Mircea-Titus Dobre
Mircea-Titus Dobre
Ședința Camerei Deputaților din 15 aprilie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.50/25-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 15-04-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 aprilie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.102 Mircea-Titus Dobre - declarație politică: - "Practica și exercițiul conduc la perfecțiune";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Practica și exercițiul conduc la perfecțiune"

Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, deopotrivă, nu este faptul că Legea descentralizării nu a fost redactată cu o acuratețe totală, ci faptul că România, în anul 2014, încă funcționează centralizat, sistem tipic regimului comunist, cu administrații publice locale ineficiente și expuse corupției.

Procesul de reformă administrativă are la bază trei necesități fundamentale: nevoia de gestionare eficientă a fondurilor, necesitatea ca cetățeanul, respectiv autoritățile locale, să poată prioritiza proiectele de dezvoltare, și respectarea Legii nr.199 1997 cu privire la Carta europeană a autonomiei locale.

România este astăzi împărțită în 8 regiuni de dezvoltare, dar care nu au capacități administrative, așadar nici competență de elaborare a politicilor proprii. Având în vedere faptul că nu sunt delegate responsabilități funcționale și fiscale structurilor locale, luarea deciziilor este împărțită între primari și șefi de consilii județene.

Dată fiind criza economică suferită de România, prost gestionată de PDL, regiunile au fost grav și în mod distinct afectate, discrepanțele economice dintre zonele rurale și cele urbane fiind și mai mult adâncite. Ținând cont de faptul că zonele rurale suferă de pe urma emigrării tinerilor către orașe sau țări străine, îmbătrânirea severă a populației, rata ridicată a șomajului, infrastructura slab dezvoltată și capacitatea de a atrage investiții străine la nivel minim sau inexistent, este evident că au mai puține șanse de dezvoltare. De asemenea, un alt criteriu de ineficiență constă în faptul că veniturile locale sunt colectate și trimise la centru, unde, după prelucrarea lor de către aparatul birocratic, sunt transferate în teritoriu în funcție de considerentele Executivului.

Performanța administrativă în România poate fi atinsă doar atunci când autoritatea centrală va delega autorităților locale competențe și responsabilități, cum ar fi, posibilitatea de a genera și utiliza resurse financiare proprii în interesul colectivităților locale, nevoi ce în mod evident sunt cunoscute cel mai îndeaproape de către primari.

Ceea ce trebuie să avem în vedere este faptul că din anul 1997 dorința de descentralizare a existat în fiecare guvernare, dar niciun Guvern nu a avut competența de a-l duce la bun sfârșit.

Procesul de descentralizare a parcurs o serie de schimbări, necoordonate între ele, și nerăspunzând satisfăcător nevoii de a desființa structura administrativă centralizată. De la adoptarea Legii-cadru nr.195/2006 a descentralizării, o serie de competențe și responsabilități au fost transferate, de-a lungul anilor, de la nivel central la nivel local, fără a fi însoțite și de resursele financiare aferente.

Dezideratul a fost exprimat și de către Guvernul Boc, dar a cărui punere în practică s-a soldat cu dezastre locale, și nu cu soluții administrative.

În planul PDL de reformare se stipula ca poliția să fie descentralizată, trecând în subordinea autorității locale, asemenea bazelor sportive, unităților din domeniul sănătății și educației. Acest proiect de reformă administrativă venea în contextul implementării Legii unice a salarizării, neoferind autorităților locale nicio șansă de a atrage sau, după caz, de a păstra forțele de muncă competente în localitatea lor. Reforma PDL a încercat numai să distragă atenția cetățenilor de la faptele de corupție ale ministerelor și să îndrepte atenția către colectivitățile locale. Politicile implementate la acea vreme nu au urmărit delocalizarea deciziei, ținând cont de faptul că au păstrat puterea alocării de fonduri pentru serviciile publice tot la aparatul executiv, lăsând structurile descentralizate fără autonomie financiară.

Din cauza nevoilor de dezvoltare a infrastructurii urbane, apă, canalizare, drumuri, gaze, iluminat public, dar și a infrastructurii sociale, precum reparațiile școlilor și ale spitalelor, municipiile au contractat în 2010 credite bancare în valoare de 116 milioane de euro, iar în 2011 valoarea contractată aproape s-a dublat, ajungând la suma de 205 milioane de euro. Or, aceste împrumuturi nu ar fi fost necesare dacă Guvernul PDL ar fi descentralizat structurile într-un mod bine intenționat și eficient.

Cele mai grave repercusiuni au avut loc în domeniul sanitar, în care ordonanța de urgență a PDL-ului a produs închiderea a 200 de spitale dintr-un total de 450 la nivelul întregii țări, au fost desființate 9.200 de paturi și 577 posturi de directori, actul normativ autorizând și o reducere de 1776 de angajați din cabinetele unităților școlare.

La nivelul administrațiilor locale s-a prevăzut concedierea a 53.432 de angajați, iar autonomia prevăzută de Guvern viza numai dirijarea resurselor, primăriile fiind nevoite să respecte în continuare standardele de costuri impuse de guvern.

Un caz particular în sensul acestei erori guvernamentale este exemplificat de înființarea Poliției Comunitare din Galați, la îndemnul dlui Blaga, oferind asigurări că banii vor fi transferați de la bugetul național, când în realitate acest lucru nu s-a petrecut vreodată. Astfel, consiliul local a făcut un efort financiar de 16 milioane de lei anual, în condițiile în care sursele de finanțare tot nu au fost descentralizate.

Așadar, procesul de reformă administrativă a PDL a creat o subfinanțare a educației, a sănătății, a asistenței sociale și a infrastructurii administrative la nivel local. De asemenea, s-a exercitat controlul politic asupra primăriilor, programele naționale fiind finanțate în funcție de preferințele politice, iar descentralizarea zvonită era realizată doar statistic, la nivel formal, fără o strategie extinsă la nivel național care să conțină resurse de finanțare, accentuând astfel decalajele între rural și urban, județe și regiuni.

Atunci când Ministerul Dezvoltării Regionale a pus bazele noului proiect de descentralizare, a avut în vedere lacunele reformei administrative a PDL și necesitatea ca acest demers să fie dus la bun sfârșit, desființând cu adevărat ghemul de putere de la București.

Intenția a fost aceea de eficientizare a sistemului administrativ și reducere a birocrației, reducerea nivelurilor de decizie, responsabilizarea aleșilor locali cu prioritizarea proiectelor locale și competențe în absorbția fondurilor europene, în domeniile agriculturii, a schimbărilor climatice, sănătate, transport, precum și altele, încă de la începutul noului exercițiu bugetar.

Reforma administrativă și-a pus bazele în 1991, iar tentativele de îmbunătățire au fost multiple. Salut inițiativa acestui Guvern de a finaliza procesul cât mai rapid, de a reduce decalajele de dezvoltare interregionale și de a scoate România de pe harta țărilor subdezvoltate.

De asemenea, decizia Curții Constituționale privind Legea descentralizării va juca un rol important în îmbunătățirea actualului proiect de descentralizare.

Acestea fiind spuse, Guvernul nu renunță la ideea de reformă administrativă, ci ea va fi refăcută conform atenționărilor din partea Curții.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 19:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro