare, dar poate din opoziție?!

Domnul Nicolăescu își ascunde propria incompetență și impotența administrativă sub așternutul asociațiilor de bolnavi și a profesionalismului specialiștilor care au lucrat la alcătuirea listei de medicamente compensate și la fundamentarea celorlalte politici sanitare. Dar se pare că lauda privind consultarea unui mare număr de specialiști se reduce la o singură persoană care a făcut toată treaba. Insă actualul ministru, domnul Bănicioiu, nu pune la îndoială buna intenție și profesionalismul specialiștilor, ci modul defectuos în care a fost condus Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate acestora.

Un exemplu penal al stilului contabilicesc al domnului Nicolăescu, de a conduce un minister al sănătății, este dat de presiunile făcute asupra Institutului Cantacuzino de a livra la comandă politică un vaccin dăunător sănătății, pentru că, nu-i așa, moartea nu așteaptă!, iar liberalii voiau și ei să iasă în față cu o realizare.

Aceeași presiune doriți să puneți acum pe noua echipă guvernamentală pentru a da rezultate imediate de natura vaccinului cu probleme. Nu veți reuși! Vom face lucrurile temeinic și la timpul potrivit, iar ultima dovadă în acest sens vine de la Banca Mondială care a aprobat, vineri 28 martie a.c., României un împrumut în valoare de 338,8 milioane de dolari, destinat îmbunătățirii accesului, calității și eficienței serviciilor de sănătate publică, potrivit comunicatului instituției financiare internaționale.

Moțiunea de față este mincinoasă și necredibilă câtă vreme acuză foștii aliați de dezinformare, bătaie de joc la adresa bolnavilor, lipsă de responsabilitate, nepăsare, înșelarea încrederii electoratului, după ce singuri s-au scos de la răspunderea guvernării. Că nu-i credibilă, reiese și din faptul că nu mai puțin de 18 deputați liberali nici nu au catadicsit să o semneze.

În legătură cu înșelarea încrederii electoratului, oare ce va zice acesta la viitoarele alegeri după ce v-a votat o dată ca să guvernați, iar acum v-ați refugiat în situația mai comodă a opoziției? De ce mai participați la alegeri, dacă nu vă place sau nu vă pricepeți să vă asumați răspunderea guvernării, numai de dragul de a fi în opoziție?

Moțiunea nu exprimă preocupare pentru sănătatea bolnavilor, aceasta fiind ultima problemă care-i frământă pe liberali și pe celelalte partide de dreapta în acest moment, ci se vrea a fi un exercițiu electoral pentru a-i mai determina încă o dată să-i trimită la putere, de unde nu reușesc decât să sacrifice drepturile românilor prin incompetență administrativă și aroganță politică.

    Violeta Tudorie - declarație politică: - Reforma administrației;

Doamna Violeta Tudorie:

"Reforma administrației"

Moțiunea despre reforma administrației este o încercare de a reîncălzi aceeași ciorbă pe care deputații PDL și cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei-patru luni după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare. Numai o epuizare a inspirației politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moțiune la aceeași temă. De data aceasta PP-DD-iștii au fost înlocuiți de PMP-iști, așa-zisul grup de neafiliați, în fond afiliații lui Traian Băsescu, acei mincinoși ordinari, ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moțiunii, domnul Cezar Preda. Iată că, de data aceasta, domnul deputat nu și-a făcut scrupule și a semnat alături de niște mincinoși ordinari și perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o așa-zisă moțiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observațiilor Curții Constituționale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituțional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor și altele de felul acesta.

În aparență, plină de bunăvoință, în fapt, noua-veche moțiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a-și strecura pretenția de oameni grijulii cu administrarea statului, de a toate știutori într-ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut și chiar cu ce nu au făcut în domeniu atunci când erau la guvernare. Așa se face că-și prezintă scrierea moțiunilor și sesizarea Curii Constituționale ca pe o faptă măreață, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate, că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu-Boc. Acestea ar fi, preiau din textul moțiunii: "fapte, nu glumițe".

Neînțelegând dinamica societății actuale, autorii moțiunii își acoperă superficialitatea cu o abundență de termeni precum modernizarea statului, regionalizare, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă, toți utilizați ca pe niște lozinci la modă. Totodată, colegii domnului Tinel se oferă ca, din prea-plinul științei lor, să ne recomande: "sensul logic și firesc al reformei". Dacă vă puneți problema în ce constă acesta, deputații PDL și slugile neafiliate, după ce au aprobat desființarea spitalelor și a școlilor, ne recomandă să facem noi restul, adică să tăiem localitățile mici, oricum, cele mai mici de 5.000 de locuitori, și apoi să ne punem în pielea unui Gâgă care se întreabă: "Ce face comuna? Ce face orașul? Ce ar trebui ele să facă?". După ce le desființăm ne întrebăm ce ar trebui să facă și apoi le informatizăm pentru ca țăranul român să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu. În final, se atrage atenția că abia după ce vor găsi dumnealor răspuns la aceste probleme, să ne apucăm de descentralizare.

În ce mai constă sensul logic și firesc al reformei în viziunea opoziției moționare?! Păi, ni se cere să facem o reformă care să nu convină primarilor, consilierilor și președinților de consilii județene, nu una care să răspundă la problemele presante din prezent, ci una dreaptă, care să fie valabilă peste 40-50 de ani. Observați cât de vizionari sunt colegii noștri.

Moțiunea nu aduce vreo clarificare în materia reformei administrative. Nu pentru consens se zbat semnatarii, ci pentru a se mai face auziți înainte de începerea campaniei electorale. Noi nu ne vom lăsa seduși de prețiozitatea celor care prin truisme, lozinci și formule fără fond se autoprezintă ca mari reformatori ai statului român. Apelul dumnealor la dezbateri și consens este formulat de politicieni necredibili, care în tot timpul cât au fost la guvernare, potrivit unui fost PDL-list, au condus România spre un stat polițienesc și falimentar. Sunt aceeași politicieni care-și luau lumina științei lor politice și administrative de la Cotroceni și o impuneau autoritar, cu aroganță unui popor întreg.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică având subiectul: Dacă voi nu îi vreți, ei vă vor!;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Dacă voi nu îi vreți, ei vă vor!"

În 2012, poporul român a spus "stop!" dictaturii lui Traian Băsescu și camarilei sale. Democrația și-a spus cuvântul și a demonstrat încă o dată că locul acestor personaje este doar într-o eroare a istoriei. Însă cum conceptul de democrație sau de stat de drept le este complet străin, fiind util doar în discursuri demagogice, care ne arată doar că românii sunt considerați la nesfârșit o masă de manevră, compusă din indivizi cu un IQ cel puțin dubios, atât Traian Băsescu, cât și partidele sale nu se opresc și nici nu vor sa renunțe.

Ipocrizia a devenit starea de fapt a acestor așa-ziși oameni politici care nu mai au nicio limită. Zilnic, opinia publică este de-a dreptul asaltată și otrăvită de tot felul de declarații prin care se dorește să se arate că exact ceea ce au făcut ei cade în culpa altora, "vinovați" doar pentru că au eliberat românii de cea mai gravă perioadă din 1989 încoace.

Peste noapte, în toate aceste personaje, s-au trezit interesul față de popor, grija față de bunăstarea lui și sentimentul răspunderii ce le-a fost complet străin ani și ani de zile.

Înțeleg că singura dumneavoastră preocupare este aceea de a demonstra că sunteți cei mai buni și cei mai cinstiți, însă, doamnelor și domnilor ce vă considerați opoziția politică a acestei țări, vă aflați într-o mare eroare și tot ceea ce faceți nu reprezintă un boicot la adresa noastră, a puterii, ci la adresa românilor, iar pentru aceasta sunteți de condamnat.

Sub blana oii pe care ați îmbrăcat-o, sunteți, de fapt, aceiași. Lupi feroci, fără niciun respect și nicio considerație la adresa celor care nu vă mai vor și care au arătat acest lucru și continuă să îl arate.

În calitatea pe care o dețin, ca reprezentant al zeci de mii de români în Parlament, vă transmit că este timpul să vă opriți, să vă reconsiderați rolul, acceptând o dată pentru totdeauna că românii nu sunt prostimea dumneavoastră și că nu v-ați aflat și nu vă aflați, unii dintre dumneavoastră, în pozițiile pe care le-ați deținut sau pe care le dețineți pentru propriile scopuri, ci pentru cetățenii României.

    Ion-Bogdan Mihăilescu - intervenție referitoare la 10 ani de la aderarea României la NATO;

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

"10 ani de la aderarea României la NATO"

Cei 65 de ani care au trecut de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au condus la schimbarea considerabilă a relațiilor internaționale, dar principiile care au stat la baza alianței au rămas constante prin asigurarea integrității teritoriale a statelor membre și asigurarea securității și sprijin militar reciproc. De-a lungul timpului, alianța a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini de pace durabile, bazată pe valorile comune ale democrației și pe cooperarea mutuală dintre țările membre. Obiectivul comun al celor 28 de state care alcătuiesc Organizația Tratatului Atlanticului de Nord îl reprezintă menținerea păcii și apărarea propriei independențe, atât prin mijloace politice, cât și prin forțe militare defensive, capabile să răspundă oricăror forme de agresiune.

În urmă cu zece ani, la 29 martie 2004, România devenea membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, iar astfel se îndeplinea un deziderat urmărit de întreg poporul român. Succesul atingerii acestui obiectiv reprezintă un moment de referință în istoria națională. Integrarea în structura NATO a reprezentat rezultatul unui proces îndelungat, derulat încă din 1993, când țara noastră și-a depus candidatura la NATO. Nouă ani mai târziu, România a primit invitația de a adera la Pactul Nord-Atlantic în cadrul Summitului NATO de la Praga, statul român dovedind astfel că este un candidat puternic care îndeplinește standardele euroatlantice.

Aderarea la NATO a marcat o schimbare esențiala a statutului și a prestigiului internațional al României, iar calitatea sa de membru reprezintă un factor important în garantarea stabilității politice, a integrității teritoriale și a securității naționale. De asemenea, apartenența României la NATO și la Uniunea Europeană conferă siguranță și investitorilor străini, al căror număr s-a mărit considerabil în ultimul deceniu.

Integrarea în structurile Alianței Nord-Atlantice a contribuit la creșterea responsabilităților României, statul român având o importanță strategică deosebită, ținând cont și de amplasarea sa geografică. De-a lungul celor zece ani, au fost necesare aplicarea unor politici pragmatice și a unor reforme în cadrul Armatei Române, în vederea atingerii standardelor NATO, valorificarea potențialului militar și creșterea profesionalismului cadrelor militare asigurând participarea României la numeroase operațiuni de menținere a păcii. Profesionalismul personalului Armatei Române, capabilitatea și experiența corpului de cadre militare, dar și modernizarea armatei cu tehnică aliniată la nivelul celorlalte state membre au condus la rezultate de excepție în toate Teatrele de Operațiuni ale Alianței Nord Atlantice.

Cooptarea Armatei Române în cadrul Forței de Pace din Afganistan confirmă încrederea pe care alianța o are în profesionalismul militarilor români, iar aprecierea unanimă a reprezentanților statelor membre NATO demonstrează că România deține un rol important și activ în cadrul organizației. Putem afirma cu certitudine că prin aportul de substanță adus evoluțiilor NATO, pe parcursul acestui deceniu, am câștigat respectul partenerilor noștri, profilul statului român în cadrul organizației fiind definit de contribuția concretă la menținerea securității spațiului aliat. De asemenea, doresc a omagia militarii români, eroii al căror sacrificiu reprezintă o demonstrație clară a loialității, devotamentului și curajului cu care și-au servit țara în timpul misiunilor.

În concluzie, cei zece ani, de când România este membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, au dovedit că integrarea a avut un impact pozitiv, țara noastră beneficiind în prezent de cele mai solide garanții de securitate din întreaga sa istorie. Astfel, actualul context internațional, marcat de provocări importante, a crescut responsabilitățile statul român, care în calitate de membru al alianței a întărit frontierele estice ale comunității euroatlantice și a devenit un furnizor de securitate nu doar pentru cetățenii săi, ci pentru întreaga regiune.

    Gabriela-Maria Podașcă - declarație politică intitulată Ministerul Sănătății consolidează colaborarea cu sindicatele;

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

"Ministerul Sănătății consolidează colaborarea cu sindicatele"

Ieri, 7 aprilie, am sărbătorit Ziua Mondială a Sănătății. Ministerul Sănătății a marcat evenimentul prin semnarea unui acord de colaborare cu Federația Sanitas privind reorganizarea sistemului medical. Pe această cale, s-a consolidat colaborarea între Ministerul Sănătății și sindicate, astfel încât să fie identificate cele mai potrivite soluții pentru salarizarea personalului și îmbunătățirea condițiilor de muncă din domeniu.

Conform documentului, Ministerul Sănătății se angajează să ia măsuri în vederea salarizării corecte, în funcție de performanțe, precum și a îmbunătățirii condițiilor de lucru. În acest mod ne vom asigura că pacienții beneficiază de servicii de calitate, iar personalul sanitar este recompensat adecvat pentru munca depusă. Salut angajamentele pe care Ministerul Sănătății și le-a asumat prin reînnoirea acestui acord. Guvernul Ponta va face toate demersurile pentru a crește veniturile angajaților din domeniul medical și pentru a le oferi pacienților îngrijirea pe care o merită.

Trebuie să ne prețuim medicii, ei sunt investiția cea mai sigură în sănătatea națiunii. Școala românească de medicină este faimoasă peste hotare pentru seriozitatea și pasiunea cu care specialiștii noștri tratează actul medical. Din păcate, foarte mulți medici aleg să profeseze în străinătate după finalizarea studiilor, iar România pierde în fiecare an un număr semnificativ de specialiști. Conform statisticilor, aproape 14.000 de medici au părăsit țara în ultimii șase ani, iar anul trecut au plecat 3.000 de medici. Drept urmare, clinicile și spitalele din România au tot mai puțini profesioniști care pot oferi servicii medicale specializate.

Nu este suficient să investim în educație, trebuie să luăm în continuare măsuri pentru a stopa acest exod îngrijorător. În momentul de față, statul român alocă aproximativ 30.000 de lei pentru formarea unui singur medic, timp de șase ani, iar studiile de specializare costă încă 21.000 de mii de lei. La un simplu calcul, observăm că pentru un singur medic specialist costurile pregătirii ajung la 51.000 de lei. O asemenea investiție trebuie protejată, este important să oferim personalului medical motive să rămână și să profeseze în țară.

Guvernul Ponta a făcut, în noiembrie 2013, un pas decisiv în această direcție prin Ordonanța de urgență nr. 103/2013 ce prevede că medicii rezidenți, medicii dentiști rezidenți și farmaciștii rezidenți din unitățile sanitare de stat beneficiază de o bursă specială lunară, în cuantum de aproximativ 150 euro. Cea mai bună dovadă că Executivul Ponta își duce la îndeplinire promisiunile este semnarea de către domnul Bănicioiu, chiar din perioada interimatului, a hotărârii de Guvern privind acordarea burselor. Astfel, începând cu luna martie, 12.000 de rezidenți cu venituri sub 3.000 de lei au intrat în posesia lor.

Crearea condițiilor pentru revenirea în țară a medicilor este, de altfel, una dintre prioritățile ministrului Bănicioiu. Desigur, acest obiectiv trebuie corelat cu creșterea transparenței, reducerea arieratelor, modernizarea unităților sanitare, investiții utile în infrastructură și stimularea performanțelor personalului medical. Mai mult, ministrul Nicolae Bănicioiu susține deblocarea posturilor din sănătate, urmând să propună Guvernului, în scurt timp, un memorandum în acest sens.

Ieri, Ministerul Sănătății a făcut din nou dovada profesionalismului și consecvenței sale. Semnarea acordului cu Santitas, într-o zi atât de importantă precum Ziua Mondială a Sănătății, este un semnal pozitiv pe care Guvernul Ponta îl transmite sistemului medical. Am încredere că actualul guvern va reuși printr-un dialog constructiv cu sindicatele să identifice soluții sustenabile care să le dea medicilor din România încredere că pot avea un viitor aici, în țară.

    Ion Răducanu - Pledoarie pentru posibile îndreptări;

Domnul Ion Răducanu:

"Pledoarie pentru posibile îndreptări"

Motto: "Fățarnicul are într-un buzunar bani, iar în altul o carte de rugăciuni; fățarnicul servește atât lui Dumnezeu, cât și diavolului, mințindu-i pe amândoi". A.S. Makarenko - "Cartea pentru părinți".

După 24 de ani de neocapitalism, România este o navă care navighează fără busolă sau Radar, îndreptându-se într-o direcție greu de stabilit.

Astăzi, românul are libertatea, dar nu-și găsește dreptatea, este muncitor, dar n-are angajator, este manipulat și veșnic înșelat.

Disoluția autorităților, politizarea actului de justiție, generalizarea corupției, cât și apariția manifestărilor de banditism și a celor anarhice (atacuri armate, crimă organizată, trafic de droguri și armament) reprezintă fenomene societale negative, care se manifestă din plin în societatea românească actuală, într-o societate care se vrea europeană, dar care mai degrabă, seamănă cu una din lumea a treia.

La prima vedere se pare că ne-am întors în trecut. Care trecut?

Perioada instaurării comunismului bolșevic după cel de-Al Doilea Război Mondial, când procuratura și securitatea arestau la comandă politică, când drepturile omului nu mai reprezentau nimic, când grupurile de putere comunisto-bolșevico-cominterniste dictau viitorul națiunii, așa cum credeau ele de cuviință, călcând adesea pe cadavre și impunând națiunii regimul politic inventat de ei.

Mai este oare cineva care să nu vadă că în România s-au instaurat anarhia, comanda politică, corupția, manipularea, nepotismul, clientelismul și, mai presus de toate, incompetența generalizată în administrația politică culturală și locală, sau, mai bine spus, de sus până jos.

În toate guvernele și în structurile autorităților administrației politice centrale și locale și-au făcut loc multe personaje lipsite de profesionalism și competență managerială, dar recomandate cu căldură fie de liderii de partid, "așa-zișii șefi", sau de "atașamentul" lor personal de tip financiar sau de alt tip față de partid, de liderii săi sau de grupurile de interese din spatele lor.

Toate aceste anomalii constituie factori distructivi pentru societatea românească, pentru viața economică și socială.

Din cauza lipsei de viziune, a lipsei de profesionalism, de competență, de aptitudini manageriale, de voință politică sau de consens, s-au luat decizii care nu s-au transformat în legi sau nu au fost transpuse în fapt, pentru că erau greșite, disputabile, cu dedicație, sau chiar nepotrivite cu prevederile constituționale.

Nu mai avem nevoie de a așa ceva. O democrație autentică nu poate fi construită decât prin reducerea diferențelor dintre conducători și conduși. A venit timpul ca rațiunea să prevaleze și în politica românească!

Populismul și cinismul trebuie limitate la maximum dacă nu pot fi înlăturate definitiv. Trebuie să ne îndeplinim promisiunile făcute în campania electorală din 2012.

Atunci când "săracii" acestui popor își vor reconștientiza drepturile de cetățeni, pretinzând să primească ceea ce li se cuvine, potrivit Constituției, și nu cerșind generozitatea clasei conducătoare, Guvernului, Parlamentului, Președinției, democrația va deveni cu adevărat expresia "putere a poporului".

Reformele promise și mult așteptate de români trebuie urgent implementate. Ce ar trebui să facem cu prioritate?

  1. Să instaurăm meritocrația în politica de cadre de conducere.
  2. Să reducem CAS-ul la angajator.
  3. Să nu mai impozitam profitul reinvestit.
  4. Să sprijinim efectiv IMM-urile, singurele creatoare efectiv de locuri de muncă productive.
  5. Să reducem prețurile la utilități: gaz, combustibil, curent electric, energie termică, transport în comun, apă, canalizare, pentru ca românii să poată trăi normal.
  6. Să reducem cheltuielile publice cu personalul bugetar neproductiv.
  7. Să reducem TVA-ul.
  8. Să diminuăm cu energie și intransigență evaziunea fiscală și contrabanda.
  9. Să ne debarasăm cât mai curând de corupți, devoratori ai banului public, de oportuniști și impostori, de trădători și vânzători de neam și țară.
  10. Să diminuăm puterea de influență a baronilor locali în deciziile politice ale clasei conducătoare.
  11. Să facem legi pentru întreaga națiune, nu pentru grupuri și grupulețe.
  12. Să redăm credibilitatea Parlamentului, exercitându-ne mandatul de aleși ai poporului, de reprezentanți supremi ai acestuia, ai voinței acestuia atunci când dezbatem și adoptăm legi.
  13. Să demonstrăm că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, și nu o anexă a partidelor sau guvernelor.

Daca dorim să stopăm, cât nu e prea târziu, neîncrederea în Parlament și în partide, în Guvern și autoritățile administrației publice trebuie să îndreptăm urgent ceea ce e de îndreptat, să coborâm cu picioarele pe pământ, să realizăm că nu suntem la putere pentru veșnicie.

Închei cu câteva versuri dintr-o fabulă scrisă de Fedru: "Cei ce îndrăgind minciuna își fac o tristă faimă, zadarnic adevărul pe urmă-l mai îngână, că nu mai au crezare".

    Flavius-Luigi Măduța - declarație politică având tema: Să evităm impunerea unor obligații suplimentare asociațiilor de locatari!;

Domnul Flavius-Luigi Măduța:

"Să evităm impunerea unor obligații suplimentare asociațiilor de locatari!"

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului își propune să reglementeze suplimentar relația dintre administratorii de bloc și asociațiile de locatari. Inițiativa a pornit de la îngrijorarea față de situațiile în care administratorii de bloc fură banii asociațiilor de locatari: oamenii de bună-credință plătesc cheltuielile de întreținere, dar se trezesc cu restanțe de luni de zile. Astfel, proiectul presupune obligarea administratorilor de bloc la demersuri suplimentare prin care să dovedească îndeplinirea obligațiilor față de asociațiile de locatari.

Deși intenția este lăudabilă, consider că proiectul de lege produce mai multe efecte nedorite. Reglementările propuse vor crește semnificativ volumul de muncă al administratorilor de bloc și, în consecință, vor ridica nivelul indemnizațiilor administratorilor de bloc. În condițiile în care oricum plata cheltuielilor de întreținere este o povară grea care apasă asupra multor români, o creștere a obligațiilor financiare nu este de dorit.

Există soluții alternative care să reducă riscul păgubirii asociațiilor de locatari. Cea mai simplă soluție este ca locatarii, prin președintele asociației și cenzori, să verifice plata facturilor către furnizori. Cred că este oportună o campanie de informare, prin intermediul primăriilor, cu privire la obligațiile asociațiilor de locatari și bunele practici care reduc riscul producerii unor fraude.

Din păcate, ingeniozitatea celor care doresc să comită fraude este foarte mare. Nu cred că vom putea limita prin lege spațiul folosit de cei care încearcă să fure. Soluția este întotdeauna la cel care plătește și care trebuie să fie vigilent, să verifice destinația banilor asociației de locatari. De altfel, în cele mai multe asociații de proprietari, oamenii știu să se păzească împotriva fraudei. Evităm astfel excesul de suprareglementare, evităm impunerea unor formalități birocratice, în cele mai multe cazuri inutile, și evităm obligații financiare suplimentare impuse cetățenilor.

    Ion Călin - Despre romi de ziua lor;

Domnul Ion Călin:

"Despre romi de ziua lor"

Pe 8 aprilie se sărbătorește Ziua internațională a romilor. Ideea de a marca o astfel de zi a luat naștere la Londra, in 1971, la primul congres internațional al romilor. Tot atunci a fost adoptat imnul internațional și steagul internațional al romilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, și jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieților, iar pe de alta parte nomadismul, în relație cu spațiul originar al Indiei. Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia lingvistica a Uniunii Internaționale a Romilor a oficializat alfabetul internațional standardizat al limbii romani.

O legendă care a circulat la nivelul anului 950 vorbește despre monarhul persan Bahram Gur ce și-a încheiat domnia în jurul lui 438. De aici aflăm primele mărturii despre niște nomazi care se ocupau cu muzica, cunoscuți sub numele de luri. Astfel, regele Persiei îi va cere suveranului Indiei 12.000 de luri care ar fi urmat să distreze auditorii și să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori și a munci pământul, primind în schimb vite, măgari și grâne. 50 de ani mai târziu, în poemul epic național persan Șah (Cartea Regilor) aflăm că lurii au mâncat grânele și vitele refuzând munca pământului, și drept urmare au fost izgoniți de către regele Bahram Gur.

Nu se cunoaște exact locul romilor în societatea indiană. O ipoteză este aceea că ei ar fi făcut parte din clanul războinic al rajpuților (casta Kșatriya). O altă teorie susține ca strămoșii romilor erau locuitori ai orașului indian Kannauj, care au părăsit acest oraș în urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.

În secolul al XI-lea romii se aflau în Imperiul Bizantin, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele XIV-XVI), cât și în nordul Africii. Migrația masivă a romilor în Europa a început, însă, în secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea de către turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel, ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legată de victoriile turcești și de făurirea puternicului Imperiu Otoman, romii prosperând în interiorul lui.

În secolul al XV-lea au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică), iar din secolul al XIX-lea în cele două Americi. Poporul rom stabilit în țările Europei, a fost supus în timpul celui de al Doilea Război Mondial unor persecuții și acțiuni de epurare etnică și culturală. Alături de evrei, romii au fost prădați, lipsiți de bunuri și averi (în special aur) și trimiși în lagărele de concentrare de la Birkenau și Auschwitz, în vederea ștergerii oricărei urme a prezenței acestor averi.

Prima atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte mănăstirii Vodița, între acestea menționându-se și 40 de sălașe de "ațigani". În Evul Mediu, majoritatea romilor din țările române erau robi boierești, domnești sau mănăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți etc. Realizată la presiunea Europei, dezrobirea romilor a fost un proces dificil și relativ îndelungat: la 20 februarie 1856, Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești elibera ultima categorie de robi, cei ai particularilor, acordându-se despăgubiri foștilor proprietari. Puține au fost familiile de boieri care i-au eliberat pe romi din sclavie fără despăgubire.

Romii formează azi o comunitate aparte, care alimentează în mod regulat dezbaterile privind insecuritatea și imigrația din Uniunea Europeană în general și în special din unele țări ale acesteia.

În ciuda tuturor acestor lucruri, romii, cetățeni europeni, sunt în continuare considerați cetățeni ai unei zone secundare, persona non grata". Problema romilor, departe de a fi insolubilă, nu se poate rezolva decât cu o voință politică europeană crescută. Privită puțin mai de aproape, problema este una de drept, care pune în mod fundamental "întrebarea respectului demnității umane" pentru Uniunea Europeană și statele sale membre.

În plus, practicile discriminatorii față de minoritatea romă din Europa nu încetează să se multiplice, cum o arată mai multe studii. În toate societățile europene există un rasism care stârnește tensiuni etnosociale, pe fondul crizei economice, acest lucru explicând, în parte, de ce romii sunt persecutați.

Mai mult ca oricând este urgent să se acționeze, trebuind să fie create condițiile care permit romilor să se integreze profesional. În plus, Uniunea Europeană trebuie să se afirme, într-o manieră determinantă, precum o "Uniune de drept" care garantează protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, cu precădere ale minorităților. Este la fel de important ca statele membre UE să respecte dreptul de liberă circulație a persoanelor. Orice limitare va fi contrară tratatelor europene, de aceea România promovează ideea că UE ar trebui să adopte o strategie pentru minoritatea romă.

Romii sunt ființe umane, au aceleași drepturi și obligații ca noi, tocmai de aceea noi trebuie să-i ajutăm pe romi pentru a-și rezolva problemele. Este o rușine pentru Europa că o întreagă minoritate este tratată ca un grup criminal, este deportată și mutată cu forța dintr-o parte în alta, iar autoritățile și țările vest-europene se poartă urât cu romii.

    Mircea-Titus Dobre - declarație politică intitulată PDL - la lecția de absorbție a fondurilor europene;

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"PDL - la lecția de absorbție a fondurilor europene"

Scopul întrunirii la dezbaterea privind nivelul de absorbție a fondurilor europene nu este doar acela de a prezenta Partidului Democrat Liberal modalitatea de repartizare a fondurilor din noul exercițiu bugetar 2014-2020, ci el este, de fapt, o reacție la rugămințile emoționante, formulate cu subînțeles și timiditate, de către membrii PDL, pentru a le dezvălui ingeniozitatea PSD de a accesa în timp record fonduri europene.

Nu este pentru prima oară când PDL se află în totală necunoștință de cauză cu privire la un subiect de importanță fundamentală, îndeosebi modalitatea de absorbție a fondurilor europene, care a reprezentat pentru Domniile Lor întotdeauna un mare mister, un abis financiar, sau o fata morgana a domeniului economic. Apreciez interesul pe care domnii și doamnele din PDL îl exprimă cu privire la acest subiect. Este adevărat că au avut nevoie de numai 6 ani pentru ca atenția să le fie atrasă de fondurile europene nerambursabile, prin intermediul cărora România ar fi avut astăzi autostrăzi sau măcar drumuri mai bune, construite de PDL, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Așadar, astăzi li se va desluși misterul prin care Guvernele Ponta au întreprins aceste măsuri grozave și acrobații economice pentru a depăși momentul de criză financiară națională datorat insuficienței intelectuale, a incompetenței economice, dar și a regresului profesional al membrilor PDL.

Performanțele înregistrate de Guvernul neinstruit democrat-liberal în anii săi de glorie s-au reflectat în suspendarea și presuspendarea, mai precis "blocarea" programelor operaționale de către Comisia Europeană, în urma "deficiențelor grave de gestionare" a sumelor, a neregulilor constatate în achizițiile publice, precum și din motive de "detectare și prevenire a fraudei". Cinci mari programe operaționale au fost blocate la încheierea întregului exercițiu 2009-2011, precum cel de Mediu, Regional, cel pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Transporturi și Creșterea Competitivității Economice, perioadă la sfârșitul căreia PDL a atras rambursări de numai un miliard de euro, iar penalizările aplicate de Comisia Europeană din cauza corupției semnalate au fost tot în valoare de 1 miliard de euro.

Chiar trebuie să reamintesc faptul că Guvernele Ponta au salvat sume importante de bani, când datorită implicării și responsabilității membrilor săi au determinat Comisia Europeană de a aplica regula "n+3", adică posibilitatea ca România să aibă la dispoziție încă un an pentru a cheltui fondurile aferente anilor 2011-2012. Guvernul Ponta, care a urmat dezastrului lăsat de Guvernele PDL și Ungureanu, nu doar a deblocat absolut toate programele suspendate și presuspendate, ci a înregistrat recorduri demne de menționat în această dezbatere.

Întâi de toate România se afla, în 2011, pe ultimul loc în clasamentul țărilor care au beneficiat de rambursări europene, iar în prezent se află pe locul întâi, cu o creștere de 131% a sumelor încasate. La sfârșitul anului 2013, România înregistra o creștere a absorbției de fonduri de la valoarea infimă atrasă de către membrii PDL de 7%, la indicele de peste 33% iar la începutul anului 2014 rata era deja la 34%. Dacă sumele rambursate în aceeași perioadă ajungeau la valoarea de aproximativ 6,5 miliarde de euro, în acest an, într-o singură săptămână s-au mai rambursat încă 1,2 miliarde de euro, mai mult decât a obținut PDL în toți anii adunați.

Putem, cu siguranță, să afirmăm că Guvernul Ponta, precum în basmele populare, a atras într-o săptămână fonduri cât PDL în 3 ani.

Doresc să precizez că prin descrierea membrilor PDL ca fiind incompetenți le ofer, de fapt, oportunitatea de a se justifica în fața cetățenilor pentru erorile comise, deoarece, dacă i-aș fi acuzat de rea-voință, mai exact de faptul că intenționat nu au utilizat fonduri europene, ținând cont de existența Curții de Conturi Europene care verifică modalitatea de investiție a fondurilor rambursate, și că motivul pentru care aceste fonduri nu au reprezentat niciun interes pentru PDL este pentru că niciun ban nu ar fi putut fi furat din aceste alocări, era posibil să rămânem fără opoziție, care este și așa anemică.

    Sorin Constantin Stragea - declarație politică referitoare la Evaziunea fiscală - un fenomen îngrijorător;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"Evaziunea fiscală - un fenomen îngrijorător"

Așa cum știm cu toții, România are o evaziune în jurul a 7% din PIB, adică 10 miliarde de euro. Rapoartele europene estimează însă că economia subterană din România ar fi de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Evaziunea fiscală este o problemă gravă, o problema cu care ne confruntam noi, dar și o problemă a întregului continent. Faptul că pe ordinea de zi a Consiliului European de la Bruxelles, principala temă de discuție a fost combaterea evaziunii fiscale, dovedește amploarea acestui fenomen, și totodată un semnal că liderii statelor membre vor să reducă drastic pierderile cauzate de fraudele financiare, care se ridică la aproape 1.000 de miliarde de euro în fiecare an, ceea ce înseamnă pentru buzunarul cetățeanului de rând cam 2.000 de euro anual, așa după cum arată estimările. Rezolvarea acestei probleme este posibilă numai prin eliminarea breșelor din legislație, și aici trebuie să acționăm ca parlamentari pentru eliminarea "portițelor" legislative de eludare a taxelor legale. După cum știți, printre măsurile adoptate până acum de Executiv se numără impozitarea cu 50% a veniturilor obținute de nerezidenți, dar și creșterea pedepselor pentru evaziune. Sunt primii pași făcuți în lupta cu evazioniștii.

Renunțarea la secretul bancar, ca mecanism de luptă împotriva evaziunii fiscale. Este o măsură pe care o susținem și noi, dar, din păcate, mai sunt țări care nu achiesează la această ideie, cum ar fi Austria și Luxemburgul. Comisia Europeană pregătește un sistem pentru a facilita schimbul automat de informații între autoritățile fiscale cu privire la veniturile indivizilor și profiturile firmelor, fapt care ar crea un sistem integrat de depistare și eradicare a fenomenului infracțional financiar în statele membre. Există două mari modalități principale prin care se practică evaziunea fiscală pe plan local. Prima sursă este comerțul intracomunitar. Cu alte cuvinte, se cumpără foarte multă materie primă de către un agent economic, care nu plătește TVA. O a doua sursă este agricultura, care nu intră în circuitul fiscal, din mai multe motive. Printre acestea se numără suprafața de teren agricol "fărâmițată". Practic, producția de grâu sau alte cereale se adună de către intermediari și intră în flux, dar fără să apară în acte. Cu alte cuvinte, evaziune fiscală 100%.

Economia subterană și evaziunea se hrănesc din TVA enorm. Reducerea TVA la alimente ar putea fi o măsură care va conduce la o stagnare a prețului la alimente, dar ar putea conduce și la reducerea evaziunii fiscale.

Soluții de combatere a evaziunii fiscale trebuiesc găsite de urgență! Este de datoria noastră, a tuturor parlamentarilor, să facem în așa fel încât să diminuăm acest fenomen, efectele fiind benefice românilor și întregii țări!

    Camelia Khraibani - declarație politică având tema Singurătatea politicii de forță;

Doamna Camelia Khraibani:

"Singurătatea politicii de forță"

Criza Crimeii nu s-a încheiat încă. Federația Rusă stă față în față cu Europa și Statele Unite ale Americii. La mijloc, Ucraina. S-a trecut de la operațiuni militare tactice de anvergură la amenințări cu sancțiuni și sancțiuni efective.

Confruntarea are loc acum în alt "câmp de bătălie", dar este tot un dialog de forță, alimentat de o politică în forță.

Pe termen scurt, o politică de forță dă sentimentul puterii absolute, implacabile, radicale. Pe termen mediu și lung, asumarea acțiunii și a discursului politic de forță creează o vulnerabilitate subtilă, care își găsește cea mai elocventă expresie în izolarea politică. Acțiunile sunt practic suspendate. Dialogul devine o formalitate fără conținut. Esența puterii deținută în mod real scade. Totul "îngheață". Eficacitatea acțiunii devine retorică, dacă nimeni nu mai dorește o interacțiune.

Toate acțiunile produc consecințe. Și desigur, într-o lume atât de interdependentă cum este cea de azi, izolarea politică are un preț - declinul economic. Au apărut deja și primele efecte concrete. Săptămâna trecută, Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creștere economică a țării pentru anul acesta la sub 1%, iar ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a estimat la sfârșitul lunii martie că creșterea economică ar putea încetini la 0,6% în 2014, dacă ieșirile de capital vor depăși 100 de miliarde de dolari.

De partea cealaltă, Banca Mondială anticipează, în varianta cea mai pesimistă, că în cazul agravării crizei ucrainene ieșirile de capital din Rusia ar putea atinge nivelul de 150 de miliarde de dolari în acest an și vor provoca o contracție a PIB de 1,8%.

Și aceste efecte sunt financiare și ele se produc într-o sferă în care nu mai pot fi contracarate prin manevre militare demonstrative sau tactice, un loc în care numărul de focoase nucleare strategice nu mai are nicio relevanță practică. Banii alunecă fluid din cont în cont, cu rigurozitatea și rigiditatea celor mai simple operații aritmetice.

Din păcate, dincolo de cifrele specialiștilor se află însă oamenii obișnuiți, a căror viață nu este atinsă de armamentele strategice, dar a căror prosperitate este condiționată de buna funcționare a economiei și de capacitatea guvernului de a gestiona eficient funcționarea ei. Liderii politici ar trebui să nu uite că dețin puterea de a decide în numele celor care i-au delegat prin vot, iar deciziile politice ar trebui să fie luate în beneficiul acestora. Bunăstarea propriilor cetățeni este cea mai înaltă și importantă responsabilitate a unui conducător politic vizionar, care dorește binele oamenilor ale căror destine le are în mână. Orice demers împins dincolo de această responsabilitate devine doar o putere iluzorie și temporară, așa cum istoria a demonstrat-o de atâtea ori până acum.

    Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică având subiectul Ordinul de protecție pentru victimele violenței în familie, un instrument care salvează vieți;

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

"Ordinul de protecție pentru victimele violenței în familie, un instrument care salvează vieți"

Violența în familie reprezintă poate una dintre cele mai dureroase și distructive boli ale societății în care trăim. Modul în care autoritățile, fie ele executive sau legislative, aleg să abordeze o problemă atât de delicată precum violența în familie, separă comunitățile dezvoltate de cele în curs de dezvoltare. Cu toate că mentalitatea indivizilor nu poate fi schimbată peste noapte, există numeroase pârghii prin care vinovații să fie trași la răspundere și descurajați, iar victimele să fie protejate.

O asemenea pârghie o reprezintă Legea nr.25/2012, prin care se instituie ordinul de protecție pentru victimele violenței în familie. La doi ani de la implementare, un grup de asociații pentru apărarea drepturilor omului a publicat un studiu care relevă efectele Legii nr. 25/2012.

Astfel, din 139.401 apeluri înregistrate la 112 privind cazuri de violență în familie, doar 2.543 s-au concretizat în cereri de emitere a unui ordin de protecție înregistrate la instanțele judecătorești, iar din aceste cereri, 43,6%, adică 1.070, au fost admise și s-au emis ordine de protecție.

Problematică este însă durata de soluționare a acestor cereri. Judecarea unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecție este, în medie, de 33 de zile, iar cel mai lung proces de judecare a durat și 281 de zile. Mai mult, în 24 de județe, pentru 84 de ordine de protecție încălcate s-au deschis doar 5 dosare penale.

La implementarea Legii nr.25/2012 există probleme nerezolvate și la nivelul serviciilor de protecție pentru victimele violenței în familie. Astfel, conform datelor colectate prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale, nu există servicii specializate de tip rezidențial sau adăposturi pentru victime în 14 județe ale țării, iar în adăposturile existente sunt doar 600 de locuri.

Toate aceste date au fost colectate de la inspectoratele de poliție, de la parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale, de la serviciul de urgență 112 și de la Direcția de ordine publică din IGPR.

Monitorizarea punerii în aplicare a Legii nr. 25/2012 constituie un prim pas în adaptarea legislației în așa fel încât ordinul de protecție să servească scopului pentru care a fost instituit. Ordinul de protecție reprezintă modalitatea prin care victimele violenței în familie recapătă controlul și puterea asupra propriei vieți. Ordinul de protecție poate însemna de multe ori șansa la viață pentru persoanele abuzate.

De aceea, consider că este datoria puterilor executive și legislative să se asigure că victimele și potențialele victime ale violenței domestice sunt informate și protejate.

    Vlad-Alexandru Cosma - declarație politică intitulată Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, un nou pas pentru stimularea inițiativelor legislative din domeniul protecției mediului;

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

"Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, un nou pas pentru stimularea inițiativelor legislative din domeniul protecției mediului"

În luna februarie a acestui an, Camera Deputaților a înființat Comisia pentru mediu și echilibru ecologic. Domeniile de activitate ale comisiei nou-înființate sunt influența mediului asupra dezvoltării durabile, utilizarea resurselor naturale, calitatea aerului, apei, solului, conservarea biodiversității, gospodărirea bazinelor hidrografice, managementul sistemelor ecologice, schimbările climatice, reconstrucție ecologică, prevenirea dezastrelor, managementul deșeurilor și al substanțelor periculoase, poluarea fonică, tehnologiile prietenoase mediului, tehnologiile pentru controlul și reducerea emisiilor poluante, acordurile internaționale pentru protecția mediului. Înființarea acestei comisii reprezintă importanța și atenția cu care problemele de mediu trebuie tratate de instituțiile statului.

Consider că este important să punctăm contextul în care Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților se constituie. Potrivit Raportului pe Schimbări Climatice întocmit de Comisia Europeană în martie 2014, 16% dintre europeni consideră schimbările climatice o problemă majoră, pe când doar 10% dintre români sunt de aceeași părere.

Doar 10% dintre români consideră combaterea schimbărilor climatice drept o responsabilitate personală, spre deosebire de media UE de 25%. De altfel, 25% dintre români declară că au luat măsuri pentru protecția mediului, spre deosebire de suedezi, care, în proporție de 80% au acționat în această direcție.

Atâta timp cât 9 din 10 europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă, este clar că nevoia de acțiune a guvernelor naționale și a instituțiilor Uniunii Europene este din ce în ce mai acută. De altfel, problema schimbărilor climatice este plasată în top 4 al celor mai grave probleme ale societății moderne, după sărăcie și situația economică.

Chiar dacă problemele economice, recesiunea din spațiul european și criza globală au ținut capul de afiș al întrunirilor internaționale la nivel înalt de-a lungul ultimilor ani, este evident că problemele de mediu și cele ce țin de schimbările climatice nu numai că nu au dispărut, dar s-au și accentuat.

Clasa politică, alături de experți și lideri de comunități trebuie să dea un semnal pentru repornirea dezbaterilor pe probleme de mediu. De la colectarea selectivă a deșeurilor până la stimularea domeniului energiilor regenerabile, cu toții avem responsabilități la fel de importante și de necesare pentru protejarea mediului înconjurător, asigurarea echilibrului ecologic și combaterea schimbărilor climatice.

    Cătălin Tiuch - declarație politică: Fonduri nerambursabile alocate României prin Mecanismul Financiar Norvegian și Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European;

Domnul Cătălin Tiuch:

"Fonduri nerambursabile alocate României prin Mecanismul Financiar Norvegian și Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European"

Nu de puține ori am adus în discuție subiectul finanțărilor nerambursabile și am atras atenția asupra importanței atragerii fondurilor europene pe care le avem la dispoziție și implicit asupra valorificării la maximum a unuia dintre avantajele faptului că România este stat membru al Uniunii Europene. De data aceasta aș vrea să aduc în prim plan alte două surse de finanțare pe care România le are la dispoziție, și anume fondurile nerambursabile alocate în baza Memorandumurilor de Înțelegere privind asistența acordată țării noastre prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și Mecanismul Financiar Norvegian.

Aderarea României la UE și implicit la Spațiul Economic European (din care fac parte Norvegia, Islanda și Liechenstein) a conferit o nouă abordare relațiilor româno-norvegiene și a introdus noi teme de interes reciproc pe agenda bilaterală: deschiderea pieței muncii din Norvegia pentru muncitorii români, interacțiunea pe subiectele de actualitate ale agendei comunitare, consolidarea cooperării în domeniul justiției și afacerilor interne, stimularea pătrunderii pe piața economică românească a companiilor norvegiene etc. Aceste teme vin în completarea dorinței de intensificare a dialogului politic bilateral la toate nivelurile dintre țara noastră, ca stat membru relativ nou al structurilor europene, și Regatul Norvegiei în mod particular.

Din 2007, România a devenit beneficiara a numeroase proiecte finanțate de Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și Mecanismul Financiar Norvegian, cunoscute sub denumirile de Granturile SEE și, respectiv, Granturile norvegiene. Scopul fondurilor cuprinse în aceste două mecanisme financiare este de a contribui atât la reducerea decalajelor economice și sociale, cât și la dezvoltarea și consolidarea unor relații stabile și de durată între părțile donatoare, în sectoarele prioritare vizate.

La o succintă trecere în revistă, trebuie remarcat că pentru prima etapă, și anume perioada 2007-2009, contribuția Norvegiei pentru susținerea proiectelor din mecanismele financiare amintite a fost de 98,5 milioane de euro. În cadrul Programului finanțat exclusiv de Norvegia au fost aprobate 30 de proiecte bilaterale, în valoare totală de 48 de milioane de euro, ce urmează a fi implementate în domenii prioritare precum mediu, eficiență energetică, producție sustenabilă și sănătate. În aceeași perioadă, în cadrul celui de-al doilea program, Mecanismul Financiar SEE, au fost acceptate pentru finanțare nerambursabilă 40 de proiecte, valoarea totală ajungând la 50,5 milioane de euro, din care 47,5 milioane de euro a reprezentat contribuția Norvegiei.

Pentru ciclul de cooperare 2009-2014, extins până în 2016, sunt prevăzute a fi alocate nu mai puțin de 305,95 milioane euro, pentru susținerea proiectelor din 23 de domenii de finanțare. Dintre acestea, 9 domenii sunt cu finanțare exclusivă din Granturile Norvegiene, reprezentând o asistență totală de 115,20 milioane euro, iar 14 domenii cu finanțare prin Granturile SEE (190,75 milioane euro). De precizat că din totalul celor aproximativ 306 milioane euro, partea acoperită de Norvegia este 97%, fondurile alocate prin cele două mecanisme contribuind în mod direct la îmbunătățirea calității vieții în zonele în care proiectele sunt implementate, la dezvoltarea acestor zone, precum și la reducerea diferențelor de status economic și social.

În general, asistența financiară se îndreaptă cu precădere spre captare și stocare de carbon, inovare industrială nepoluantă, managementul și protecția mediului, schimbări climatice și energie regenerabilă, dar, în același timp, un procent semnificativ este orientat spre justiție și afaceri interne, dezvoltarea socială și a resurselor umane, protejarea patrimoniului cultural, cercetare și burse de studiu. Și un detaliu deloc de neglijat: din suma totală, 40 de milioane sunt destinate pentru proiecte ce vizează populația romă, în sectoare precum sănătate, educație, copii/tineret, societate civilă, cultură și diversitate, ceea ce reprezintă mai mult de 13% din întreg ciclul de finanțare.

Dacă pentru prima perioadă de finanțare am beneficiat de aproape 100 milioane de euro, suma totală a asistenței prevăzute în actualul interval de finanțare prin intermediul Granturilor SEE și norvegiene reprezintă încă un sprijin substanțial acordat României în vederea implementării de proiecte în domenii cheie, în care necesitatea acestora este evidentă. Fondurile nerambursabile alocate României în perioada 2009-2014 (extinsă până în 2016), prin cele două mecanisme financiare sunt de trei ori mai mari decât cele alocate pentru perioada anterioară, 2007-2009, România fiind al doilea beneficiar de astfel de granturi, după Polonia, căreia îi sunt alocați 578,1 milioane de euro. În consecință, consider că se impune a fi gândite proiecte fezabile pe fiecare dintre segmentele supuse finanțării, proiecte de impact pentru comunități și de importanță națională, astfel încât aceste fonduri să fie atrase în procent cât mai mare.

    Dorel Covaci - declarație politică: - România în structurile NATO;

Domnul Dorel Covaci:

"România în structurile NATO"

Aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO coincide cu 65 de ani de la crearea Alianței.

Consiliul Nord-Atlantic, la nivel de miniștri de externe, a adoptat o declarație care marchează aniversarea ultimelor trei valuri de extindere a NATO, reafirmând deschiderea pentru noi membri pe viitor; o abordare extrem de importantă, mai ales acum, în aceste momente de criză la frontiera de est a Alianței.

Declarația comună aniversează extinderea de acum 15 ani (prin aderarea Cehiei, Ungariei și Poloniei), pe cea din urmă cu zece ani (când s-au alăturat România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia), precum și pe cea care a avut loc în urmă cu cinci ani, a Albaniei și Croației, în urma deciziilor luate la Summitul NATO de la București.

Declarația precizează că, în cadrul NATO, aliații și-au arătat "angajamentul pentru libertate, securitate, valorile și principiile, care reprezintă fundația comunității euroatlantice" și accentuează că, prin aderarea și contribuțiile lor, "NATO a devenit mai puternic".

Relațiile diplomatice ale României cu NATO au fost inițiate în 1990. În 1993, președintele Ion Iliescu i-a transmis oficial secretarului general dorința României de a adera.

În 2002, Ion Iliescu a fost prezent, în calitate de șef de stat, la Summitul de la Praga, unde România a fost invitată să adere în 2004.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO din Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor aliați.

Revoluția din decembrie 1989 a fost punctul de cotitură din istoria noastră contemporană. O prevedere importantă a programului de reformă revoluționară era tocmai scoaterea țării noastre din izolarea externă și orientarea către Occident.

Acest deziderat, integrarea euroatlantică, a fost susținut de toate forțele politice ale vremii, într-o coaliție informală transpartinică, și a fost rezultatul unui proces lung și complex de reforme economice, politice și militare.

Contextul dificil din jurul României a creat necesitatea aderării la un sistem de securitate colectivă. În perioada de până la aderarea efectivă, România a dovedit că este un stat stabil, matur, capabil să devină un furnizor de securitate, de soluții pentru rezolvarea problemelor la nivel mondial.

Armata română s-a adaptat într-un mod rapid și profesionist, devenind capabilă să coopereze la cele mai înalte standarde cu armatele țărilor membre. În cei 10 ani de NATO, România a participat cu 40.000 de militari la misiuni în Afganistan, Kosovo, Irak sau Bosnia. Militarii români se află și acum pe frontul de operațiuni din Afganistan.

România a fost invitată să adere la NATO, ca o confirmare a succesului reformelor economice, politice și militare, ca o consecință a gradului său superior de pregătire pentru acest proces. La evidenta schimbare a naturii amenințărilor la nivel global, România s-a adaptat rapid, a reacționat prompt și și-a îndeplinit angajamentele, în acord cu cerințele impuse.

În prezent, în situația atât de apropiatei geografic crize din Ucraina, parcă suntem tot mai conștienți de importanța cooptării noastre în structurile NATO, sub aspectul securității națiunii române, în general, dar și al fiecărui individ în parte.

Consider că se cuvine, cu acest prilej, să aducem omagiu celor căzuți sau răniți în teatrele de operațiuni NATO, sacrificați pentru libertatea și democrația la nivel planetar!

Aducem mulțumiri tuturor acelor personalități, diplomați, oameni politici, din țară și din afara țării, care și-au asumat decizii curajoase și au adus o contribuție importantă în realizarea obiectivelor noastre de integrare în structurile euroatlantice! De această dată, îi voi nominaliza pe domnii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Majestatea Sa Regele Mihai I, domnii Adrian Năstase, Mircea Geoană și Petre Roman.

România trebuie să-și asume responsabilitățile proprii în domeniul apărării și, mai ales, cele care îi revin, ca frontieră strategică a NATO într-o zonă fierbinte! România trebuie să transpună, la nivelul întregului corp militar, ceea ce a învățat și aplicat în teatrele de operațiuni din afara țării, să stabilească o prioritate pentru pregătirea resurselor umane, dotarea cu armament și tehnică de luptă modernă a armatei!

În acest sens, salutăm propunerea Guvernului Ponta de creștere a alocării din PIB pentru Armată cu câte 0,2% în următorii trei ani, în așa fel încât în anul bugetar 2016-2017 să se ajungă la 2% din PIB, o medie pe care, pentru moment, în regiunea noastră, doar Polonia o deține!

    Dorel Covaci - declarație politică: - Acciza la carburanți;

Domnul Dorel Covaci:

"Acciza la carburanți"

Războiul accizei a lansat în spațiul public o sumedenie de fabulații despre "vinovăția" prețului ridicat al carburanților în România. Traian Băsescu a lansat războiul accizei, pentru a avea o platformă de atac împotriva Guvernului, dar și o trambulină pentru noul partid prezidențial, care trebuia să se arate un apărător al portofelului românilor.

Președintele și partidul său, în prag de campanii electorale, au deturnat discuția reală privind cauzele creșterii de prețuri și au plasat-o în zona populismului rudimentar și a ipocriziei.

Principala cauză a creșterii prețurilor la pompă a fost trecerea, în 2009, la TVA de 24%. Suplimentarea cu 5 puncte procentuale a acestei taxe a plasat România între țările cu cel mai înalt nivel de TVA din UE, fiind depășită doar de Ungaria (27%), Danemarca și Suedia (25%). Acciza, altă componentă a prețului, a fost negociată cu autoritățile europene, așa încât suplimentarea de la 1 aprilie este infimă în comparație cu ceea ce ne-a servit Guvernul Boc.

După o analiză a perioadei 2009 - 2012, este demonstrat prin cifre că prețul benzinei, sub guvernele domnului președinte, a crescut cu 70%, iar al motorinei cu 91%. În timpul guvernării USL, prețul motorinei a scăzut cu 2%, iar al benzinei cu 3%.

O analiză succintă a structurii prețurilor în statele UE arată că Traian Băsescu interpretează lucrurile după bunul plac. Diferențele de preț în defavoarea României provin nu din acciză, ci din diferențele de TVA și din marjele de profit aplicate de furnizorii de combustibili. De exemplu în Ungaria, chiar dacă au cel mai mare TVA din UE, de 27%, prețurile sunt mai mici decât în România, datorită marjei de profit reduse, de doar 0,155 euro/litru, aplicată de Mol, principala companie de stat din Ungaria. Prin comparație, furnizorii de combustibili din România sunt doar firme private cu capital majoritar străin, care aplică o marjă de profit de 0,291 euro/litru, aproape dublu față de vecinii noștri.

În urma discuțiilor finale cu reprezentanții misiunii FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale, de la 1 aprilie se aplică acciza suplimentară la carburanți de 7 eurocenți, care generează o scumpire de, în medie, 42 de bani pe litru. Potrivit estimărilor BNR, această creștere va avea un impact minim asupra inflației, de 0,28%.

Până acum România avea cel mai mic preț la benzină din UE și era pe locul 23 la motorină.

Prin aplicarea acestei măsuri se urmăresc trei obiective fundamentale: finanțări pe termen lung, cofinanțarea proiectelor de infrastructură pentru autostrăzi, durata și consumul pentru transportatori și persoane private vor scădea, la fel numărul de accidente rutiere produse de lipsa infrastructurii de transport.

Aceste obiective se realizează gradual și prin eforturi comune, pentru a avea atât construcție de autostrăzi, cât și pachete de relaxare fiscală, măsuri de dreptate socială față de salariați și față de pensionari.

Ca măsuri de compensare, Guvernul va rambursa trimestrial 4 eurocenți pe litru transportatorilor, care vor prezenta facturi pentru combustibilii achiziționați, o măsură de creștere a competitivității transportatorilor din România, dar și de combatere a evaziunii fiscale.

De asemenea, pentru consumul în agricultură, Ministerul Agriculturii va subvenționa 94% din valoarea accizei pe care o conține prețul motorinei la pompă, adică 1,8 lei/ litru, în loc de 1,51 lei, ca și până acum, începând cu trimestrul al doilea din 2014, tocmai pentru a compensa această creștere.

Această măsură a fost inclusă în Proiectul Legii bugetului pe 2014, a fost votată de Parlament și promulgată de președintele Băsescu.

Dacă ne amintim bine, același președinte Băsescu, pe vremea când era ministru al transporturilor a introdus, fără rezerve, celebra Taxă de Drum - Taxa "Băsescu", care echivala cu 14 eurocenți pe litrul de combustibil (față de cei 7 ai Guvernului Ponta). Mai mult, în vreme ce Guvernul Ponta a inaugurat 230 km de autostradă în ultimii 2 ani, și va finaliza încă 90 km în 2014, Traian Băsescu a încasat banii din respectiva taxă și nu a făcut nici măcar un kilometru.

Guvernul Ponta a căutat să neutralizeze impactul creșterii accizei asupra populației cu venituri reduse, prin măsurile sociale adoptate: creșterea cu 3,76% a pensiilor pentru 5,2 milioane pensionari, creșterea cu 12,5% a salariului minim de care beneficiază 800.000 de angajați, creșterea cu 4,5% a venitului minim garantat pentru 200.000 de români, creșterea, de la 1 iulie, a salariului minim, de la 850 la 900 lei, și intrarea în vigoare a schemei de reducere a ratelor la jumătate, de care vor beneficia 900.000 de oameni.

Guvernul și-a propus să reducă cheltuielile acolo unde pot fi reduse, și să obțină venituri suplimentare, acolo unde este posibil.

Guvernul Ponta a realizat creștere economică în 2013, iar anul acesta previziunile specialiștilor arată că trendul se păstrează. Din această creștere economică s-a reușit reducerea deficitului bugetar și sporirea veniturilor profesorilor debutanți, a medicilor rezidenți, a salariilor mici și a pensiilor și se urmărește scăderea CAS cu 5 procente și a TVA.

Avem nevoie de creștere economică, de o dezvoltare graduală, rațională, care să ne asigure stabilitate și siguranță pentru viitor! România încă este țara în care, pentru a te deplasa dintr-un loc în altul îți ia cu 40% mai mult timp față de media europeană, avem cu 30% mai multe accidente produse de tirurile care intră în orașe și consumăm cu 30% mai multe piese de schimb pentru autovehicule. Acciza pe carburanți va asigura finanțarea pe termen lung pentru construcția de autostrăzi. Avem mare nevoie de infrastructură rutieră modernă, din mai multe rațiuni.

Ne miră faptul că domnul președinte Băsescu și partidul domniei sale s-au gândit tocmai acum să își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele negative ale suplimentării accizei. De ce n-au făcut-o și în perioada 2009-2012, când românii plăteau un preț în continuă creștere pentru combustibil? De fapt, în timpul mandatelor domnilor Băsescu și Boc, începând cu 2010, prețurile au explodat, situație ce a provocat o catastrofă economică și bugetară pentru țara noastră. Oare au dreptul să critice actualul executiv cei care au fost artizanii dezastrului național, cei care au crescut TVA cu 5 procente, cei care au tăiat pensiile, salariile, alocațiile?

    Roberta Alma Anastase - declarație politică având subiectul Șomaj până la capăt!;

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Șomaj până la capăt!"

Săptămâna trecută cu toții am asistat la o nouă dovadă de incoerență și incompetență specifică miniștrilor Guvernului condus de premierul Victor Ponta.

În data de 3 aprilie, cel mai talentat ministru al transporturilor din istoria României, domnul Dan Șova, ne anunța prin intermediul unui comunicat de presă următorul lucru: "În data de 28 martie 2014, conform angajamentului către FMI, Consiliul de Administrație al CFR Marfă a demarat procedurile de disponibilizare a unui număr de 2.500 de salariați". Această disponibilizare, stipulată de altfel și în scrisoarea de intenție semnată cu FMI, ar urma să ușureze procesul de privatizare al companiei. Despre privatizarea CFR Marfă, sau mai bine spus despre neprivatizarea CFR Marfă, presa a scris pagini întregi, iar Partidul Democrat Liberal a depus și o moțiune simplă, care, așa cum era de așteptat, a fost respinsă de coaliția de atunci a USL. Privatizarea CFR Marfă, o companie cu pierderi de 405,08 milioane de lei (la nivelul anului 2012) este cel mai răsunător eșec al actualei guvernări. Niciun ministru, de la Ovidiu Silaghi și până la Ramona Mănescu, nu a avut curajul să își asume responsabilitatea acestui proces de privatizare, plasând vina dintr-o ogradă în alta. Dincolo de acest spectacol televizat, cei mai afectați de situație au fost angajații companiei, cărora li s-au promis soluții. Se pare însă că singura soluție găsită de toți miniștrii ce s-au plimbat pe holurile ministerului a fost elaborarea pe ascuns a unui plan de disponibilizări.

Lăsând un timp precaut pentru "vindecarea rănilor" provocate de comunicatul pictorului de autostrăzi Șova, ministrul muncii, doamna Rovana Plumb, ne anunța cu bucurie, într-o emisiune, duminică dimineață, că ținta Guvernului Ponta este crearea de noi locuri de muncă. Concret, doamna Plumb ne povestea cum, în 2013, România a avut 78.000 de locuri de muncă consolidate. Mai mult decât atât, ținta asumată prin programul de guvernare al Executivul din care domnia sa face parte este crearea unui milion de noi locuri de muncă.

Bâlbâiala celor doi miniștri a rămas fără ecou în îndepărtatul Israel, locul de refugiu și pace sufletească al domnului Ponta, care, epuizat emoțional după anunțul făcut vineri pe Facebook a considerat că merită o mini vacanță.

În orice guvern obișnuit al unui stat membru UE, contradicția celor doi miniștri ar fi fost taxată și corijată imediat de premier. Din păcate pentru România, actualul Executiv are în frunte un om iresponsabil și incapabil să pună interesele țării deasupra intereselor familiei sale și ale prietenilor săi apropiați.

Concluzionând, pot afirma, fără teama de a greși, că singura politică promovată de Guvernul PSD este aceea a creșterii numărului de șomeri pentru că, nu-i așa?, nivelul de 7,2% al ratei șomajului este un procent OK.

    Romeo Rădulescu - declarație politică intitulată Legea descentralizării nu se poate face după ureche!;

Domnul Romeo Rădulescu:

"Legea descentralizării nu se poate face după ureche!"

Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 de către Curtea Constituțională a României (CCR).

Această lege a fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 19 noiembrie 2013, fiind contestată ulterior la CCR de 70 deputați PDL și PP-DD.

În esență, CCR constată că legea nu respectă art. 5 alin. (1) din Legea-cadru nr. 195/2006, care prevede că "transferul competențelor este fundamentat pe analize de impact și realizat pe baza unor metodologii specifice și a unor sisteme de indicatori de monitorizare elaborate de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale".

Prin urmare, ne aflăm în fața unei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația de respectare a legilor, căci CCR caracterizează materialele furnizate de Guvern a fi doar o colecție de documente eterogene prin conținut, ce vizează informări generale în privința problematicii regionalizării și descentralizării.

În plus, reglementarea juridică supusă Parlamentului spre adoptare cu procedura prevăzută de art. 114 alin. (1) din Constituție, instituie de facto o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul Consiliilor Județene, iar prin transferarea competențelor către aceasta, de la nivel central la cel local, golește de conținut rolul și atribuțiile Instituției Prefectului în teritoriu.

Mai mult, CCR consideră că Guvernul a transmis nepregătit "Documentul strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare - descentralizare în România 2013-2016", fără ca acesta să aibă semnificația juridică a unui studiu sau a unei analize serioase de impact.

De altfel, art. 5 alin. (2) din Legea-cadru nr. 195/2006 stipulează organizarea de "faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor pe care le exercită în prezent", operațiune nerealizată în majoritatea domeniilor propuse reorganizării prin prezenta lege.

De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr. 195/2006 prevede obligativitatea elaborării unor standarde de cost pentru finanțarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, cât și standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale. Permiteți-mi să citez din Decizia CCR: "Curtea reține, însă, că în privința domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanța și complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesar să fie realizată anterior adoptării prezentei legi", mai punctează judecătorii constituționali.

Prin urmare, stimați colegi, vă propun adoptarea unei poziții comune în fața Executivului, pentru a-i cere acestuia să trateze proiectul descentralizării cu mai mult profesionalism și responsabilitate, această legiferare fiind obligatorie pentru a satisface atragerea cu mai mult succes a fondurilor de coeziune puse la dispoziție de Comunitatea Europeană în perioada 2014-2020.

Domnule prim-ministru Victor-Viorel Ponta, tehnica teleordonanțelor de urgență, care vă caracterizează întreaga guvernare, nu poate trece nesancționată prin instituțiile statului de drept, iar prezenta mea luare de poziție sunt sigur că exprimă și opțiunea tot mai multor români ce doresc ca Parlamentul României să-și îndeplinească corect menirea sa de for legislativ al țării!

    Liviu Harbuz - declarație politică având subiectul Grupurile de Acțiune Locală - motorul dezvoltării rurale;

Domnul Liviu Harbuz:

"Grupurile de Acțiune Locală - motorul dezvoltării rurale"

Țăranul român este înțelept și cu simț practic, ceea ce-mi permite să fac o comparație care să ilustreze dimensiunea și efectele istorice ale PNDR 2014 - 2020.

"Dați-mi un punct de sprijin și voi muta Pământul", strigă țăranul român, ca și Arhimede. Doar că țăranul român vrea și poate să dea rod pământului, cel care l-a hrănit și ne dă putere tuturor. Mai trebuie punctul de sprijin, pe care îl puteți acorda dumneavoastră, stimați colegi, distinșii reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Comisia Europeană, căreia tocmai ce i-a fost remis Programul Național de Dezvoltare Rurală.

România rurală este reprezentată în proporție de 87% de comune și sate, unde muncește și trăiește peste 45 % din populația țării, populație îmbătrânită și în scădere, iar tinerii nu sunt atrași de agricultură. Mai sunt necesare activități nonagricole, precum cele de procesare, servicii, turism rural, dar și activități tradiționale - meșteșuguri, artizanat. Nivelul de instruire scăzut, abandonul școlar și lipsa de interes pentru formarea profesională agricolă sunt neatractive pentru investitori. Suferința tuturor este dată de precaritatea infrastructurii și serviciilor educative, medicale, sociale.

În plus, accesul și participarea limitate la cultură și viață spirituală fac greu posibile conservarea și dezvoltarea așezămintelor de cultură și a celor monahale.

Toate aceste minusuri pot avea, psihologic și matematic, valoare pozitivă, ca să ne menținem în comparația cu legile lui Arhimede. De legislație și deciziei ferme și rapide este nevoie ca satul românesc să renască și motorul dezvoltării agriculturii să aibă aceeași viteză ca în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Programul LEADER propune și susține dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale, iar acest deziderat se poate atinge prin guvernare locală și strategii pe termen lung. Sectorul agricol și economia rurală au un potențial de dezvoltare uriaș, insuficient cunoscut, evaluat și utilizat. Implementarea cu succes a PNDR 2014 - 2020 nu va depinde numai de existența sprijinului financiar - și în acest sens am solicitat 1 miliard de euro sprijin de la Ministerul Agriculturii, apreciind disponibilitatea domnului ministru Daniel Constantin, dar și a comisarului Dacian Cioloș -, ci va depinde, de asemenea, și de existența de idei, de soluții și proiecte care să lanseze și să promoveze dezvoltarea afacerilor rurale și a comunităților rurale.

Sărăcirea continuă a populației rurale, lipsa de informații și, de aici, lipsa de interes și încredere, fărâmițarea proprietăților, accesul dificil, dacă nu imposibil, la credite, lipsa mijloacelor de producție fac un tablou sumbru, dar înviorat de trecerea de la agricultura de subzistență și semisubzistență, prin exemple de bune practici, la mici afaceri, ferme agricole, centre de procesare, infrastructură rutieră, apă-canal, Internet, intrastructură socială, medicală, educativă.

Cele enumerate s-au realizat prin puterea de asociere, prin deschiderea comunităților rurale către lume, către viitor. Așa s-a născut, după model european, Grupul de Acțiune Locală - GAL -, formă prin care mai multe comunități locale fac parteneriat public-privat, pun idei și soluții cap la cap, formează specialiști, folosesc experți în managementul de proiecte, lansează și susțin proiecte locale specifice unei arii mai largi de interese și locuitorii unei zone geografice extinse au acces la dezvoltarea durabilă.

Am atins circa 70% din capacitatea de asociere de tip GAL, prin formarea celor 163 de GAL-uri în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Iar prin aceste GAL-uri s-au accesat, în perioada 2007-2013, circa 445 milioane de euro, afacerile și serviciile furnizate locuitorilor din aceste zone rurale fiind cu mult mai valoroase. Succesul, cred, este altfel dimensionat: am câștigat încredere, experiență, avem experți, un sistem instituțional funcțional și credibil, avem probe concrete că se poate.

Revin la citatul din Arhimede și vă invit să acordați punctul de sprijin de care au nevoie comunitățile rurale. Acordați credit GAL-urilor, promovați continuitatea și recunoașteți expertiza celor care au reușit. Comunitățile care, din varii motive, nu au achiesat la aceste forme de asociere o pot face fie prin inițierea de noi GAL-uri, fie prin alipirea la cele existente.

Motorul dezvoltării durabile a fost pornit, trebuie mărită viteza și dezvoltate abilitățile, de la cele tehnice - de consiliere, management, finanțare, exploatare, cercetare, marketing - până la cele de comunicare.

Închei prin a vă aminti că o corectă stabilire a priorităților garantează succesul și că un om informat face cât doi, butade care au fost principii de dezvoltare ale economiei SUA și Japoniei, după cel de-al Doilea Război Mondial.

În plin război al supremației pe piața alimentară, agricultura românească poate și trebuie să dovedească încă o dată că este cheia succesului economiei României.

    Raluca Turcan - declarație politică având tema PDL va sesiza Comisia Europeană în legătură cu intenția parlamentarilor PSD și PNL de a desființa Uniunea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI);

Doamna Raluca Turcan:

"PDL va sesiza Comisia Europeană în legătură cu intenția parlamentarilor PSD și PNL de a desființa Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)"

Deputații PSD și PNL din Comisia pentru învățământ au respins, săptămâna trecută, în numai 30 de secunde, Ordonanța de urgență nr. 74 prin care s-a înființat, în 2010, UEFISCDI, instituția de bază a gestionării fondurilor din cercetare.

În educația românească se produce un fenomen foarte grav: regresul și anularea pas cu pas a fiecărui punct de reformă realizat de guvernarea PDL.

În cazul acestei instituții nu vorbim numai despre cei 129 de angajați care rămân fără loc de muncă, ci despre faptul că PSD și PNL distrug tot ce este bun în educația și cercetarea din România. PSD își continuă vocația de a călca educația în picioare pentru că socialiștii români, în general, nu pun preț pe educație.

În cei patru ani de funcționare, UEFISCDI a câștigat respectul partenerilor europeni prin modul în care a gestionat selecția și finanțarea proiectelor de cercetare-inovare și a reușit să pună ordine în finanțarea cercetării românești. În această perioadă nu au mai existat suspiciuni de fraudare a concursurilor de proiecte, de alocare a fondurilor pe criterii politice.

80% dintre evaluatorii de la UEFISCDI lucrează la universități și institute de prestigiu din străinătate iar acest lucru a asigurat corectitudinea, relevanța și succesul proiectelor evaluate.

UEFISCDI a ocupat primul loc din România în 2012 în ceea ce privește accesarea proiectelor FP7, adică fonduri de cercetare în biotehnologie, nanotehnologie, informații și comunicații - domenii în care România a câștigat recunoaștere internațională. Prin desființarea acestei instituții, PSD și PNL arată că doresc reintroducerea clientelismului, arbitrarului și politizării în cercetarea românească.

PDL cere majorității încă existente a PSD și PNL să respingă în Parlament desființarea UEFISCDI, să nu sacrifice cercetarea românească de dragul unor interese meschine.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Cum ar trebui să funcționeze modelul francez în politica românească?;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Cum ar trebui să funcționeze modelul francez în politica românească?"

Prezent la Reuniunea Președinților Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) - Regiunea Europa, la București și Suceava, René Dosičre, deputat francez în regiunea Aisne, cunoscut combatant pentru transparență în gestiunea publică, autor, printre altele, al lucrării care a făcut epocă, intitulată "L’Argent de l’etat" (tr.: "Banul Statului"), mi-a lăsat ca amintire două cărți: "L’Etat au régime. Gaspiller moins pour dépenser mieux" (tr.: "Statul pus la regim. Să risipim mai puțin pentru a cheltui mai bine"), apărută în 2012 la prestigioasa editură du Seuil, la Paris, în colecția "Points", actualizată în 2013, și "Le métier d’élu local" (tr.: "Meseria de ales local"), publicată la aceeași editură, în ianuarie 2014.

Ambele lucrări frapează prin franchețea punctelor de vedere exprimate dar, mai ales, prin dezvăluirile din culisele politicii franceze pe care demnitarul-autor le face într-o perfectă obiectivitate transpartinică și transideologică, echidistant, recunoscând și bunele și relele guvernărilor de stânga sau de dreapta.

Cu o scrupulozitate demnă de un finanțist cinstit, dar și cu o tenacitate respectabilă ( să nu uităm că în 2007 René Dosičre publica "L’Argent caché de l’Elysée" - tr.: "Banul ascuns de la Elysée"), parlamentarul francez scrutează conturile statului francez, descoperind, de fapt calculând că în fiecare oră acesta împrumută 21 milioane de euro, că datoria statului antrenează plata a 100.000 de euro dobândă în fiecare minut, întrebându-se dacă un guvern cu 37 de ministere nu este oare unul supraponderal...

Nelimitându-se doar la "a critica" politica financiară a statului francez, René Dosičre avansează propuneri concrete de economii, între 15 și 20 de miliarde de euro, întrebându-se retoric, în același timp, cum e posibil să pretinzi eforturi din partea cetățenilor francezi, atâta timp cât cei ce conduc țara nu fac nici unul, mai mult, afișându-și prosperitatea.

În 1982, în cadrul marii Legi a descentralizării, se are în vedere în Franța aplicarea condițiilor exercițiului mandatelor locale, care avea să înceapă din 1992. De atunci, legislația franceză recunoaște rolul banului în viața publică locală, iar motivația candidaturii este dată din ce în ce mai mult de remunerațiile prevăzute pentru aleși. Sursele oculte de finanțare ale campaniilor electorale s-au înmulțit odată cu Legea descentralizării, deoarece puterea locală a devenit hotărâtoare. Iată una din rațiunile pentru care responsabilii politici francezi au fost nevoiți să stabilească mai multă claritate și transparență în finanțarea vieții politice.

Cât despre mandatul local, René Dosičre afirmă că acesta nu mai e perceput ca un angajament cetățenesc, ci, mai degrabă ca o meserie, primarul fiind, în același timp, finanțator, antreprenor și unul dintre cei mai importanți angajatori în comunitate. Ținând cont de experiența sa în domeniul public, demnitarul francez demonstrează cât de periculoasă este pentru democrație această evoluție a alesului local. Lucrarea "Le métier d’élu local" își sprijină concluziile pe o analiză a îmbunătățirilor aduse exercițiului mandatelor locale și susține cu argumentele faptelor convingerea autorului că aleșii locali trebuie să rămână în slujba interesului general în cadrul unei misiuni publice. Alesul local nu trebuie să se profesionalizeze în această calitate deoarece astfel există pericolul creșterii distanței dintre el și populația pe care o reprezintă.

Se știe că Franța a permis cumulul de mandate (primar și parlamentar, de exemplu), dar că există acum un proiect politic, susținut și de René Dosičre, prin care se solicită suprimarea urgentă a cumulului de mandate, în aceeași logică a unei societăți democratice.

Născute din interiorul clasei politice franceze, textele lui René Dosičre se citesc pe nerăsuflate, suspansul și dezvăluirea mergând pe schema textului jurnalistului de investigație, a literaturii gen roman polițist, dar și a fabulei ce conține mereu morala. Fără apropouri, fără pseudonime sau inițiale, lucrările politicianului francez poartă amprenta curajului de a spune lucrurilor pe nume, cu dată, cu serie de buletin...

M-am întrebat, la finalul lecturii celor două cărți, când va apărea René Dosičre în variantă românească. Deocamdată, a vorbi despre moralitate în politică poate, cel mult, să stârnească ilaritate. Într-o societate care riscă să-și piardă, rând pe rând, reperele valorice, moralitatea politică ar putea reprezenta un colac de salvare. Dar pentru aceasta este nevoie de efortul comun al tuturor responsabililor politici, de transparentizare a vieții publice și, de ce nu, chiar de o lege a "moralității vieții politice", așa cum și-o dorește și René Dosičre.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Masacrul de la Fântâna Albă trebuie să apară în manualele de istorie;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Masacrul de la Fântâna Albă trebuie să apară în manualele de istorie"

Pe 1 aprilie am comemorat 73 de ani de la masacrul care a avut loc la Fântâna Albă, în Ucraina. În anul 1941, aproximativ 3000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în România, părăsind Bucovina răpită de URSS. Puțini români cunosc povestea acestui tragic eveniment deoarece subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii '90, fiind interzis de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene să se facă orice referire la el și cu atât mai puțin să se organizeze vreo comemorare. Abia începând cu anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor morți pe 1 aprilie 1941.

Revenind la evenimentul denumit și "Katynul" românesc, acesta a avut loc în contextul ocupării, în 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, de către URSS, a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța. În acea perioadă, numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. Un astfel de grup, despre care puținii martori supraviețuitori spun că ar fi cuprins aproximativ 3000 de persoane, a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941. Românii bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Detalii impresionante relatate de martori relevă faptul că cei din fruntea grupului purtau trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. La doar 3 km de graniță, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au somat coloana să stea pe loc, dar grupul de români a ignorat ordinul și a mers mai departe, moment în care s-a declanșat iadul: sovieticii - echipați cu mitraliere performante - au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei și bătrâni. După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. Ulterior, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supraviețuind deportării.

Această pagină de istorie care nu se regăsește în manualele de specialitate nici până în ziua de astăzi capătă o însemnătate aparte, având în vedere noul context internațional. Conflictele sângeroase care au avut loc la începutul acestui an în Ucraina și care au culminat cu anexarea Crimeii de către Rusia, semnarea Acordului de asociere cu UE de către Ucraina, gândul la menținerea celor peste 600 de km de graniță cu Ucraina sunt niște subiecte care ne îndeamnă să reflectăm profund la impactul pe care prezența evenimentelor de la Fântâna Albă din 1941 în manualele de Istorie ale elevilor români l-ar avea asupra tinerilor noștri.

De asemenea, este important să avem în vedere și atenția pe care autoritățile au început să o acorde evenimentului tragic din 1941. Din 2011, 1 aprilie este Ziua Națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Totodată, pentru a cinsti memoria celor dispăruți în acest tragic eveniment, pe 1 aprilie 2011, la inițiativa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în fața Mănăstirii Putna a fost ridicată o troiță-monument unde, în fiecare an, este rememorat acest trist moment al istoriei noastre.

Eforturi de rememorare și de informare a românilor cu privire la acest episod care trebuie cunoscut se fac în continuare, și anul acesta, pentru prima dată, membri ai Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României au venit în Bucovina, la Rădăuți, unde a fost organizată o manifestare dedicată evenimentului, iar ulterior s-au deplasat în Ucraina, la Fântâna Albă, unde a avut loc slujba de comemorare și au fost depuse coroane de flori la monumentul ridicat acolo în memoria victimelor.

Prezentă pentru a doua oară la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă, am simțit că era nevoie să marcăm ziua de 1 aprilie și în Parlamentul României, prin declarații politice și momente de reculegere atât în Senatul României, cât și în Camera Deputaților. Trebuie să ne folosim de orice prilej pentru a evoca istoria tragică a românilor bucovineni care au luptat pentru libertate, și-au pus viața în pericol pentru a demonstra că lupta pentru dreptate trebuie susținută cu orice preț, chiar și cu prețul vieții. Este realmente nevoie să regăsim și această importantă întâmplare în manualele de Istorie pentru ca tinerii noștri să conștientizeze că nu mai trebuie să lăsăm istoria să se repete și că trebuie să folosim valorile europene în favoarea noastră și că sprijinim deschiderea europeană a vecinilor noștri. Pentru a funcționa ca un partener politic, economic, cultural al vecinilor noștri, trebuie întâi de toate să cunoaștem istoria noastră comună.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Școala astăzi;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Școala, astăzi"

Primăvara, odată cu florile de măr și cais, anul acesta, cu livezile în întregime înflorite, dar și cu răchitele înverzite, se desfășoară în școli și marea majoritate a inspecțiilor în vederea obținerii gradului didactic I de către profesori și învățători. Pe lângă simulările la examenele naționale, inspecțiile curente, Ziua Internațională a Francofoniei, care se lasă cu cel puțin o săptămână de manifestări francofone și francofile, "Școala altfel", care presupune o mobilizare generală la nivelul întregii societăți românești, școlile primesc comisiile de grad care rămân vreo șase-șapte ore în unitățile de învățământ preuniversitar.

Pentru mine, aceste zile, în medie cam zece într-un an universitar, se transformă de ani buni în adevărate momente de grație deoarece îmi îngăduie un dialog real cu colegii, cu conducerile școlilor, cu copiii.

Săptămâna trecută, la început de aprilie, m-am aflat în Școala Roșiori, cu clasele I-VIII (câte 2 rânduri de clase plus clasa pregătitoare), din comuna Răchiți, județul Botoșani. Poate nu întâmplător nu este prima oară când simt nevoia de a scrie despre o școală din această zonă a țării, bogată în spiritualitate românească, dar, vai, atât de săracă uneori în casele oamenilor...

Profesorul nostru ghid ne avertizează, încă înainte de a ajunge la Roșiori: "E foarte frumoasă școala noastră, veți vedea. Satul Roșiori a găzduit regimentul de Roșiori al Armatei Române, desființat după Primul Război Mondial. Comuna Răchiți își trage numele de la răchitele care mărgineau odată râul Sicna, afluent al Jijiei. Suntem nu departe de Popăuți, locul unde se află ctitoria lui Ștefan cel Mare, Mănăstirea Popăuți, cu Hramul Schimbarea la Față (1496)". Îi înțelegem imediat mândria locală a profesorului de istorie care își iubește atât de mult școala.

Într-adevăr, Școala din Roșiori pare a fi scoasă din paginile unui album. Deși construită în anii ’70, arată ca o școală nouă: clasele mari, luminoase, culoarele la fel. Un alb imaculat te învăluie imediat, o ordine perfectă, o ambianță culturală "de zile mari"- frescele murale (am văzut doar două), în care Eminescu, Creangă, membrii Junimii literare și alți iluștri înaintași țin locul sfinților părinți în această școală ("Soțul unei colege a realizat aceste lucrări", ni se spune șoptit). Curățenia este impecabilă. "Știți, la noi în școală se practică voluntariatul", mărturisește doamna directoare. "Văzând că echipa de muncitori constructori ne termină renovarea școlii, ne-am mobilizat, toți oamenii școlii, educatori, învățători, profesori, părinți, copii, și ne-am zugrăvit școala, am terminat reparațiile". "Primarul nu ne prea ajută, spune că nu are bani, dar ne înțelegem bine cu el", glumește un alt coleg, la un moment dat. Toaletele sunt în curte, oamenii nici nu se gândesc deocamdată la ziua în care le vor avea în școală. Li se pare prea îndepărtat proiectul...

O curte imensă se deschide în jurul școlii. Nu există teren de sport amenajat, e încă un vis îndepărtat, orele de educație fizică se desfășoară totuși afară, pe iarba mătăsoasă.

O atmosferă caldă, prietenoasă, de dragoste față de acele locuri, ne copleșește din primul minut. Întreaga școală participă la "momentul zilei" - inspecția pentru gradul I la profesoara de franceză.

Intrăm în clasa a VI-a, a III-a, a VIII-a. Copiii curați nu au uniforme. Aflăm că familiile lor sunt foarte sărace, mulți dintre copii fiind crescuți de rude, de bunici, părinții lor muncesc în străinătate. Doamna directoare ne povestește că au avut un singur elev în pericol de a abandona școala, dar s-au dus acasă la el și, punând mână de la mână, toți colegii, le-au cumpărat încălțăminte celor șase copii ai familiei. Băiețelul nu venea la școală din cauză că nu avea cu ce să se încalțe. România anului 2014.

O profesoară ne dezvăluie o scenă care ne-a făcut să lăcrimăm: de 8 martie, unul dintre copii i-a scris o scrisoare mamei sale, plecată departe, la muncă: "Draga mea mamă, nu te-am văzut de cinci ani. Te rog vino acasă să te mai văd măcar o dată..." Cutremurător. România 2014...

O școală în care copiii trăiesc, de fapt, ca în familie. Dascălii le sunt părinți, școala le este Casa.

Orele de limba franceză au fost la limita sublimului. Profesoara ne-a uluit, copiii ne-au făcut să mergem printre ei în timpul orelor, să ne "infiltrăm" în grupele lor de lucru, să cântăm împreună, să participăm, în afara oricărei regii, la dialogul cultural și educativ desfășurat aproape în totalitate în limba franceză. Elevii de clasa a III-a vorbeau și scriau la tablă enunțuri complicate în limba franceză. Mi-am amintit brusc de nepoții mei, elevi într-un mare oraș din Transilvania, și i-am spus colegei universitare că mi-aș dori ca și ei să aibă nivelul de limbă franceză al copiilor din Roșiori-Răchiți. Dezinvolți, inteligenți, informați, copiii din Roșiori se bucurau că participau la o "inspecție", treceau de la o activitate la alta într-un ritm amețitor, uimindu-ne în fiecare minut prin nivelul pregătirii și prin pasiunea pentru cunoaștere, iubirea de școală și profesoara lor.

În pauză, nu ne puteam desprinde de micuți. La întrebarea dacă ar vrea cineva sa devină profesor de franceză, au exclamat surprinși, li se părea mult prea "înaltă" această profesie. La o altă întrebare legată de experiența lor internațională, ne-au spus cu o mândrie greu de prins în cuvinte că: "Doamna a fost în Franța!". Știau tot, doreau să afle multe, să comunice cu musafirii, cu oricine le-ar fi putut aduce un plus de cunoștințe.

Întoarsă acasă, am simțit că sunt alt om. Renăscusem, împreună cu copiii din Roșiori. M-am grăbit să-i povestesc mamei mele, fostă profesoară de matematică, acum pensionară care își crește și educă strănepoții, așa cum a făcut cu copii si nepoții, despre "miracolul de la Roșiori". M-a ascultat emoționată, a vibrat, a spus că am făcut-o fericită cu această poveste. La schimb, însă, mi-a relatat tristețea unei alte bunici, fost medic care acum trăiește pentru nepoata sa, elevă la una dintre școlile de prestigiu dintr-un municipiu reședință de județ. Impresionată neplăcut de modul în care arată școala nepoatei, de dirigintele care nu a avut decât cuvinte urâte despre elevii clasei la o ședință cu părinții, de lipsa de grijă pentru clasă, pentru curățenie, doamna doctor i-a mărturisit mamei mele că s-a hotărât să ofere un steag tricolor nou și o icoană pentru clasa în care învață nepoata sa.

Așa e școala noastră, astăzi, acum ca altădată. Unde există oameni de școală, care continuă să investească din puținul lor în copiii pe care îi modelează, suplinind lipsurile din dotare (manualele, material didactic) ... - așa că la Roșiori, școala merge bine și copiii sunt fericiți că sunt elevi.

Acolo unde nu e dragoste de școală, nimic nu e!

    Cezar-Florin Preda - declarație politică având subiectul Acciza la carburanți peticește bugetul, nu construiește autostrăzi!;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Acciza la carburanți peticește bugetul, nu construiește autostrăzi!"

România a intrat în campanie electorală cu mult înaintea termenelor legale. Luatul cu zece mâini și datul cu o jumătate de mână, pe criterii strict electorale, s-a demarat deja, sub înaltul patronaj al lui Victor Ponta. Cu toate acestea, viața românilor se degradează zi de zi, deși propaganda Guvernului încearcă să-i convingă pe români că trăiesc mai bine, dar ei încă n-au aflat. Și cum Victor Ponta îi vede pe români atât de bogați, i-a mai taxat o dată, prin acciza pe carburanți, sub pretextul fals că va construi mii de km de autostradă. Ponta nu construiește autostrăzi, ci doar peticește bugetul zdrențuit de evazioniști.

Astfel, România se poate "mândri" cu unul dintre cele mai ridicate prețuri la carburanți din Uniunea Europeană, ca urmare a introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenți. Este pentru prima dată, cel puțin în ultimii ani, când prețul carburanților crește ca urmare a unei decizii guvernamentale directe. Nu din cauza creșterii prețului barilului de petrol, nu din cauza unor decizii ale companiilor din domeniu sau a cursului de schimb, ci din cauza introducerii acestei taxe suplimentare.

Din păcate, nici o declarație oficială nu ne lămurește care ar fi, până la urmă, destinația sumelor colectate în urma acestei suprataxe. Domnul Ponta ne spune că astfel va crește venitul la bugetul de stat, fapt care va permite noi investiții, noi autostrăzi. Dar, de fapt, asistăm la declarații contradictorii în rândul miniștrilor cabinetului pe care îl conduce, respectiv al finanțelor și al transporturilor.

Nu se înțelege din nicio declarație în ce fel veniturile provenite din această taxă vor îmbunătăți substanțial viața românilor, fapt care ne-ar putea duce cu gândul la o nouă șmecherie financiară, pe care încă nu o deslușim. Și aici ne gândim la pensii, salarii, ba chiar la 2-3 metri de asfalt pe o stradă.

Aș vrea tare mult să aflu cât de mult vor crește încasările la buget din această acciză, precum și cum se va proceda în cazul rambursării ei către transportatori. Dar, dincolo de aceasta, la modul cum funcționează corupția în România, riscul să ni se întâmple precum în cazul rambursărilor de TVA, care se fac și în baza unor documente false, este uriaș, și mă tem că rețelele de fraudare în cazul accizei vor apărea ca ciupercile, exact ca și în alte cazuri.

Astfel, solicit domnului prim-ministru Victor Ponta să indice explicit destinația sumelor colectate. Altfel, va fi doar un alt "abur" pe țeava de eșapament a guvernului care adâncește nivelul de trai, și așa scăzut, al românilor.

    Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Am trăit s-o văd și pe-asta - Victor Ponta nu poate sta alături de Ștefan cel Mare;

Domnul Tinel Gheorghe:

"Am trăit s-o văd și pe-asta - Victor Ponta nu poate sta alături de Ștefan cel Mare"

Senatul și Camera Deputaților au marcat marțea trecută, într-o ședință solemnă, 10 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și 65 de ani de existență a NATO. La acest eveniment au fost invitați și președinții României, fiind prezenți atât președintele în exercițiu, Traian Băsescu, cât și foștii președinți, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, alături de alte personalități ale vieții publice românești, dar și de primul-ministru, Victor-Viorel Ponta.

Nu mi-am propus să comentez discursurile celor care au luat cuvântul, pentru că toate s-au circumscris evidențierii importanței extraordinare a deciziei luate de statul român în urmă cu 10 ani, aceea de a deveni țară membră NATO, și a punctării beneficiilor de care România s-a bucurat în tot acest timp, ca efect al acestui pas important.

Un lucru însă mi-a ridicat un semn de întrebare și m-a surprins. Victor Ponta nu s-a așezat pe locul conferit de protocol și uzanță primului-ministru. Acesta nu a stat la prezidiu. Răspunsul aveam să-l aflu a doua zi chiar de la domnia sa: chipurile, "Nu se simțea confortabil să stea lângă un domn cu jilțul care îi amintește ori de Ștefan cel Mare, ori de vreun personaj ridicol care uită că trăim în secolul XXI". Ba, mai mult, "I se pare absolut comic să vadă pe cineva pe un jilț".

Domnule Victor Ponta, afirmația dumneavoastră jignește profund memoria și personalitatea de excepție în istoria națională a marelui domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt, cel mai important domnitor al Moldovei din perioada medievală, jignindu-ne, în același timp, pe noi, pe toți românii. Vasile Alecsandri spunea într-una din poeziile sale: "Ștefan, Ștefan, domn cel mare/Seamăn pe lume nu are/ Decât numai mîndrul soare..."

Sau să înțeleg că pentru dumneavoastră Ștefan cel Mare și Sfânt este un biet, un mărunt voievod regional, în timp ce Domnia Voastră sunteți ditamai prim-ministrul unei țări pentru care jilțul pe care stătea Traian Băsescu și pe care l-ați asemuit cu tronul marelui domnitor ar reprezenta suprema umilință a decăderii politice a secolului al XXI-lea?

Deci, care va să zică, Victor Ponta, acest domn Goe al politicii românești contemporane, consideră că a sta alături de Ștefan cel Mare și Sfânt nu este confortabil, ci chiar ridicol. Măi să fie! Și pe lângă cine ați vrea să stați, domnule Victor Ponta? Lângă Năstase, Oprișan, Mazăre, Nicușor Constantinescu, Nicolescu, Cozma cu tot neamul și, mai nou, Duicu cu toată "liota" și încrengătura mafiotă de la Mehedinți? Lângă aceștia vă simțiți în largul dumneavoastră, vă simțiți confortabil? Păi, atunci, ce căutați în fruntea țării, în fruntea guvernului? Duceți-vă lângă ei!

Dar, mam’mare, adică Ion Iliescu, ce părere are, domnule Goe, pardon, domnule prim-ministru? Este el de acord cu gafele, din ce în ce mai multe, pe care le faceți? Acceptă domnul Iliescu aceste derapaje comportamentale, unele chiar prostești, fie-mi iertată duritatea cuvântului folosit, dar așa par și nu sunt singulare, ci din ce în ce mai multe.

Parcă nu vă mai maturizați, domnule prim-ministru. Parcă nu vreți să depășiți etapa aceasta de domn Goe, de răsfățat al mătușii Tamara și al bunicuței. Și, apropo, pe când umplerea șoșonilor cu dulceață? Căci, oricum, nu vi se întâmplă nimic și nu vi se reproșează nimic de către nimeni pentru acest tip de comportament și acest limbaj, care numai demn de al patrulea om în stat nu este.

Să înțeleg că începe să ardă scaunul de prim-ministru? Părăsiți-l, domnule Ponta! Nimeni și nimic nu vă poate ține captiv, chiar și în această funcție, dacă simțiți că nu mai puteți face față sau nu reușiți să vă ridicați la înălțimea demnității și poziției publice atât de onorabile într-un stat.

Sau să înțeleg că râvniți jilțul și, conform unui proverb românesc "Vulpea unde nu ajunge zice că îi pute", încercând să adormiți vigilența celor care vă suspectează că veți candida în această toamnă la alegerile prezidențiale "sacrificându-vă", dacă poporul PSD vă va cere, pentru binele întregii națiuni.

Orice veți dori să faceți, domnule Ponta, un lucru este deja elucidat sau începe să se clarifice. Nu ați reușit și nici nu veți reuși să depășiți etapa de "cârlan" în politică și riscați să îmbătrâniți așa. Chinezii au o vorbă veche legată de politică - "Politica este ca o curtezană care se uită galeș la tineri și se oferă bătrânilor". La dumneavoastră s-a uitat deja, domnule prim-ministru, dar nu fiți sigur că vine și ziua în care vi se va oferi...

    Gheorghe Udriște - declarație politică având tema Programul «Managementul privat la companiile de stat» nu funcționează;

Domnul Gheorghe Udriște:

"Programul «Management privat la companiile de stat» nu funcționează"

România s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional (FMI) să numească o serie de manageri privați la instituțiile de stat aflate în colaps economic. Deși este o soluție de mijloc, pe care statul român a preferat-o privatizării, s-a plecat de la ideea redresării economice a companiilor aflate pe pierdere, prin numirea unei conduceri profesioniste și cu expertiză în domeniu.

Ușor de imaginat, greu de realizat. Implementarea Programului "Management privat la companiile de stat" nu funcționează în România din cauza influenței politice tot mai mari în procesul de numire a managerilor privați. Guvernul se face vinovat de nerespectarea condițiilor impuse de Ordonanța de urgență nr. 109/2011, care cere transparență și imparțialitate în numirea managerilor companiilor de stat.

Cunoaștem rezultatele și mă tem că ajungem mereu la aceeași concluzie - redresarea economică a companiilor aflate pe pierdere va fi imposibil de atins atât timp cât managementul privat rămâne subordonat politicului, numirile se fac în funcție de obscure interese de grup, iar cei care ajung să ocupe aceste funcții sunt fie foști membri de partid, fie foști directori ai unor companii de stat aflate tot în pierdere, în ambele cazuri fără nicio experiență în mediul privat. Programul nu ne garantează astăzi transparența și obiectivitatea cerute în procesul de selecție a managerilor privați.

Anul trecut, Ministerul Transporturilor a înlăturat de la șefia companiilor subordonate managerii privați străini, la un interval de câteva luni de zile. Vorbesc de instituțiile CFR și de Tarom, prima companie de stat cu manager privat din România. Zilele trecute a fost numit un nou director interimar la CFR SA, iar la CFR Infrastructură va urma o nouă procedură pentru selecția unui manager privat.

Reprezentanții ministerului au susținut că au existat neînțelegeri între consiliile de administrație și managerii străini. Schimbările dese au avut loc în contextul în care Tarom a înregistrat pierderi de 231 milioane de lei, CFR Călători 395 milioane lei, iar CFR Marfă, după eșecul privatizării, a terminat anul trecut cu o pierdere de 220 de milioane de lei. Toate companiile au înregistrat pierderi mai mari decât în anul precedent. Managerii obedienți față de putere au fost păstrați, ceilalți au fost forțați să demisioneze. Guvernul nu crede și nu înțelege ce înseamnă management privat la companiile de stat și îl practică doar pentru a bifa încă unul din angajamentele luate în fața FMI. Chiar și în aceste condiții, nu toate companiile dețin astăzi manageri privați, deși s-au aflat pe lista negociată cu FMI.

Numirile politice reprezintă noua metodă de a căpușa instituțiile statului român. Guvernul are datoria să reia procedurile pentru numirea conducerilor la acele companii de stat unde au fost desemnate persoane implicate politic și fără experiență în domeniul de activitate.

De altfel, managementul privat nu poate produce efectele scontate dacă guvernul nu permite privatizarea completă a acestor companii problemă. Cer Guvernului ca în actualele negocieri cu FMI să propună privatizarea completă a companiilor de stat aflate în colaps economic. Sunt companii cu mari datorii la stat, iar pe o piață economică corectă și competitivă ar intra direct în faliment. Statul român s-a dovedit incapabil să-și susțină propriile companii. Trecerea unei companii din subordinea unui minister în a altuia sau ștergerea datoriilor și creanțelor nu vor aduce niciun profit. Au ajuns o gaură în bugetul național și mă tem că nu mai pot fi salvate dacă nu se declanșează rapid proceduri de privatizare.

De asemenea, cer guvernului ca listarea și privatizarea companiilor să fie făcută corect și transparent! Actualele demersuri, de privatizare a companiilor energetice, aduc grave prejudicii sistemului energetic național, iar Guvernul trebuie să reia aceste proceduri după stabilirea unei strategii energetice la nivel național. Nu mai vrem privatizări eșuate sau în detrimentul intereselor țării noastre!

    Mircea Lubanovici - declarație politică: - Condamn limitarea acțiunilor justiției;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Condamn limitarea acțiunilor justiției"

Nu pot să nu remarc că, de fiecare dată când justiția își face treaba în țară, reprezentanții puterii găsesc noi metode de a răspunde agresiv la acțiunile justiției. Ultimul exemplu evident în acest sens vizează declarațiile vicepremierului privind modul în care Agenția Națională de Integritate anchetează problemele de incompatibilitate ale primarilor.

Care sunt condițiile care au dus la asemenea afirmații publice? Rezultatele anchetelor ANI sunt vizibile: 95 de primari au fost declarați ca fiind deja în stare de incompatibilitate, încă 1.200 de aleși locali se pot găsi în aceeași situație, iar ultimele cazuri instrumentate aduse în atenția noastră vizează baronii locali. În acest context, este clar de ce presiunile asupra puterii în vederea limitării acțiunilor justiției sunt atât de ample. Ce este aberant, însă, este faptul că guvernanții dintr-o țară democratică ce apără statul de drept cedează la influențele marilor corupți și caută să schimbe legile astfel încât să apere interesele baronilor locali!

Este regretabilă încercarea Guvernului de a promova o ordonanță de urgență prin care regimul incompatibilității primarilor să se rezolve. Este și mai revoltător că, deși acest proiect a fost amânat în urma criticilor Comisiei Europene, tema a fost reluată în Parlament. Deși propunerea inițiată de senatorii PSD a fost criticată de ANI, iată că reprezentanții puterii fac tot ce este posibil pentru a soluționa problemele celor corupți. Să fie aceasta o dovadă de ironie din partea celui mai cinstit guvern? Desigur, suntem în an electoral, iar guvernanții actuali ne arată cât de importantă este susținerea primarilor și a baronilor locali în alegeri. Atât de importantă încât modifică legi și regimul incompatibilităților numai să se bucure din nou de ajutorul lor!

Mă văd nevoit să condamn public aceste acte de restrângere a acțiunilor justiției, contrare principiilor democratice și normelor europene!

    Mircea Lubanovici - comentariu legat de studiul Băncii Mondiale privind necesitatea incluziunii romilor în România;

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă aduc în atenție studiul Băncii Mondiale privind necesitatea incluziunii romilor în România. În prezent, minoritatea romă este caracterizată de sărăcie, veniturile familiilor rome fiind la jumătate față de restul populației. Mai mult decât atât, discriminarea la care sunt expuși exclude sau face dificilă integrarea romilor pe piața muncii.

Ca și cum excluziunea economică nu ar fi suficientă, copii romi sunt deseori discriminați în școli, fie prin neintegrarea lor în colectivul școlar, fie chiar prin izolarea lor prin crearea de clase distincte. În aceste condiții, acestor copii le sunt limitate în mod clar șansele la educație, la integrare socială și dezvoltare. Ne mai miră astfel că aproape 90% dintre elevii de etnie romă abandonează școala înainte de terminarea studiilor? Sau că jumătate din romii activi lucrează în economia informală?

Problema intoleranței și a discriminării este una reală în România, iar conștientizarea și asumarea acesteia este mai mult decât necesară. Deși guvernanții au discursuri de incluziune și de susținere a minorității rome, în realitate acțiunile acestora sunt limitate și cu un impact redus. Mai mult decât atât, atitudinile de respingere din instituțiile publice reprezintă încă una din principalele cauze ale neintegrării romilor. În acest sens, Banca Mondială prezintă României câteva direcții clare de acțiune, cu rezultate clare pe termen mediu și lung, și anume: eliminarea diferenței privind dezvoltarea timpurie a copiilor romi prin investiții specifice în sănătate, alimentație și educație; realizarea de investiții în dezvoltarea competențelor tinerilor adulți romi pentru a le facilita inserția pe piața muncii; susținerea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de locuit și accesul la infrastructura de bază pentru a îmbunătăți bunăstarea familiilor rome.

Cred cu tărie că dacă aceste recomandări ar fi implementate cu bună-credință de către decidenții politici, și nu spre beneficiul economic al unora dintre baronii locali, șansele României și ale minorității rome la dezvoltare și bunăstare cresc considerabil. Ține doar de voința politică asumarea acestor proiecte cu impact pe termen lung, dar cu rezultate atât de benefică pentru întreaga societate românească!

    Mircea Lubanovici - declarație politică: - Dezbaterile publice în domeniul agricol sunt mai mult decât necesare;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Dezbaterile publice în domeniul agricol sunt mai mult decât necesare"

În urmă cu ceva timp vă atrăgeam atenția asupra Raportului Curții Europene de Conturi, în care România era atenționată cu privire la inadvertențele existente în cazul sistemelor de supraveghere și de control al plăților din cadrul Politicii Agricole. Iată că acum Comisia Europeană ne solicită restituirea a 4,51 milioane de euro, fonduri europene cheltuite incorect în domeniul agricol. Motivațiile pentru impunerea unei astfel de măsuri sunt clare: nedefinirea unor condiții agricole și de mediu, controale ineficiente și deficiențele sistemului de sancțiuni.

În acest context, nu pot să nu vă întreb, stimați guvernanți, care sunt măsurile concrete pe care doriți să le implementați pentru soluționarea problemelor existente și evitarea restituirii altor fonduri europene? La sfârșitul lunii februarie, ministrul agriculturii anunța că se lucrează deja la proiecte ce urmează a fi finanțate din fondurile europene din perioada 2014-2020. Pot fi considerate aceste proiecte viabile dacă deficiențele de sistem semnalate de Comisia Europeană persistă? Deși subiectul atragerii de fonduri europene este unul de interes național, mă văd nevoit să remarc cum reprezentanții puterii îl folosesc strict în termeni cantitativi, omițând însă aspectele negative și incongruențele existente care duc, iată, la returnarea acestor bani. În condițiile în care problemele nu sunt discutate, cum vor putea fi ele soluționate?

Pentru a întări ceea ce am afirmat anterior, voi mai da încă un exemplu care arată clar lipsa de transparență care există la nivelul acestui minister. În urmă cu câteva zile, același ministru ne informa despre introducerea conceptului de fermier activ și realizarea unei liste negre, astfel încât instituțiile și proprietarii de terenuri agricole care nu își lucrează suprafețele, să nu mai beneficieze de subvenții. Măsura, aparent corectă, a dus la o serie de dispute cu instituțiile de cult, în condițiile în care acestea dețin o suprafață agricolă de aproximativ 24.000 hectare, pentru care APIA a efectuat plăți de circa 4,9 milioane de euro.

Așadar, consider că dezbaterile publice în domeniul agricol sunt mai mult decât necesare și aceasta cu atât mai mult cu cât agricultura și-a adus o contribuție majoră la creșterea economică.

    Mircea Man - declarație politică: Logica reformei în administrația publică și compromiterea ei de către Guvernul Ponta;

Domnul Mircea Man:

"Logica reformei în administrația publică și compromiterea ei de către Guvernul Ponta"

Moțiunea PDL pe problematica reformei în administrație diferă de tiparele obișnuite: ineditul, originalitatea derivă din aceea că ea nu critică o lege, un program, un proiect politic, ci o inacțiune, pasivitatea Guvernului Ponta față de un deziderat de maximă importanță pentru România - o reformă administrativă fundamentată în toate componentele și palierele sale structurale, având ca scop modernizarea și eficientizarea administrației publice și a instituțiilor sale, orientată către cetățean și comunitățile locale, ca beneficiari finali.

Formal, la nivelul retoricii, USL lasă impresia unei disponibilități pentru consens politic în acest domeniu, neconfirmat însă de fapte. Mai mult, instalat la guvernare în urmă cu doi ani, printr-o uriașă manipulare emoțională a dificultăților generate de criza economică gestionată cu sacrificii politice, dar cu responsabilitate de guvernele Boc și Ungureanu, USL a dat în clocot cu promisiunile, promițând reforme în toate domeniile. Cu ce s-au ales sau ne-am ales: cu o sumă de eșecuri răsunătoare, dând măsura incompetenței prin substituirea priorităților reale ale societății cu cele ale clientelei politice și printr-o patologică sete de imagine și populism, sugestiv surprinsă în expresia teleguvernare.

N-am să insist pe chestiuni tehnice ale reformei în administrație, foarte bine concretizate în moțiunea PDL, ci mă voi limita la câteva constatări accesibile cetățeanului obișnuit.

Atunci când domnul Ponta l-a numit pe domnul Liviu Dragnea ministru al dezvoltării rurale și administrației publice, mulți dintre cei care au avut în carieră funcții și demnități în administrație - mă număr printre ei, au fost tentați să creadă că Domnia Sa, cu experiența de președinte al Consiliului județean Teleorman în mai multe mandate, va fi capabil să promoveze proiecte legislative menite să producă o reformă reală, o schimbare în bine în sistemul administrației publice, bazată pe o largă consultare politică și publică, pe principii și concepte europene, sustenabilă și pe termen lung. Mare dezamăgire, însă!

Retorica despre reformă s-a concretizat într-o lege privind unele măsuri de descentralizare și de reformă în administrația publică, cu multe incoerențe și inconsecvențe, promovată prin asumarea răspunderii în 19 noiembrie 2013. Contestată de PDL la Curtea Constituțională, aceasta a fost declarată în totalitatea ei neconstituțională, cu un scor negativ de 9-0! Eșec răsunător - încă unul! în portofoliul unei guvernări susținute parlamentar de o majoritate de 70%. Explicațiile țin de aroganța și de logica vicioasă, strâmbă a guvernelor Ponta, cu evidente tendințe autoritariste și totalitare, în viziunea cărora un guvern cu o astfel de susținere își poate permite orice, sfidând Constituția, instituțiile legale, dialogul politic.

În particular, domnul ministru Liviu Dragnea, învestit cu misiune reformatoare, a demonstrat că experiența îndelungată din administrația de Teleorman nu l-a ajutat și n-a valorificat-o, fie datorită unor limite ce țin de competența personală, fie n-a fost lăsat să facă o reformă autentică de baronii și de caracatița din sistem, dominată de PSD. Un eșec și un motiv suficient pentru o demisie onorabilă, dacă onorabilitatea ar fi un atribut asumat de guvernarea Ponta.

Să nu uităm însă și tentativa de regionalizare, promisă și abandonată, mințind, dacă nu chiar șantajând că fără regionalizare pierdem fonduri europene pentru mari proiecte. Fals! O astfel de condiționare n-a fost ridicată de UE, dar se așteaptă o reformă reală în administrația publică. Însă actuala putere mai are de luptat pentru a recupera capitalul de încredere risipit cu inconștiență la referendumul din 2012, în "marțea neagră" din decembrie 2013 sau prin declarațiile infantile și agresive ale liderilor USL la adresa unor demnitari și instituții europene.

Moțiunea noastră face recurs la eșecurile de notorietate, la ceea ce impropriu Guvernul a crezut că înseamnă reforma, descentralizarea, autonomia, regionalizarea, dar ea are, în fond, prin excelență o rațiune pozitivă: cere actualului Guvern Ponta să facă reformă, să analizeze și să-și asume cu responsabilitate eșecurile și să înțeleagă că o reformă administrativă pe verticală și pe orizontală angajează reformarea unităților administrativ-teritoriale, a administrației centrale și a celei locale, niveluri și paliere care se condiționează reciproc.

În administrația centrală prea mulți bani stau în pixul unui ministru, practică nefericită la toate guvernările, de altfel, iar cei din administrațiile județene și locale fac cozi la cabinete. Descentralizarea presupune nu doar transfer de competențe, cum ați intenționat, ci și de resurse. În realitate, ați atentat la patrimoniul public și instituțional, dorind să-l afectați la discreția unor baroni, fapt sesizat și de Curtea Constituțională.

Autonomia se exprimă în strategii, proiecte și decizii, conform cu așteptările cetățenilor și comunităților, nicidecum prin practici și comportamente abuzive ale unor lideri locali, președinți, primari sau majorități politice conjuncturale, umilind interesul și banul public.

Regionalizarea trebuie fundamentată pe principii europene, fixând numărul de regiuni după aprofundate studii de impact și oportunitate, singurele în măsură să argumenteze dacă e nevoie de 8, 10, 12, 16 sau 20 de regiuni.

Avem în sistemul administrativ multe instituții neperformante, un număr de unități administrativ-teritoriale excesiv de mare. De aici trebuie să înceapă reforma, dar din timp, pe etape bine definite, pregătind administrațiile și informând populația, după studii și analize temeinice. Dar PSD este responsabil și de faptul că ori de câte ori s-a aflat la putere, a înființat o puzderie de comune și pseudoorașe, care nu corespund unor standarde minimale europene pentru un astfel de statut.

Este un populism costisitor pentru țară, în schimbul unor beneficii electorale pentru PSD. O corigență morală, care nu-l prea califică ca partid reformator în domeniul administrației.

Și totuși, domnilor guvernanți, vă cerem să faceți reforma în administrația publică, dar cu fața la cetățean și la comunități, nu la baronii locali. Nu mimați guvernarea, nici reforma. Sună stânjenitor, constrângător. Revizuiți-vă conceptele ce definesc o reformă, viziunea și responsabilitatea necesare într-un demers reformator. PDL, în respect pentru cetățean, dedicat proceselor de reformă și modernizare a statului, vă propune șansa unui dialog constructiv și a unei acțiuni coerente politic și pragmatic, într-un domeniu de care depinde bunăstarea cetățenilor, viitorul și imaginea României ca țară membră a UE.

Votând pentru această moțiune legitimați nevoia de reformă, dar și disponibilitatea Guvernului pentru ea. În caz contrar, confirmați inconsecvența, incompetența, indisponibilitatea acestui Guvern pentru interesele majore ale cetățenilor în numele cărora pretindeți și că guvernați.

Din păcate, confortul autosuficienței și al mulțumirii de sine, propagat pe rețelele de socializare de primul-ministru Victor Ponta, poate fi încă un obstacol la logica unei reforme autentice în administrația publică din România. Să sperăm că doar până în noiembrie 2014!

    Adrian Gurzău - declarație politică: - Bilanțul la doi ani de teleguvernare - chin și vai prin buzunare!;

Domnul Adrian Gurzău:

"Bilanțul la doi ani de teleguvernare - chin și vai prin buzunare!"

După doi ani de guvernare din studiourile de televiziune, în ciuda declarațiilor triumfaliste lansate dinspre Palatul Victoria și a statisticilor contrafăcute, viața în România nu s-a schimbat deloc în bine.

Din contră, mult lăudata creștere salarială, din cauza deprecierii monedei naționale, este de numai 4 euro în doi ani. Cele un milion de locuri de muncă promise s-au materializat într-o creștere a numărului de șomeri. Sunt cu 100.000 mai mulți români care nu mai pun nimic pe masa familiei din momentul în care a venit Victor-Viorel Ponta la putere. Telepremierul se poate lăuda cu o avalanșă de taxe și impozite, cu un ritm susținut în care companiile intră în insolvență și cu faptul că mult prea lăudata creștere economică nu se vede în buget. În doi ani de guvernare, Guvernele Ponta au introdus sau majorat peste 35 de taxe și impozite. Ultimele, și cele mai devastatoare, sunt impozitul pe veniturile din agricultură, CAS pentru chirii și arendă, "taxa pe stâlp" și acciza suplimentară la carburanți. La acestea se adaugă privatizările eșuate ale Oltchim și CFR Marfă, precum și selecția și sprijinul acordat personal de către Victor Ponta pușcăriabililor din "cel mai cinstit Guvern de după 1989" - de la cei acuzați de probleme la CV sau de plagiat, la cei cu dosare penale pe rol.

Cea mai mare problemă a României din cauza lui Victor-Viorel Ponta este credibilitatea externă. Când una spui la Washington și alta faci la București, când te mândrești cu o fotografie în care apari alături de Victor Ianukovici și un demnitar nord-coreean, când predici parteneriate strategice cu Rusia și China cu puțin timp înainte de invadarea Crimeii, nu mai poți să aștepți să te mai ia cineva în serios în Occident.

O simplă trecere în revistă a mass-mediei de azi ne arată cum sărbătorește Victor Ponta doi ani de guvernare: prin pierderi și penalizări din partea organismelor internaționale. România riscă să piardă peste 1,7 miliarde de euro finanțare nerambursabilă europeană pe infrastructură și să plătească această sumă chiar din buzunarul propriu dacă nu reușește să termine mai multe lucrări feroviare și tronsoane de autostrăzi până la finalul anului 2015. În loc să găsească modalități pentru accelerarea lucrărilor și absorbția fondurilor europene, Victor Ponta inventează zile libere.

De atâtea zile libere și muncă în zadar, conform unui studiu GfK, care analizează piața bancară din Europa Centrală și de Est, în România există de două ori mai multe credite decât economii.

    Adrian Gurzău - declarație politică: - Cât valorează promisiunile de bunăstare ale lui Victor Ponta: în medie, un leu;

Domnul Adrian Gurzău:

"Cât valorează promisiunile de bunăstare ale lui Victor Ponta: în medie, un leu"

"Reparăm ce s-a stricat, facem un milion de locuri ce muncă" - acesta era sloganul sub care s-au câștigat alegerile din 2012 care ni l-au dat premier în al doilea guvern ce-i purta numele pe un plagiator care minte după cum respiră. Ce s-a ales din promisiunile Guvernului Ponta 1 și Ponta 2 sub Guvernul Ponta 3? "Stricăm tot ceea ce s-a stricat, vă lăsăm pe drumuri pe toți"! Pe clădirea Guvernului ar trebui să fie puse avertismente: "Români, feriți-vă buzunarele, Ponta vă lucrează"!

Datele statistice ne arată că în februarie salariul mediu brut a fost de 2.247 lei, în scădere cu 0,1% față de ianuarie, iar salariul mediu net a fost în creștere cu un leu față de luna anterioară, ajungând la nivelul de 1.629 lei. Pentru o țară care se dorește destinație turistică - și trebuie să-i mulțumim pentru aceasta și ex-ministrului certat cu limba română al turismului, Maria Grapini, avem cele mai mici câștiguri în activitatea de hoteluri și restaurante: 957 lei.

De asemenea, nu mă miră deloc faptul că într-o țară în care furtul intelectual, copiatul, falsificare de CV și mimarea grijii față de interesele cetățeanului sunt la loc de cinste, avem scăderi ale câștigului salarial mediu net în învățământ cu 1,2%, în sănătate și asistență socială cu 0,5%. În administrația publică salariul s-a menținut constant.

Toate acestea sunt rezultatul teleguvernării și al avalanșelor de taxe, impozite și accize noi inventate de către Victor-Viorel Ponta cu scopul de a alimenta conturile de campanie ale Partidului Social Democrat.

    Erland Cocei - comentariu legat de demagogia politicii actuale și sancționarea ei de către opoziție;

Domnul Erland Cocei:

Prin comportamentul și acțiunile din ultimul timp, PSD-ul și-a dat arama pe față, semănând pe zi ce trece cu partidul condus în urmă cu câțiva ani de Adrian Năstase. Astăzi, minciuna și demagogia fac din nou casă bună în politica românească, la PSD, acolo unde s-au simțit cel mai bine în perioada 2001-2004. Dacă adăugăm și incompetența miniștrilor din noul Cabinet Ponta, avem ingredientele PSD-ului devenit partid-stat în acea perioadă, un factor de risc la adresa democrației românești.

Începerea lucrărilor pentru autostrada Pitești - Sibiu, pe cine să credem? Pe ministrul Șova care a anunțat că în 24 de luni lucrările vor fi gata sau pe premierul Ponta, care a promis un termen mai rapid de finalizare? În realitate, proiectul stagnează, în timp ce autostrada către Alexandria domnului Dragnea, deși nerentabilă din punct de vedere economic, se va face cu siguranță...

Pe cine să credem? Pe ministrul finanțelor Ioana Petrescu, care spune că fără acciza la carburanți nu avem bani pentru salarii și pensii sau pe primul-ministru Victor Ponta, care ne traduce a doua zi, asigurându-ne că România are acești bani?

Să o credem oare pe noul ministru al muncii Rovana Plumb, care se laudă cu mărirea pensiilor, în condițiile în care noi, liberalii, știm că nu este vorba de o mărire, ci de o măsură de corecție asumată de ministrul Câmpeanu după o decizie a Curții Constituționale?

Oare când se aplică electorata, acea măsură de amăgire a oamenilor? Din 2016, așa cum a anunțat ministrul finanțelor, sau de la 1 iulie anul acesta, cum promite Victor Ponta, chiar dacă nu este prevăzută în programul de guvernare?

Pentru astfel de măsuri există voință politică din partea PSD, în timp ce măsurile de relaxare fiscală și de stimulare economică propuse de PNL (scutirea de impozit a profitului reinvestit și reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator) vor fi aplicate "dacă cadrul fiscal bugetar o va permite".

Să-l mai credem pe cuvânt pe premierul Ponta în legătură cu aceste angajamente asumate în numele USL, după ce fondurile încasate în urma accizei la carburant nu se regăsesc în buget pentru construcția de autostrăzi, așa cum s-a discutat inițial?

Să-l credem oare pe Victor Ponta, care a anunțat pe un site de socializare că după ultima bătălie pe care o va da în noiembrie 2014, va lăsa locul celor mai tineri în politică și va aloca mai mult timp familiei?

Răspunsul este nu. În realitate, anunțul este o nouă perdea de fum mediatică prin care PSD și Victor Ponta încearcă să deturneze atenția opiniei publice de la incompetența din actul de guvernare și incapacitatea de a duce la îndeplinire angajamentele asumate, precum și de la problemele penale ale baronilor locali.

În realitate, singurul scop al premierului Ponta și al PSD este să guverneze strict în interes propriu și al clientelei politice, nu pentru români și doar pentru a-și duce la capăt proiectul lor ascuns. Acest proiect este ca Victor Ponta să ajungă președinte, iar PSD să acapareze puterea totală, chiar dacă pentru asta vor duce țara la dezastru.

PNL, în calitate de cel mai mare partid parlamentar de opoziție, va folosi toate pârghiile pentru a opri puterea discreționară a PSD și pentru a sancționa inițiativele Guvernului Ponta care încalcă programul de guvernare și promisiunile asumate în numele USL în fața cetățenilor. Săptămâna trecută, printr-o mobilizare exemplară, deputații PNL au reușit să impună în plen retrimiterea la Comisia pentru buget a OUG nr. 111/2013, prin care s-a stabilit data de 1 aprilie pentru intrarea în vigoare a accizei pe carburant.

Din moment ce nu mai este clară destinația acestor sume, fiind evident că Guvernul PSD are alte interese prin scumpirea carburanților, PNL se opune în mod categoric introducerii acestei accize și va vota atât împotriva Ordonanței de urgență nr. 102/2013, care prevede intrarea în vigoare a accizei majorate cu 7 eurocenți pentru benzina cu plumb, benzina fără plumb, motorină și kerosen, cât și împotriva OUG nr. 111/2013, care prevede intrarea în vigoare a majorării accizei pe combustibil de la 1 aprilie 2014.

    Anton Doboș - declarație politică: PNL, dreapta autentică;

Domnul Anton Doboș:

"PNL, dreapta autentică"

Suntem în situația în care trebuie să facem o analiză foarte clară în legătură cu tipul guvernării. Anii electorali aruncă în spațiul public tot felul de discursuri, cele mai multe dintre ele neavând nicio legătură cu realitățile economice și nici cu posibilitățile financiare ale cetățenilor de rând. Devine din ce în ce mai clar pentru toată lumea că acest Guvern nu are un program clar și coerent pentru așteptările populației. Premierul Ponta și miniștrii săi au uitat de locurile de muncă promise, de investițiile în infrastructură, de dreptate până la capăt.

Noua coaliție de guvernare, imorală și ilegitimă, demonstrează că acțiunile de origine politică au ajuns la un nivel foarte jos, că nu mai există niciun fel de responsabilitate față de alegători și că nu vedem decât o mână de mici șefi, care se străduiesc să rămână în funcții nemeritate. Mulți dintre liderii partidelor din această coaliție, încropită în grabă și din oportunism, n-au câștigat niciodată o bătălie politică în mod real, față în față cu electoratul.

Ne aflăm în situația rearticulării partidului-stat, care, prin conducătorii săi, vrea să dețină puterea absolută și ajunge la corupție absolută. Un partid care nu mai ține cont de principii sau de valori sociale, ci țintește spre acapararea tuturor pozițiilor de decizie la nivel administrativ național și local. Partidul Social Democrat devine încet, încet o organizație care nu răspunde decât intereselor unui mic grup, o afacere manevrată de câțiva politicieni desprinși de starea reală a societății.

Trebuie să știți că Partidul Național Liberal știe să facă opoziție! Suntem pregătiți să atragem atenția asupra derapajelor populiste la care este supusă guvernarea de către baronii social-democrați. PNL este sigurul partid autentic de opoziție, cel mai mare și organizat, din zona de dreapta a vieții politice românești. Noi, liberalii, vă asigurăm că vom face tot ceea ce ne stă în putință, pentru a asigura echilibrul, în raport cu această ascensiune a grupurilor de interese care mișună în zona puterii.

În viața politică românească, tot mai mulți oameni se îndreaptă către valorile liberale. Spun asta din propria experiență, pentru că am văzut cum electoratul de stânga s-a săturat să fie dus cu vorba, de la un guvern la altul, cu promisiuni și discursuri frumos ambalate. Vă atrag atenția că românii încep să deosebească ceea ce se poate face de ceea ce se promite. Ei au învățat că nimic nu produce bunăstare și dezvoltare fără muncă și capital. Până și cei mai puțin avizați în domeniul economic își dau seama acum că populismele nu înseamnă altceva decât o cheltuială nejustificată, care se răsfrânge în buzunarul fiecăruia.

Eu vă solicit să fim raționali când proiectăm politici publice și să acționăm corect față de cei care ne-au trimis aici. Sper ca în acest spațiu să fie vreodată supusă dialogului o strategie națională pe mai multe domenii și să evităm, pe cât este posibil, patimile de partid, individualiste și îndepărtate de cetățean. Noi, liberalii, suntem acum în perioada în care trebuie să asigurăm echilibrul, pentru că PSD continuă cu tendința de a se reconfigura ca partid-stat.

    Ioan Oltean - declarație politică: Scumpirile și recomandările guvernanților;

Domnul Ioan Oltean:

"Scumpirile și recomandările guvernanților"

Luna aprilie a debutat cu noi scumpiri pentru români. Guvernul promitea o guvernare corectă, o guvernare în interesul românilor, o guvernare ce va urmări dezvoltarea și consolidarea piețelor, crearea de noi locuri de muncă, stimularea sectorului privat, scăderea și simplificarea fiscalității, atragerea investițiilor străine și sprijinirea capitalului autohton, creșterea competitivității economice, care nu s-au dovedit a fi decât promisiuni populiste, demagogice și existente doar pe hârtie.

Deși românii au început de săptămâna trecută să plătească mai mult pentru o serie de produse, guvernanții ne recomandă să ne păstrăm calmul și să nu pierdem din vedere ceea ce s-a făcut bine. În fapt, ceea ce probabil guvernanții doresc a ne transmite este însuși faptul că de când domnul Ponta este șeful administrației publice centrale, ceea ce s-a făcut bine este inexistent pentru omul de rând. Nu știm ce s-a realizat bine pentru firmele sau oamenii care au susținut partidul Domniei Sale în campania minciunilor, dar pentru cetățenii acestei țări, fiecare zi de guvernare nu a însemnat decât noi taxe și impozite, dispreț și dezinteres la problemele de zi cu zi ale cetățenilor. În fapt, domnul premier este mult prea preocupat de aparițiile media de zi cu zi ale Domniei Sale, mai mult decât a gestiona treburile țării.

Guvernanții ne recomandă să nu "intrăm într-o isterie a scumpirilor", pentru că acestea "nu sunt dramatice". Astfel, de săptămâna trecută, românii plătesc mai mult pentru o serie de produse, fie că vorbim despre acciza la combustibil, care va însemna un preț mai mare cu 0,41 de lei pentru litrul de carburant de la pompă, fie că vorbim despre o nouă creștere cu 2% a prețului plătit de consumatorii casnici pentru gazele naturale, cu toate acestea guvernanții recomandându-ne să ne păstrăm calmul. Se pare că nu contează pentru guvernanții noștri că această creștere a carburantului, la care se adaugă și TVA pentru fiecare litru de carburant, a plasat România în primele zece țări europene din punct de vedere al prețului la carburant. Nu același lucru putem spune și despre salariul minim pe economie. Și așa cum deja ne-au obișnuit, guvernanții, în frunte cu domnul premier Ponta, nu ne-au putut explica unde vor merge banii colectați în urma creșterii accizei.

Dacă domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta informa că banii din acciză merg către autostrăzi, doamna Firea declara că banii din acciză merg către MDRT, fiind distribuiți apoi în funcție de interesele politice ale momentului, în urma deciziilor din cadrul "comisiilor politice", primarilor, că doar urmează alegeri, iar la final, domnișoara proaspăt-uns ministru al finanțelor ne informează că banii din acciză merg către salarii și pensii, altfel România având o mare problemă cu plata acestora. În aceste condiții, dacă românii mai aveau o urmă de îndoială cu privire la ignoranța și dezinteresul manifestat de guvernanții noștri cu privire la binele comun, aceasta a fost spulberată în negura vremii.

Doar domnul premier crede că această țară poate fi guvernată de la televizor. Pentru domnul premier a guverna coincide cu faptul de a se afla într-o veșnică campanie electorală. Domnule premier, din păcate, cetățenii devin dezinteresați de politică mai mult pe zi ce trece, din cauza proastei guvernări, dar nu sunt dezinteresați cu privire la viitorul copiilor lor.

    Ion Cupă - declarație politică: Eliberarea titlurilor de proprietate - primii 25 de ani;

Domnul Ion Cupă:

"Eliberarea titlurilor de proprietate - primii 25 de ani"

Legătura puternică dintre român și pământul strămoșesc este una multimilenară. S-au dus lupte crâncene cu diverși cotropitori, dar și cu anumite structuri care au încercat să-l deposedeze de cel mai trainic bun al său: pământul.

Perioada nefastă din a doua jumătate a secolului trecut a însemnat o nouă ruptură și o nouă acutizare a acestei problematici. Redobândirea pământului, dar și a altor drepturi a fost suflul și imboldul care l-au călăuzit pe luptătorii Revoluției din 1989.

În 1990 debutează un proces care s-a dovedit foarte anevoios, presărat cu foarte multe obstacole și care a generat foarte multe litigii. Este vorba de punerea în posesie a titularilor de terenuri.

S-au emis numeroase legi, s-au adus destule modificări la acestea, problema spinoasă fiind că după aproape 25 de ani nu s-a putut finaliza această corvoadă. Interpretarea și aplicarea greșită a legilor, reaua voință, trenarea punerii în posesie și lipsa specialiștilor în cadastru și topografie sunt doar câteva dintre motivele care au dus la această stare de fapt. Fiecare din motivele enumerate anterior au dus la blocarea autorităților locale și județene printr-un număr imens de petiții și reclamații (numai în județul Gorj în anul 2013 au fost aproximativ 2000), dar și a instanțelor de judecată.

De altfel, marea majoritate a problematicilor ridicate la audiențele de la cabinetele parlamentare de către cetățenii pe care îi reprezint din Colegiul 1, județul Gorj, au ca obiect probleme legate de procesul de restituire a proprietăților și alte probleme conexe acestuia.

Liberalismul a pus întotdeauna la loc de preț noțiunea de proprietate pe care o consideră, de altfel, forma esențială de manifestare a libertății. Proprietatea și libera inițiativă sunt ingredientele minim necesare pentru susținerea ideii de dezvoltare economică sustenabilă.

Este imperios necesară finalizarea cât mai rapidă, în spiritul și norma legii, a procesului de eliberare a titlurilor de proprietate. Această suspendare a eliberării titlurilor pentru întocmirea situațiilor centralizatoare la nivel local trebuie încheiată la sfârșitul celor 180 de zile prevăzute în actele normative.

Un sistem al proprietății bine definit și delimitat, cu cât mai puține litigii reprezintă premisa principală pentru o dezvoltare economică și socială durabilă, dar și pentru atingerea unei armonii în comunitățile locale.

    George Ionescu - intervenție dedicată Zilei Mondiale a Sănătății;

Domnul George Ionescu:

"Ziua Mondială a Sănătății"

În fiecare an, pe data de 7 aprilie, este celebrată Ziua Mondială a Sănătății, care marchează înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948. Organizația Mondială a Sănătății este o organizație internațională cu rolul de a păstra și a coordona situația sănătății populațiilor pe glob.

Prima dată această zi a fost celebrată începând cu anul 1950, România fiind una dintre primele țării care a pus în practică recomandarea ONU.

În țara noastră, în acest an, evenimentul se realizează sub sloganul "Entități mici, pericol mare!" și este coordonat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică.

În fiecare an se desfășoară diferite evenimente și activități de informare și educare a populației prin publicarea de articole în presa scrisă, emisiuni tv/radio, organizarea de seminarii, distribuirea de materiale informative ș.a.

Tema campaniei din acest an o reprezintă vectorii și bolile transmise prin aceștia. Vectorii sunt entități de dimensiuni mici, țânțari, muște, gândaci etc., care pot transmite boli de la o persoană la alta sau dintr-un loc în altul. Această campanie are rolul de a trage un semnal de alarmă cu privire la importanța bolilor pe care aceștia le pot transmite, cum ar fi: malaria, infecția cu virusul West Nile, febrele hemoragice ș.a.

În România, în anul 2011, au fost înregistrate 40 cazuri de malarie, aceasta fiind considerată cu cea mai mare rată de mortalitate, iar în 2012 au fost semnalate 32 cazuri confirmate, toate de import.

Din păcate, constatăm că nu foarte mulți conștientizează importanța acestor boli, deși cercetările și statisticile ne dovedesc că acesta este un aspect căruia ar trebui să-i acordăm mai multă importanță.

Această zi nu trebuie să treacă neobservată, fiind ziua în care sărbătorim lucrul cel mai de preț pentru viața noastră, sănătatea.

    Maria Dragomir - declarație politică: Românii se întreabă și întreabă: «Nouă ce ne-a adus integrarea europeană?!»;

Doamna Maria Dragomir:

"Românii se întreabă și ne întreabă: «Nouă ce ne-a adus integrarea europeană?!»"

Trebuie să precizez de la bun început că sunt unul dintre oamenii cei mai convinși de avantajele integrării europene a României. Atât din necesitățile de dezvoltare pentru o evoluție reală către o zonă bine așezată din punct de vedere economic și cultural, dar și pentru liniștea noastră și a copiilor noștri în contextul atât de dificil al actualelor realități geopolitice.

Privind la ceea ce se întâmplă în ultima perioadă în Ucraina, realizăm că românii stau liniștiți și nu au mai pus în practică celebrul proverb al unor vremuri trecute: "când se strănută la Moscova, se răcește la București". Prin Uniunea Europeană, prin NATO, România este o țară care poate sta liniștită în aceste vremuri tulburi. Și din acest punct de vedere, se confirmă că toate acțiunile de integrare în lumea civilizată a unei Românii care a avut mult de suferit, prin înapoiere, o lungă perioadă a istoriei sale reprezintă un avantaj incontestabil.

Cu toate acestea, însă, atât în calitatea mea de om care trăiește printre oamenii obișnuiți, dar și prin desele incursiuni pe care le fac ca parlamentar în diferitele localități, inclusiv sau mai ales în mediul rural, constat că oamenii au ajuns să se izbească de niște realități deosebit de dificile, iar din experiențele nu prea fericite apar și foarte multe semne de întrebare. Una dintre întrebările repetate pe care le-am întâlnit, mai ales în ultima vreme, se poate rezuma la aceasta: "Până la urmă, nouă ce ne-a adus integrarea asta europeană?!". Firesc, am adresat la rândul meu această întrebare oamenilor pentru a vedea care sunt punctele lor de vedere, cum resimt ei integrarea europeană. Iar constatările nu au fost, din păcate, prea optimiste, mulți, foarte mulți dintre cetățenii cu care am dialogat având puncte de vedere critice, constatări care nu sunt în beneficiul intereselor lor, până la urmă, acesta fiind obiectivul fiecărui om în orice țară civilizată.

De exemplu, din punctul de vedere al multor primari de comune, satul românesc a fost cel mai lovit de modul în care s-a realizat integrarea europeană a României. Pornind de la negocierile improprii, fără o gândire în beneficiul satului românesc, s-au acceptat o serie de condiții care blochează evoluția economică și potențialul de dezvoltare al satului românesc și al țăranului din România.

Sunt constatările oamenilor care au ajuns în situația de a nu-și mai putea valorifica rodul pământului, de a nu mai putea ieși pe piață cu produsele tradiționale ale satului românesc - de la ouă și găini, la lapte și brânzeturi și toate cele care reprezentau punctul de atracție pentru orice orășean, atunci când intra în contact cu satul românesc. Țăranii nu mai au voie să vândă nimic, iar condițiile tot mai dificile pe care le întâmpină ultimii întreprinzători care mai au puterea de a ajunge la piață, îi îndepărtează și pe aceștia din sistem. Pe bună dreptate se întreabă și ne întreabă: "Dar ce au ouăle noastre pe care le-am vândut atâția ani fără niciun fel de problemă?... Dar ce are laptele nostru de nu mai putem să-l ducem la piață, când au crescut atâtea generații sănătoase cu laptele vacilor noastre?!..."

Într-adevăr, constatăm că modul în care s-a negociat integrarea europeană nu a urmărit în primul rând interesele românilor, ci mai mult ale celor care ne-au primit, dar în ce condiții? Să nu uităm că printre elementele care ne-au fost solicitate au fost așa-zisele privatizări, când am cedat rând pe rând petrolul, siderurgia, băncile, cimentul, toate zonele prin care constituiam un real interes pe piața mondială și pe care le-am pierdut în numele acestei integrări. Și ce ne reamintesc oamenii? "Când s-au văzut cu sacii în căruță și ne-au luat totul, au început să ne pună din nou alte condiții, astfel că integrarea Schengen - deși s-au îndeplinit toate condițiile stabilite - se amână fără niciun fel de perspectivă pentru noi!". Această sfidare este resimțită negativ de foarte mulți români!... Ca să nu mai vorbim, în subiectul băncilor, că atât oamenii simpli, dar mai ales societățile comerciale, IMM-urile se văd în situația de a nu mai putea să-și propună acțiuni de dezvoltare, atâta timp cât băncile îi umilesc, ele având garantate afacerile cu... statul român. Cel mai bun și mai sigur client, acțiune care distruge perspectivele dezvoltării economiei naționale.

Ce a mai pierdut România prin această integrare? Păi, aproape 4 milioane de oameni, în general, cei mai buni specialiști, oameni de valoare, de calitate care nu au ușurat de asistență socială România, cum s-a vehiculat în mod fals, ci au umplut găurile profesionale din Vest și au întinerit populația acelor țări. Aceasta este realitatea și cine nu vrea să o recunoască, nu gândește în beneficiul național!

Desigur, unii dintre dumneavoastră mă vor întreba: "Și ce le-ai răspuns acestor oameni?" Păi, în primul rând, că soluțiile se găsesc aici, în Parlamentul României, unde o clasă politică românească trebuie să gândească în beneficiul României, al românilor! Trebuie adoptate de urgență măsuri în beneficiul economic al întreprinzătorilor români, al perspectivelor de dezvoltare pentru România! Clasa politică trebuie să adopte acele măsuri menite a realiza o protecție reală a economiei naționale, a spiritului național, a oamenilor care locuiesc în această țară! Trebuie să demarăm ample proiecte în această perspectivă, pentru că sunt sigură că și dumneavoastră, atunci când stați de vorbă cu oamenii, primiți aceleași întrebări. Să nu fim ipocriți, să fim cinstiți cu noi înșine și cu țara noastră care are nevoie de acțiunile unor politicieni conștienți de necesitatea promovării intereselor naționale! Pentru că, vă asigur, oamenii se vor întreba în continuare și cu siguranță din ce în ce mai hotărât: "Și, până la urmă, nouă ce ne-a adus integrarea asta europeană?!"...

    Manuela Mitrea - declarație politică: Sprijinirea pensionarilor, un act de normalitate!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Sprijinirea pensionarilor, un act de normalitate!"

Invocând criza economică, Guvernul de dreapta a luat unele măsuri de austeritate îndreptate împotriva propriilor cetățeni, tăind salarii, calculând și reținând ilegal CASS la pensii.

Aceste măsuri aberante au fost reparate de către Guvernul social-democrat, care, în etape, a readus salariile la valoarea de dinaintea tăierilor și a restituit pensionarilor sumele reținute ilegal la CASS. De asemenea, pensiile au fost majorate cu rata inflației, lucru care nu s-a mai întâmplat de ani buni, măsura urmând a fi păstrată și pentru anul 2014 și nu numai.

O altă inițiativă menită să vină în sprijinul persoanelor vârstnice este aplicarea indicelui just de corecție și suplimentarea punctajelor în cazul persoanelor care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011. Astfel, din luna martie, peste 230.000 de pensionari beneficiază de pensii mai mari.

Sigur, măsurile Guvernului social-democrat au rolul unor reparații morale, pentru că, din păcate, în România nici pensiile și nici salariile nu pot fi numite decente, fiind cele mai mici din Uniunea Europeană.

În acest moment, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice lucrează împreună cu Banca Mondială la elaborarea Strategiei Naționale privind Persoanele Vârstnice și Îmbătrânirea Activă. Obiectivele acestei strategii sunt schimbarea mentalității populației și a decidenților politici privind abordarea, în principal din perspectivă pasivă și de viață asistată a vârstnicilor, promovarea unui stil de viață sănătos și activ după retragerea de pe piața muncii și recunoașterea rolului în societate al persoanelor vârstnice, precum și avantajele promovării și dezvoltării așa-numitei "silver economy".

Sprijinirea pensionarilor este un act de normalitate și avem datoria morală de a le oferi părinților și bunicilor noștri o bătrânețe liniștită!

    Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - Cum ne așteptam... inevitabilul s-a produs;

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Cum ne așteptam... inevitabilul s-a produs"

Așa cum spuneam și într-una dintre declarațiile politice susținute în plenul Camerei Deputaților, care făcea referire la războiul dintre premier și președintele României, se pare că inevitabilul s-a produs, iar disputele au reapărut odată cu 1 aprilie, acestea remarcându-se prin afirmații dure, întemeiate sau nu, adresate fie direct, fie prin intermediul mass-media sau al rețelelor de socializare, scoțând la iveală atitudini care nu stârnesc neapărat admirația poporului față de cele două personalități.

Părerile privitoare la majorarea accizei cu 7 eurocenți sunt, bineînțeles, împărțite. De o parte, susținătorii care salută creșterea prețului la carburanți, văzând-o drept o importantă modalitate prin care vom reuși atingerea obiectivelor fiscale pentru anul 2014, care presupun un deficit bugetar de 2,2% din PIB, și, de cealaltă parte, cei care nu concep majorarea accizei, percepând-o drept un atac la adresa șoferilor care vor fi nevoiți să scoată din buzunar cu aproximativ 80-100 lei mai mult în fiecare lună. Făcând însă o retrospectivă a prețului pentru combustibili, observăm, de fapt, că o creștere cu 40 de bani pe litru nu se poate compara cu evoluțiile din perioada cuprinsă între luna ianuarie a anului 2009 și luna ianuarie a anului 2012, când motorina s-a scumpit cu 90%, iar benzina cu 70%.

Este adevărat că aceste prețuri s-au modificat în direcția precizată anterior ca urmare a aplicării graficului de creștere a accizelor la carburanți, care a fost convenit prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, însă și majorarea accizei a fost amintită în cadrul înțelegerii cu FMI, care deja a atras atenția asupra deciziei de restituire către anumiți transportatori a unei fracțiuni reprezentând 4 eurocenți, susținând că este necesară implementarea altor măsuri care să compenseze respectiva rambursare și care să asigure atingerea obiectivelor asumate pentru 2014.

Nu consider că este de neglijat faptul că acciza va influența creșterea cheltuielilor românului de rând, dar acest lucru nu ar trebui să reprezinte "paravanul" în "lupta" dintre premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu. Cu siguranță, cei care vor avea de suferit sunt consumatorii, care își vor permite sau nu să plătească mai mulți bani pentru același consum de carburanți ca și până la 1 aprilie, ceea ce s-ar putea reflecta în reducerea vânzărilor de benzină și motorină și în creșterea tuturor prețurilor.

Nu se cade însă ca acest lucru să fie folosit doar pentru lupta politică în acest an electoral. Ar fi fost mult mai bine ca principalii "actori" politici să găsească împreună cele mai bune soluții, astfel încât să avem autostrăzi fără a apăsa și mai mult pe populația și așa destul de săracă, ca să nu mai asistăm la "suferințe inutile pentru economie și pentru populație".

Cum ne-am obișnuit deja, mitingurile și protestele au devenit o practică normală în țara noastră în momentul în care ne considerăm nedreptățiți. Așa s-a întâmplat și în cazul de față, cetățenii servind drept "înaintași" în războiul politic al conducătorilor statului. Principala problemă care trebuie să ne preocupe cu adevărat și care ar putea avea de asemenea efecte negative asupra tuturor este reprezentată de modul în care vor fi gestionate veniturile din majorarea accizei, dar și destinația acestora.

Deși în luna februarie reprezentanții Rompetrol și ai Petrom estimau scăderea vânzărilor de benzină și motorină de care aminteam cu l%-3%, în primele trei luni de la aplicarea modificărilor, se pare că gigantul petrolier OMV a luat o decizie care susține consumatorii din România, și anume reducerea prețului pentru combustibil. Însă, cum evoluțiile prețurilor, dar și strategiile aplicate momentan de către companiile petroliere sunt imprevizibile, nu putem avea siguranța că respectiva măsură va produce efecte în favoarea cetățenilor pe termen lung.

    Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - Campania electorală pe seama alocației pentru copii;

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Campanie electorală pe seama alocației pentru copii"

Subiectul privind majorarea alocației pentru copii a fost intens dezbătut, fără a se ajunge la o decizie care să favorizeze cea mai inocentă categorie a populației. "Situația sumelor acordate lunar de către stat copiilor ar trebui să fie o prioritate pentru oricare dintre noi, cei care îi reprezentăm, însă în aceste zile am constatat cu dezamăgire că mulți actori de pe scena politică sunt interesați doar de atingerea propriilor obiective, fiind dispuși să apeleze la tot felul de tertipuri, pe care probabil le consideră cheia pentru un succes răsunător."

Fac aici referire la inițiativa senatorilor PNL depusă în cursul săptămânii trecute și care propune creșterea indemnizației de la 42 de lei la 200 de lei lunar, afirmând faptul că măsura este una absolut necesară. Susțin acest lucru, personal am semnalat, în nenumărate rânduri și sub diverse forme, faptul că sumele acordate lunar pentru copii sunt foarte mici în raport cu nevoile lor reale. Aceste inițiative ar trebui să pornească doar de la realitatea dureroasă pe care o observăm cu toții, scopul să fie acela de a îmbunătăți situația oamenilor, de a-i ajuta și nu de a-i manipula prin demersuri populiste. Consider că astfel de acțiuni electorale nu ar trebui să-și pună amprenta asupra acestei categorii a societății, și anume copiii, lucru pe care încearcă de fapt să îl facă acum senatorii PNL.

Știm cu toții că în decursul anului trecut, Senatul a respins o inițiativă care propunea exact același lucru, creșterea alocației la 200 de lei, decizia acestora fiind susținută și de ministrul muncii din perioada respectivă, care afirma că nu există nicio posibilitate de majorare a sumelor oferite lunar pentru copii, invocând lipsa fondurilor la bugetul de stat, scuză pe care o auzim de fiecare dată când vine vorba de alocarea banilor pentru acoperirea diferitelor lipsuri. Ba chiar mai mult, atunci s-a ridicat și problema acordării diferențiat a indemnizației în funcție de veniturile fiecărei familii.

Un nou an electoral a dat naștere, cum era de așteptat, unor noi acțiuni populiste, care la suprafață expun preocuparea pentru copiii din România, însă în interior ascund interese personale. Dacă intenția este cu adevărat aceea de care inițiatorii proiectului încearcă să ne convingă, de ce în momentul în care partidul respectiv deținea controlul Ministerului Muncii, nu s-a luat nicio măsură în acest sens? De ce stimabilii care acum doresc să pară cu adevărat interesați de situația copiilor nu și-au impus cu tărie punctul de vedere și atunci când doamna Câmpeanu respingea orice idee de majorare a alocațiilor?

Să înțelegem deci că, în acea perioadă, pentru PNL nu conta atât de mult "investirea în viitorul României", pe care acum o invocă arzător pentru a-și argumenta acțiunea?

În plus, dacă acest demers ar fi unul cu adevărat cinstit, așa cum se dorește a fi perceput din exterior, iar inițiatorii proiectului ar fi preocupați doar de situația alocațiilor copiilor din România, nu ar avea altceva de făcut decât să susțină proiectul care deja se află pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă de la Camera Deputaților și care reglementează același obiect.

Nu se cade să profităm de pe urma unor nedreptăți săvârșite la adresa micuților, ci ar trebui să îi punem pe primul loc, iar împreună să acționăm pentru a găsi o rezolvare în favoarea lor.

    Gavril Mîrza - declarație politică: Ipocrizia ca principiu călăuzitor;

Domnul Gavril Mîrza:

"Ipocrizia ca principiu călăuzitor"

Dacă omul este făcut așa, va fi ipocrit în văzul lumii, chiar dacă, măcar o vreme, reușește să-și înfrâneze pornirile și să mai păcălească pe cei cu care are de a face. O regulă ușor de observat în comportamentul ipocriților este schimbarea de atitudine determinată de interes, la modul declarativ, desigur, căci, în realitate, nici ei, ipocriții, nu mai pot spune ce cred cu adevărat. Ca să nu las loc de falsă înțelegere, afirm că atât cât pofta le-o cere, ipocriții afișează o anume față de care năpârlesc fără scrupule dacă interesul li se schimbă. Și am argumente solide să afirm că în politică acest lucru se vede mai clar și cu atât mai hidos decât în alte domenii. Iar în politica românească avem de a face cu adevărați performeri în branșă.

Nu mă pot lăuda că aș fi în stare să ierarhizez politicienii ipocriți într-un clasament. Sunt atât de uluitori în ceea ce spun, încât ceea ce fac rămâne fără calificative. Din acest punct de vedere, aș putea fi tentat să mă întreb, desigur, retoric, când a fost sincer un aliat care nu s-a rușinat să trădeze o masă uriașă a electoratului românesc, electorat care i-a acordat cu speranță votul. Cu speranță în ceea ce promitea alianța în care era parte. Spunea adevărul atunci când afișa amiciție, comuniune de idei și idealuri, adversitate fățișă, agresivă față de aceiași adversari politici, țeluri comune inalienabile? Sau acum când declară "pus pe furat" fostul aliat. Cum de n-a băgat de seamă neschimbarea PSD-ului în raport cu anul 2004, în vremea îmbrățișărilor publice și a aparițiilor la diverse tribune umăr la umăr cu acest PSD "pus pe furat tare"! I-au trebuit mai bine de doi ani de la înființarea USL-lui să bage de seamă că a bătut palma cu unii care n-au mai evoluat din 2004 ?Asta da perspicacitate politică!

A stat lângă niște hoți mai bine de doi ani fără să-i simtă? I-a simțit și nu i-a oprit? Atunci este la fel ca ei și n-are creditul moral să-i acuze! În aceeași idee se declară împotriva a ceea ce susținea cu tărie până mai ieri. A semnat scrisoarea către FMI în care acciza pe carburanți era susținută, a clamat că nu renunță la acciză nici în ruptul capului, a votat bugetul în care acciza era declarată și luată în considerare și acum, ca un veritabil isonar al Cotroceniului, se declară împotrivă și încearcă s-o blocheze! Ba mai și pretinde, la modul imperativ, scăderea CAS-ului în vară. Cum să adopți măsurile de relaxare fiscală, între care reducerea CAS, dacă blochezi acciza?

Să privim atenți aceste comportamente, doamnelor și domnilor! Nu ne va fi greu să convenim asupra celor afirmate la începutul intervenției mele. Atâta vreme cât alianța părea să fie cel mai potrivit vehicul în escaladarea Cotroceniului, alianța era bună, adică, de folos, iar aliații, vorba lui Caragiale, "pupat toți piața endependenți". Dacă interesul n-a mai fost servit de aliați la cotele dorite de ipocrit, ba chiar aceștia și-au îngăduit manifestări ale coloanei vertebrale proprii, atunci s-a făcut vizibilă o altă față a aceluiași individ. Cea care hulește pe cei cu care se înfrățea și pe care astăzi îi dezavuează cu dispreț.

Nu sunt bucuros în fața unor atari adevăruri, sunt mâhnit de dezamăgirea celor ce au crezut în USL și l-au votat, sunt mâhnit la gândul politicienilor respectați și respectabili pe care partidul fost component al USL îi numără și care vor fi asociați în conștiința electoratului cu ipocrizia.

Sunt în același timp încrezător în discernământul omului de rând aflat în cabina de vot cu ștampila în mână și cu Dumnezeu deasupra!

    Neculai Rățoi - declarație politică cu titlul Armată cu cai de lemn și pistoale cu apă?;

Domnul Neculai Rățoi:

"Armată cu cai de lemn și pistoale cu apă?"

Evenimentele petrecute de curând în Ucraina au băgat în fibrilație pe mulți dintre factorii de decizie care au în responsabilitate armata. Căci nu e de colea ca, după șaptezeci de ani de pace, în care ai uitat cum arată războiul la tine acasă, acesta mai-mai că îți bate la ușă. Și s-a început a se da o atenție mai mare armatei...

Armată care, până acum, a fost văzută ca o Cenușăreasă. Armată care era considerată ca o posibilitate de chiul pe viață din banii statului, pe timp de pace, și a fost tratată ca atare. S-a trecut la profesionalizarea ei, asta însemnând reducerea drastică a efectivelor militare. Abia s-a așteptat ca armata să nu mai fie obligatorie, tineretul patriei ferindu-se de militărie de parcă ar fi fost ciumată, ca pe vremea când erau aduși la oștire cu arcanul, nedemonstrând o mentalitate demnă de secolul XXI. Să ne uităm doar cu câtă plăcere se înrolează voluntar soldații în alte țări, unde tot nu există obligativitatea serviciului militar. Trupele de elită ale altor țări pe care le vedem și le admirăm cu diverse ocazii sunt alcătuite din voluntari căliți prin voia proprie, fără să fie obligați. Iar tineretul nostru nu mai știe să-și apere familia și țara nici măcar cu o praștie, darămite să ia o linie de ochire cu vreo armă...

Însă aceeași armată a fost, în mintea poporului român, și - după cum mai era denumită - o "școală a vieții". Să nu uităm că, foarte multă vreme, părinții de fete nu își dădeau odraslele la măritiș decât după băieți care făcuseră armata. Oare de ce?

Însă nici statul nu se grăbește să acorde mare atenție armatei, de-a lungul timpului neglijând problema salariilor și a dotării total necorespunzătoare, ajungându-se în popor chiar la expresii gen "armată cu cai de lemn și pistoale cu apă". Din păcate, aceasta se dovedește a fi realitatea când este cazul unei confruntări serioase. In teatrele de operații în care armata noastră este prezentă, neadecvarea este și ea acolo, dovadă faptul că au murit militari români. Cu o grenadă inamică de câțiva lei, nu doar că se poate distruge echipament de milioane, dar ne vin acasă tinerii în sicrie! Sunt doar câțiva cei care activează peste hotare, însă nu putem să le asigurăm condițiile nici măcar lor, cu eterna justificare că nu sunt bani. Cum am putea face față unor amenințări pe teritoriul nostru, unde frontul poate fi mult mai larg decât cel din Kandahar, de exemplu? Da, vom avea sprijinul NATO, însă până se decide acesta trec, totuși, câteva zile, dar nu avem garanția că putem rezista și atât. N-avem cu cine, n-avem cu ce. În plus, muniția de AKM nu prea e compatibilă cu cea de Ml6, deci tot noi trebuie să ne-o producem. Însă de industria noastră de armament s-a cam ales praful...

Cele întâmplate în ultima perioadă în Ucraina ne demonstrează că, atunci când ești în zonă de graniță, trebuie să fii pregătit oricând să te aperi. Deci, poate vom reuși să dăm cezarului ce este al cezarului, acordând și armatei toată atenția pe care o merită. în caz contrar, vom avea parte doar de regrete, ca neam și ca țară...

    Daniel Tudorache - despre Acciza la carburanți - beneficii și lămuriri;

Domnul Daniel Tudorache:

"Acciza la carburanți - beneficii și lămuriri"

Începutul lunii aprilie a fost, în mod evident, unul controversat din cauza deciziei și utilității introducerii accizei la carburanți. Vocile care nu susțin această mișcare se pot auzi peste tot, din toate părțile, neauzindu-se astfel ceea ce este mai important: beneficiile acestei decizii.

Discutăm aici despre o strângere suplimentară la buget în valoare de 2,4 miliarde de lei, în alte cuvinte 600 de milioane de euro care ar reprezenta cofinanțarea adusă de statul român, care împreună cu fondurile europene să fie utilizată pentru a finaliza tronsonul Sibiu-Pitești. Destinația finală a sumelor încasate la buget ca urmare a creșterii accizei la carburanți este una clara: investițiile în infrastructura de care avem atâta nevoie.

Există o diferență uriașă între această măsură și atitudinea pe care Guvernul a avut-o în 2009. Aceasta constă în faptul că noi nu ne ascundem, nu mințim oamenii, chiar dacă și acum suntem în an electoral, ci le spunem direct că această măsura de creștere a accizei este necesară, că nu a descoperit nimeni o formulă magică pentru a rezolva toate problemele cu care țara se confruntă, că ne asumăm aceste decizii care în anul 2009 au fost complet ignorate doar din motive de campanie electorală.

Efectul atitudinii din 2009 a avut un ecou răsunător în 2010 când, știm cu toții, austeritatea era cuvântul de ordine în declarațiile și aparițiile celor de la guvernare, la momentul respectiv.

Ceea ce se face acum este evitarea unei astfel de situații prin comunicare și exemplificare. Noi vrem ca oamenii să știe unde se duc acești bani, vrem să realizeze importanța acestor bani la nivel de investiție în infrastructură.

Da, banii încasați la bugetul de stat în urma creșterii accizei la carburanți vor finanța lucrările de infrastructură, menite să ușureze viața fiecărui cetățean din această țară, să scurteze timpul de tranzit între orașele cheie ale țării, să evite numeroase accidente rutiere etc.

Proiectul acesta trebuie să își urmeze cursul în conformitate cu obiectivele pe termen lung pe care le avem stabilite pentru România. Întreg procesul va fi monitorizat îndeaproape, astfel încât toată atenția să fie concentrată în mod pozitiv către ducerea la bun sfârșit a ceea ce ne-am propus.

Putem spune că această creștere reprezintă un demers guvernamental necesar, util dezvoltării ariei de infrastructură. Și este absurd și denotă o rea-voință gratuită să afirmi că interesele personale ale unora sau altora primează în acest caz. Este absurd să invoci astfel de motive doar pentru a te juca de-a Gică contra cu posibilitățile de viitor ale românilor. Este absurd să dezinformezi doar pentru că te afli în opoziție sau doar pentru că ești supărat pe guvernare.

Nu puteți spune că această taxă este abuzivă sau nocivă, pentru că ea caută să aducă beneficii. Este cel mult un compromis, un compromis menit să aibă consecințe pozitive atât în infrastructură, cât și în ochii românilor care trebuie să înțeleagă și să vadă că da, se poate!

România nu pierde "la pompă", ea câștigă!

    Vasile Popeangă - declarație politică cu titlul Nu întotdeauna obraznicul mănâncă praznicul!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Nu întotdeauna obraznicul mănâncă praznicul!"

Când 1-a auzit lumea pe Crin Antonescu vorbind despre revoluția bunului-simț, după ani și ani în care a avut parte doar de maidanezi politici, a crezut că 1-a apucat pe Dumnezeu de-un picior. Iar dovada cea mai bună a fost că electoratul s-a înghesuit să voteze USL într-un procent nemaivăzut de multă vreme, semn că nu hinghereala politică trebuie să fie cea care conduce țara. Însă Crin Antonescu a demonstrat votanților USL că de la revoluția bunului-simț la contrarevoluția șmecheriei de tip Băsescu este un singur pas. Iar ca proba acestei afirmații să fie cât mai vizibilă, asistăm - măcar de la ruperea USL încoace - la o campanie furibundă împotriva... PSD, deși dușmanul declarat al lui Antonescu ar fi trebuit să fie Traian Băsescu. Și atunci, ce credibilitate poate avea încă actualul lider liberal în fața alegătorilor, când face promisiuni pe care nu are de gând să și le țină?

Este surprinzător atacul din ce în ce mai împins spre extrem la adresa PSD și a principalilor săi conducători. Că nu s-a recunoscut nici măcar o singură clipă faptul că liberalii au rupt USL, e de înțeles, s-a văzut din sondaje lipsa de încântare a electoratului față de acest lucru, dar s-a putut observa și faptul că oamenii au înțeles exact cine este vinovatul, chiar dacă acesta neagă. Nu este însă ceva neobișnuit, când vrei să faci o politică înaltă, trebuie să fii obișnuit și cu responsabilitățile, dar este greu de găsit în memorie vreun moment în care Crin Antonescu a dat dovadă de o astfel de calitate. În schimb, am văzut cu toții cum se-adună cei care se aseamănă, fuga de răspundere aducându-l în mod natural pe Antonescu alături de Băsescu, alt personaj politic recunoscut de-o viață pentru acest lucru. Tocmai această iresponsabilitate 1-a făcut pe încă liberalul-șef să declare la Buzău: "L-am făcut pe Ponta prim-ministru, fără noi nici PSD și nici Ponta nu ar fi venit la guvernare". Ei, uite că numai Dumnezeu nu se crezuse Crin Antonescu...

E bine când un partiduleț care, alături de noi, și-a dublat numărul de voturi, devine mândru și vocal, zicând că el ne-a făcut mari și puternici, noi fiind deja așa înainte de realizarea USL... întotdeauna s-a găsit un melc care să fie antrenor pentru recordmanii mondiali la suta de metri plat, de ce nu s-ar împăuna și Antonescu cu niște merite inexistente, că nici așa n-ar fi primul? "I-am adus la guvernare și l-am tăcut pe Ponta din mai nimic ditamai prim-ministrul", mai zicea același personaj. Păi bine, măi, omule, noi suntem și acum la guvernare și fără voi, deci s-ar fi putut și altfel, însă fără noi nu cred că ați fi depășit 10 procente din sufragiile alegătorilor, și alea aduse de pe vremea lui Tăriceanu! Asta dacă nu v-ar fi măcelărit Băsescu cu pârghiile sale obediente din instituțiile statului și nu ați mai fi intrat deloc în Parlament! Iar pe Victor Ponta l-au făcut premier același electorat, convenția din USL și semnătura finală al lui Băsescu, la îndemnul Europei care se enervase deja de situație! Așadar, nici vorbă de ce ziceți voi în laudele voastre. În plus, a spune despre un om de calibrul lui Ponta că a fost un nimic până nu l-ai făcut tu premier, nu e doar o dovadă de grobianism, ci și a faptului că îți folosești oglinda doar când îți îndrepți cravata... Este mai mult decât regretabil că, în numele unor victorii electorale iluzorii, un om își poate pierde atât de mult din omenie. După cum este la fel de regretabil că prea puțini sunt cei care, în anturajul său fiind, nu îl trezesc pe Crin Antonescu la realitate.

Este păcat că liberalii au ajuns să aibă o astfel de conducere, care se potrivește cu tradițiile lor, precum usturoiul în prescure. Care dintre înaintașii liberalilor a mai avut un astfel de comportament deviant? Și unde se va duce Partidul Național Liberal cu un astfel de trend? Deja se vede în sondaje o scădere accentuată a PNL, iar rezultatele din alegerile europarlamentare vor arăta dezastruos pentru cei care acum se cred "păuni", fiind astfel necesară convocarea structurilor de conducere pentru luarea măsurilor care se impun.

Căci e limpede ca apa de izvor că șansele lui Crin Antonescu la președinția României nu doar că sunt aproape zero, ci tind să devină negative, dacă s-ar putea asta! Și că președintele actual al PNL a sacrificat totul pentru interesul său, chiar dacă asta a însemnat plecarea partidului de la guvernare. Dacă un partid serios acceptă asta, n-are decât: e cea mai bună cale pentru ieșirea sa din Parlament, rămânând să chibițeze de pe margine pentru că n-a știut să spună un nu șefului, la momentul potrivit...

    Daniel Florea - declarație politică: - Ziua Mondială a Sănătății;

Domnul Daniel Florea:

"Ziua Mondială a Sănătății"

Începând cu 7 aprilie 1948, Ziua Mondială a Sănătății se celebrează în fiecare an pentru a marca întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății, pe o temă care evidențiază un domeniu prioritar pentru Organizația Mondială a Sănătății și reprezintă o oportunitate pentru ca toți indivizii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o sănătate mai bună.

În 1948, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a găzduit prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătății, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei Mondiale a Sănătății, zi care s-a marcat din 1950. OMS este o instituție specializată a Națiunilor Unite, fiind creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Această zi este folosită și ca un punct de lansare pentru programele sau proiectele pe termen lung ale OMS.

Tema pentru anul 2014 o reprezintă bolile transmise prin vectori, scopul campaniei fiind de a sensibiliza populația, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice în privința amenințării pe care o reprezintă vectorii și bolile transmise prin aceștia și stimularea familiilor și comunităților pentru a acționa și a se proteja. Deoarece bolile transmise prin vectori încep să se răspândească dincolo de granițele tradiționale, acțiunile întreprinse trebuie să fie extinse și în afara țărilor în care aceste boli apar în prezent.

Vectorii sunt entități mici (țânțarii, muștele, gândacii, căpușele, melcii de apă dulce) care pot transmite boli de la o persoană la alta și dintr-un loc în altul. Aceștia ne pot pune sănătatea în pericol atât acasă, cât și atunci când călătorim. Bolile transmise prin vectori sunt afecțiuni cauzate de acești agenți patogeni în populațiile umane.

Potrivit OMS, bolile transmise prin vectori sunt răspunzătoare pentru 17% din povara globală estimată pentru toate bolile infecțioase. Boala transmisă prin vectori cu cea mai mare mortalitate, malaria, a cauzat în 2010 aproximativ 660.000 de decese.

În România, în anul 2011, s-au înregistrat 40 de cazuri de malarie, iar în 2012 au fost notificate 32 cazuri confirmate, toate de import.

Campania organizată de Ziua Mondială a Sănătății în țara noastră este coordonată de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică și are sloganul: "Entități mici, pericol mare!"

Sănătatea este și va fi una dintre prioritățile guvernului actual alături de învățământ, protecție socială și combaterea sărăciei, apreciind și susținând astfel toate programele de informare și prevenție în acest domeniu.

Consider că România are nevoie de mult mai multe programe de informare și prevenire, iar faptul că de multe ori nenorocirile ce se întâmplă în țara noastră au la bază necunoașterea și slaba informare, am încredere că împreună trebuie să încurajăm toate organismele guvernamentale și neguvernamentale să implementeze mai multe programe de informare și prevenție.

    Daniel Florea - declarație politică: - Fondurile europene - o prioritate a Guvernului României;

Domnul Daniel Florea:

"Fondurile europene, o prioritate a Guvernului României"

Este binecunoscut faptul că pentru fostul Guvern PDL absorbția fondurilor europene a fost o problemă de-a dreptul spinoasă pe care nu a reușit și nu a știut să o gestioneze și să o rezolve, menținută și de slaba comunicare publică și privată și de lipsa transparenței dovedite pe parcursul întregului proces decizional.

Țara noastră era pe ultimul loc la capitolul absorbție de fonduri europene în cadrul perioadei de programare 2007-2013, cu un procent de 12%, iar grupul de experți ai Societății Academice Române (SAR) prognozează că "țara noastră riscă să piardă o sumă substanțială de fonduri din cauza gestiunii deficitare din primii ani" se arată în Raportul anual de analiză și prognoză - România 2014.

În perioada 2007-2013, România a plătit către bugetul UE 9,2 miliarde euro, dar a primit prin intermediul tuturor tipurilor de fonduri nerambursabile peste 21 miliarde euro. Fondurile structurale și de coeziune care ar fi putut fi folosite în mod real pentru a susține dezvoltarea socioeconomică pe termen scurt, mediu și lung reprezintă sub 6 miliarde euro pentru toată perioada 2007-2013, deci sub un miliard euro pe an până în 2012 și 2013 când, însumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro.

România a reușit sub actualul Guvern să crească rata absorbției fondurilor structurale și de coeziune de la 6,3% la 33,7%, ceea ce reflectă o politică axată spre creștere economică și o viziune responsabilă asupra viitorului țării. Pentru anul acesta și anii următori trebuie să avem ținte realiste, dar cel puțin la fel de ambițioase.

Fondurile europene nu înseamnă doar bani, înseamnă spitale, înseamnă școli, drumuri, înseamnă o agricultură modernă, înseamnă apă, canalizare și electricitate în satele noastre, înseamnă scăderea șomajului, astfel că, pentru perioada 2014-2020, sistemul de implementare si de accesare a fondurilor europene va fi mult mai eficient, datorită simplificării structurii instituționale. Astfel, se facilitează și accesul beneficiarilor la acești bani.

Consider că este o prioritate în cursul mandatului pe care îl avem să susținem și să adoptăm toate inițiativele ce vor privi armonizarea procedurilor de accesare a fondurilor europene cu normele promovate de Comisia Europeană.

    Scarlat Iriza - declarație politică intitulată Băsescu se vrea premier;

Domnul Iriza Scarlat:

"Băsescu se vrea premier"

Ultima găselniță a președintelui Traian Băsescu este oferta de a rămâne, după terminarea mandatului său, premier cu contract pe un an de zile. Aceasta a fost lansată în direct la una din televiziunile agreate, săptămâna trecută.

Cu alte cuvinte, Domnia Sa ne-a adus la cunoștință că, în ideea în care cineva l-ar ruga să pună țara "pe șine", nu l-ar lăsa sufletul să ne lase baltă. A întărit cele spuse, subliniind că nu este în vârstă pentru un astfel de proiect și că are cunoștințele și determinarea necesare pentru a-l duce la bun sfârșit. Mai mult, el se declară în stare să lucreze cu oricine, în afară de actualul premier Victor Ponta.

Tabloul pe care ni-l creionează cuprinde o acțiune de curățenie a tuturor instituțiilor statului pe care le conduce de atâta amar de vreme. Președintele se vrea peste noapte un erou care salvează țara, la a cărei îngropare a contribuit într-o mare măsură. Băsescu găsește că ar fi extraordinar de bun în această funcție. Peisajul descris ar urma să fie întregit de umilul său colaborator, Emil Boc, care s-ar încadra perfect la... Cotroceni.

Propunerea nu este altceva decât modul prin care președintele vrea să își hrănească setea de putere, de care este atât de dependent. După zece ani în care a condus țara după bunul plac, Băsescu mai vrea încă o rundă la butoane, crezând probabil că mai poate distruge ceva. Aberanta idee pare să prindă contur și în mințile susținătorilor apropiați din rândul Partidului Mișcarea Populară. Formațiunea politică în cauză a declarat în nenumărate rânduri că acesta este unul dintre principalele sale obiective pentru viitorul apropiat.

Scenariul apocaliptic trebuie privit cu maximă seriozitate de clasa politică românească aflată de cealaltă parte a baricadei, și nu în ultimul rând de cetățenii cărora li se cer voturile la fiecare tur de scrutin. Nu putem permite să fim înșelați încă o dată, desemnarea lui Băsescu în fruntea Guvernului fiind echivalentă cu un adevărat colaps.

    Marian Enache - declarație politică intitulată Tinerii fermieri - coloana vertebrală a agriculturii românești;

Domnul Marian Enache:

"Tinerii fermieri - coloana vertebrală a agriculturii românești"

Declarația politică se referă la situația tinerilor fermieri din România, la piedicile cu care se confruntă, măsurile ce sunt luate în prezent în vederea sprijinirii acestora, cât și măsurile ce ar putea fi luate în viitor.

România este o țară care se bucură de un potențial important de dezvoltare care, însă, nu este suficient valorificat. Cu o suprafață totală de 238 mii km2 și o populație de 19,041 milioane de locuitori, România este, ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al UE după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafața totală a Uniunii Europene și 4% din populația acesteia. În ceea ce privește resursele de teren, resurse umane și apă, România se află printre statele europene care se bucură de o bună înzestrare, având toate avantajele necesare unei dezvoltări semnificative în ceea ce privește agricultura.

Zonele rurale dispun de un potențial substanțial de creștere, acestea acoperind 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând 45,5% din populație. Restul populației aparține în procent de 43,9% regiunii intermediare și 10,6% zonei urbane. Conform Studiului Comisiei Naționale de Prognoză 2011, contribuția agriculturii la PIB a fost întotdeauna ridicată, valoarea adăugată brută a agriculturii reprezentând 6,5% din totalul VAB. Însă, această valoare rămâne scăzută datorită resurselor neutilizate. Îmbătrânirea forței de muncă active din agricultură este o problemă cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană, România nefiind o excepție. Tinerii fermieri necesită stimulare pentru a se instala în mediul rural și pentru a porni o afacere în agricultură, însă în calea acestui lucru se află multe piedici:

  • În primul rând, trebuie făcută o referire la sărăcia din zonele rurale. Aproximativ 70% din populația săracă a României trăiește în aceste zone.
  • Suprafața agricolă neutilizată; aproximativ 953 mii ha în repaus și 896 mii ha care nu au îndeplinit condițiile de a putea fi considerate exploatații agricole.
  • Investitorii străini și politicile de piață liberă impuse de către Uniunea Europeană și de statul român(în ultimul deceniu, circa un milion de hectare de teren românesc au fost cumpărate de către companii străine).
  • Lipsa pregătirii în domeniul agricol; doar 2,5% din fermieri (șefi de exploatații) au o educație de bază sau completă în domeniul agricol, iar majoritatea deține doar experiență practică în acest domeniu.
  • Dotarea tehnică; parcul de mașini agricole din România rămâne încă deficitar, lucru ce creează un decalaj destul de ridicat între aceasta și alte state membre ale Uniunii Europene.
  • Politica fiscală; un agricultor român datorează statului următoarele taxe: taxa pentru a-i fi atestată calitatea de producător, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția de 5,5% pentru asigurări de sănătate și impozitul din norma de venit de 16%.
  • Lipsa dorinței tinerilor de a avea acest stil de viață.

Cu toate acestea, pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, România va avea la dispoziție fonduri europene de 8,15 miliarde de euro. Acest program va fi structurat pe 12 măsuri, dintre care doar câteva vor avea alocări mai importante. Măsurile sunt: investiții în active fizice pentru modernizarea fermelor, unităților de procesare și a infrastructurii; dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microîntreprinderi și întreprinderi mici nonagricole; servicii de bază și reînnoirea satelor; transfer de cunoștințe și acțiuni de informare; împădurirea și crearea de perdele forestiere; agromediu și climă; agricultura ecologică; delimitarea zonelor confruntate cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice; cooperare; gestionarea riscurilor; LEADER - Mobilizarea comunităților locale în dezvoltare, asistență tehnică, inclusiv rețeaua de dezvoltare rurală.

În cadrul Măsurii 2, și anume dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microîntreprinderi și întreprinderi mici nonagricole, a fost alocată o sumă de 1,032 miliarde de euro, iar înființarea întreprinderilor pentru tinerii fermieri va primi un sprijin de 619 milioane de euro, comparativ cu perioada 2007-2013, pe parcursul căreia s-au alocat 320 de milioane de euro. Tinerii vor beneficia de câte o sumă de 70.000 de euro, terenuri gratuite pentru a-și construi case și subvenții cu 25% mai mari pe suprafață față de ceilalți fermieri.

Deși pașii făcuți pentru a veni în sprijinul tinerilor fermieri nu sunt de ignorat, o atenție mai mare ar trebui acordată tinerilor fermieri. Pericolul iminent este că tinerii vor părăsi zonele rurale pentru a căuta o viață mai comodă. Obiectivul ar trebui să vizeze ponderea tinerilor capi de exploatații agricole ce ar trebui să înregistreze creșteri în continuare, lucru ce va genera continuitatea acestui sector. Măsurile de stimulare a activității tinerilor fermieri trebuie să le asigure acestora posibilitatea de a oferi produse populației în regim competitiv față de produsele importate.

    Gheorghe Șimon - despre Managementul fondurilor europene;

Domnul Gheorghe Șimon:

"Managementul fondurilor europene"

În declarația mea politică doresc să subliniez importanța unui bun management al fondurilor europene, mai ales că programul politic al Guvernului Ponta cuprinde această prioritate strategică.

Ce înseamnă un bun management al fondurilor în viziunea social-democrată? Înseamnă folosirea fondurilor existente până la sfârșitului lui 2015 și implementarea fondurile aferente perioadei viitoare de programare, 2014-2020.

Astfel, obiectivul Guvernului este acela de a crește absorbția fondurilor europene prin mărirea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale. Țin să reamintesc că rata de absorbție a fondurilor europene s-a mărit de peste patru ori în aproximativ un an și jumătate și au fost deblocate toate programele cu fonduri europene suspendate din cauza fraudelor din perioada guvernării PDL. În mai 2012, rata de absorbție era undeva la 8%, procent la care s-a ajuns după mai bine de 5 ani. În doar un an și jumătate am adus această rata la cca 33,6%.

În prezent, România se clasează pe primul loc în rândul tuturor statelor membre în ceea ce privește creșterea sumelor rambursate de Comisia Europeana în 2013. Astfel, la începutul anului 2014, Comisia Europeană a rambursat României o sumă record de peste 1,2 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Suma reprezintă aproape 25% din încasările din perioada 2007-2013. Într-o singură zi, 20 februarie, s-au rambursat 830 de milioane de euro fonduri europene. Apoi, pe 21 februarie, încă 304,6 milioane euro. De asemenea, la începutul lunii martie 2014, a fost transferată de către Comisia Europeană suma de 55 de milioane de euro.

Sumele rambursate de Comisia Europeană în lunile februarie și martie se datorează măsurilor adoptate de către Guvernul României. De aceea, este nevoie ca, în perioada următoare, toate instituțiile care gestionează fonduri europene să continue eforturile pe zona implementării proiectelor și absorbției fondurilor.

Evident, să nu uităm problemele care îngreunează procesul de absorbție. În acest sens, trebuie să avem în vedere reducerea birocrației atunci când vorbim despre elaborarea documentațiilor ce stau la baza proiectelor care sunt finanțate din banii publici. Nu trebuie neglijate celelalte probleme apărute, cum ar fi "deficiențele" constatate de către Ministerul Fondurilor Europene în implementarea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Prin colaborarea cu societatea civilă, cu reprezentații ONG-urilor, toate aceste probleme pot fi remediate.

Numai prin astfel de inițiative România poate vitaliza sectorul proiectelor europene, își poate atinge obiectivul major - acela de a crește rata de absorbție a fondurilor europene. În final, le-aș sugera colegilor de la PDL, chiar și PNL, să facă niște moțiuni pe tema: "Noi de ce nu am fost în stare să facem așa?" și să nu mai vină în plen cu tot felul de invenții politice.

    Vasile Mocanu - declarație politică Inteligența românească trebuie mereu confirmată mai întâi afară?.

Domnul Vasile Mocanu:

"Inteligența românească trebuie mereu confirmată mai întâi afară?"

Una dintre problemele acute ale României, dar pe care nimeni din cei care ar trebui să fie preocupați nu o ia în seamă, este aceea că, pe de-o parte, inteligența românească migrează spre alte zări, iar pe de altă parte, cea care rămâne în țară nu este tratată cum ar trebui. Mereu se găsesc șefi care cred că doar ei sunt posesorii inteligenței și adevărului absolut, dar ei, săracii, sunt puși acolo nu pentru că năpârlesc de atâta inteligență și profesionalism, ci pentru că s-au gudurat pe lângă un lider al unui partid aflat la putere.

Din fericire, inteligența care a mai rămas în țară are parte de recunoaștere tot peste hotare, unul dintre locurile favorite ale românilor fiind Salonul Internațional al Invențiilor, Tehnicilor și Produselor Noi de la Geneva, unde ai noștri sunt mereu în top. De exemplu, anul acesta, pentru prima dată în istoria Salonului, s-a întâmplat ca un grup de inventatori să ia a treia oară marele premiu. Iar aceștia sunt români! După cum la actuala ediție a Salonului, cercetătorii și inventatorii români au fost distinși cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, opt medalii de argint și patru medalii de bronz. Un rezultat la care nu reușesc să ajungă națiuni de renume, dar care s-au specializat mai mult în cumpărarea de inteligență decât de cultivarea ei.

Un moment de glorie a fost astfel și pentru ministrul Costoiu: practic, toate cele 30 de invenții prezente la Geneva, 24 sub auspiciile Ministerului Educației Naționale, în cadrul unui stand național cu o suprafață de 32 m2, și șase înscrise în regim independent, au fost premiate.

Deci, dacă se vrea, iată că se poate. Oare domnul Costoiu nu le-ar fi putut spune și dânsul celor 30 de expozanți că nu sunt bani și pentru ei? N-ar fi putut să privească, așa cum au făcut guvernările anterioare, cu toată detașarea încercările inventatorilor români de a ieși din anonimatul românesc, care a căzut peste cercetarea noastră ca o plapumă de plumb peste reactorul de la Cernobîl?

Știm din Biblie că încă de pe vremea lui Iisus se spunea că nimeni nu e profet în țara lui. De ce însă mereu trebuie ca recunoașterea valorilor noastre să vină doar din exterior? Inteligența trebuie recunoscută mai întâi în afara țării. Hărnicia, priceperea, la fel. Până și resursele noastre naturale sunt privite mai bine în afară decât de posesorii lor de-o eternitate.

Oare n-ar fi timpul să ne părăsească toți aceia care nu sunt în stare să recunoască valorile acestui neam nici dacă dau nas în nas cu ele? Pentru că recunoașterea unei valori nu poate fi făcută decât tot de către o valoare, după cum un diamant căzut în noroi nu poate fi recunoscut decât de către un cunoscător, care nu-l va confunda cu un ciob de sticlă oarecare. Însă și pentru asta avem nevoie de voință politică...

     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 9 décembre 2019, 13:03
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro