Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 2, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.120/09-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-04-2020
02-04-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 02-12-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 2, 2014

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Liliana Mincă și de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci, ca să începem ședința de astăzi. Vă mulțumesc.

Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț la primul punct al ordinii de zi că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de marți 2 și miercuri 3 decembrie 2014; programul de lucru pentru perioada 1-6 decembrie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 25 noiembrie-2 decembrie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Vă rog din nou să încercăm să păstrăm liniștea în sală. Nu suntem foarte mulți. Rog șefii, liderii de grup să încerce să-și mobilizeze colegii.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030COM(2014) 520 final (PH CD 68 /2014). (rămas pentru votul final)

Punctul 2 la ordinea de zi este Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030 COM 520 din 2014 final.

Da, doamnă deputat, la acest punct? Comisia. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu Hotărârea Camerei Deputaților nr.11/2011 privind procedura de lucru și mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene și în temeiul Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naționale, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu analiza de fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030.

Comisia pentru afaceri europene constată că există în continuare o preocupare concretă la nivelul Uniunii pentru decuplarea creșterii economice de consumul de energie prin creșterea eficienței energetice, fapt binevenit pentru Uniunea Europeană și pentru România.

Comisia pentru afaceri europene subliniază următoarele: În ce privește stabilirea scenariilor de creștere a eficienței energetice, au fost luate în considerare, între altele, tendințele manifestate de consumul populației, de transport, sisteme de încălzire, o parte din progrese se datorează direct avansului tehnic și progresului științific ce ar fi putut avea loc și independent de stimularea planificată, dar comunicarea nu distinge distinct acest lucru.

Comisia pentru afaceri europene sugerează Comisiei Europene să extindă această analiză, fie sub forma unei comunicări, fie în orice altă modalitate, care să asigure o dezbatere largă pe plan european a perspectivelor deschise de progresul tehnic și științific, pentru atingerea obiectivelor menționate în comunicare, atât în mod independent, cât și în mod orientat prin politicile la nivelul Uniunii.

Într-o astfel de dezbatere și-ar găsi locul mijloacele alternative de transport aerian, impactul optimizării automate a traseelor, sursele de energie netradiționale și altele asemenea.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene subliniază că în Comunicare se menționează analiza de către Comisia Europeană a utilizării unor indicatori suplimentari pentru a exprima și pentru a monitoriza progresele realizate în vederea atingerii obiectivului privind eficiența energetică, cum ar fi: intensitatea energetică care ține seama mai bine de variațiile subiacente și de proiecțiile privind PIB și creșterea populației.

În acest context, schimbarea comportamentului populației sub impactul noilor tehnologii de comunicații și fenomenul de îmbătrânire a populației sunt variabile relevante în ce privește structura consumului de energie și se sugerează Comisiei Europene să rețină și acest aspect în analiza preconizată.

Această sugestie se înscrie în angajamentul luat de Comisie prin Comunicare, conform căreia "își va continua, de asemenea, eforturile de a spori și mai mult gradul de sofisticare al modelării energetice și economice utilizate pentru a evalua costurile și beneficiile măsurilor de eficiență energetică."

De asemenea, Comisia Europeană consideră cercetarea și inovarea ca instrumente importante pentru atingerea obiectivelor legate de eficiența energetică. Cu toate acestea, abordarea ar câștiga în credibilitate dacă ar fi însoțită de o încurajare mai susținută a programării calculatoarelor, a roboticii și a altor discipline aparținând societății informaționale, de la educația la cea mai mică vârstă până la recalificarea profesională și mai târziu.

De asemenea, Comunicarea amintește beneficiile suplimentare ale politicilor în domeniu, printre care reducerea poluării aerului, precum și a poluării fonice. Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene să analizeze mai detaliat legătura dintre eficiența energetică și reducerea poluării fonice pentru a recomanda măsuri sinergice și coerente în cele două domenii.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene se raliază opiniei favorabile transmise de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 25 noiembrie, în prezența a 13 din cei 25 de membri ai săi, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect final de opinie favorabil, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Acest proiect de opinie este unul dintre cele mai importante, pentru că vizează redefinirea politicilor energetice la nivel european, distinge România cu un program punctual, respectiv de reducere cu 10 milioane tone echivalent petrol până în 2020. Dar, ce este cel mai important, atrage atenția că în condițiile actuale, în care securitatea energetică a devenit prioritatea numărul 1 pe agenda politică a Uniunii Europene și, în condițiile în care, într-o lume dependentă de petrol, a vorbi despre securitate energetică este, practic, o iluzie, în aceste condiții, eficiența energetică devine cea mai importantă decizie a statelor membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, România, din fericire, are cel mai mare potențial, respectiv, astăzi pierdem 4,2 miliarde de euro în fiecare an în sistemul energetic, numai în sistem energetic, dar, la nivel național, pierderile sunt între 6,8-7,4 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, doar 50% reducere și am putea să rezolvăm problema definitiv, problema Ministerului Educației sau a Ministerului Sănătății.

Însă, problema pe fond se pune în transpunerea acestui proiect într-un plan național de acțiune pentru eficiență energetică, plan care are ca prioritate domeniul, în special domeniul cu cel mai mare consum de energie, respectiv clădirile. În România, 40% din consumul de energie se realizează în clădiri; 30% din deșeuri sunt ale clădirilor; 20% din apele uzate sunt în clădiri.

Cu alte cuvinte, ne trebuie un plan național de acțiune și de punere în operă a acestui proiect, cu un prim și principal obiectiv - reducerea cu 50% a consumului actual de energie pe care-l realizăm în aceste clădiri. Poate nu ați fost atenți, dar 80% din timpul nostru îl desfășurăm în clădiri.

Pe lângă acest obiectiv, principalul obiectiv se mută către sectorul energetic, unde avem o cifră de afaceri de 28 de miliarde de euro și 101 mii oameni angajați. Aici avem pierderi de la zona de producție până la zona de utilizare în aparate electrocasnice ale energiei, atât electrice, cât și a gazelor naturale. Vedeți presiunea care se exercită prin liberalizarea prețurilor și presiunea pe care o înregistrează fiecare consumator casnic în bugetul familiei.

De aceea, pentru noi toți cred, prioritatea numărul 1 este să ducem la bun sfârșit acest plan național de acțiune pentru eficiență energetică și să transpunem în legislație specifică, primară și secundară, principalele măsuri întreprinse prin redefinirea politicilor energetice la nivel european.

Soluția - și cu asta închei, stimați colegi, - va veni dinspre o revoluție a tehnologiei la care România este obligată să fie parte, o revoluție digitală, o revoluție a smart gridului și aparaturii smart atât de măsurare, cât și cea de utilizare electrocasnică.

Cel mai mare beneficiu, însă, îl vor avea consumatorii casnici spre care cu toții cred că ar trebui să ne îndreptăm atenția prin măsurile legislative pe care urmează să le luăm.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc. Dacă mai există intervenții la acest subiect? Înțeleg că nu.

Trimitem proiectul de hotărâre pentru mâine. Nu v-am văzut, domnule deputat, vă rog să mă iertați. Aveți microfonul. Iertați-mă. Dacă colegii noștri ar sta toți jos, v-aș vedea mai ușor. Îmi cer scuze încă o dată.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nicio problemă.

Stimați colegi,

Așa cum am putut observa din raportul comisiei de specialitate, lucrurile sună extraordinar de bine. Aș continua intervenția mea de la punctul la care domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, domnul Iulian Iancu, a lăsat această discuție.

România are nevoie de un plan național de acțiune privind eficiența energetică. Adică, lucrurile trebuie spuse până la capăt, dragi colegi deputați. Acest plan național de acțiune privind eficiența energetică este transpunerea unei directive europene, pe care România avea obligația să o facă până în 30 aprilie 2014.

Pe data de 17 noiembrie 2014 a expirat și termenul până la care România risca un infringement datorită nerealizării planului național de acțiune privind eficiența energetică. În această situație suntem, iar responsabilitatea realizării planului național de eficiență energetică revine Guvernului României, Departamentului pentru Energie. Proiectul de hotărâre de Guvern care încearcă să impună acest plan național de acțiune are termen februarie 2015.

Așadar, rugămintea noastră este următoarea: ne aveți parteneri și suntem conștienți cu toții de importanța obținerii unei energii atât primare, cât și secundare, inteligente. Suntem conștienți cu toții de importanța eficienței energetice a clădirilor, a clădirilor industriale, dar vă rog de la acest microfon, rog guvernanții să respecte ceea ce și-au asumat în fața Comisiei Europene.

Așadar, veniți cât mai urgent cu putință în comisiile de specialitate, în Parlamentul României cu acest plan național de acțiune privind eficiența energetică.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alți colegi care vor să intervină la acest punct de pe ordinea de zi? Nu. Vă mulțumesc. Am să insist din nou la colegii deputați care au de discutat lucruri să continue acest lucru în afara sălii și pe ceilalți îi rog să ia loc.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea cererii ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor , formulată în Dosarul nr.393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției. Prezentarea și dezbaterea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaților (PHCD 66/2014). (rămas pentru votul final)

Stimați colegi,

Vă rog, la punctele 3 și 4 ale ordinii de zi avem cereri ale ministrului justiției privind încuviințarea arestării preventive a doi deputați. Am să vă propun procedura o singură dată, ca să nu mai repet, după care o să le luăm una câte una.

Deci, în conformitate cu prevederile regulamentare, pentru dezbatere vă propun să folosim următoarea desfășurare a lucrărilor. Citirea cererii ministrului justiției, prezentarea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a proiectului de hotărâre a Camerei, cuvântul deputaților, domnilor deputați, pentru prezentarea punctului de vedere, dezbateri din partea grupurilor parlamentare și după aceea, sigur, trimiterea la votul final de mâine a celor două cereri.

Dacă există intervenții privind procedura pe care v-am propus-o? Înțeleg că nu.

Am să vă rog să votați. Vă rog votați.

Video in format Flash/IOS   Cine este pentru? Împotrivă?

Am avut plăcerea să vă rog să facem ordine în sală, ca să nu am întrebarea "ce votăm?".

Cu 108 voturi pentru și două abțineri, procedura de vot a fost adoptată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea cererii ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor, formulată în dosarul penal nr.393/2013 de către Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a corupției, precum și a raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, însoțit de proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților.

Rog să se dea citire cererii Ministerului Justiției. Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dau întâi citire cererii ministrului justiției.

În temeiul art.72 alin.(2) din Constituția României, republicată, al articolului 24 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art.195 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare al prevederile art.202 din Codul de procedură penală, existând cazul prevăzut de art.223 alin.(2) din Codul de procedură penală, vă adresăm rugămintea de a analiza și soluționa, conform procedurilor și dispozițiilor legale în vigoare, prezenta cerere de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor și a domnului deputat Teodorescu Cătălin-Florin.

Prezenta solicitare este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiției de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulată în dosarul penal nr.393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției.

Atașăm prezentei adrese documentația pusă la dispoziție de către Parchetul Înaltei Curte de Casație și Justiție, respectiv Referatul nr.393/2013, 40 de file, Referatul nr.393/2013 din data de 24.XI.2014 al Direcției Naționale Anticorupție, 44 de file, și fotocopii ale unor acte de urmărire penală din dosarul penal nr.393.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, raportul comisiei pentru domnul deputat Markó Attila-Gabor.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin adresa nr.1181 cu cererea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor pentru a fi analizată și a întocmi raportul și proiectul de hotărâre ce urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților.

Solicitarea a fost adusă la cunoștința membrilor Biroului permanent în ședința din 2 februarie 2014.

Adresa ministrului justiției este însoțită de referatul procurorului de caz și fotocopii ale unor acte de urmărire penală.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat ministrului justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, Referatul nr.393 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, privind pe domnul Markó Attila-Gabor, pentru ca, în temeiul art.72 alin.(2) din Constituția României și al art.195 alin.(1), art.24 din Legea nr.96/2006 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, raportat la prevederile art.202 din Codul de procedură penală și existând cazul prevăzut de art.223, să solicite încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor.

În conformitate cu prevederile art.24 din Legea nr.96 privind statutul deputaților și senatorilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat solicitarea Biroului permanent din 2 decembrie 2014 în vederea întocmirii raportului și a proiectului de hotărâre solicitate de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Domnul deputat Markó Attila-Gabor nu a participat la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități, acesta transmițând comisiei o cerere de amânare a dezbaterilor.

S-a hotărât, cu unanimitate de voturi, discutarea solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, domnul deputat Markó Attila-Gabor fiind la al doilea termen de amânare. În urma luărilor de cuvânt și a punctelor de vedere exprimate, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot.

Conform listei de prezență, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 2 decembrie, au fost prezenți 17 deputați din numărul total de 27.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, au rezultat 17 voturi valabil exprimate, rezultatul fiind următorul: 13 voturi pentru încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Markó Attila-Gabor, două voturi împotriva încuviințării și două voturi abțineri.

În temeiul art.195 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, hotărârea comisiei se adoptă prin votul majorității membrilor acesteia.

Astfel, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități apreciază că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților pentru aprobarea cererii ministrului justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaților Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, însoțit de proiectul de hotărâre solicitat prin adresa de înaintare a Biroului permanent.

Plenul Camerei Deputaților va decide prin vot dacă va admite sau respinge cererea ministrului justiției în conformitate cu prevederile art.72 alin.(2) din Constituția României, republicată, ale art.24 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, republicată, și ale art.195 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Conform procedurii pe care am aprobat-o, domnul deputat Markó Attila-Gabor are cuvântul pentru a-și prezenta punctul de vedere. Nu este. Deci, înțeleg că nu-și va folosi această posibilitate.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Nu sunt dezbateri.

Cererea de încuviințare a arestării este trimisă pentru mâine la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea cererii ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Teodorescu Cătălin-Florin, formulată în Dosarul nr.393/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției. Prezentarea și dezbaterea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaților (PHCD 67/2014). (rămas pentru votul final)

Domnule deputat, vă rog să ne prezentați cererea ministrului justiției în ceea ce privește încuviințarea arestării domnului deputat Teodorescu Cătălin.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Fac următoarea remarcă. Cererea este transmisă de către ministrul justiției pentru cei doi colegi, adică Markó Attila-Gabor și domnul deputat Teodorescu Cătălin-Florin.

Ținând cont că am citit anterior cererea ministrului justiției, vă rog să-mi permiteți să citesc raportul comisiei cu privire la colegul Teodorescu Cătălin.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat, citiți raportul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată tot prin aceeași adresă, respectiv 1181, cu scrisoarea ministrului justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Teodorescu Cătălin-Florin.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat ministrului justiției referatul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive a domnului Teodorescu Cătălin-Florin.

Cererea ministrului justiției, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitor la solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost adusă la cunoștința membrilor Biroului permanent în ședința din 25 noiembrie 2014.

În conformitate cu prevederile art.195 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat solicitarea Biroului permanent privind cererea ministrului justiției în ședința din 2 decembrie 2014, în vederea întocmirii raportului prevăzut la art.195.

Domnul deputat Teodorescu Cătălin-Florin, însoțit de avocat, a participat la ședința comisiei și și-a prezentat punctul de vedere cu privire la nevinovăția și la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

În urma luărilor de cuvânt și a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, precum și de domnul deputat Teodorescu Cătălin-Florin, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot. S-a supus la vot cererea ministrului.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, rezultatul este următorul: fac precizarea că în sală au fost prezenți 15 membri, la ora când s-a discutat despre colegul nostru Teodorescu Cătălin-Florin și a rezultat următorul vot: 14 voturi pentru încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Teodorescu Cătălin-Florin, un vot împotrivă.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să înainteze Biroului permanent prezentul raport.

În situația în care plenul Camerei Deputaților va decide aprobarea cererii ministrului justiției, a domnului Robert-Marius Cazanciuc, Comisia juridică, de disciplină și imunități înaintează plenului Camerei Deputaților proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Conform procedurii pe care am stabilit-o, are cuvântul domnul Teodorescu Cătălin-Florin, domnul deputat, pentru a-și prezenta punctul de vedere.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Florin Teodorescu:

Vă mulțumesc frumos.

Țin să precizez că nu am dorit să iau cuvântul pentru a vă solicita nimic. Vreau doar, în câteva cuvinte, pentru că nici nu am foarte multe lucruri de spus, nici nu aș vrea să vă plictisesc, să vă expun situația de fapt.

Situația de fapt este că eu am fost unul dintre cei 9 membri ai acestei comisii. Conform atribuțiunilor de serviciu, consider că de fiecare dată mi-am îndeplinit legal toate atribuțiunile de serviciu. Și, dacă este o vină, astăzi, că ai fost membru al unei comisii care era îndrituită să acorde aceste despăgubiri prin vot, înseamnă că sunt vinovat. Dacă nu este o vină aceasta, înseamnă că nu sunt vinovat, pentru că vreau să vă aduc la cunoștință faptul - și membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități care au avut curiozitatea să studieze dosarul, din păcate, puțini, ce-i drept, ar putea să vă spună că nu se reține în sarcina mea nicio altă învinuire.

Este vorba despre un abuz în serviciu strict, de care sunt inculpat, bineînțeles, dar un amănunt foarte important este acela că niciun membru al comisiei nu stabilea care este cuantumul despăgubirii. Cuantumul despăgubirii îl stabilea un expert, iar membrii comisiei putea vota pro sau contra.

Votul comisiei, după ce a fost audiat, după o amânare a acestui dosar și a fost într-o ședință ulterioară audiat evaluatorul expert ANEVAR, cu care instituția avea contract, a fost unul unanim. Deci, 9 voturi pentru, niciunul împotrivă. La momentul respectiv, nu am avut niciun fel de suspiciune.

Un singur lucru aș vrea să-l aduc în atenția dumneavoastră. Cred că este prima dată când membrii unei comisii sunt inculpați pentru un vot. Și mă aștept ca, de acum înainte, de la consilieri locali la consilieri județeni și chiar la dumneavoastră, pentru că luați decizii în comisiile de specialitate, să ajungeți în aceeași situație.

Repet, nu vă solicit să-mi păstrați imunitatea. Considerându-mă nevinovat, nu vă solicit, prin votul dumneavoastră, să mi-o ridicați.

Vă solicit doar să votați conform conștiinței și să aveți încredere și să consultați eventual Comisia juridică, că nu există reținută în sarcina mea niciun fel de altă infracțiune în afară de acest abuz în serviciu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Dezbateri generale pe marginea hotărârii de guvern ... Hotărârii Parlamentului, iertați-mă. Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni.

La textul hotărârii dacă există intervenții? Nimeni. Adoptat. Trimisă pentru votul final, care va avea loc, după cum am stabilit, mâine la ora 12,00.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009 adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013 (PL-x 493/2014). (rămas pentru votul final)

Continuăm.

La numărul curent 5 și 6 din ordinea de zi nu au venit rapoartele.

Deci mergem la punctul 7, unde avem Proiectul de Lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009 adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013.

Guvernul României inițiator, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Dragoș Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul are ca obiect acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009 din perspectiva necesității alinierii cadrului legal național la normele și exigențele internaționale în materie, stabilite la nivelul Organizației Maritime Internaționale.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi. Domnul Lupu sau alt coleg din partea comisiei pentru prezentarea raportului. Aștept.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin Codul MODU 2009, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009 adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013.

În conformitate cu prevederile art.99 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond în procedură obișnuită cu Proiectul de Lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin Codul MODU 2009, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art.75.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea acceptului Codului din 2009.

În urma dezbaterilor, a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin Codul MODU 2009, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009 adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eu am, în primul rând, o observație procedurală. Mă întreb de ce acest proiect de lege pentru aprobarea unui cod care modifică niște norme este Senatul cameră decizională, când întotdeauna am fost noi. Nu știu de ce. Nu e tratat internațional, nu e semnatară România parte. Este o adunare internațională privind convențiile internaționale de navigație și de ocrotire a vieții umane pe mare care, de regulă, intră la noi la decizională. Acuma - să mă ierte Dumnezeu - probabil că o mergem așa, dar nu e normal.

Doi. Așa cum prevede acest cod, el trebuie să se regăsească în legislația noastră, care se aprobă prin ordin al ministrului, că normele care sunt - normele de registru la autoritatea navală sunt aprobate prin ordin al ministrului. Puțin anacronic. Noi aprobăm prin lege și ministrul aprobă prin ordin, eventual amendamente de modificare. Chiar și așa fiind, eu vreau să-l întreb pe domnul ministru, că avem timp, dacă merge la Senat, în cât timp poate să treacă în legislația română, fiindcă totuși, dacă nu trece, aici sunt două probleme. La construcție supravegherea o fac societățile de asigurări străine care respectă codul, iar noi... căpităniile de port vin și verifică după legislația noastră și apar clar niște conflicte. Și aș vrea să-l întreb pe domnul ministru cam în cât timp crede că putem să adoptăm și noi, în legislația noastră, sigur, probabil tot prin ordin al ministrului, cum o să fie, pe lângă lege, vom vedea, dar în cât timp poate să o adopte, să o adopte la nivel de legislație românească, pe de o parte, pentru a putea să le aplicăm, pe de altă parte, să le controlăm.

Dacă aplicarea în timpul construcției este una, pentru control și, mai ales, pentru exercițiile care se fac pentru instalațiile de foraj marin - sunt niște condiții foarte clare cum se fac exercițiile în spații închise - noi trebuie să adaptăm și noi legislația noastră.

Și îl rog pe domnul ministru poate ne spune, dacă este pregătit pentru așa ceva.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai există intervenții?

Înțeleg că nu există.

Nu avem amendamente nici admise, nici respinse, de aceea proiectul de lege trece la votul final de mâine.

Am reținut și domnul ministru a reținut, domnul secretar de stat a reținut, o să-i prezinte ministrului întrebarea dumneavoastră așa cum ați spus dumneavoastră, veți primi răspunsul la Senat pe această chestiune, ca și pe problema legală de ordinea Camerelor.

E târziu, a fost în Biroul permanent aici. Dacă erau probleme de ridicat în Biroul permanent care este prima Cameră, care este a doua, trebuiau să fie ridicate acolo.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteranean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013 (PL-x 496/2014). (rămas pentru votul final)

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Dragoș Titea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Serviciile aeriene dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statul Israel sunt efectuate în prezent în temeiul acordurilor bilaterale încheiate individual de fiecare stat membru al Uniunii Europene și Statul Israel și Acordul dintre Uniunea Europeană și Statul Israel privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, încheiat la data de 9 decembrie 2008.

În relațiile dintre România și Statul Israel se aplică în prezent Acordul privind serviciile aeriene civile dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel, semnat la data de 19 decembrie 1967.

În prezent, trei transportatori aerieni, unul din România, unul din Israel și unul din Ungaria, operează servicii aeriene între cele două state.

Acordul este un acord global, care va înlocui acordurile bilaterale existente încheiate între statele membre ale Uniunii Europene și Israel.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia? Vă rog. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond în procedură obișnuită cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013, transmis cu adresa nr. PL-x 496 din 4 noiembrie 2014, înregistrat cu nr.4C26/159 din 4 noiembrie 2014.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1181 din 20 octombrie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului Euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 21 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului Euro-mediteraneean în domeniul aviației între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale din partea grupurilor parlamentare există intervenții?

Domnule președinte, vă rog, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi deputați,

Stimate colege deputate,

Doresc să spun câteva cuvinte și susțin întru totul și eu, ca deputat reprezentând minoritatea națională evreiască din România, dar și ca reprezentant al Grupului minorităților naționale, că susțin votarea favorabilă acestui raport, de fapt, a proiectului care s-a prezentat, ținând seama de relațiile foarte bune de colaborare dintre România și Statul Israel, dar și, în același timp, de fluxul foarte important de călători între țara noastră și Statul Israel.

Să nu uităm că pentru a ajunge în Israel din România avionul este singura cale posibilă. Așadar, dacă votăm acest acord internațional, de fapt, nu facem decât să ne gândim și la relațiile dintre cele două state, și la cetățenii din România și din Statul Israel.

Vă mulțumesc foarte mult că m-ați ascultat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și noi vă mulțumim, domnule președinte.

Dacă există alți colegi care vor să ia parte la discuții din partea grupurilor parlamentare? Înțeleg că nu.

Proiectul de lege nu are amendamente, și nefiind amendamente nici admise, nici respinse, trece la votul final de mâine.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 Codul muncii (Pl-x 189/2014). (rămasă pentru votul final)

Trecem la Proiectul de Lege pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România.

Dau cuvântul inițiatorului.

Domnul Neacșu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Poate - și, dacă greșesc, îmi cer scuze anticipat - noi am încheiat ultima ședință, pe care tot dumneavoastră o conduceați, oprind dezbaterile asupra unui proiect legislativ la un moment dat. Logic ar fi să reluăm ședința de astăzi după celelalte două cu acel proiect, să-l ducem la bun final și apoi vom reveni la acest proiect.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E adevărat ce spuneți dumneavoastră. Urma, la ordinea de zi, proiectul respectiv. Probabil că cei de la Compartimentul tehnic nu l-au pus în ordine. Îmi cer scuze, da, așa este. Am observat și eu acest lucru.

Dați-mi voie să trec atunci la următorul punct, cel la care începusem dezbaterea în ședința trecută, după care am să mă întorc la acest punct.

11. Noi începusem să discutăm Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii și ajunsesem la dezbaterea pe articole, așa cum foarte bine mi-a adus aminte domnul deputat Neacșu.

Cu voia dumneavoastră și rugându-vă în continuare să încercați să vorbiți mai liniștit, să stăm în bănci. Sunt colegi care îmi prezintă foarte elegant partea lor din spate. N-am o problemă, dar am o doamnă lângă mine și i-aș ruga să stea cu fața la sală, dacă se poate.

Deci am ajuns la punctul 4 și rămăsese ca după o dezbatere privind elementele... și am s-o rog pe doamna deputat... Boghicevici cred că a fost cea care a avut atunci intervenția care a creat oprirea... îmi aduc bine aminte? Nu?

Hai, domnule președinte, vă rog luați cuvântul.

A fost o discuție referitoare la un amendament.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de amendamentul la art.56 alin.(1) lit.c). Era vorba de diferențierea care apare între persoanele cu gradul III, gradul I și gradul II.

Deci, dacă la gradul I și gradul II persoanele respective, în urma deciziei medicale, nu mai pot lucra, cele care au gradul III mai pot lucra, angajatorul le mai dă posibilitatea să mai și lucreze câte patru ore timp lucrativ. Și de aceea noi, pentru acuratețe și pentru a face o distincție foarte clară între aceste persoane - cele cu invaliditate de gradul III, care mai pot presta și angajatorul le mai poate opri în câmpul muncii - și cei care au gradul I și II și aceștia efectiv nu mai pot presta și trebuie să aștepte decizia.

Aici era discuția și aceasta era precizarea pe care au solicitat-o colegii, de ce am făcut noi în cadrul comisiei această diferențiere.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că explicațiile date de comisie sunt mulțumitoare pentru colegi, nu văd pe nimeni care vrea să intervină.

De aceea, neexistând alte discuții, voi supune votului dumneavoastră numărul curent 4 așa cum este formulat de comisie.

Vă rog, votați.

 
Video in format Flash/IOS  

76 de voturi pentru, 18 abțineri, trei voturi împotrivă. Adoptat.

Trecem la numărul curent 5, unde comisia ne propune text nou.

Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Numărul curent 6. Avem amendament. La numărul curent 6 avem amendament.

Dacă susține cineva amendamentul de la numărul curent 6 aflat în lista de amendamente respinse la numărul curent 3. Nu. Pentru că comisia ne propune eliminarea alin.(2) al art.94. În cazul în care nu sunt discuții, considerăm eliminarea aprobată.

Numărul curent 7, comisia ne propune eliminarea textului stabilit de către Senat. Există intervenții? Nu. Se elimină.

La numărul curent 8 și 9 comisia ne propune eliminarea textelor adoptate de către Senat. Nu există intervenții. Se elimină.

Numărul curent 10. La numărul curent 10 avem amendament respins la numărul curent 4 din lista cu amendamente respinse.

Există cineva care vrea să susțină amendamentul respins? Nu.

În acest caz, supun votului dumneavoastră textul propus de comisie, cu numerotarea propusă de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

La numărul curent 11 vă aduc aminte că s-a propus o modificare privind o eroare materială de către membrii comisiei.

Comisia ne propune adoptarea textului de la numărul curent 11, text nou propus de comisie, cu eroarea materială care a fost corectată în plen săptămâna trecută.

Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Numărul curent 12, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Numărul curent 13, text nou propus de comisie. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Am terminat dezbaterea pe amendamente a raportului, dezbaterea raportului de fapt. Trimitem proiectul de lege pentru mâine la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România (PL-x 399/2014). (rămas pentru votul final)

9. Mă întorc acum, cerându-mi scuze, la proiectul de Lege pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România și dau cuvântul unuia dintre inițiatori.

Era un coleg care voia să ia cuvântul. Este în continuare.

Domnule deputat, vă rog, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dobrinescu Traian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am ocazia, astăzi, să vă vorbesc în numele creatorilor de cultură din România, în numele celor șase uniuni de creatori și le numesc: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Muzicologilor și Compozitorilor, Uniunea Cineaștilor, a Oamenilor de Teatru și Uniunea Arhitecților.

Cele șase uniuni au reviste reprezentative, reviste care sunt în pragul colapsului.

Deși sunt scriitor și membru al Uniunii Scriitorilor din România, nu am știut până acum un an în ce mizerie se zbat aceste reviste, care sunt vectorii de imagine și de consistență ai acestor uniuni.

N-am știut până acum un an că un redactor la o asemenea revistă de cultură, fie el scriitor, fie critic de artă plastică, de artă teatrală, cinematografică, muzicolog sau arhitect muncește pe un salariu de 700 de lei pe lună.

Nu am știut până acum un an că, în acest sezon de iarnă, redacțiile sunt neîncălzite din lipsă, bineînțeles, de bani.

Nu ați știut până azi nici dumneavoastră în ce condiții lucrează - să le zicem - marii artiști, marii creatori de artă din România.

Am știut, în schimb, că aceste reviste apar tot mai greu și tot mai rar. Acest proiect de lege, de fapt, aparține acestor uniuni.

Eu și alți colegi, senatorul Vosganian, care este prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor și scriitor, de fapt, ne facem purtătorii de cuvânt, de mesaj și de inițiativă ai acestor uniuni.

Suma nu este mare. Vorbim de 4 milioane jumătate pe an pentru toate cele șase uniuni de creatori din România.

Nu vă mai spun - cred că nu este un secret - că specificitatea unei națiuni este constituită de cultură, de spiritul național.

Suntem țară europeană. Avem și industrie, avem și agricultură, avem servicii și totuși nu ne identifică decât spiritul național.

Mulțumesc celor care au semnat această inițiativă, peste o sută de parlamentari din tot spectrul politic și mulțumesc celor care vor vota mâine această lege.

Sper ca ziua de azi și ziua de mâine să rămână memorabilă pentru ceea ce faceți dumneavoastră pentru cultura românească.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog, aveți cuvântul.

E inițiator. Vă rog, luați cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mă adresez în triplă calitate: de scriitor, de membru al Uniunii Scriitorilor și de membru al Grupului parlamentar al minorităților, care va susține acest proiect.

Doresc doar să subliniez un lucru. Am participat cu toții la forma finală a acestui proiect, prin care considerăm că culturii scrise în primul rând îi redăm un pic de demnitate prin ceea ce vom face astăzi și îndreptăm anumite lucruri. Și mai doresc să spun în continuare doar jumătate de propoziție legat de ceea ce a spus colegul adineauri: există redacții, din păcate, în țară unde, de câteva luni bune de zile, redactorii nu au primit salarii. Nu este admisibil ca într-o țară civilizată, într-o țară pe care cultura o reprezintă mult mai bine decât alte segmente ale ei, să se întâmple acest lucru.

Și de aceea, Grupul parlamentar al minorităților va sprijini această lege, iar noi, cu toții, cred că ne facem o datorie de cetățeni față de acești colegi de-ai noștri care merită un respect deosebit pentru că reprezintă țara noastră mult mai bine decât mulți alții.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea inițiatorilor mai există luări la cuvânt? Înțeleg că nu.

Rog comisia de specialitate, doamna deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Raport comun asupra proiectului de Lege pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci împreună cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituție și ale art.92 alin.(9) punctul 3 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 2 septembrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România cu o sumă ce ar urma să fie alocată anual de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au dezbătut în ședințe separate acest proiect de lege.

De asemenea, la lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost prezenți 18 deputați din numărul total de 22 de membri, iar la lucrările Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și-au înregistrat prezența 32 de deputați din totalul de 34 de membri ai acestei comisii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, fiecare în parte, cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru subvenționarea revistelor de cultură reprezentative din România cu amendamentele admise, astfel cum sunt redactate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Și, domnule președinte, dacă îmi permiteți, și în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, dar având și acordul colegilor și colegelor mei din Grupul PSD, aș vrea să felicit inițiatorii acestei inițiative legislative care contribuie la apărarea identității și promovării identității naționale și prin acest proiect de lege se acordă nu numai sprijinul necesar, dar și respectul oamenilor de cultură.

În consecință, Grupul PSD va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Sigur că, după aprobarea proiectului de lege, mai există un mic hop, cel al alocării de fonduri, dar asta nu mai e la noi.

Dacă există din partea celorlalte grupuri parlamentare intervenții? Înțeleg că nu.

Proiectul de lege are un număr de amendamente admise, de aceea vom trece la dezbaterea pe amendamente a proiectului de lege, conform raportului.

Nr.crt.1, text propus de comisiile comune. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr. crt.2, text propus de comisiile comune. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.3, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 4. text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.5, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.6 și ultimul. Nemodificat, propun comisiile. Există intervenții? Nu. Adoptat. Raportul a fost adoptat pe articole.

Vot final, mâine la ora 12.00.

Nr.crt.10 din ordinea de zi. Nu avem raport, nu putem să-l dezbatem.

Nr.11 a fost dezbătut mai devreme.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități (PL-x 420/2014). (rămas pentru votul final)

Trecem la nr.crt.12, și anume, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități.

Inițiatorul? Guvernul României. Vă rog, doamnă, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2014 a fost adoptată în vara acestui an, având în vedere insuficiența la acel moment a resurselor necesare finanțării integrale de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru furnizarea cantităților de carburanți destinate funcționării tehnicii din dotarea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și a Serviciului Român de Informații.

De asemenea, s-a ținut seama și de faptul că activitățile planificate și desfășurate sub egida Tratatului Atlanticului de Nord și a Uniunii Europene necesitau menținerea în stare de operativitate a capabilităților militare și a tehnicii din dotarea structurilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, astfel încât trebuia să se reglementeze alocare de îndată în natură a resurselor materiale imperios necesare pentru desfășurarea misiunilor specifice.

Astfel, cum și din titlu se observă, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2014 s-a dispus scoaterea unor cantități de carburanți din stocurile disponibile ale rezervelor de stat și acordarea acestora cu titlu gratuit instituțiilor menționate anterior, în calitate de instituții beneficiare și au fost stabilite mecanismele legale pentru derularea acestei operațiuni.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există cineva din partea, invit Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să ia cuvântul, să-și prezinte raportul.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Benga:

Raport. În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea cu titlu gratuit Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și stabilirea regimului TVA-ului și al accizelor pentru aceste cantități, trimis cu adresa .PL-x 420 din 16 septembrie 2014 și înregistrat cu numărul 4 C/12/232 din 17.09.2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil ordonanța de urgență. Senatul a adoptat proiectului de lege. Obiectul de reglementare, aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată. Camera Deputaților este Cameră decizională. La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 26 de membri. În urma dezbaterilor în ședința din 23 septembrie 2014 membrii comisiei, cu unanimitate de voturi pentru, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții ale grupurilor politice la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege îl trimitem pentru votul final de mâine.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice (Pl-x 456/2013). (rămas pentru votul final)

13. Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

Inițiatorul, dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul deputat Nini Săpunaru sau altcineva din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice?

Domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Liviu Harbuz:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice, transmisă prin Pl-x 456 din 11 noiembrie 2013.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege sus menționat în ședința din 17 septembrie 2014. La lucrări au fost prezenți 35 de deputați din totalul de 37 membri ai comisiei.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice, cu amendamentele admise prevăzute în prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul George Scarlat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe principiul niciodată nu este prea târziu, este bine că dezbatem astăzi acest proiect de act normativ, întrucât întindem o mână de ajutor fermierilor care sunt constituiți în grupuri de producători, pentru că de la apariția acestei Ordonanțe nr.37 au primit aviz de recunoaștere un număr de 107 grupuri de producători, iar astăzi își mai desfășoară activitatea doar 23 și mare parte din acestea cred că la sfârșitul acestui an își vor înceta activitatea.

În fapt, prezentul act normativ permite grupurilor de producători să achiziționeze produse - pentru care ele au fost recunoscute în avizul de recunoaștere - de la alți fermieri care nu sunt membri ai grupului de producători, dar care produc acele produse și sunt recunoscuți de către membrii acestora, cu condiția ca valoarea producției comercializate de la fermieri care nu sunt membri ai grupului să nu depășească valoarea producției comercializate de către membrii grupului de producători. El vine în sprijinul fermierilor pentru că în baza ordonanței au primit sprijin financiar pentru a se constitui și astăzi riscă, din cauză că nu reușesc să-și respecte un indicator important privind valoarea producției comercializate, să piardă finanțările.

În concluzie, Grupul Partidului Național Liberal va susține aceste proiect de lege, pentru că este o mână întinsă grupurilor de producători care își pierd din ce în ce mai mult efectul. În acest aspect ele vor fi salvate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai există intervenții? Dacă nu, trecem la dezbaterea raportului.

Nr.crt.1, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr. crt.2 - text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.3. Comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu, s-a eliminat.

Nr.crt. 4. Comisia propune text nou. Există intervenții? Nu. S-a adoptat.

Nr.crt. 5. Comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu. S-a eliminat.

Nr.crt.6. Comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu. S-a eliminat.

Nr.crt.7, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Am adoptat raportul proiectului de lege pe amendamente. Trimitem proiectul de lege pentru mâine la votul final, ora 12.00.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de bonă (PL-x 75/2014). (rămas pentru votul final)

Următorul punct de pe ordinea de zi necesită prezența în sală a unui reprezentant al Ministerului de Finanțe care tocmai prezenta un proiect de lege la Senat. A apucat să termine? Înțeleg că nu, de aceea am să vă propun ca proiectul de lege aflat pe punctul 14 să-l lăsăm până când reprezentantul Guvernului ajunge de la Senat și la noi.

15. Și trecem la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de bonă.

Inițiatorii, dacă doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Nu văd, a, nu v-am văzut, iertați-mă. Sunt cu ochelarii de citit și erați departe, îmi cer scuze, doamnă deputat, vă rog, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Astăzi pe ordinea de zi a ședinței de plen se află Legea privind exercitarea meseriei de bonă. Legea, al cărui inițiator împreună cu mulți colegi din toate partidele parlamentare sunt și eu, este așteptată de părinți care vor să-și știe copiii în siguranță, de cei care profesează astăzi în domeniu și simt nevoia unor reglementări care să-i protejeze.

Legea bonelor a primit rapoarte și avize favorabile de la comisiile celor două Camere ale Parlamentului, iar textul a fost dezbătut intens în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților în subcomisia pentru protecția copilului, alături de reprezentanți ai asociațiilor nonguvernamentale pentru drepturile copilului, dar și alături de părinți.

Legea privind exercitarea meseriei de bonă introduce obligația calificărilor necesare pentru îngrijirea și supravegherea copilului, încheierea de contracte de muncă între părinți și bone, sancționarea celor care nu respectă angajamentele din aceste contracte și interdicția de a profesa în domeniu pentru cei condamnați pentru fapte penale.

Stimați colegi,

Legea bonelor este o lege necesară, de mult așteptată în România. Votul dumneavoastră poate oferi o plasă de siguranță părinților care vor să-și știe copiii protejați. Vă rog, așadar, să votați în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Iordache din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Aveți microfonul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de ultimul raport suplimentar al Comisiei pentru muncă și protecție socială. Noi am ținut cont în acest raport de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru sănătate și familie, al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de șanse, cât și punctul de vedere al Guvernului de susținere a inițiativei cu amendamentele prezentate în cadrul comisiei. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, iar noi vă propunem adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și respinse, așa cum sunt prezentate în anexele la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Doamnă deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Mă bucur că în sfârșit, după trei rapoarte, această lege ajunge în Parlament pentru a fi votată. Este un proiect de lege pe care l-am dezbătut și în primul mandat. A fost o inițiativă a colegei noastre Roberta Anastase, la acea vreme. Țin minte că am avut foarte multe întâlniri cu reprezentanți ai ong-urilor, cu mămici, cu oameni direct interesați de acest proiect, pentru că este clar că România are nevoie de alternative de îngrijire pentru familie.

Ne dorim prin acest proiect, pe lângă definirea activității de bone și a babysitterului, înființarea Biroului bonelor și a babysitterului, definitivarea și monitorizarea serviciilor sociale de îngrijire a copilului la domiciliu, dar în special ne dorim asigurarea unei îngrijiri individuale și personalizate a copiilor noștri.

Ne bucurăm că după trei rapoarte, după negocieri intense în Comisia pentru muncă și protecție socială acest proiect ajunge la o formă finală, agreată, sperăm, și de dumneavoastră și sperăm ca în plenul Camerei, mâine, să fie votată în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, doamnă deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Surdu:

Stimați colegi,

În România cunoaștem cu toții că numărul de locuri pentru copiii noștri în creșă și în grădiniță este insuficient. De aceea suntem nevoiți să găsim soluții alternative, iar de cele mai multe ori, aceasta presupune să facem apel la o bonă.

În cele mai multe situații, în familiile unde există o bonă, există și ceea ce numim muncă la negru, aspect care este ilegal și are consecințe negative pentru toate părțile implicate. Bugetul statului suferă prejudicii prin perpetuarea muncii la negru, care înseamnă neplata contribuțiilor, iar persoanele care asigură serviciul de bonă sunt private de numeroase drepturi ce decurg dintr-un contract de muncă legal. Țara noastră nu beneficiază de nicio reglementare care să faciliteze accesul legal persoanelor doritoare să activeze în această profesie.

Mai mult, nu există nici cadrul adecvat în formare profesională, astfel ca aceia care, în definitiv, au acces la îngrijirea copiilor noștri sunt cel mult bine intenționați, dar de multe ori lipsiți total de o minimă pregătire în ceea ce privește îngrijirea sau supravegherea copiilor.

Legea pe care o dezbatem astăzi vine să rezolve toate aceste probleme. Reglementarea reală a acestui segment de activitate înseamnă, în primul rând, crearea premiselor pentru respectarea legii și crearea contextului pentru ca acele familii care au nevoie de bonă să aibă parte de standarde europene în ceea ce privește acest aspect.

Prin reglementarea profesiei de bonă este creat contextul apariției unui număr semnificativ de locuri de muncă, iar beneficiar este atât bugetul de stat, cât și cei care vor deveni angajați în mod legal.

Un alt avantaj imediat ce decurge din adoptarea unei astfel de legi este unul complementar creșterii gradului de supraveghere a copiilor prin eliminarea riscurilor de accidente pentru acei copii supravegheați în mod necorespunzător de către bone, deoarece proiectul de lege definește foarte clar un dosar pe care persoana care vrea să fie angajată ca bonă îl prezintă în fața angajatorului, anume familiei, un dosar foarte riguros care cuprinde o serie de criterii care vizează, pe de o parte, neîncălcarea legii penale.

Printre principalele schimbări preconizate prin adoptarea acestei inițiative legislative regăsim crearea unui domeniu complementar creșelor și grădinițelor, îmbunătățirea și profesionalizarea celor care au în grijă copii, fiscalizarea acestui segment de activitate și astfel intrarea în legalitate, atât a celor care desfășoară astfel de activități, cât și a celor care decid să angajeze.

Pentru toate aceste considerente, Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative și vă invităm și pe dumneavoastră să o faceți, deoarece o astfel de lege trebuie să întrunească un consens din partea noastră, a politicienilor din toate partidele parlamentare, fiind o măsură care trebuie analizată și văzută doar din perspectiva utilității acesteia și nu dintr-o perspectivă politică partizană.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă deputat, aveți microfonul, PSD, dezbateri generale. Nu v-am uitat, domnule deputat. (Se adresează domnului Tudor Ciuhodaru, care dorește să ia cuvântul.)

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vorbesc și în calitate de reprezentant al Grupului PSD, dar și în calitate de semnatar al acestei legi extrem de importante și bine- venite. Pentru că prezentul proiect de lege răspunde unei necesități stringente la nivelul societății românești, și anume reglementarea și intrarea în legalitate a unei profesii foarte căutate, dar și totodată de foarte mare responsabilitate, aceea de bonă.

În calitate de semnatar al prezentei propuneri legislative, susțin normatizarea acestei meserii, având în vedere faptul că, în România, nu există nicio reglementare care să impună persoanelor care doresc să practice această meserie importantă și de maximă responsabilitate, aceea de bonă, să urmeze și să termine anumite cursuri de profil.

Susțin, alături de colegele și colegii mei, semnatari din Grupul parlamentar PSD, precum și din alte grupuri parlamentare, împreună cu membri ai societății civile, acest proiect de lege care urmărește crearea unui domeniu complementar creșelor și grădinițelor prin reglementarea activității de îngrijire și supraveghere a copiilor la domiciliu pe timpul zilei.

Tocmai de aceea vă invit, dragi colege și dragi colegi, să vă pronunțați favorabil demersului nostru legislativ care va avea impact social atât în ceea ce privește crearea locurilor de muncă pentru activitățile de supraveghere și îngrijire a copiilor la domiciliu pe timpul zilei, creșterea calității îngrijirii copiilor prin aceste activități reglementate și monitorizate și reconcilierea vieții de familie cu cea profesională.

Copiii noștri au nevoie de ocrotire și îngrijire de cea mai bună calitate, iar mamele sau tații, atunci când sunt la serviciu, trebuie să stea fără grijă că puiuțul lor, puiuții lor sunt pe mâini bune, atunci când ei sunt la serviciu. Iar eu cred că este și de datoria noastră, a legislativului, să votăm legi care realmente sunt cerute de realitatea socială.

Tocmai de aceea vă invit, dragi colege, dragi colegi, indiferent de grupurile politice din care facem parte, să votăm această inițiativă legislativă. Grupul PSD va vota pentru.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat, aveți microfonul. Grupul PP-DD.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege presărat fără îndoială cu multe bune intenții. Dar au mai fost și altele în Parlamentul României și factorul politic a fost cel care a făcut ca un astfel de demers să nu se realizeze.

Dar, stimați deputați, doamnelor și domnilor, acest proiect nu rezolvă o problemă demografică. Pentru că, ca să ai o bonă, trebuie să ai și de unde s-o plătești. Iar ca s-o plătești, trebuie să ai și un loc de muncă, iar milionul ăla de locuri de muncă se lasă așteptat. Eu sper să aveți aceeași deschidere față de cum sunt crescuți copiii în România și să aprobați și proiectul nostru legislativ aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților în care se prevede creșterea alocației pentru copii la 200 de lei.

Vă mulțumesc, vom susține acest demers legislativ și sper să faceți la fel atunci când este vorba de copiii României.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale a rămas vreun grup care nu a aluat cuvântul și dorește? Înțeleg că nu.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Avem amendamente admise și respinse.

Nr.crt. 1, 2 și 3. Comisia propune textul nemodificat. Există intervenții? Nu.

Nr.crt. 4, avem un amendament respins, aflat la amendament 1, lista cu amendamente respinse. Este cineva care îl susține? Nu. Dacă există la textul comisiei, text nou, intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.2, comisia ne propune eliminarea. Există intervenții? Nu. Se elimină.

Iertați-mă, stimați colegi, am impresia că am... nu, e bine. Nr.crt.4.

Nr.crt.5 s-a eliminat.

Nr.crt. 6, text nou propus de comisie, există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.7, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.8, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

La nr.crt. 9 am două amendamente respinse. Acela de la nr.crt.2. Există cineva care vrea să-l susțină? Nu.

Nr.crt.3, amendamente respinse. Există cineva care susține amendamentul respins? Nu.

Deci, la textul nou propus de comisie există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.10, am două amendamente respinse. Avem două amendamente respinse. Conform raportului, amendamente respinse, nr.crt.4, susține cineva? Nu.

Nr.crt.5, îl susține cineva? Nu.

Avem text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.11, text nou propus de comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.12, comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu. Se elimină.

Nr.crt.13, comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu, se elimină.

Nr.crt.14, text nou al comisiei. Există intervenții? Nu. Se adoptă.

Nr.crt.15, comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu. Se elimină.

Nr.crt.16, avem un amendament respins la nr.crt.6 pe Lista amendamentelor respinse. Îl susține cineva? Nu. Atunci am să întreb dacă există cineva care intervine la propunerea de eliminare pe care o face comisia? Nu. S-a eliminat textul.

Nr.crt.17. Textul este propus spre eliminare de către comisie. Există intervenții? Nu. Se elimină.

Nr.crt.18. Text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu, se adoptă.

Nr.crt.19, text nou al comisiei. Există intervenții? Nu, adoptat.

Nr.crt.20, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.21, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. S-a adoptat.

Nr.crt.22, există text nou propus de comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.23, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Se adoptă.

Nr.crt.24. Text nou propus de comisie. Intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.25 și ultimul, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Se adoptă.

Am adoptat azi raportul pe... am parcurs proiectul de lege pe amendamente, s-a adoptat.

Legea merge la votul final de mâine.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008 (PL-x 435/2014/2.12.2014). (rămasă pentru votul final)

A venit reprezentantul Ministerului de Finanțe? Nu. Îl așteptăm.

10. Intrăm la... ne reîntoarcem la nr.crt.10 de pe ordinea de zi. A venit raportul. Este vorba de raportul asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Comisia? Comisia, rog să prezinte raportul înlocuitor.

Comisia? Punctul 10, domnule deputat, așa cum am spus. Mi-a venit raportul. Am să-mi permit să vă prezint eu, că este destul de simplu. Nu știu de ce comisia, niciun membru al Comisiei pentru sănătate și familie nu este aici.

Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să respingă cererea de reexaminare formulată de Președintele României și să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008 în forma trimisă la promulgare.

Comisia pentru sănătate și familie?

Vă rog, aveți microfonul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008.

În temeiul dispozițiilor art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, a fost reexaminată Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008, trimisă cu adresa PL-x 435 din 2 decembrie 2014.

Proiectul de lege a fost reexaminat la Senat. Senatul a stabilit menținerea raportului inițial.

În urma dezbaterii în cadrul comisiei, comisia a hotărât în unanimitate de voturi să respingă cererea de reexaminare formulată de Președintele României și să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr.266/2008, în forma trimisă la promulgare.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să intervină la acest punct? Înțeleg că nu.

Raportul comisiei este trimis pentru mâine la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală (PL-x 292/2014). (rămas pentru votul final)

Mergem mai departe.

16. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule profesor, domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Voi începe pledoaria mea pentru a susține această inițiativă legislativă citind, cu permisiunea dumneavoastră, din scrisoarea pe care Nicolae Grigorescu, pictorul, i-a scris-o scriitorului Alexandru Vlahuță. Și anume: "Ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot. Am pus șaua pe cal și fuga la târg. Atunci am văzut eu ceea ce va să zică bucuria unui popor: cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin. Care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrățișau și încingeau hora în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele, dar unde mai stă cineva în casă. Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie."

Iată mica unire, iată piatra de temelie a națiunii române și a României. Dacă vreți, în primul rând și a României mari. În fiecare lună ianuarie, pe 24, națiunea română stă cu ochii pe capitala Moldovei. Capitala Moldovei care, în înțelepciunea ei, prin moldovenii cu vorba molcomă, domoală, dar nu lipsiți de istețime, au găsit de cuviință că pot renunța la capitală pentru unitate, pentru solidaritate, în favoarea Bucureștiului. Nu pot spune acum că fost bine sau a fost rău. Ceea ce este, este că e un fapt împlinit și care ne face ca noi astăzi să luăm în discuție o mică "recompensă", ca această sărbătoare care, în fapt, există legal, fiecare președinte al României vine la 24 ianuarie în piață, în fața lui Alexandru Ioan Cuza, și pune prinosul său de recunoștință la picioarele statuii. Astăzi, acum, în ceas de seară, vă cer prinosul dumneavoastră de recunoștință spre a pune "la picioarele" acestei inițiative votul dumneavoastră, în care 24 ianuarie să fie sărbătoare legală.

Pentru că un distins coleg, vicelider, mi-a făcut semn să mă opresc din discursul meu, deși de-abia l-am început, că e convins că vom obține votul, da, și că trece timpul, mă gândesc de ce ei au putut și noi nu prea "putem" să facem această uniune "în simț, în cuget și-n simțiri".

Astăzi, deși nu suntem mulți, suntem buni, domnule Victor Paul Dobre, buni cu națiunea română și vom face ca sărbătoarea aceasta de 24 ianuarie să însemne același lucru, dar recunoscut de noi, reprezentanții poporului român.

Vă mulțumesc anticipat pentru vot și vă așteptăm pe 24 ianuarie când veți fi liberi să dansați hora unirii împreună cu noi, inclusiv cu domnul președinte Mitrea, în libertate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnul Iordache.

În libertate... Va trebui să-mi explicați după ședință ce-ați vrut să-mi spuneți.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

De multe ori când vorbești mult convingi mai puțin.

Eu voi fi foarte scurt.

Am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administrație publică, cât și de avizul favorabil al Guvernului.

Noi vă propunem un raport de adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc mult și mâine cred că va fi adoptată.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

PNL. Domnule deputat Dobre, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Victor Paul Dobre:

O să repet, cu permisiunea dumneavoastră, câteva lucruri pe care le-am spus o dată și la Iași. Kogălniceanu a spus atunci că "De-ar crește troscot pe ulițele Iașiului vom duce capitala la București". Și am făcut-o. Numai că privind, așa, retrospectiv, la Moldova a rămas și sărăcie, dar Moldova l-a dat și pe Iorga, și pe Eminescu.

La Moldova, situația urbană, localități, e foarte grea, dar Moldova totdeauna a contribuit la buget. Sunt provincii unde se construiesc autostrăzi. Sunt provincii unde se proiectează autostrăzi. La Moldova doar am auzit de autostrăzi.

Așa că, stimați colegi, cel puțin, sunt de acord cu propunerea distinsului domn profesor, să le dăm această mică recompensă și poate acum mai puțin și la buget mai mult.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să ia cuvântul?

PP-DD. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Voi susține oricând tot ceea ce înseamnă recunoaștere pentru Iași. Dar poate v-ați uitat și pe acest proiect de lege, că nu e nici vorbă de o zi de sărbătoare legală. Adică nu este o zi liberă prevăzută în Codul muncii, în care într-adevăr oamenii să poată sărbători. Este vorba doar de declararea unei zile de sărbătoare națională în care autoritățile pot sărbători această zi. Mă-ntreb cine le-a împiedicat până acum.

Și cred că știu ce i-a împiedicat la Iași: lipsa unei autostrăzi scoasă din masterplanul pe buget, lipsa unui spital regional de urgență și dezastrul dendrologic de pe pietonalul de pe "Ștefan cel Mare", când primarul Iașiului a tăiat un simbol al Iașiului, teii.

Așa că o lege doar ca să fie dată nu știu ce rol are pentru ieșeni. Și poate o fi de la unii mai mult sau de la unii mai puțin, dar Iașiul lipsește de pe harta PSD.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

PSD-ul. Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Iată că de la un proiect de lege care era necesar și era util Moldovei am ajuns la autostradă. Aș vrea să-l anunț pe colegul meu și pe colegii mei că am discutat astăzi și acel masterplan se va modifica și va reapărea din nou propunerea de autostradă Ungheni-Târgu Mureș.

Prin urmare, o să vă rog frumos să votăm acest proiect de lege, pentru că are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

În 24 ianuarie 1859, românii au demonstrat întregii lumi că ceea ce se dorea de mult timp printr-un exemplu de solidaritate și sacrificiu se poate realiza. Voința și curajul moldovenilor și al ieșenilor a dus la realizarea Marii Uniri a Moldovei cu Țara Românească, deși contextul internațional nu favoriza acest lucru. Iar crearea unui stat mai mare și puternic afecta sferele de influență ale marilor puteri care ofereau ca soluție tot felul de planuri având ca scop păstrarea în final a individualității fiecăreia dintre cele două țări.

Românii au demonstrat încă o dată că un popor demn trebuie să fie în același timp și un popor respectat. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești a fost soluția găsită de români pentru a evita piedicile puse de marile puteri care n-aveau niciun interes ca în regiunea extracarpatică să se constituie un nou stat puternic.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a trezit în inimile românilor dorința de autodeterminare sau, cum se spunea atunci, "dorința de neatârnare". Astfel, în mai puțin de 20 de ani, românii și-au câștigat independența față de Imperiul Otoman în urma participării la războiul din 1877-1878, încheiat cu Congresul de Pace de la Berlin, care a confirmat încă o dată că voinței unui popor demn nu i se poate opune nicio putere, în nici un context internațional.

Dreptul la autodeterminare, la unitate și independență al tuturor românilor de pretutindeni a făcut ca evenimentul fericit de la 24 ianuarie să aducă bucurie și speranță în inimile românilor din Transilvania, Basarabia și Bucovina, aflați la acea vreme sub stăpânire străină. Este evident faptul că fără Unirea de la 24 ianuarie, cunoscută de noi toți ca Mica Unire, nu s-ar fi putut înfăptui nici Marea Unire de la 1 decembrie 1918, și astfel cine știe care ar fi fost în viitor statul nostru din punct de vedere politico-statal.

24 ianuarie semnifică ziua de naștere a statului național modern român și este imperios necesar ca românii să nu uite acest lucru, devenind obligatorie acordarea statutului legal binemeritat acestei sărbători.

Având în vedere cele sesizate, Grupul Partidului Social Democrat susține adoptarea acestei legi.

Trebuie să redăm Moldovei ce este al Moldovei.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 24 ianuarie a reprezentat un moment crucial în istoria poporului român. Toate realizările din anul 1600, mai târziu, realizările pașoptiștilor, ale lui Alexandru Ioan Cuza și, nu în ultimul rând, mai târziu, așa cum știți foarte bine, mă refer la Ziua Națională a României, 1 decembrie 1918, s-au concentrat într-un punct istoric de o însemnătate deosebită.

Doamnelor și domnilor,

"Unitatea în diversitate", un motto foarte târziu apărut în Uniunea Europeană, s-a dovedit a fi cu mult înainte prezent în Țările Române și în România de astăzi.

Iată de ce și minoritățile naționale au contribuit esențial la această zi măreață a istoriei poporului român, iată de ce și mâine Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota pentru.

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

(Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu dorește să ia cuvântul.)

Din partea fiecărui grup parlamentar un singur vorbitor la dezbateri generale, cum știți. Îmi cer scuze dacă vă refuz, dar așa spune regulamentul.

Din partea grupurilor parlamentare, de fapt, un singur grup n-a vorbit încă. Nu-și manifestă interesul. De aceea, trecem la dezbaterea pe amendamente a raportului.

Nr.crt.1 din raport, text nou propus de comisie. Există intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.2. Text nou propus de către comisie. Nu există intervenții. Adoptat.

Nr.crt.3. Text nou. Dacă există intervenții. Nu. Adoptat.

Nr.crt.4. Comisia propune eliminarea. Există intervenții? Nu. Se elimină.

Și cu aceasta am terminat proiectul de lege de dezbătut.

Merge la votul final.

Ne oprim aici cu dezbaterea noastră de astăzi. Mâine urmează s-o luăm de la PL-x 375/2013.

Fac un apel la reprezentantul Ministerului Finanțelor, sau la Ministerul Finanțelor, dacă are două proiecte de lege în paralel în cele două Camere să trimită doi reprezentanți.

Facem pauză 5 minute, după care reluăm ședința noastră cu ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
    Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

După pauză

Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Ultima parte a ședinței noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Prima, domnul deputat Niculescu Dumitru, Ministerul Agriculturii. Domnul deputat este? Nu este. Mergem mai departe.

Ministerul Culturii. Doamna Mincă Liliana mi-a spus că primit răspunsul în scris.

Mergem mai departe.

Domnul Nazare, răspuns din partea Ministerului Transporturilor. Domnul Nazare nu este.

Mergem mai departe. Domnul Iacoban, răspuns din partea Ministerului Justiției. Ministerul Justiției este. Domnul Iacoban este.

Dacă doriți, poftiți, dați răspunsul. Răspuns în scris? Da. Domnul Iacoban este mulțumit cu răspunsul în scris.

Domnul Itu, răspuns din partea Ministerului Sănătății. Domnul Itu nu este.

Mergem mai departe. domnul Roman Cristian Constantin, răspuns din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Domnul Roman nu este.

Mergem mai departe. De la Ministerul Educației, domnul Simedru Dan Coriolan. Este? Nu este.

Am închis ședința de astăzi. Vă mulțumesc.

Ne revedem mâine-dimineață la declarații politice.

Nu avem astăzi interpelări. Numai răspunsuri sunt astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 6 avril 2020, 22:41
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro