Ioan Tămâian
Ioan Tămâian
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/04-07-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-02-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 24-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.102 Ioan Tămâian - declarație politică cu tema "Cât plătesc românii pentru lipsa de interes a celor care repară drumurile țării?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Tămâian:

"Cât plătesc românii pentru lipsa de interes a celor care repară drumurile țării?"

În ultima perioadă, este notorie starea din ce în ce mai degradată a șoselelor naționale și județene ale țării noastre. La fiecare kilometru, șoferii pot avea surpriza să întâlnească porțiuni lipsă din asfaltul de pe suprafața carosabilă, fisuri și gropi mari sau, mai ales, așa-numitele "frezări" ale asfaltului, executate de societățile care repară drumurile României. Acestea din urmă sunt în aproape toate cazurile nesemnalizate, iar șoferii care trec peste ele sunt predispuși la accidente din cauza pierderii aderenței cu suprafața de rulare.

Orice cetățean își pune două întrebări simple: de ce reparăm șoselele în fiecare an și de ce lucrările au o durabilitate de doar câteva luni. Aceste reparații superficiale, lipsite de calitate fac ca lucrările să nu reziste mult și în felul acesta firmele executante încasează sume mari pe lucrări de slabă calitate. Mă întreb atunci dacă șoselele reparate nu ar trebui să aibă o garanție mai mare de un an. Orice societate executantă trebuie să devină responsabilă de lucrările sale și să asigure o garanție, iar eventualele fisuri sau gropi apărute pe suprafața carosabilă vor trebui reparate pe cheltuiala proprie a constructorului, cu extinderea perioadei de garanție.

Merită amintit un exemplu în acest sens, de bună execuție a lucrărilor de amenajare a unor infrastructuri de transport, referitor la perioada de garanție a unui pod amplasat pe tronsonul de cale ferată Baziaș-Oravița-Anina. În anul 2011, la Primăria Oravița s-a prezentat o delegație a unei societăți austriece constructoare de poduri pentru a anunța că perioada de garanție de 100 de ani la lucrările de amenajare a podului de la intrarea în localitatea Oravița a expirat și că din acel moment societatea nu își mai asumă răspunderea asupra durabilității lucrării. Multe asemenea exemple putem găsi în țările Comunității Europene, în timp ce în țara noastră trăinicia unei lucrări de amenajare a unei șosele durează câteva luni, fără ca nicio societate constructoare să fie trasă major la răspundere. Ca un alt exemplu, conform site-ului agerpres.ro, tronsonul de 8,7 km din Autostrada Transilvania, situat între localitățile Gilău și Nădășelu, va avea o perioadă de garanție de doar 4 ani. Oare se va avea în vedere ca în cazul executării neconforme a lucrărilor să fie obligată societatea constructoare la reparații pe cheltuiala proprie? Sper că da, cu toate că perioada de garanție a lucrărilor este mult sub cea a societății austriece menționate, diferența fiind uimitoare.

Atât românii, cât și străinii care ne vizitează țara plătesc sume uriașe pentru reparația autovehiculelor care se distrug din cauza șoselelor degradate. Astfel, suntem percepuți în spațiul comunitar ca o țară cu șosele de calitate foarte slabă. Chiar dacă cetățenii români își achită cinstit obligațiile de plată pentru reparația drumurilor (roviniete, accize integrate în costul combustibilului), ne punem cu tristețe întrebarea: Aceștia nu cumva plătesc pentru lipsa de interes a companiilor care repară drumurile? Cu siguranță că plătesc, și încă foarte mult.

Nu trebuie să omitem faptul că există deja o idee preconcepută în mintea cetățeanului român, conform căreia, atunci când dorește să își achiziționeze un autoturism second-hand, preferă unul importat din țările Comunității Europene, în special Germania, în detrimentul unuia înmatriculat și folosit în România. Concepția este întemeiată, deoarece autovehiculele rulate în România sunt mai uzate decât cele provenite din spațiul comunitar.

Reparațiile drumurilor sunt efectuate superficial, producându-se fisuri prin care se infiltrează apă. Acest fenomen ar putea fi evitat foarte simplu, prin folosirea unor metode eficiente, expuse în lucrări de specialitate. Conform tratatului "Defecțiunile îmbrăcăminților rutiere moderne", a autorului Gheorghe Lucaci, publicat de către Mihai Popescu, unele dintre cele mai eficiente metode de prevenire a formării fisurilor sau gropilor în asfalt sunt reprezentate de "utilizarea unor mixturi asfaltice cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare" sau de "introducerea unui strat antifisură între fundația din materiale stabilizate a drumului și covorul asfaltic", care să nu permită transmiterea fisurilor.

Consider că societățile câștigătoare ale licitațiilor publice de reabilitare a unor șosele ar trebui obligate să dețină utilaje și dotări care să ducă la o eficiență în reabilitarea și asfaltarea șoselelor, fiind deosebit de important ca un singur utilaj să efectueze frezarea și în același timp, prin același corp compact, să efectueze asfaltarea suprafeței pregătite, tocmai pentru eliminarea riscurilor ca vehiculele să se deterioreze sau, în cazul în care utilajele în speță nu sunt deținute, să folosească utilajele clasice care să asfalteze imediat ce suprafața este pregătită prin frezare. În prezent, companiile care se ocupă de reabilitarea șoselelor nu întreprind măsuri eficiente de lucru, lăsând pentru perioade mari de timp lucrările începute și neterminate, fapt care generează o degradare și mai mare a suprafeței asfaltice. Tehnologic nu se procedează corect, deoarece, dacă se depune praf sau apă pe stratul de rezistență al șoselei, aderența cu stratul asfaltic final nu va avea loc, ducând la apariția fisurilor, gropilor și chiar la desprinderea unor bucăți consistente de material, fapt exemplificat, de asemenea, în tratatul autorului Gheorghe Lucaci.

Nu în ultimul rând, subliniez existența pe rolul instanțelor românești a numeroase litigii ivite tocmai din aceste motive, multe dintre ele fiind câștigate de cetățeni, statul trebuind să achite sume uriașe pentru reparațiile vehiculelor sau despăgubirea victimelor, în comparație cu valoarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor, fapt care aduce un prejudiciu major bugetului de stat, acesta fiind, după cum știm cu toții, deficitar la acest capitol. Astfel, nu trebuie uitat litigiul recent încheiat, în care Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România (CNADNR) a fost obligată în mod irevocabil la plata unei despăgubiri în valoare de un milion de euro pentru victima unui accident de circulație, devenită infirmă din cauza nereparării de către administratorul drumului a parapeților și elementelor de siguranță rutieră de pe acea porțiune.

În încheiere, îmi exprim părerea că acele companii care reabilitează șoselele țării dau sentimentul că fie nu au utilaje și fonduri necesare executării lucrărilor, fie sunt delăsătoare în prestarea serviciilor, în aceste cazuri fiind necesară intervenția în forță a autorităților statului, uzând de toate rigorile legii. Astfel, comisiile de preluare și de recepție finală a lucrărilor la șoselele patriei au obligația de a verifica în teren executarea lucrărilor și de a lua măsuri în cazul existenței unor neconformități sau a predării unor lucrări care nu au fost finalizate. De asemenea, autoritățile statului trebuie să intervină pentru verificarea respectării sarcinilor contractuale de către companiile care execută lucrări și pentru sancționarea la plată în cazul neexecutării corecte a acestora.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 februarie 2020, 19:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro