Eleonora-Carmen Hărău
Eleonora-Carmen Hărău
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/04-07-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 24-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.100 Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - "Securitatea țărilor din UE, inclusiv a României, din perspectiva asigurării cu energie";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Securitatea țărilor din UE, inclusiv a României, din perspectiva asigurării cu energie"

Sfârșitul Războiului Rece - în care marea învinsă a fost Rusia, mai exact imperiul pe care aceasta îl deținea, URSS, la care se adaugă și țările arondate ca influență politică, așa-numitul lagăr comunist - n-a fost nimic altceva decât dovada că influența mondială, cu varianta sa extremă, aservirea unor popoare, se poate face și altfel decât cu arma în mână, pe câmpul de luptă. Esența acestei confruntări, alcătuită la suprafață din cursa înarmărilor, a fost, în fapt, de natură economică. Învingătorii din Războiul Rece, americanii și vest-europenii, au învins economic estul neperformant. Mișcările populare ale unor oameni oprimați, în principal, din punct de vedere economic, desfășurate în anul 1989, n-au făcut altceva decât să confirme falimentul economic al societăților comuniste.

Luată oarecum prin surprindere, Rusia s-a adunat între granițe, strângând din dinți. Lagărul comunist s-a destrămat, dominația politică rusă, bazată pe ideologie, a fost trimisă la coșul de gunoi al istoriei. Părea că jocul rușilor s-a sfârșit, că statele est europene devenite democratice adoptă rând pe rând regulile democrației occidentale, aderând la NATO și la UE, și negociindu-și fiecare, după propria capacitate, interesele naționale în cadrul noilor structuri internaționale.

Dar iată că, după un sfert de veac, Rusia revine în forță, redesenând granițe, încorporându-și teritorii cu o surprinzătoare lejeritate dată de opoziția incoerentă și timidă ale mai-marilor lumii. La distanță de câteva luni de la atașarea Crimeii, Ucraina, luată cu asalt în est, pare consolată și se străduiește din răsputeri să minimizeze pierderile teritoriale prin forțe proprii, iar cancelariile occidentale nu mai fac vorbire despre Crimeea, semn că Rusia imperialistă a înviat și constituie o mare amenințare la adresa Europei.

Rusia ne dovedește acum că a învățat lecția înfrângerii din Războiul Rece, pentru că argumentul forței sale în competiția cu europenii este, de această dată, de natură economică, și anume dependența economiilor europene de gazul rusesc, pe de o parte, și, nu în ultimul rând, sumele fabuloase investite în structuri economice europene, a căror retragere ar produce adevărate cutremure economice în UE.

Dacă în ceea ce privește investițiile rusești în UE nu este mare lucru de făcut, prohibirea lor fiind incompatibilă cu esența capitalismului, în ceea ce privește piața energetică a UE trebuie luate urgent măsurile care, deși la nivel declarativ există de mai mulți ani, au fost întârziate cu un dezinteres inexplicabil. Dependența energetică de ruși le va permite acestora să practice un șantaj direct proporțional cu intensitatea dependenței.

În luna martie a acestui an, al doisprezecelea ceas, CE al UE a pretins ca în cursul lunii iunie să se procedeze la o evaluare complexă a situației, cu program urgent de implementare a măsurilor care să înlăture deficiențele, de multă vreme cunoscute, ale pieței internaționale de energie, și anume: integrarea piețelor energetice europene; controlul volatilității prețurilor energetice; diversificarea surselor energetice europene (care acum este foarte scăzută); creșterea ponderii energiei regenerabile, în total producție, concomitent cu transparentizarea piețelor și cu rezolvarea tensiunilor apărute prin acest demers între producătorii și consumatorii de energie; susținerea programelor de creștere a eficienței energetice a imobilelor și tehnologiilor etc. Totul pentru scăderea dependenței economiilor din țările membre UE față de importurile energetice.

Fac un apel la factorii responsabili cu reprezentarea statului român să contribuie activ la apărarea intereselor energetice ale UE față de Rusia, dar, mai ales, să vegheze foarte atent la interesele României, deținătoare ale unor importante resurse energetice, având în vedere faptul că în ultimele două decenii forța energetică a statului român a scăzut în loc să crească! (vezi privatizarea controversată de la Petrom și căpușarea aproape de desființare de la Hidroelectrica)

Miza este, fără exagerare, securitatea și independența națională.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 februarie 2020, 8:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro