Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.102/03-10-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 23-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2014

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "PSD amanetează educația pentru a achiziționa voturi", inițiată de deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. (rămasă pentru votul final)

   

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Invit colegii în sală pentru a începe ședința de plen.

După cum știți, începem direct cu dezbaterea moțiunii simple.

Liderii grupurilor.

Domnul ministru a venit? Bun!

Începem. Procedura o știți, nu mai comentăm.

Doamna deputat Raluca Turcan, dumneavoastră aveți onoarea să citiți moțiunea simplă.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Guvernul PSD demonstrează - pentru a nu știu câta oară - că nu are o viziune, nu are competență și nu are nicio strategie europeană, competitivă, modernă pentru educație. Tot ceea ce a făcut a fost să-și satisfacă interesele meschine, economice sau electorale, neglijând obligații și responsabilități care țin de asigurarea condițiilor minime de funcționare a sistemului de învățământ.

Cel mai bun exemplu este lipsa manualelor școlare din această toamnă. Nu putem vorbi de un sistem de învățământ competitiv, performant sau măcar normal, fără manuale școlare. Nu a avut Ministerul Educației Naționale banii necesari? Sau i-a direcționat în zona periculoasă a buzunarelor acoliților politici? Dacă vorbim de o proastă gestionare sau administrare este la fel de grav. Oricum, Ministerul Educației Naționale se află, în acest moment, într-o mare criză de responsabilitate. Cu acest prilej, domnul Victor Ponta, șeful Guvernului, dovedește lipsă de sinceritate, acea lipsă de care vorbim tot mai des.

Distanța de la cele spuse la cele făcute devine din ce în ce mai mare.

Iată cum copiii devin victimele unui sistem care nu funcționează normal, care nu planifică suficient de riguros, în care procedurile legale se tărăgănează nepermis de mult, din cauza unora care cred că li se cuvine totul, adică tot câștigul. Miza PSD este mare și merită ratat inclusiv începutul de an școlar.

Copiilor de clasa I li se va spune de către învățător, în loc de "deschideți Abecedarul", "deschideți fișele" sau "scoateți smartphone-ul".

PSD a răsturnat sistemul de valori în educația românească. PSD le spune cu cinism elevilor de clasele I și a II-a că dacă n-ai carte, ai parte. La fel, PSD-ul le spune cu dispreț celor care termină liceul că înveți, nu înveți, tot te alegi cu o diplomă. PSD vrea să transforme educația națională după chipul și asemănarea mediocrității liderilor săi: plagiatorul Ponta, "eruditul" Șova și alții ca ei.

PDL și PNL, membri ai Alianței Creștin-Liberale, atrag atenția asupra faptului că inexistența manualelor tipărite și a manualelor electronice este consecința faptului că, în jurul Ministerului Educației Naționale, se învârt grupuri de afaceri clientelare PSD-ului, care acționează în proximitatea Ministerului Educației, în complicitate cu înalți funcționari ai acestei instituții. Se războiesc între ei pentru fonduri uriașe din bani publici, pe calea unor licitații trucate și apoi, contestate. Corupția endemică este motivul real pentru care copiii de clasele I și a II-a nu au avut manuale tipărite sau electronice.

Totodată, este inadmisibil și imoral ca același Guvern să modifice în mod substanțial Legea educației naționale printr-o ordonanță de urgență, fără dezbatere publică, încălcând principiul transparenței decizionale și constituind, astfel, un abuz constituțional.

Care era urgența de a modifica Legea educației naționale prin Ordonanța nr.49/2014? Răspunsul este unul singur - campania electorală, interesele electorale și financiare ale PSD-ului.

Ordonanț nr. 49/2014 este un colaj de inițiative legislative fie declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, fie respinse în nenumărate rânduri de societatea civilă sau de către Parlament. PSD a dat, prin Ordonanța nr.49 lovitura de grație educației românești prin:

  • politizarea excesivă a sistemului educațional, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar;
  • scăderea calității actului de educație, prin dubla măsură între prestatorii de servicii educaționale privați și de stat sau prin accesul tinerilor care nu au promovat examenul de bacalaureat în colegii din cadrul unor universități - banii se vor duce cu siguranță spre clientela politică;
  • recentralizarea sistemului școlar;
  • împrăștierea puținilor bani pe nenumărate sesiuni de bacalaureat fără pregătiri pe parcursul anului școlar, introducând o dublă finanțare în final.

Toate aceste acțiuni nu sunt doar simple transferuri electorale, ci sunt acțiuni care vor degrada și mai grav starea învățământului românesc în viitorul apropiat. Mediocritatea se va putea instala mai ușor în catedre, atât la nivelul preuniversitar, cât și în universități.

În momentul actual, în consiliile de administrație ale unităților școlare din învățământul preuniversitar, deciziile se pot lua cu mai puține voturi, în timp ce elevii sunt excluși total din forul de decizie.

România este marcată de profunde contraste. Avem elevi străluciți, profesori dedicați și licee de prestigiu. Obținem, însă, ca medie, doar locuri codașe în clasamentele internaționale: fie că vorbim despre rezultatele elevilor, ale profesorilor sau ale cercetării și inovării. Dacă PSD crede că nu se poate mai jos, de datoria noastră este să spunem că, în situația în care Victor Ponta va continua să guverneze în acest fel, România secolului XXI va rămâne prizoniera secolului XIX.

Prin această ordonanță, Guvernul PSD adâncește decalajul în care se află România în raport cu sistemele de învățământ performante din Europa.

Domnule ministru Remus Pricopie, ați contribuit din plin ca diplomele să fie tot mai multe simple cartoane fără valoare, care nu reflectă competențele și cunoștințele acumulate pe timpul studiilor.

Însă, dacă ne gândim la modul în care șeful Guvernului și-a luat doctoratul, nu putem să acceptăm decât faptul că acesta disprețuiește sistemul de învățământ, și-l disprețuiește atât de mult, încât dorește să dărâme tot ceea ce a mai rămas funcțional în școala românească și să compromită efortul celor care au muncit pentru a absolvi în mod onest un liceu sau o facultate.

Prin modul dezastruos în care gestionează învățământul, Guvernul Ponta condamnă jumătate din generația de tineri 2014 la sărăcie, șomaj și mizerie. Dacă adunăm numărul elevilor picați în prima și a doua sesiune a examenelor de bacalaureat din anul acesta, cifra este catastrofală: peste 100.000 de tineri.

Absenteismul a fost în creștere în rândul celor înscriși la probele de bac - peste 11.000 înscriși nu s-au prezentat.

Urmările dezastruoase, atât la nivelul evaluării naționale, cât și la Bacalaureat se vor resimți în special pe piața muncii. Inevitabil, diplomele fără valoare vor aduce doar deservicii, va scădea competitivitatea României, se vor decredibiliza nu doar unele universități, ci întregul sistem educațional.

Ministerul Educației Naționale a venit cu o nouă formă a unei mai vechi găselnițe, marca PSD: a treia sesiune de bacalaureat cu aducerea în facultăți a unor absolvenți de liceu fără diplome de absolvire a bacalaureatului.

În ultimii ani, aproape unul din doi liceeni pică examenul de bacalaureat. 30% dintre elevii de clasa a VIII-a nu pot face față la examenele de evaluare națională. Avem un abandon școlar record în ultimii 50 de ani - aproape 33%. Avem peste 100.000 de licențiați șomeri - o pătrime dintre absolvenții învățământului românesc ajung de pe băncile facultății direct în șomaj.

Rezultatele la testele PISA ne plasează pe ultimele locuri în Europa. Toate aceste date sunt ascunse și mușamalizate de minister. De ce acestea sunt ținute la sertar și nu se iau măsuri pentru a le îmbunătăți?

Domnule ministru, în loc să faceți strategii coerente pentru a avea un învățământ de calitate racordat la piața muncii, dumneavoastră ați avut o singură strategie la comanda Guvernului și a lui Victor Ponta: să utilizați ineficient resursele financiare publice prin mărirea numărului de asistați social. Prin introducerea anului pregătitor în facultăți, sau a celei de a treia sesiuni de bacalaureat, mențineți captivi tinerii în sistemul de ajutor social. Îi mințiți pe acești tineri, care nu au învățat timp de 12 ani că sunt stăpâni pe viața și pe cunoștințele lor. Le falsificați și trecutul și viitorul. Dumneavoastră doriți doar să îmbunătățiți niște statistici într-un mod nenatural. Încercați să oferiți vorbe dulci în campania electorală. Le creșteți artificial speranțele și, de asemenea, statisticile prezentate partenerilor internaționali. Toate acestea le faceți pe bani publici. Vă convine să faceți acest joc pentru a mai câștiga câteva procente în plus la alegeri. Nu vă puteți juca cu viitorul, visele și viețile a milioane de români prin emiterea unor ordonanțe de urgență făcute pe genunchi pentru a satisface cerințele unor grupuri restrânse de interese. Doar pentru a avea succes electoral nu puteți sacrifica viitorul a milioane de tineri.

Dacă PSD este atât de preocupat de soarta elevilor repetenți, de ce nu îi ajută în timpul liceului? De ce nu dezvoltă programe pentru a-i identifica și ajuta în clasa a IX-a, a X-a sau chiar în ultimii ani de liceu?

Poate veți reuși să mințiți statisticile europene, domnule ministru, privind promovabilitatea la bac și procentul celor cu studii superioare. Rezultatele însă se vor regăsi dezastruos în economia românească. Ce angajator va încadra un absolvent de studii superioare care nu știe să facă nimic? Nu vă interesează acest lucru - vă doriți o Românie dependentă de ajutorul de șomaj. Aceasta este unica strategie. Dependența față de stat. Dumneavoastră vă doriți votanți care să vină la vot pentru că sunt dependenți de stat.

Prin această ordonanță se înființează colegii postliceale în facultăți. Ceea ce înseamnă mai mulți bani de la buget către facultăți, alocați în mod arbitrar. Prin această măsură, elevii care nu au luat examenul de bacalaureat au drum liber către facultăți. Degeaba ați negat, realitatea textului din ordonanță vă contrazice. Prin îndrumarea elevilor către colegiile din cadrul unor facultăți dispare atractivitatea învățământului postliceal și profesional. Adică, exact sursa de specialiști de care România are nevoie acum pentru a ocupa locurile de muncă pentru care tinerii încă nu sunt pregătiți în momentul în care termină un învățământ preuniversitar. Forțarea intrării tinerilor slab pregătiți în învățământul universitar este încă o dovadă a lipsei de corelare între școală și piața muncii. Degeaba au studii de absolvenți de învățământ universitar dacă nu au competențe pentru a intra pe piața muncii.

Dragi colegi,

Prin această ordonanță, Guvernul dă posibilitatea universităților să înmatriculeze cu 10% mai mulți studenți față de câți ar trebui să școlarizeze. Dacă ARACIS a stabilit o cifră de școlarizare ținând cont de o serie de criterii de calitate și de capacitatea instituțională a universităților, cum poate un ministru să redistribuie preferențial banii publici? Nu mai ținem cont de calitatea în educație? Doar de prietenii și de regula bunului plac?

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Actuala Ordonanță nr.49/2014 blochează complet descentralizarea sistemului școlar. Legea educației naționale prevedea că școala era instituția care organiza concursurile pe post, angaja și concedia personalul didactic. Școala era autonomă și putea concedia un profesor neperformant dacă un părinte sesiza Consiliul de administrație sau lipsa de performanță reieșea în urma analizei rezultatelor unor evaluări interne. Concursul de angajare a profesorilor era la școală, tot școala îi putea demite. În acest moment, concursul se organizează la nivel național și apoi se face repartiția la școală. De acum încolo se reinstalează factorul politic în școala românească. Indiferent de ce va face sau nu va face un profesor - el nu va putea fi concediat, poate fi doar mutat la o altă școală, deoarece inspectoratul este obligat să îi găsească un alt loc de muncă, o altă unitate de învățământ la care să predea în continuare.

Ordonanța OUG nr. 49/2014 a recentralizat sistemul, inclusiv în școlile private unde concursurile organizate trebuie supervizate de către inspectoratele școlare județene. Acestea se opun unor candidaturi, iar școala privată nu-și va putea angaja personalul selectat.

Directorii de școli erau aleși de Consiliul de administrație, pe baza unui concurs, iar școala era cea care organiza concursul. Acum, prin această ordonanță, inspectoratul școlar organizează concursul. Un inspector numit politic selectează un director. Totul este sub control politic, dragi colegi.

Această ordonanță este o bombă cu ceas. A fost adoptată pe furiș, fără dezbatere publică, netransparent, nedemocratic și fără să se respecte Constituția României. Politizează întregul sistem de învățământ și dă naștere unor abuzuri de putere, de sfidare a autonomiei școlii românești și pune în pericol calitatea întregului sistem educațional din România. Ordonanța de urgență nr. 49/2014 încurajează concurența neloială, mediocritatea și scade standardele profesionale, redeschizând drumul către fabricile de diplome.

Domnule ministru, ocupați poziția pe care au onorat-o anterior personalități marcante, personalități care au creat instituții, au croit drumuri pe care generații după generații de elevi și studenți le-au străbătut în căutarea cunoașterii, a binelui și a frumosului.

Știm că trăim într-un regim în care șeful Guvernului și-a plagiat lucrarea de doctorat, dar nu condamnați generația de tineri, azi pe băncile școlii, să vă semene. Oferiți o șansă corectă de dezvoltare școlii românești. Construiți o școală care să stea la baza unei Românii în care să-și găsească viitorul toți cei care trăiesc în țară sau care trăiesc în străinătate, dar încă mai speră să se întoarcă într-o Românie așezată, o Românie pentru ei și pentru copiii lor. O Românie în care valorile să fie respectate și promovate.

Stimați colegi,

Această moțiune nu are un caracter formal și nu este de conjunctură. Adoptarea ei reprezintă un semnal clar din partea Parlamentului că educația trebuie să fie cu adevărat o prioritate națională.

Pentru a stopa atentatul la viitorul învățământului și al cercetării românești, la viitorul copiilor noștri, vă invităm, stimați colegi, să votați pentru această moțiune simplă. Votul pentru moțiune va semnifica un pas înainte pentru performanță și competitivitate.

Stimați colegi,

Parlamentarii PNL și PDL, semnatari ai acestei moțiuni simple, solicită imperios:

  1. abrogarea de urgență a Ordonanței nr. 49/2014 pentru a stopa ca aceasta să-și mai producă efectele dezastruoase asupra școlii românești;
  2. finanțarea corectă a educației românești - nu modificări ale legii în avantajul grupurilor căpușă de pe lângă PSD;
  3. descentralizarea reală ?i depolitizarea școlii românești;
  4. renunțarea la a treia sesiune de bacalaureat și
  5. rezolvarea de urgență a problemei manualelor școlare.

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dragi colegi, vă reamintesc, îmi cer scuze că am uitat să vă informez eu, avem 241 de deputați prezenți, 162 sunt absenți, 31 participă la alte activități.

Vă reamintesc procedura, după ce se citește moțiunea, Guvernul are 50 de minute. Grupurile politice parlamentare au discutat în Biroul permanent, la propunerea liderilor și au aprobat timpii alocați pentru fiecare grup parlamentar: 31 de minute - PSD-ul, PNL- 12 minute, PDL - 6, Grupul parlamentar Liberal Conservator - 6 minute, UDMR - 3, minorități naționale tot 3, PP-DD - 3, deputații neafiliați 4 minute. Aceasta este propunerea lor.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele pentru a o vota, conform regulamentului. Să înceapă votul. E o chestie de principiu, nu mai e o problemă. O să vă rog să depuneți la secretari numele celor care vor să aibă intervenții.

Video in format Flash/IOS

Cu 62 de voturi pentru, o abținere, un vot împotrivă. Este suficient. Mulțumesc. A funcționat, scuzați-mă. Data viitoare.

Domnule ministru Pricopie, o să vă rog frumos să poftiți la tribună pentru a vă prezenta punctul de vedere.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus Pricopie (ministrul educației naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am parcurs cu mare atenție moțiunea, sunt o serie de probleme la zi, pe care cred că trebuie să le clarificăm. În acest sens, o să trec în revistă o serie de teme și prima pe care o voi aborda este cea a Ordonanței nr.49.

Ordonanța nr.49, care are 97 de articole, vine să corecteze o serie de lucruri pe care Legea nr.1 le-a introdus. Mai exact, foarte multe din modificările pe care Ordonanța nr.49 le introduce sunt tocmai pentru a putea să facem funcțional sistemul de educație. Și o să încep cu Consiliul de administrație care este principalul organ de conducere a unei unități de învățământ. Din păcate, în foarte multe unități de învățământ, din 2001 și până la adoptarea Ordonanței nr.49, consiliile de administrație nu s-au putut constitui, conform legii, pentru că norma prevăzută de Legea nr.1 nu ținea cont de realitate.

În foarte multe localități, autoritățile locale sau părinții nu desemnau reprezentanți în consiliul de administrație și atunci nu se întrunea, nu se putea întruni cvorumul necesar pentru a adopta decizii în mod legal. Ceea ce face Ordonanța nr.49 este să mențină structura consiliului de administrație, dar să prevadă un lucru care, de altfel, se întâmplă și în alte cazuri, și anume modul în care consiliul de administrație funcționează dacă nu avem cvorum la prima ședință. Ordonanța nr.49 precizează că dacă nu avem 2/3 din consiliul de administrație, atunci se convoacă o a doua ședință, unde se pot lua decizii cu jumătate plus unu din membri.

În ceea ce privește așa-zisa politizare a procesului de educație, aș vrea să precizez faptul că cel mai important lucru pentru a asigura stabilitate unităților de învățământ este organizarea concursurilor, atât pentru posturile de inspector școlar general, cât și pentru posturile de directori. Ultimul an în care au fost organizate concursuri este anul 2009. Au început concursurile în a doua parte a anului 2007, pe parcursul anului 2008, la vremea respectivă eram secretar de stat și președintele Comisiei de dialog social și am contribuit practic la demararea concursurilor pe post.

Ultimele concursuri au fost în 2009 și din 2009 până în 2013 nu s-a organizat niciun concurs. În 2013 aceste concursuri nu se puteau organiza pentru că procedura prevăzută de Legea nr.1/2011 era pur și simplu incoerentă.

Este complicat să organizezi un concurs pentru ocuparea postului de director la nivelul unei unități de învățământ, în condițiile în care tocmai acest mod de organizare a concursurilor, din punctul meu de vedere, reprezenta o politizare, pentru că autoritățile locale ar fi avut categoric o voce mult mai importantă.

Ceea ce face inspectoratul școlar în organizarea concursurilor este să asigure legalitatea. Inspectoratul școlar poate să desemneze în comisiile de concurs numai un membru, toți ceilalți membri fiind desemnați de către consiliul profesoral, de către părinți și reprezentanți ai autorităților locale.

Tot legat de consiliul de administrație și de concursuri, aș vrea să vă precizez faptul că sindicatele au fost de acord cu această procedură și se asigură transparența. Dacă în Legea nr.1 se preciza destul de clar că directorul poate să convoace sindicatele și să participe la consiliul de administrație ca observatori, Ordonanța nr.49 precizează că nu se poate susține o ședință a unui consiliu de administrație fără ca reprezentanții sindicatelor să fie prezenți. Elevii, la fel, au prin Ordonanța nr.49 garantată prezența la consiliul de administrație.

În Ordonanța nr.49 s-a introdus și posibilitatea de a organiza în instituțiile de învățământ superior colegii ca programe postliceale. Din păcate, în ultimele luni, s-a tot vehiculat în spațiul public faptul că se poate intra în învățământul superior fără diplomă de bacalaureat. Nimic mai fals.

În Legea educației există în continuare și nimeni nu a modificat aceste prevederi, sunt două articole, unul la capitolul preuniversitar, altul la capitolul învățământ superior, în care se precizează foarte clar că diploma de bacalaureat este necesară pentru a fi admis în învățământul superior - programe de licență.

Organizarea unui colegiu, respectiv a unei școli postliceale într-o instituție de învățământ superior are cu totul și cu totul altă motivare. În momentul de față, în România, nu mai există specialiști, tehnicieni, de exemplu, sau diverse alte profesii pentru simplul fapt că școlile postliceale care au existat cândva fie au dispărut, fie nu mai au forța să pregătească astfel de programe.

Și o să vă dau un exemplu. În România nu există astăzi școală de tehnicieni veterinari sau de maiștri în domeniul petrolului. Liceele specializate în anii 80, repet, nu mai au capacitatea astăzi să organizeze așa ceva.

Comisia Europeană a solicitat și Banca Mondială printr-o serie de studii, o diversificare a programelor postliceale, iar aceasta este una dintre soluții pe care o putem adopta. Nu în ultimul rând, vreau să precizez faptul că școlile profesionale care au fost desființate în urmă cu mai mulți ani au fost reînființate și în parteneriat cu firmele s-a reușit anul acesta să ajungem la un număr de 35-36 de mii de elevi care s-au înscris în învățământul profesional, în sistem dual.

Legat de concursuri, s-a precizat aici faptul că s-a modificat, s-a retras dreptul unităților de învățământ de a organiza concurs. Situația a fost semnalată inclusiv de către sindicate încă de la adoptarea Legii nr.1.

Legea nr.1 prevedea susținerea unui concurs la nivelul unității de învățământ, obținerea unei titularizări în sistem, la nivel național. Or, așa ceva nu se poate. Dacă vorbim de calitate, trebuie să păstrăm standardele, atunci când se pune problema titularizării în sistemul de învățământ a unui cadru didactic.

S-a vorbit despre părăsirea timpurie a școlii și s-a dat o cifră, din păcate, inexactă, s-a vorbit de faptul că 33% dintre tinerii, copiii din România părăsesc școala înainte de vreme. Fals. Această cifră nu există. Cifra corectă este de 16,5%, ceea ce nu înseamnă că trebuie să ne bucure. Este un procent destul de mare la nivelul Uniunii Europene.

Legat de măsurile pe care le-am adoptat și urmează să le adoptăm pentru ca această cifră să scadă gradual, mă voi referi imediat. Înainte de a vorbi de acest lucru, însă, este important să vedem proiecția politicilor de educație pentru 2014-2020. S-a vorbit despre strategie, s-a vorbit despre viziune și este foarte bine că s-a ridicat această problemă, pentru că în urma discuțiilor cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială, Ministerul Educației a pregătit o serie de strategii, cinci la număr. Prima dintre ele este cea care vizează părăsirea timpurie a școlii. A doua este strategia privind învățarea pe tot parcursul vieții, strategia pentru consolidarea învățământului superior, strategia pentru infrastructura școlară și pentru cercetare.

Pentru a avea un învățământ de calitate, în primul rând trebuie să avem o infrastructură. Am preluat un sistem cu 1400-1500 de șantiere începute și neterminate. Pe parcursul anului 2013 s-a reușit mutarea a 240 de milioane de euro dintr-un alt program operațional către Programul operațional Regio, iar în acest moment sunt sub finanțare peste 500 de unități de învățământ, urmând ca ele să fie finalizate în lunile următoare.

Al doilea element care ține de performanță în educație și de împiedicarea procesului de părăsire timpurie a școlii este accesul către unitățile de învățământ, transportul. Guvernul a reușit să achiziționeze 600 de microbuze și prin alte două acte normative urmează să se achiziționeze încă 750 de microbuze, astfel încât toate solicitările la nivel național să fie acoperite. Niciodată nu s-a făcut un astfel de efort, astfel încât toate solicitările privind transportul elevilor către unitățile de învățământ să fie rezolvate.

Corpul profesoral, este foarte important să investim în profesori, de aceea ieri, în ședința de Guvern, a fost adoptată o ordonanță de urgență care prevede mai multe lucruri, dar unul dintre ele este acela de a reintroduce un sprijin financiar pentru cadrele didactice pentru dezvoltarea profesională. Este vorba de celebrul program suta de euro pentru cărți care, de data aceasta, se ridică la aproximativ 150 de euro.

Legat de părăsirea timpurie a școlii sunt o serie de alte măsuri pe care ministerul deja le-a adoptat, și anume: introducerea evaluărilor la clasele II, IV, VI, întărirea programelor la nivelul grădinițelor, simularea examenelor naționale la clasa a VIII-a, clasa a XI-a și la nivelul clasei a XII-a.

Legat de PISA, sigur că această evaluare internațională este extrem de importantă, cred însă că s-a omis faptul că România a înregistrat la ultima evaluare PISA o creștere cu 4 locuri.

Legat de manuale. Subiectul manuale este extrem de complicat și, din păcate, de multe ori aici găsim mai mult interese comerciale decât interesele elevilor. În ultimii 10 ani Ministerul Educației nu a aprobat nicio procedură de împrospătare a manualelor. De aceea, noi avem în sistem manuale aprobate chiar și în urmă cu 14-15 ani.

Procedura de împrospătare a manualelor a început anul trecut în februarie, în momentul în care au fost aprobate programele școlare, iar licitația a început în 8 martie anul acesta. Sunt o serie de etape procedurale care au împiedecat semnarea contractelor înainte de 15 septembrie. Ne-am supus deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, iar ieri Ministerul Educației a anunțat din nou lista câștigătorilor.

Diferența dintre prima și a doua evaluare nu este semnificativă. Există însă o diferență de abordare. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor ne-a cerut să nu mai menținem un prag minim, respectiv un punctaj minim atât pentru criteriul preț, cât și pentru criteriul calitate. Într-un timp foarte scurt, manualele digitale, care înseamnă, de fapt, manualul vechi plus componenta digitală a fiecărui manual, deci într-un timp foarte scurt manualele digitale vor fi în școli.

Până atunci manualele vechi - am aprobat acest lucru printr-un ordin de ministru - funcționează în unitățile de învățământ.

Legat de examenele naționale, am preluat Ministerul Educației cu un procent de promovabilitate la bacalaureat de 59%. Am fost acuzat de faptul că voi crește în mod artificial procentul de promovabilitate. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dar, totuși, în acești doi ani, mai exact în trei examene de bacalaureat care au fost susținute din 2012 până în 2014, în primul rând s-au calibrat programele școlare. În al doilea rând, s-au calibrat subiectele pentru examene, pentru că la un examen național nu ai voie să introduci subiecte de tip concurs, ci trebuie să fie prezentate subiecte de nivel mediu plus. Astăzi, promovabilitatea pentru promoția 2014 la bacalaureat este de 71%, iar participarea la examen, raportat la numărul de elevi înscriși în clasa XII-a în septembrie anul trecut a fost cea mai mare din ultimii ani, de aproximativ 70%.

Din păcate, în moțiunea de cenzură, cifrele prezentate nu sunt exacte. Sunt o serie de alte măsuri pe care le-am luat și le vom adopta, le-am adoptat și le vom adopta în continuare, vom continua procesul de modernizare a infrastructurii școlare, procesul de conectarea unităților de învățământ la Internet, pentru că nu putem vorbi de manuale digitale dacă unitățile de învățământ nu sunt conectate la Internet, manualele digitale vor intra anul acesta pentru clasele I și a II-a, urmând ca în următorii trei-patru ani toate manualele să fie revizuite.

Aș vrea să mai precizez un lucru: am fost în Ministerul Educației atunci când domnul ministru Marga a început procesul de înnoire a manualelor, în '98-'99. Am fost în Ministerul Educației atunci când doamna ministru Andronescu a organizat licitațiile pentru manuale în 2001-2003. De fiecare dată am văzut interesele oamenilor de afaceri care peste noapte au devenit preocupați de educație, dar, evident, din perspectivă comercială. Vorbim despre o piață a manualelor care în ultimii zece ani a fost finanțată cu aproximativ 200 de milioane de lei de la bugetul statului și o piață de multe ori ilicită a auxiliarelor care, în ultimii zece ani, s-a ridicat la 2 miliarde de lei.

Evident că atunci când riști să pierzi această piață faci tot posibilul să împiedici modernizarea școlii românești. Procesul de modernizare va continua, iar rezultatele, dacă ne uităm la ele, sunt pe un trend ascendent, dar, evident, cu pașii corespunzători, pentru că o îmbunătățire peste noapte a sistemului de educație nu este posibilă.

Aș vrea să mai dau o singură cifră și cu aceasta închei. Ministerul Educației a avut în 2010 un buget de aproape 17 miliarde de lei, cel mai mic buget din istoria educației din ultimii 25 de ani. De la preluarea de către Guvernul Ponta a problematicii educației, bugetul a crescut gradual. În momentul de față avem 22 de miliarde de lei, iar Uniunea Europeană menționează România ca fiind țara cu cea mai ridicată rată de creștere a investițiilor în educație.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Avem deja înscrișii pe listă. O să iau prima intervenție.

Domnul Iacoban Sorin-Avram, Grupul parlamentar al PSD. Dacă este... Dacă nu, doamna Birchall.

Se pregătește doamna Cherecheș Florica.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Suntem martorii unui trist moment în viața unor partide politice, departe de principiile europene și de activitatea normală de opoziție într-un stat democratic, când școala, copiii, dascălii și părinții sunt...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, numai o secundă, îmi cer scuze.

Dragi colegi, ședința de astăzi a Senatului s-a închis din lipsă de cvorum. Pe cale de consecință, n-o să mai facem plenul reunit la ora 13. După dezbaterea moțiunii, toată lumea merge la comisie. Ca să știți. Da?

Doamnă deputat, îmi cer scuze. Vă rog frumos, continuați.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Așa cum spuneam, suntem martorii unui trist moment în viața unor partide politice, departe de principiile europene și de activitatea normală de opoziție într-un stat de democratic, când școala, copiii, dascălii și părinții sunt cu toții târâți într-o bătălie al cărei unic scop este disperarea de a marca puncte politice în apropierea campaniei electorale.

Argumentele ridicate în această moțiune simplă se citesc precum îndemnurile la lupta de clasă din școala de politruci a lui Klaus Iohannis, același candidat la președinția României care îl confundă pe Spiru Haret cu Dimitrie Bolintineanu.

Moțiunea simplă de astăzi este un afront la adresa decenței celor care ne privesc, a românilor care se așteaptă la măsuri responsabile în privința educației din partea clasei politice și nicidecum la conflict și atacuri politice. Este pornită din aceleași reflexe de ură, dezbinare și gâlceavă, pe care regimul lui Traian Băsescu le-a impus în societatea românească în ultimii zece ani, aducând tăieri de salarii și pensii pentru dascăli și pentru părinți și punând educația pe ultimul loc în dezvoltarea României. Este același Traian Băsescu care le spunea elevilor la început de an școlar, și citez: "Nu învățați carte, copii, că nici eu n-am învățat și am ajuns președinte".

Acest model de gândire este promovat și de colegele și de colegii de la PDL și PNL astăzi, ignorând în totalitate realitatea unor fapte, nu vorbe, ale actualei guvernări, care a reparat greșelile trecutului și redă cetățenilor acestei țări, pentru prima dată în ultimii zece ani, mândria de a fi român. De altfel, acesta este singurul lucru pe care opoziția îl poate face: să vorbească. Atunci când au fost la putere, iar aici colegii de la PDL își pot aduce aminte mult mai bine că ministrul educației de la acea vreme, domnul Funeriu, a pierdut la prima rectificare bugetară din 2010 suma de 495 de milioane lei din bugetul educației. Aceasta reprezintă, stimate colege și stimați colegi, adevărata valoare pe care regimul Băsescu a oferit-o școlii și educației.

Atrag atenția asupra faptului că realitățile actuale ale abandonului școlar sunt date tot de Guvernul domnului Funeriu care, prin măsurile economice catastrofale pe care Guvernul Boc le-a promovat în dauna României, au făcut ca sărăcia să reprezinte lecția de viață a copiilor noștri, și nu cartea, așa cum este normal.

Da. Este îngrijorător că și un singur copil poate să abandoneze școala, dar pentru corecta informare a celor care se uită la noi, v-aș propune însă o privire mai atentă asupra statisticilor prezentate de dumneavoastră, semnatarii acestei moțiuni, și să evitați măsluirea cifrelor doar pentru a vă susține argumentele.

În contrast cu vorbele celor din opoziție, faptele actualului Executiv arată ce înseamnă un set de politici coerente în educație. Deși bugetul României a fost împovărat de împrumuturile foarte scumpe luate de Guvernul Boc sau de alte drepturi pe care românii și le-au câștigat în instanțe, pentru că dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, n-ați făcut altceva decât să tăiați din veniturile românilor, actualul Guvern a făcut eforturi pentru ca bugetul educației să crească, atât în 2013, cât și în 2014.

În 2013, față de 2012, am avut o creștere de 6,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2014, educația a primit 13% din bugetul național, cu două miliarde mai mult decât în 2013. 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura școlară. Executivul actual a reîntregit salariile dascălilor, a demarat lucrările de renovare la 500 de școli lăsate în stadiu de șantier de guvernarea dumneavoastră, stimați semnatari ai acestei moțiuni.

Tot Guvernul condus de Victor Ponta a achiziționat 1254 de microbuze școlare, repartizarea acestora fiind făcută nu pe criterii politice, așa cum făceați dumneavoastră, ci în funcție de nevoile comunităților locale. Și știți foarte bine acest lucru pentru că-l vedeți la dumneavoastră în colegii. Executivul a semnat contractul pentru conectarea la Internet a 2446 de școli din mediul rural și mediul urban. Peste 680 de mii de elevi au primit gratuit rechizite în anul școlar 2014-2015. Am mărit valoarea burselor pentru olimpici, implementăm programul "Garanția pentru tineri" pentru a stimula ocuparea unui loc de muncă. Astfel, 641 de mii de tineri beneficiază în 2014 și 2015 de diferite măsuri incluse în acest program.

Actuala guvernare a dezvoltat programul "Școala după școală", în parteneriat cu autoritățile locale, părinți și agenți economici. Am crescut procentul cadrelor didactice titulare cu 15,33%, față de 2012. Am readus indemnizația pentru creșterea copilului la un nivel decent, la 85% din media veniturilor nete ale persoanei. Mai mult, am majorat cu 30% alocația de sprijin familial. Am semnat în august 2013 planul prin care UNICEF va oferi asistență tehnică României pentru mobilizarea resurselor în beneficiul copiilor vulnerabili, indiferent de unde vin resursele, din bugetul național sau bugetele locale, din fonduri structurale sau din alte surse.

Aceste fapte reprezintă măsura bunei guvernări în domeniul educației. Dacă ar fi să ne luăm după opoziție, copiii noștri ar trebui să continue să studieze după aceleași manuale învechite și prăfuite de acum 10 ani de zile, fără să conceapă faptul că ne aflăm cu toții în secolul XXI.

În textul acestei moțiuni, stimați semnatari, dumneavoastră susțineți că n-ar trebui să li se ofere tinerilor noștri niciun fel de ajutor în a-și continua educația sau în a-și dezvolta cunoștințele pentru a-și găsi un loc de muncă, iar performanța românilor ar fi doar aceea despre care citim în ziarele din străinătate, acolo unde li se permite să se dezvolte, departe de casă, departe de familie. Nu așa trebuie să privim educația și nu așa trebuie să acționăm pentru binele copiilor noștri.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fac un apel la dumneavoastră astăzi, în primul rând în calitate de părinți, nu de politicieni, și vă rog să aveți în vedere că, deși ne apropiem de o campanie electorală, vă rog și fac un apel la dumneavoastră să nu târâți școala românească în jocuri politicianiste. Provocările generației noastre, obligația noastră ca părinți și politicieni se referă nu numai la educație, ci la viața copiilor și tinerilor noștri. Dacă vrem ca tinerii noștri să nu mai fugă din țară, dacă vrem ca tinerii noștri să-și întemeieze o familie în România, statul trebuie să le acorde o șansă și să le acorde un sprijin la început de drum mai ales în domeniile locuinței, locului de muncă și educației, considerând și tratând investiția în tineri ca fiind o investiție prioritară a statului român.

Alături de colegii mei am construit și susținut proiectul "Prima casă", "Prima slujbă", "Primul copil" încă din anul 2006. De asemenea, încă din 2005 am inițiat și susținut necesitatea unui pact național pe educație între toate partidele politice, sindicate, asociații de părinți și societatea civilă, lucru realizat în 2008, dar călcat în picioare de miniștri precum domnul Funeriu, care n-au fost în stare să înțeleagă că accesul la educație nu este o favoare, ci este o obligație pe care trebuie s-o asigurăm copiilor noștri din prima până în ultima zi de școală. Și trebuie cu toții să înțelegem că fiecare leu alocat pentru o mai bună educație, pentru accesul la educație al unui copil, indiferent că se află în mediul rural, într-un colegiu mai sărac, sau în mediul urban, nu este o cheltuială, ci este o investiție în prezentul, dar mai ales în viitorul copiilor noștri.

Trebuie să încetăm din a face din educație și școala românească un câmp de luptă pentru orgolii politice. Cred că suntem cu toții de acord că dascălii merită atât o salarizare mai bună și noi am reparat, stimate colege și stimați colegi, tăierile de venituri ale guvernării Boc-Băsescu, am ajutat tinerii profesori debutanți, dar trebuie să recunoaștem că dascălii au nevoie mai mult ca oricând de respect și de recunoaștere din partea noastră, pentru că alături de părinți, alături de bunici, sunt cei care formează viitorul acestei țări. Trebuie să privim spre viitor și să susținem măsurile bune care ajută și susțin educația, înțelegând foarte bine cât de mult mai este de făcut în acest domeniu extrem de important pentru societatea românească.

Grupul PSD evident că va vota împotriva acestei caricaturi de moțiune care arată încă o dată că semnatarii acestei moțiuni, în goana lor după voturi, au uitat de un lucru important, că educația este cea mai bună zestre pe care noi putem s-o dăm unui copil. Și vă invit, stimate colege și stimați colegi, indiferent de partidele politice din care faceți parte, să arătați prin fapte, nu prin declarații politicianiste, că într-adevăr respectați școala românească și dascălii acestei țări.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ați vorbit 16 minute din timpul grupului parlamentar.

S-a întâmplat ceva, domnule Benga? Dăm o tură cu toți colegii și după aceea...

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Doamna Cherecheș.

Doamnă deputat, aveți cuvântul. 12 minute alocate grupului parlamentar.

Video in format Flash/IOS

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Devine din ce în ce mai clar că membrii Guvernului Ponta, deși declară că sunt mândri că sunt români, concep și aplică adeseori politici care nu au nicio legătură cu realitatea de astăzi a României noastre. E ca și cum ei ar trăi într-o Românie diferită de cea în care trăiesc oamenii de rând din această țară. Mai grav este însă că deciziile pe care le iau cei de la guvernare ne costă și ne afectează pe noi și copiii noștri. Cel mai așteptat moment de către copiii de clasa I, acela al răsfoirii abecedarului în prima zi de școală, s-a transformat în cea mai amară dezamăgire: prichindeii au găsit pe bănci fișe, flori, baloane, liste cu necesarul de rechizite sau altele de acest fel, dar nu manualele mult așteptate. Poate că lipsa manualelor pare un lucru lipsit de importanță, dar e un fapt nemaiîntâlnit în istoria recentă a României, care arată lipsa de responsabilitate, nepăsarea și incompetența Guvernului.

Orice om cu simțul responsabilității din România este capabil să găsească o soluție într-o situație de criză. Domnul ministru Pricopie de ce nu a putut face ceva să salveze situația? Dă vina pe licitații care, fie vorba între noi, au fost demarate mult prea târziu. Dar problemele reale sunt de fapt corupția și interesele unor grupuri de afaceri. S-a găsit între timp, din păcate, după începerea școlii, și soluția de avarie: "Facem rost, chiar tipărim dacă este nevoie manuale vechi, să avem ce da copiilor până ies cele noi". Ni se spune că elevii vor avea în curând manuale digitale, dar și acest lucru e rupt de realitate, pentru că în condițiile în care din cauza sărăciei, în primul rând, abandonul școlar în România este la un nivel fruntaș în Uniunea Europeană, și unii copii merg cu schimbul la școală ca să încalțe pe rând singura pereche de încălțăminte din familie, nu toți elevii au...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, o să vă rog frumos, îmi cer scuze, numai o secundă.

Doamnă deputat, vă rog frumos.

Dragi colegi,

Dați-mi voie să vă informez că avem la balcon delegația condusă de onorabilul deputat Justin Muturi, președintele Adunării Naționale din Republica Kenya, care efectuează o vizită oficială în România la invitația noastră.

(Aplauze.)

Doamnă deputat, vă mulțumesc foarte mult, și vă rog frumos să continuați.

Video in format Flash/IOS

Doamna Florica Cherecheș:

Nu toți elevii au telefoane sau tablete pe care să poată vizualiza manualele și doar o parte dintre școli beneficiază de internet. Ignorând prevederea constituțională conform căreia ordonanțele de urgență pot fi adoptate numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul Ponta a mai dat o palmă învățământului românesc prin adoptarea celor 97 de modificări ale Legii educației naționale, prin Ordonanța de urgență nr.49.

Dacă, așa cum spuneați, domnule ministru, Ordonanța nr.49 corectează probleme din Legea educației, de ce-ați renunțat la orice fel de dezbatere și consultare publică, venind cu ordonanță de urgență a doua zi după încheierea sesiunii parlamentare? Ordonanța prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat pentru prima dată în istorie.

Iată că 2014 este anul unei premiere triste în învățământul românesc. Chiar dacă spuneți, domnule ministru, că nu se poate intra la facultate fără bacalaureat, prin prevederile ordonanței s-a creat această portiță. În cazul în care vor promova între timp examenul de bacalaureat, tinerii vor putea intra direct în anul II de facultate. Această modificare a produs reacții de respingere din partea multor universități din țară, în special a celor de stat, care se opun înființării colegiilor postliceale universitare, invocând știrbirea prestigiului instituțiilor lor de învățământ și nedorind să devină simple fabrici de diplome. Doar acele universități pentru care banul este mai important decât calitatea învățământului au îmbrățișat aceste prevederi, dar chiar și acestea trebuie să înfrunte criticile venite de la studenții care se simt disprețuiți de Guvernul care nesocotește munca și seriozitatea.

Domnule ministru, din nefericire, toate aceste modificări sunt făcute în detrimentul calității învățământului românesc și risipesc resursele prețioase pentru a mări numărul de asistați social, menținând tinerii captivi în sistemul de ajutor social și inducându-le o atitudine de dependență față de stat, contrară regulilor economiei de piață, atitudine care le va face mult rău pe termen lung.

Nu vedem o preocupare reală pentru promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, deși se recunoaște lipsa unor profesioniști în anumite domenii. Este evident că Guvernul nu cunoaște realitatea și nu-și corelează strategia cu nevoile pieței muncii. Firmele, investitorii, cer muncitori calificați. Dar în loc să ne adaptăm rapid sistemul de învățământ la această nevoie, ca să le asigurăm un viitor în România copiilor noștri, noi vrem să-i facem mai departe pe toți absolvenți de facultate, chiar dacă nu le putem asigura apoi locuri de muncă.

Peste tot în Europa unde s-a dezvoltat învățământul profesional, a scăzut rata șomajului în rândul tinerilor și a crescut nivelul de bunăstare al populației. La noi, însă, nu se înțelege acest lucru și ne preocupă în continuare să ținem universitățile în viață și să le furnizăm cu orice chip studenți, chiar dacă nu-și vor găsi apoi un loc de muncă. E nevoie de două ingrediente de bază pentru a schimba acest lucru: viziune și voință politică, dar, din păcate, lipsesc amândouă.

La conducerea unui minister atât de important ca Ministerul Educației Naționale este nevoie de oameni competenți, cu expertiză și experiență în domeniul educației care să pună interesul copiilor mai presus de cele politice, care să vină cu propuneri pertinente și clare, fără să le fie teamă că vor fi schimbați din funcție. Voința politică este în egală măsură importantă pentru a realiza o reformă reală și atât de necesară în învățământul românesc.

În fața acestor abuzuri ale puterii, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal s-au simțit obligate să depună această moțiune simplă și menirea ei este să atragă atenția asupra pericolului în care se găsește învățământul românesc, lucru care va afecta negativ viitorul tinerilor.

Mulțumesc.

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți cinci minute, Grupul parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al PDL. Doamna Turcan, aveți șase minute, vă rog frumos.

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Dezbaterea de astăzi ar fi trebuit să fie despre educație, să fie lăsat politicianismul, să fie ignorată măcar pentru o clipă demagogia și cine vine la acest microfon să cunoască legea, să respecte realitatea din sistemul de educație și să nu ofere cifre mincinoase.

Arătați-mi un om în această țară care poate să confirme o minciună spusă de la acest microfon că educația a primit 13% din bugetul național. Arătați-mi un om din această țară care poate să confirme o lipsă de decență a unui parlamentar român care vine la acest microfon și spune că educația are banii necesari.

Noi am propus ca prin Constituție să creăm cadrul unui parteneriat transpartinic, astfel încât să putem da măcar 5% din PIB an de an, constant, pentru educația românească. Aici aș fi vrut să văd gestul de responsabilitate, aici ați fi putut să arătați că vă pasă de generațiile viitoare, nu cu minciuni spuse de la acest microfon.

Domnule ministru, din păcate, tot ceea ce ați spus ca răspuns la această moțiune simplă, atenție, nu de cenzură, aceea a fost dezbătută ieri, vă afundă și mai mult. Și vă afundă, din păcate, prin propriile argumente. Este revoltător să auzim că situația manualelor, brusc, la cererea premierului, într-o săptămână și-a găsit rezolvarea. Ați avut doi ani de zile de la finalizarea programei școlare până la începerea licitației în care puteați să demonstrați că încurajați competiția corectă, libera inițiativă, astfel încât copiii să beneficieze de manuale noi.

Din păcate, de la acest microfon ne-ați spus o grămadă de realizări care, din păcate, iarăși, pentru dumneavoastră, fac parte din patrimoniul ministerului pe care l-ați preluat. Evaluările la clasele a II-a și a IV-a, evaluările transdisciplinare și predările transdisciplinare au făcut parte din patrimoniul ministerului atunci când l-ați preluat și n-ați făcut decât să puneți în aplicare și să respectați legea. Or, ăsta nu e un gest de mândrie, că respectați legea. Dumneavoastră trebuie să vă asigurați că legea este aplicată și dă și rezultate.

Ne spuneți de microbuze. Asta înseamnă că până și aici, în Parlament, ne vindeți iluzii. Încercați să faceți campanie PSD-ului. Microbuzele au fost date, pe de o parte, pentru că așa prevedea strategia lăsată de Ministerul Educației, pentru că foarte mulți copii nu erau în stare și familiile lor nu puteau suporta plata transportului școlar, inclusiv profesorii se află în aceeași situație, iar dumneavoastră, cu Victor Ponta, ați politizat până și acest demers necesar. Microbuzele școlare au ajuns în multe localități unde nu era nevoie de ele și unde era un singur avantaj pentru a le oferi: conducere pesedistă. Asta ați făcut. Nu vindeți iluzii de la acest microfon spunând că microbuzele și-au atins ținta. Nu și-au atins-o!

Și ca să vedeți până unde merge duplicitatea: dați microbuze școlare, dar pe de altă parte, premierul Ponta ne spune că fiecare copil în această țară are un smartphone. Păi dacă fiecare copil are un smartphone, mai are nevoie de microbuze pentru a-și asigura transportul?

Acesta este cinismul de care dă dovadă Victor Ponta și dați dovadă și dumneavoastră. Poate că fiecare copil din această țară știe cum arată un smartphone sau jinduiește la un smartphone. Dar în niciun caz nu își permit. Și sunt mii și sute de mii de familii care se află la marginea sărăciei și care în loc să beneficieze de acele microbuze pe care aveați obligația să le achiziționați, au rămas fără, pentru că n-au avut avantajul de a trăi într-o comunitate condusă de PSD.

Vă demonstrez cu legea în mână, domnule ministru, că această ordonanță este un abuz constituțional. Și mă refer la chestiunile de patrimoniu. Patrimoniu, atât de valoros, patrimoniu care are un echivalent de sute de milioane de euro și care poate să reprezinte o explicație pentru care dumneavoastră ați dat pe furiș și netransparent această ordonanță. Să nu uităm că prin această ordonanță instituțiile de învățământ particular înființate de persoane fizice sau juridice, în caz de dizolvare, îți păstrează patrimoniul. Și fondatorii devin proprietari ai patrimoniului, chiar dacă ele au fost acreditate și chiar dacă acel patrimoniu se ridică la sute de milioane de euro. Curtea Constituțională a dat decizie...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, mai aveți 50 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

... a dat decizie pe această speță, dar dumneavoastră v-ați încăpățânat, v-ați încăpățânat să dați o ordonanță neconstituțională. Noroc că Avocatul Poporului funcționează pentru dumneavoastră.

Iar în chestiunea manualelor, domnule ministru, doi ani și jumătate de dispreț și de dezinteres. Și ați ajuns ca pe ultima sută de metri să forțați să câștige în continuare cine trebuie licitația. Este vorba de sute de milioane de euro care puteau fi distribuiți corect, astfel încât copiii la început de an să aibă manuale de calitate, să beneficieze într-adevăr de manuale în acord cu acel nou mod de predare transdisciplinară pe care l-am promovat și pe care dumneavoastră l-ați continuat.

Să știți că demisia nu este o umilință, demisia poate fi un gest de responsabilitate, și poate constitui o compensație morală pentru toți cei care au avut de suferit și pentru toți cei care încă mai speră că sistemul de învățământ românesc poate să fie o șansă pentru viitor.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Așteptăm demisia dumneavoastră și sperăm ca, indiferent de partidul din care faceți parte, să lăsați demagogia, să lăsați populismul deoparte și să vă gândiți: ne acordă sistemul de educație românesc o șansă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog să finalizați, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

... pentru dezvoltare, aici, în România?

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți 7 minute deja.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Răspunsul nostru este că nu. Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Irimie Vicențiu-Mircea.

Domnule deputat, aveți 6 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule ministru,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem conștienți cu toții, sper, că problema educației în România nu este de astăzi, de ieri.

Dragi colegi din PDL,

În susținerea acestei moțiuni simple vi s-au alăturat și colegii din PNL, uitând și dumnealor că în 2008 toate partidele au semnat cu președintele Băsescu Pactul național pentru educație, pact prin care își asumau o serie de obiective comune privind educația națională, ceea ce pe hârtie ar trebui să ducă la o politică coerentă în acest domeniu, atât de coerentă, încât la ora actuală elevii ar avea nevoie de o materie specială: reforma educației, ca să înțeleagă cât de cât schimbările care apar în fiecare an, uneori chiar mai des.

Doamnelor și domnilor,

După 1989, la conducerea Ministerului Educației au fost nu mai puțin de 19 miniștri, unii dintre ei având chiar 3 mandate. Aproape toți au venit cu fel de fel de idei și modificări legislative.

Învățământul a fost terenul de încercare al tuturor reformelor și s-a cam pierdut busola.

Stimați colegi,

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susținute în realizarea efectivă a unui spațiu european extins al educației, în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere.

Astfel, contextul european actual oferă o serie de documente de referință cu rol important în regândirea, reorganizarea și armonizarea sistemelor de învățământ, din perspectiva asigurării calității educației și a mobilității profesionale și de studiu.

Intenția Guvernului Ponta de a crește calitatea educației și de a o ridica la standarde europene este un lucru lăudabil, urmărit și de presă, și de opinia publică.

Impunerea unor examene corecte, încercarea de a implica și mai mult cadrele didactice și de a individualiza învățarea și conștientizarea elevilor privind nivelul lor de pregătire sunt toate eforturi lăudabile în direcția creșterii calității educației.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență guvernamentale nr.49/2014 a fost corectată o serie de erori și de prevederi insuficient de bine fundamentate în Legea educației naționale.

Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate și performanță, acest act normativ este expresia unor politici publice care vizează modernizarea și dezvoltarea graduală a sistemului de educație.

Prevederile ordonanței au fost solicitate în mod repetat și discutate cu reprezentanții sindicatelor, ai părinților, ai elevilor și studenților, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor și al beneficiarilor sistemului de învățământ.

În intervenția de astăzi, dragi colegi, voi dezbate și subiectul legat de introducerea manualelor digitale în școlile din România, începând cu anul școlar 2014-2015.

Încă de la primele zvonuri apărute în legătură cu aceste manuale, au apărut păreri pro și contra cu privire la avantajele și dezavantajele aduse de ele.

Introducerea manualelor digitale are ca scop în primul rând compactarea manualelor din ghiozdanul elevilor într-o tabletă care poate conține chiar și o bibliotecă întreagă, dar și reducerea în același timp a cantității de hârtie folosită pentru tipărirea manualelor clasice, în favoarea protejării mediului înconjurător și nu numai.

În situația în care în țara noastră se cheltuiesc o grămadă de bani pe diverse lucruri care nu se văd sau se deteriorează încă de la finalizare, considerăm că o astfel de investiție va fi benefică nu numai copiilor care sunt pe băncile școlii, ci și viitorului țării.

Cel mai important lucru pe care îl avem în vedere când vorbim de manuale digitale este faptul că elevii nu vor mai fi nevoiți să care zilnic kilograme întregi de cărți, fapt ce ducea indirect la dezvoltarea nesănătoasă a lor.

În al doilea rând, încă de la începutul anului școlar 2013-2014, câteva școli din Capitală au introdus aceste manuale prin diferite sponsorizări, iar feedback-ul primit din partea elevilor care au adoptat acest tip de studiu a fost unul pozitiv.

Prin introducerea manualelor digitale se poate realiza și o cercetare științifică din care să rezulte dacă pregătirea elevilor cu ajutorul acestora este mai bună decât cu manualele clasice.

Căutând documentație pentru această intervenție, am găsit un articol care se intitula "Ora la care toți elevii pot răspunde în același timp". Și m-a făcut să-mi reamintesc, dragi colegi, perioada în care stăteam cu toții în spatele băncii, cu mâna sus, și chiar dacă știam răspunsul la întrebare, nu-l puteam spune pentru că alt coleg primea prioritatea de a răspunde.

Din acest motiv, considerăm că inițiativa introducerii manualelor digitale este bună și va îmbunătăți nivelul de cunoștințe al elevilor.

Susținem introducerea manualelor digitale în toate școlile românești, pentru a deschide viziunea copiilor spre viitor și a le ușura căutarea în găsirea unui loc de muncă la sfârșitul absolvirii.

Stimați colegi,

Noi nu ne îndoim de bunele intenții ale Guvernului Ponta de a crește calitatea execuției. Din acest motiv, deputații Grupului parlamentar liberal-conservator PC-PLR nu au cum să voteze această moțiune.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu. Ați finalizat exact la timp. Perfect. Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al UDMR nu participă. Minoritățile naționale, ca de obicei, nu participă.

Grupul parlamentar al PP-DD? Nu participă.

Deputații neafiliați?

Aurelian Mihai.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurelian Mihai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Aceasta este realitatea, cea exprimată prin textul moțiunii de cenzură.

Vreau să vă informez doar două chestiuni, pentru că știu că avem foarte puțin timp noi, deputații neafiliați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți 4 minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurelian Mihai:

Da. Mulțumesc. Ca fost elev al Școlii Generale nr. 7 din Fetești, credeți-mă că după 25 de ani de când am început ultimul an școlar în acea locație, am fost profund nemulțumiți - atât eu, cât și părinții, prieteni, vecini, tot ce aveam acolo, în jur - asupra modului în care erau echipate clasele de școală. Una. Mă refer la manualele care nu existau. Mă refer la echipamentele care dispăruseră practic dintr-o clasă și pe care le plătiseră părinții.

Însă tot sistemul educativ suferă, domnule ministru.

Noi, românii din străinătate, suntem profund dezamăgiți de modul în care învățământul românesc își parcurge prezentul lui în 2014. 2014 în care România ar fi trebuit însă să arate cu totul altfel.

Dacă faceți comparația cu orice țară în care trăiesc cetățeni români - așa cum s-a explicat și în textul pe care l-am urmărit din moțiunea de cenzură - o să constatați că toți copiii românilor care trăiesc în străinătate au în general bucuria de a începe anul școlar în condiții decente și normale, fie că ne referim la statele din Occidentul european sau state, poate, din Polonia - pentru că și acolo avem români, chiar dacă puțini -, state care au fost comuniste.

Vă rugăm, domnule ministru, să rectificați, dacă aveți într-adevăr o strategie pentru învățământul românesc, pentru că atât românii de afară, cât și românii din țară, - mă refer mai mult eu la românii din diaspora, care avem 80.000 de copii aici, care învață. Trimitem mult prea mulți bani. Numai anul trecut am trimis peste 4 miliarde de euro, pentru a finanța, indirect, și administrația din România.

Repet. Suntem profund nemulțumiți. Va trebui să luați o decizie: ori sunteți capabili să îndreptați lucrurile, ori... vă rugăm să vă gândiți foarte bine, pentru că sistemul de învățământ trebuie să ajungă la onoarea pe care o avea odinioară.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Iacoban, aveți cuvântul. Din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul deputat Zlati.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Asistăm încă o dată la o săptămână în care reprezentanții ACL fac prezența în Parlament prin intermediul moțiunilor.

Am lansat săptămâna trecută un apel la liderii de grup PNL și PDL pentru a renunța la verificarea prezenței prin intermediul Camerei Deputaților.

Dacă ne uităm pe tabelul anexat la prezenta moțiune, înțelegem fără echivoc de ce liderii unei alianțe care deocamdată nu are acoperire legală, conform Tribunalului București, strigă catalogul în Parlament.

Dragi colegi din opoziție,

Ați blocat procesul legislativ din Camera Deputaților zile întregi prin depunerea de moțiuni, cu bună știință, pentru a vedea câți mai sunteți. Rezultatul e unul dezastruos de la săptămână la săptămână. Sunteți tot mai puțini. O spun cifrele. (Aplauze.)

Moțiunea de săptămâna trecută a avut 108 semnatari și a fost votată cu "da" de 103 deputați, iar cea de săptămâna aceasta are doar 99 de semnatari. Și cu siguranță, la ce prezență a opoziției văd în sală, va fi votată cu "da" de și mai puțini deputați.

Moțiunea de cenzură a fost semnată săptămâna trecută de 171 de deputați și senatori și votată ieri cu "da" doar de 154 deputați și senatori. Deci sunteți din ce în ce mai puțini, domnilor.

Iată, dragi colegi, că în această săptămână ne-am pricopsit cu o altă moțiune, care vizează persoana ministrului educației naționale.

Ne-am obișnuit, de asemenea, de când a debutat singurul program politic al opoziției - Săptămâna și moțiunea -, că în fiecare zi de luni sau marți trebuie să ne întâlnim pentru a dezbate atacuri personale la adresa miniștrilor cabinetului Ponta.

Înțelegem că opoziția schimbă doar destinatarul moțiunii, pentru că în cuprinsul lor moțiunile arată identic, acuze personale fără niciun fundament real, îmbogățite cu o colecție veritabilă de cifre, preluate probabil din poșeta doamnei deputat Anastase.

Semnatarii moțiunii, într-un exces de sinceritate, își asumă greșeala făcută în anii de guvernare Boc-Băsescu, atunci când învățământul românesc a trăit cele mai grele vremuri, marcate de lipsă de viziune, lipsă de strategie și de competență. Dar ce pretenții să avem, dragi colegi, de la un individ pus în fruntea ministerului, incapabil să-și echivaleze studiile și care nu putea formula nici măcar un discurs compus din propoziții simple, și acestea fiindu-i suflate de reprezentanții din minister?!

Și cum veni vorba de domnul Funeriu, cunoscut în breaslă ca "ministrul fără bac", acesta s-a remarcat, domnilor colegi din opoziție, nu mai puțin, prin închiderea a 1.000 de școli. Motivul închiderii acestor unități de învățământ a fost motivat de faptul că susținerea cursurilor în aceeași clasă de copii aflați în diferiți ani de studii este dăunătoare, așa cum susținea și Administrația Prezidențială la acel moment.

Tot curios mi se pare faptul că foștii colegi de guvernare au uitat între timp trăsnăile fostului lor ministru al educației, Cristian Adomniței, care se plimba pe bani publici cu elicopterul Ministerului de Interne, pentru a ajunge fără întârziere la aleasa inimii.

Așa stând treburile, fostul ministru al educației Adomniței s-a remarcat și prin deschiderea a 4.000 de șantiere, unele reale, iar altele fictive, și acestea din urmă numai bune pentru a face dispărute sume importante din banii publici.

Și ca exemplu, în perioada 2006-2008 au fost alocate județului Vaslui peste 120 de miliarde de lei vechi pentru școli, pentru renovarea grupurilor sanitare din aceste școli, unități de învățământ care după 2 ani au fost comasate, deci închise.

Mai mult, fostul ministru Adomniței s-a remarcat prin alocarea de fonduri pentru grădinițe care nu există și prin cheltuirea fără nicio oportunitate și legalitate a banului public. Nu putem uita acea alocare de 100.000 de euro pentru un gard la o simplă școală dintr-un sat.

Domnilor semnatari ai moțiunii,

V-ați adus aminte acum de realizările mandatelor pe care le-ați avut la Ministerul Educației? Acuzați ministrul educației, domnul Remus Pricopie, de lipsă de viziune însă în mod premeditat închideți ochii, făcându-vă că nu vedeți și nu cunoașteți dispozițiile Ordinului ministrului educației naționale nr.5.559/2013 în legătură cu programele școlare pentru clasa I și a II-a.

E clar că dumneavoastră nu cunoașteți faptul că un proces de achiziție publică presupune mai multe etape peste care nu se poate trece. Ați fost învățați să puneți tot timpul deasupra legii comanda politică, sărind fără niciun temei procedurile legale de achiziție publică într-o vreme în care câștigătorii se trăgeau la sorți dintre mai mulți clienți politici, direct de la Palatul Victoria, sub supravegherea sediului din Modrogan și sub înaltul patronaj al Palatului Cotroceni, și acum veniți să-i reproșați actualului ministru de ce nu procedează la fel.

Trageți tot felul de semnale de alarmă îmbrăcate în fraze lacrimogene, că indiferent ce face Ministerul Educației, totul este dictat de interese electorale. Nimic mai fals, domnilor! Nu știm dacă ați avut timp să observați că în timpul actualului ministru al educației, Remus Pricopie, profesorii nu mai stau în stradă, ci la catedră, adică acolo unde le este locul.

Ați scos în timpul guvernării Boc-Băsescu profesorii în stradă, după ce ați redus veniturile acestora chiar cu 40%, tăind chiar și sporul de solicitare neuropsihică, fapt unic în toate democrațiile europene.

Ați obișnuit profesorii să-și țină orele în fața sediului Guvernului și al Ministerului Învățământului, cerându-și drepturi legale.

Ați transformat cadrele didactice în veritabili justițiabili, punând profesorii pe holurile tribunalelor, în căutarea dreptății.

Ați subfinanțat, în mod premeditat și criminal, tot sectorul de educație, desființând școli, pe motivul că nu ar fi elevi pentru acestea.

Domnilor colegi din opoziție,

Acum profesorii nu se mai află în fața ministerului, nici în fața Guvernului, nici pe holurile tribunalelor, ci în clase, alături de elevi, așa cum e firesc, bucurându-se de reîntregirea salariilor, de punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești și, în general, de prestigiul pe care ți-l dă meseria de dascăl. Dumneavoastră chiar nu doriți să observați această nouă realitate?

În altă ordine de idei, subliniați în moțiune că fixarea obligativității sesiunii a treia de bacalaureat dăunează întregului sistem. Știam de mult timp că nu aveți proprietatea cuvintelor și că aruncați fraze astfel încât să acoperiți minimum 15 pagini din moțiune, tocmai ca să pară mesajul cât de cât serios. Inexact, domnilor semnatari! Cred că a venit timpul să lăsați minciunile deoparte. Actul normativ de care aduceți aminte și pe care îl trunchiați în scop de manipulare, și în act se vorbește nu de obligația, ci de posibilitatea organizării unei sesiuni suplimentare a examenului de bacalaureat, și doar în cazuri de excepție, cu totul justificate.

Rugați-o, domnilor colegi, pe doamna Anastase, să mai numere o dată procentul de elevi care susțin bacul în același an în care termină studiile.

Dacă aveți norocul ca doamna Anastase să numere bine de această dată, o să puteți observa că procentul a fost an de an în creștere. Astfel, în 2011, procentul era de 57,59%. În 2012 - 59,04%, iar în 2013 - 69,35%, urmând ca în anul acesta să înregistrăm o creștere de 10%, aproximativ 71%.

Vorbeați de la această tribună de bugetul pentru educație. Aflați, dragi colegi din opoziție, că de când suntem la guvernare, bugetul pentru educație a crescut în fiecare an. Numai în acest an bugetul pentru educație a crescut cu 13%.

În concluzie, domnule ministru, aveți datoria să continuați reformele începute la Ministerul Educației și să contribuiți pozitiv la noul climat benefic sistemului educațional. Și nu în ultimul rând, aveți obligația de această dată să ignorați atacurile personale ale unor inși care au căzut la examenul unei aptitudini democratice și constructive în Parlament și care sunt plătiți din bani publici doar pentru a semna săptămânal moțiuni cu același conținut, dar cu destinatar diferit.

Vă mulțumesc, domnilor colegi, și vă urez succes în activitate, domnule ministru!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. 8 minute.

Mai sunt 7 minute pentru grupul parlamentar.

Numai o secundă! Pe procedură, dar să-mi spuneți procedura, că știți că vă închid microfonul. Cu plăcere și cu multă grație. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu m-așteptam să interveniți, cum ați intervenit și ieri, la moțiunea de cenzură, când se vorbește separat sau cu totul aparte față de textul moțiunii, și ca o declarație politică. Iar partea când ne jignește... venim să luăm bani de la Parlament ca să semnăm moțiuni, vă rog să interveniți, așa ceva nu este admisibil. Este dreptul nostru constituțional, este dreptul nostru legal. Semnăm orice moțiune. Nu că venim să luăm bani, ca să semnăm o moțiune!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bine. Mulțumesc foarte mult.

Sunt emoționat de intervenția dumneavoastră.

Bine ați revenit în Parlament, domnule Toader!

Domnule deputat Zlati, vă rog frumos, aveți cuvântul. Mai aveți 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Permiteți-mi să mă adresez nu numai dumneavoastră, cel care ne-ați onorat cu prezența, ci și colegului dumneavoastră, domnul ministru Pricopie, și dincolo de dânsul, domnului premier, nu numai în numele unei anumite solidarități guvernamentale, un principiu constituțional, ci și datorită faptului că nu cred că dumneavoastră... Ministerul Învățământului și al Cercetării poate să contribuie în mod eficient la bunăstarea învățământului românesc fără asentimentul și sprijinul premierului, tot așa cum politica, în educație, a premierului, se face prin intermediul ministerului, ceea ce este evident.

Din acest punct de vedere, eu am să vă pun față în față cu anumite prevederi ale programului de guvernare. Este adevărat, atunci PNL-ul era la guvernare, acum nu mai este, dar PSD-ul era și atunci, și acum. Și zice acolo, apropo de faimoasele autobuze: "Distribuția acestor investiții, inclusiv autobuzele școlare, pe teritoriul României se va face în funcție de nevoile reale din țară".

E adevărat, s-au dat microbuze și se vor mai da. Dar, după câte știu eu, PSD-ul are la dispoziție cam 40% din primăriile din țară, inclusiv din cele din mediul rural. Ar fi tare greu să-mi demonstrați cum 80% din microbuze s-au dus la primari PSD, de vreme ce ponderea primarilor PSD în totalul primăriilor este mult mai mică.

Cu cifrele, domnule ministru, putem face orice.

Dumneavoastră ați spus: 70% s-au prezentat la examenul de bacalaureat și 70% l-au luat.

După mine, 70% din 70% face undeva 50%. 50% din cei care au intrat în clasa a XII-a au trecut examenul de bacalaureat, și aceasta, nu celelalte cifre, este realitatea dură a învățământului românesc.

Cu cifrele ne putem juca, admit. S-au închis 1.000 de școli. Eram în criză economică, dar dumneavoastră faceți investiții la nu știu câte sute de școli sau campusuri universitare. Înseamnă că lucrările deschise în perioada aceea nu au fost tocmai inutile, de vreme ce dumneavoastră le continuați pe cele mai multe.

Ne spuneți - și pe bună dreptate - că trebuie să creștem numărul celor care au o meserie. Să fim onești. Școlile postliceale care vor fi înființate în cadrul universităților nu vor oferi meserii. Nu în economia reală. Ele sunt destinate a fi, pe de o parte, un colector de voturi în vederea campaniei, pentru că și cei care și-au picat bac-ul în această vară au și ei familiile lor și au drept de vot. Și, pe de altă parte, nu rezolvă situația, pentru că vor oferi - dacă vor intra la o universitate - diplome universitare, în final, nu o meserie, astfel încât eu să am mai mulți instalatori dintre care să aleg, dacă mi se strică ceva în baie. Și nici lăcătuși. Și nici tâmplari.

Soluția ar fi fost, desigur, să creștem numărul școlilor profesionale. Dar după 2 ani de când suntem la guvernare, cifra pe care ați înaintat-o și care, adevărat, este infinit mai mult decât 0, dar este decepționant de mică. Cu un astfel de număr de elevi care urmează școlile profesionale noi nu rezolvăm problema mâinii de lucru calificate în România, nici acum, nici pentru viitor.

Citez, de asemenea, din Programul guvernamental: "Asigurarea politicilor de echitate socială. Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber și egal la educație". O fi vorba despre smartphone-ul și tableta despre care făcea referire premierul?!

Ne referim la cei 40% dintre români care au încă toaletă în curte, dar probabil au smartphone în buzunar?

Noi legăm școlile la Internet. Este perfect. Dar ce-ar fi, prima dată, să asigurăm faptul că aceste școli sunt racordate la apă curentă și au toalete în cadrul școlii, astfel încât să poată primi avizele de funcționare sanitară pe bune, și nu în virtutea unui automatism și a unor înțelegeri între cei care controlează și cei care sunt controlați?

Dialogul este principalul lucru care lipsește acestei ordonanțe, domnule ministru și domnule premier.

Pentru că nu cred... eu sunt... locuiesc într-un centru universitar. Am conexiuni cu centrul universitar. Nu am auzit ca vreo facultate din Cluj să ceară ministerului: "domnule, înființați niște școli postliceale, că n-avem destui studenți!"

Nu cred că ministerul s-a consultat - mă puteți contrazice și atunci îmi voi retrage cuvintele - cu mediul universitar de stat atunci când a luat această decizie.

Nu cred că ministerul s-a consultat cu școlile private din învățământul preuniversitar - aici îmi permiteți să fac o paranteză - atunci când le anunța, pe 15 septembrie, că se va încălca Legea calității, care permitea universităților de învățământ particular acreditate, repet, acreditate, să organizeze examen național în incinta școlii, aceste instituții au fost avertizate: vedeți că vine un ordin al ministerului prin care...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Zlati:

... prin care... 50 de secunde?

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu cred că mai aveți. Sunt 6...

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Zlati:

... prin care veți fi obligați să dați examen național într-o școală de stat.

Închei, dacă îmi permite domnul președinte și nu-mi taie microfonul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos. 50 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Zlati:

Așa cum zicea colega mea, demisia nu este un lucru rușinos. Dar dacă cineva de bună-credință conduce un minister atât de greu și observă că nu are capacitatea de a implementa și de a face cu adevărat bine acestui învățământ, atunci pleacă.

Pentru bunul Dumnezeu, domnilor miniștri, plecați! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Doamnă deputat, haideți să nu... Vă rog frumos.

Dacă aveți procedură, dacă nu... Vă rog frumos, dacă aveți procedură, cu mare plăcere.

Aveți cuvântul pentru a prezenta procedura.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulțumesc.

Îmi fac griji pentru că este încălcată procedura parlamentară și mă simt nevoită să vă apăr funcția de președinte al Camerei. Am aflat aici...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am început să plâng.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

... din punctul de vedere al PSD, că fosta președintă a Camerei numără bile. Deci PSD crede că și dumneavoastră numărați... (I se întrerupe microfonul.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Discursurile politice emoționale sunt... N-aveți nicio...

Nu e nicio procedură, doamnă deputat. E un discurs politic al dumneavoastră, o comparație între mine și doamna Anastase, care mă onorează. Mi-ar face plăcere să fiu la fel de frumos ca doamna Anastase, din păcate, n-am avut acest noroc în viață. Și, dacă vreți, vă dau adresa Spitalului Militar Central unde se află mama mea... Cu deosebită plăcere, ca să puteți să-i spuneți.

Nu am o suroră... o soră, scuzați-mă. Mi-ar fi făcut plăcere să am o soră. Dar surorile pe vremea aceea erau greu de făcut. Dar mama a încercat.

Cu mare plăcere, vă mulțumesc foarte mult pentru comparație. Sunt onorat. O cunosc pe doamna Anastase de când era președinta organizației de femei... de tineret, așa încât am tot respectul pentru ea.

Nu v-am pronunțat numele, n-aveți ce să faceți.

Dragi colegi,

Întreb Grupul parlamentar al PSD, mai are câteva minute și...

Domnule Neacșu, mai aveți câteva minute și... un vorbitor?

Domnule deputat Benga, aveți cuvântul.

N-am ce... eu... Întrebați-l dumneavoastră, că sunteți contabil.

Vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Benga:

Domnule președinte...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Scuzați-mă, economist. Vă rog frumos să mă scuzați. Îmi cer scuze.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Benga:

Domnule ministru Pricopie...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi cer scuze. Domnule Benga, îmi cer scuze! Vă rog frumos.

Domnule Ialomițianu, nu fac greșeli de acest gen, dar... Iertați-mă!

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Benga:

Dacă putem să facem clasa de la PDL să ne asculte, atunci ar fi foarte corect. Același respect l-am manifestat și eu.

În fața valului de moțiuni ale opoziției nu pot decât să constat că marțea ne întâlnim pentru a discuta atacurile personale la adresa miniștrilor. Spun atacuri personale, pentru că moțiunile nu au o bază reală, un fundament cuantificabil. Ele sunt pur și simplu doldora de cifre și de statistici scoase din burtă. Procentele enunțate cu titlu de adevăr nu fac decât să demonstreze și să valideze profilul colegilor din ACL, acela de falsificatori ai adevărului și de demagogi politici.

Dragi colegi,

Mi-am dedicat întreaga viață educației tinerilor, într-o carieră de peste 35 de ani, pusă în slujba copiilor noștri. Sunt profesor titular la Colegiul Național "Mircea Eliade", catedra de fizică. De-a lungul timpului am fost șef de catedră la acest colegiu, profesor metodist, profesor mentor la disciplina fizică, director adjunct de colegiu, inspector școlar general adjunct. Cunosc foarte bine sistemul educațional din România, cunosc atât punctele forte, cât și slăbiciunile acestui sistem. Noi am preluat un minister al educației naționale și o lege a educației naționale făcute terci de guvernele anterioare, care au creat un haos total în sistemul național de învățământ.

Am preluat un minister care nu avea o viziune coerentă și integrată, nu avea strategie, ba, mai mult, avea doar oameni care doreau închiderea școlilor, micșorarea salariilor și umilirea profesorilor și a angajaților din sistem.

Noi, împreună cu Guvernul Ponta și cu ministrul Pricopie, am găsit resurse. Bugetul acordat educației în 2013 a crescut cu 6,4%, comparativ cu media europeană. Noi am găsit voință, am asigurat transportul școlar pentru mii de copii și ne-am pus pe treabă ca să venim cu o viziune de educație.

Educația din România are potențialul de a fi o locomotivă pentru întreaga societate românească. Guvernul a investit în infrastructura școlară, a introdus bursele pentru elevi din învățământul vocațional și tehnic, a alocat mai mulți bani pentru programele școlare și a crescut nivelul cheltuielilor privind participarea profesorilor la examenele de evaluare națională, a redat angajaților din învățământ pierderile salariale produse în perioada guvernării Băsescu-Boc-Funeriu.

Este pentru prima dată când la nivelul Ministerului Educației Naționale se încearcă punerea bazelor unei viziuni coerente, moderne, asupra măsurilor ce ar trebui luate în sistemul de învățământ.

Specialiștii noștri, împreună cu colegi de la Banca Mondială, sunt în procese de finalizare a documentelor strategice fundamentale la nivel național, respectiv: Strategia Națională privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii, Strategia Națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, Strategia Națională privind învățământul terțiar și Strategia privind infrastructura în sistemul de învățământ. Acestea sunt lucruri care denotă o preocupare constantă și adâncă asupra sistemului.

Dragi colegi,

Aceasta este maniera în care Guvernul Ponta arată prin fapte, nu prin vorbe, că în România există preocupare pentru sistemul de educație.

Domnule ministru Pricopie,

Suntem alături de dumneavoastră în drumul nou pe care vreți să duceți învățământului românesc. Eliberați-vă, atât la nivelul Ministerului Educației Naționale, cât și la nivelul județelor, de acei oameni care se opun cu vehemență planului dumneavoastră de reformare a învățământului românesc.

Dragi colegi,

Domnilor din opoziție,

Ceea ce dumneavoastră ați distrus în învățământul românesc, noi reparăm în fiecare zi, facem ca școala să fie accesibilă tuturor copiilor din România.

Domnule ministru Pricopie,

Vă cerem ca alături de Guvernul Ponta, prin tot ceea ce veți face, să dați valențe noi și moderne școlii românești și să sădim în fiecare zi în sufletele copiilor noștri mândria de a fi români.

Închei cu următoarele.... Semănați foarte mult cu un băiat care apare la televizor la 6 și un sfert!

Închei cu următoarele trei cuvinte, pentru că ieri domnul de la ... următoarele trei cuvinte: "Victor Ponta, președinte!".

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă nu-mi dați procedura, cât suntem noi de prieteni, vă închid microfonul!

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule președinte,

Sunt onorat să fiu prietenul dumneavoastră, mai ales că sunt... Cum bine știți, într-o companie selectă, întotdeauna este onorant să fii alături de Mihai Viteazul, nu numai de dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Normal.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian George Scutaru:

Ce vreau să vă spun, domnule președinte? Parcă am fi într-un muzeu al timpului. Cred că ne întoarcem cu 25 de ani înainte, am auzit luările de cuvânt din partea unor colegi din Partidul Social Democrat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, procedura, că sunteți liderul grupului parlamentar! Până la Mihai Viteazul ne mănâncă regulamentul!

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian George Scutaru:

Vă rog, domnule președinte, ca atunci când colegii dumneavoastră...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos nu vă agitați, că vă agitați degeaba!

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian George Scutaru:

...să nu mai facă referiri în termeni jignitori la cei care au inițiat moțiunea simplă. Este dreptul opoziției, și vă rog să înțelegeți că avem acest drept regulamentar, de a sancționa modul în care Guvernul înțelege să conducă această țară.

Ar trebui să vă mulțumiți cu ideea că trebuie să existe și cineva care să vă critice și acceptați acest lucru, altfel ajungem la partidul unic, pe care văd că unii colegi îl slăvesc cu atâta îndârjire.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Domnule ministru Pricopie, aveți cuvântul pentru a da răspuns, conform Constituției și Regulamentului, la moțiunea simplă.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus Pricopie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt câteva lucruri pe care aș vrea să le adaug: primul lucru este legat de Legea nr.1. S-a tot vorbit despre Legea educației nr. 1. Să nu uităm că această lege a fost adoptată fără dezbatere și, din păcate, foarte multe prevederi din această lege nu au putut fi puse în practică.

Dacă vorbim, de exemplu, despre examenele în manieră transdisciplinară, evident o aberație, pentru că orice student la școala de pedagogie învață în primul an că nu poți să faci evaluarea altfel decât ai făcut predarea. Prin urmare, n-aveai cum să introduci în 2014 sau în 2013 examene naționale transdisciplinare, fără să introduci mai întâi predarea începând cu clasa I și terminând cu clasa a XII. Iată un motiv foarte clar, pentru care Legea educației trebuia modificată, prin instrumentele legale pe care Guvernul le-a avut la dispoziție.

Aș vrea să mai spun un lucru: dacă prevederile din Legea educației erau atât de bune, de ce guvernul care a adoptat această lege, de fapt a impus această lege, nu le-a pus în practică imediat? De ce a doua zi nu a dat drumul concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori? Pentru că era imposibil de pus în practică o prevedere neancorată în realitate. Consiliile de administrație, am aprobat ieri regulamentul de funcționare a consiliilor de administrație și am putut să fac acest lucru, ca urmare a modificărilor în Legea educației, prin Ordonanța nr. 49.

Dacă Legea nr. 1 era atât de bună, a doua zi după adoptarea legii ar fi trebuit să fie adoptat acest regulament.

Astăzi, în Ministerul Educației, sindicatele negociază cu colegii din minister Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ, tot ca urmare a modificării legii prin Ordonanța nr. 49. Actualul regulament în vigoare datează din 2005.

Revin la Legea nr. 1, pe care unii au ridicat-o la rang de Biblie: n-ai voie să te atingi de ea, indiferent câte aberații sunt în acest document. Eu cred că este o mare greșeală.

Mai vreau un al doilea lucru să-l adaug: este cel legat de date, cifre. Fiecare dintre noi ne construim un discurs, pe o anumită logică argumentativă. Eu cred că este păcat ca în Parlamentul României să facem apel la cifre false.

Am spus mai devreme că nu există în România un procent de 33% privind părăsirea timpurie a școlii, procentul exact este de 16,5%. Da, există în România buget public alocat educației de 13%, și să nu confundăm PIB-ul cu bugetul guvernamental. Este cel mai mare buget în acest moment pe care guvernul îl alocă educației. Cele 22 de miliarde, sunt aici economiști, să ne uităm în Legea bugetului și să ne uităm și în execuția bugetară, să ne uităm în execuțiile bugetare din 2012, 2013 și vom vedea că este pentru prima dată, în 2013, de exemplu, când planificat, la începutul anului, este mai puțin decât executat. Ce înseamnă aceasta? Că toate rectificările bugetare făcute de-a lungul timpului au fost pozitive.

Ieri am obținut 50 de milioane de euro în plus pentru sectorul educației, ca urmare a unei decizii a Guvernului, prin ordonanța de urgență, acești bani urmând să meargă către profesorii care vor primi o sumă forfetară pentru dezvoltare profesională.

Sunt și alte lucruri pe care urmează să le facem, pentru că educația de calitate înseamnă bani.

Din nou, raportarea la cifre: 70% din 70% înseamnă un procent care nu mă mulțumește nici pe mine, dar 70% este mai mult decât 53%, atât cât aveam în 2011.

Deci, eu cred că dacă respectăm educația, atunci trebuie să ne raportăm la cifre exacte, și nu să mințim atunci când ne raportăm la probleme foarte serioase.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul (din sală):

Câți sunt? Câte mii? Poate nu știți!

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus Pricopie:

Nu, pauza mea era legată de faptul că am înțeles că în Parlament intervențiile sunt decente!

Școlile profesionale. În urmă cu trei ani aveam zero! În urmă cu doi ani am avut 11.000 de elevi înscriși în școlile profesionale, școli profesionale pe care le cer toți agenții economici. Anul trecut am avut 12.000 de elevi. Anul acesta, în primul rând am corectat o altă aberație, și anume aceea de a te înscrie la școala profesională după finalizarea clasei a IX-a, când în mod normal aceasta prevedea Legea educației. Prin ordonanță de urgență am introdus posibilitatea de a te înscrie la școala profesională, așa cum e firesc, după clasa a VIII-a. Numărul copiilor înscriși la școala profesională a crescut la 35.000 și avem peste 3.000 de firme care participă la acest proces de învățământ profesional în sistem dual. (Aplauze.)

Poate că acum trei ani era imposibil de explicat următoarea situație: cinci candidați pe loc la o școală profesională. S-a întâmplat în 2014 și nu numai la o școală profesională, ci la mai multe școli profesionale, pentru că familiile, tinerii, au constatat că pot să ai o meserie, să ai un salariu decent și dacă parcurgi acest traseu al educației, al învățământului profesional.

Învățământul de tehnicieni superiori este învățământul de nivel postliceal, și nu de nivel universitar. Este o altă componentă pe care încercăm să o dezvoltăm, la recomandarea Băncii Mondiale, Comisiei Europene și UNESCO.

Eu cred că n-are rost să insistăm să lansăm pe piață o informație falsă, și anume admiterea în învățământul superior fără diplomă de bacalaureat sau echivalarea studiilor; nu există așa ceva! Legea educației prevede foarte clar faptul că nu poți să intri în învățământul superior fără diplomă de bacalaureat! Există, înainte de Ordonanța nr. 49, am avut și avem universități care au organizat școli postliceale.

Universitatea de educație fizică și sport, în urmă cu doi ani, dacă nu mă înșel, a obținut acreditarea pentru școala de antrenori, școală de antrenori la care poți să intri ca absolvent de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.

Aș vrea, de asemenea, să nu mai facem confuzia între statutul de absolvent de liceu, care înseamnă parcurgerea celor 12 clase, și statutul de absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat.

Legea oferă drepturi inclusiv tinerilor care finalizează 12 clase, primesc un certificat de absolvire a celor 12 clase și au dreptul nu de ieri, de azi, ci de ani buni au avut și au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal.

Încă o dată, dacă ne pasă de educație, dacă suntem interesați de viitorul acestor copii, eu cred că trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate.

Timp de doi ani, aproape doi ani, de când am fost numit ministru, nu am folosit un discurs politic și nu-l folosesc nici acum. Am primit responsabilitatea de la premier să mă ocup de educație, nu de politică, iar în momentul în care s-a vorbit despre... (Aplauze.)... s-a vorbit despre politizare... Vreau să vă spun că am trăit în Ministerul Educației mulți ani, iar în 2009, când o anumită coaliție s-a rupt peste noapte, 10.000 de posturi au fost reașezate în 24 de ore. Mai exact, atunci când PSD-ul a ieșit de la guvernare și a rămas PDL-ul, mii de directori și inspectori școlari au fost schimbați. Sunt date și cifre, le știu toți! În momentul în care USL-ul s-a rupt, nimeni nu a plecat, și dacă a plecat cineva, a plecat pe motive educaționale, și nu pe motive politice.

Eu cred că trebuie să ne raportăm la realitate și să nu încercăm să construim, să confecționăm un adevăr convenabil astăzi, într-un anumit context politic.

Am continuat toate politicile care n-au legătură cu numele ministrului, ci au legătură cu munca a mii de oameni în Ministerul Educației, a unor experți internaționali care ne-au asistat și ne asistă în continuare din punct de vedere tehnic, astfel încât pentru școală să fie mai bine. Strategiile, cele cinci, pe care le adoptăm acum, nu sunt strategiile Pricopie, nu sunt strategiile Ponta, sunt strategii care au ieșit în urma consultării cu sistemul, cu mii de oameni care trebuie să meargă mai departe, indiferent dacă Pricopie este sau nu este ministru al educației. Avem nevoie de această stabilitate pentru sistem, dacă ne pasă de copiii noștri. Mie îmi pasă!

Mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Dezbaterea s-a încheiat.

Vă reamintesc că votul asupra moțiunii va fi marțea viitoare la votul final.

Declar închisă ședința de azi a Camerei Deputaților. Vă urez succes în comisii.

Îi informez pe membrii Biroului permanent că nu avem Birou permanent; va fi luni, după Biroul permanent reunit care va fi la ora 13,30.

Vă urez o zi frumoasă!

   

Ședința s-a încheiat la ora 12,18.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 22 janvier 2020, 21:28
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro