Sittings of the Chamber of Deputies of December 2, 2014

	2.	Dezbaterea Proiectului de Hotãrâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei cãtre Parlamentul European ºi Consiliu: Eficienþa energeticã ºi contribuþia sa la securitatea energeticã ºi cadrul pentru politica privind schimbãrile climatice ºi energia pentru 2030COM(2014) 520 final (PH CD 68 /2014). (rãmas pentru votul final)
	see bill no. 68/2014

		Domnul Miron Tudor Mitrea:
		................................................
		Punctul 2 la ordinea de zi este Proiectul de Hotãrâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei cãtre Parlamentul European ºi Consiliu: Eficienþa energeticã ºi contribuþia sa la securitatea energeticã ºi cadrul pentru politica privind schimbãrile climatice ºi energia pentru 2030 COM 520 din 2014 final. Da, doamnã deputat, la acest punct? Comisia. Aveþi cuvântul.
		Doamna Ana Birchall: Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte. În conformitate cu Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr.11/2011 privind procedura de lucru ºi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene ºi în temeiul Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naþionale, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizatã cu analiza de fond a Comunicãrii Comisiei cãtre Parlamentul European ºi Consiliu: Eficienþa energeticã ºi contribuþia sa la securitatea energeticã ºi cadrul pentru politica privind schimbãrile climatice ºi energia pentru 2030. Comisia pentru afaceri europene constatã cã existã în continuare o preocupare concretã la nivelul Uniunii pentru decuplarea creºterii economice de consumul de energie prin creºterea eficienþei energetice, fapt binevenit pentru Uniunea Europeanã ºi pentru România. Comisia pentru afaceri europene subliniazã urmãtoarele: În ce priveºte stabilirea scenariilor de creºtere a eficienþei energetice, au fost luate în considerare, între altele, tendinþele manifestate de consumul populaþiei, de transport, sisteme de încãlzire, o parte din progrese se datoreazã direct avansului tehnic ºi progresului ºtiinþific ce ar fi putut avea loc ºi independent de stimularea planificatã, dar comunicarea nu distinge distinct acest lucru. Comisia pentru afaceri europene sugereazã Comisiei Europene sã extindã aceastã analizã, fie sub forma unei comunicãri, fie în orice altã modalitate, care sã asigure o dezbatere largã pe plan european a perspectivelor deschise de progresul tehnic ºi ºtiinþific, pentru atingerea obiectivelor menþionate în comunicare, atât în mod independent, cât ºi în mod orientat prin politicile la nivelul Uniunii. Într-o astfel de dezbatere ºi-ar gãsi locul mijloacele alternative de transport aerian, impactul optimizãrii automate a traseelor, sursele de energie netradiþionale ºi altele asemenea. De asemenea, Comisia pentru afaceri europene subliniazã cã în Comunicare se menþioneazã analiza de cãtre Comisia Europeanã a utilizãrii unor indicatori suplimentari pentru a exprima ºi pentru a monitoriza progresele realizate în vederea atingerii obiectivului privind eficienþa energeticã, cum ar fi: intensitatea energeticã care þine seama mai bine de variaþiile subiacente ºi de proiecþiile privind PIB ºi creºterea populaþiei. În acest context, schimbarea comportamentului populaþiei sub impactul noilor tehnologii de comunicaþii ºi fenomenul de îmbãtrânire a populaþiei sunt variabile relevante în ce priveºte structura consumului de energie ºi se sugereazã Comisiei Europene sã reþinã ºi acest aspect în analiza preconizatã. Aceastã sugestie se înscrie în angajamentul luat de Comisie prin Comunicare, conform cãreia "îºi va continua, de asemenea, eforturile de a spori ºi mai mult gradul de sofisticare al modelãrii energetice ºi economice utilizate pentru a evalua costurile ºi beneficiile mãsurilor de eficienþã energeticã." De asemenea, Comisia Europeanã considerã cercetarea ºi inovarea ca instrumente importante pentru atingerea obiectivelor legate de eficienþa energeticã. Cu toate acestea, abordarea ar câºtiga în credibilitate dacã ar fi însoþitã de o încurajare mai susþinutã a programãrii calculatoarelor, a roboticii ºi a altor discipline aparþinând societãþii informaþionale, de la educaþia la cea mai micã vârstã pânã la recalificarea profesionalã ºi mai târziu. De asemenea, Comunicarea aminteºte beneficiile suplimentare ale politicilor în domeniu, printre care reducerea poluãrii aerului, precum ºi a poluãrii fonice. Comisia pentru afaceri europene recomandã Comisiei Europene sã analizeze mai detaliat legãtura dintre eficienþa energeticã ºi reducerea poluãrii fonice pentru a recomanda mãsuri sinergice ºi coerente în cele douã domenii. De asemenea, Comisia pentru afaceri europene se raliazã opiniei favorabile transmise de Comisia pentru mediu ºi echilibru ecologic. Astfel, Comisia pentru afaceri europene, întrunitã în ºedinþa din 25 noiembrie, în prezenþa a 13 din cei 25 de membri ai sãi, a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte prezentul proiect final de opinie favorabil, care sã fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaþilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentarã. Vã mulþumesc.
		Domnul Miron Tudor Mitrea: ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat.
		Domnul Iulian Iancu: Stimaþi colegi, Acest proiect de opinie este unul dintre cele mai importante, pentru cã vizeazã redefinirea politicilor energetice la nivel european, distinge România cu un program punctual, respectiv de reducere cu 10 milioane tone echivalent petrol pânã în 2020. Dar, ce este cel mai important, atrage atenþia cã în condiþiile actuale, în care securitatea energeticã a devenit prioritatea numãrul 1 pe agenda politicã a Uniunii Europene ºi, în condiþiile în care, într-o lume dependentã de petrol, a vorbi despre securitate energeticã este, practic, o iluzie, în aceste condiþii, eficienþa energeticã devine cea mai importantã decizie a statelor membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, România, din fericire, are cel mai mare potenþial, respectiv, astãzi pierdem 4,2 miliarde de euro în fiecare an în sistemul energetic, numai în sistem energetic, dar, la nivel naþional, pierderile sunt între 6,8-7,4 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, doar 50% reducere ºi am putea sã rezolvãm problema definitiv, problema Ministerului Educaþiei sau a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, problema pe fond se pune în transpunerea acestui proiect într-un plan naþional de acþiune pentru eficienþã energeticã, plan care are ca prioritate domeniul, în special domeniul cu cel mai mare consum de energie, respectiv clãdirile. În România, 40% din consumul de energie se realizeazã în clãdiri; 30% din deºeuri sunt ale clãdirilor; 20% din apele uzate sunt în clãdiri. Cu alte cuvinte, ne trebuie un plan naþional de acþiune ºi de punere în operã a acestui proiect, cu un prim ºi principal obiectiv - reducerea cu 50% a consumului actual de energie pe care-l realizãm în aceste clãdiri. Poate nu aþi fost atenþi, dar 80% din timpul nostru îl desfãºurãm în clãdiri. Pe lângã acest obiectiv, principalul obiectiv se mutã cãtre sectorul energetic, unde avem o cifrã de afaceri de 28 de miliarde de euro ºi 101 mii oameni angajaþi. Aici avem pierderi de la zona de producþie pânã la zona de utilizare în aparate electrocasnice ale energiei, atât electrice, cât ºi a gazelor naturale. Vedeþi presiunea care se exercitã prin liberalizarea preþurilor ºi presiunea pe care o înregistreazã fiecare consumator casnic în bugetul familiei. De aceea, pentru noi toþi cred, prioritatea numãrul 1 este sã ducem la bun sfârºit acest plan naþional de acþiune pentru eficienþã energeticã ºi sã transpunem în legislaþie specificã, primarã ºi secundarã, principalele mãsuri întreprinse prin redefinirea politicilor energetice la nivel european. Soluþia - ºi cu asta închei, stimaþi colegi, - va veni dinspre o revoluþie a tehnologiei la care România este obligatã sã fie parte, o revoluþie digitalã, o revoluþie a smart gridului ºi aparaturii smart atât de mãsurare, cât ºi cea de utilizare electrocasnicã. Cel mai mare beneficiu, însã, îl vor avea consumatorii casnici spre care cu toþii cred cã ar trebui sã ne îndreptãm atenþia prin mãsurile legislative pe care urmeazã sã le luãm. Vã mulþumesc.
		Domnul Miron Tudor Mitrea: Vã mulþumesc. Dacã mai existã intervenþii la acest subiect? Înþeleg cã nu. Trimitem proiectul de hotãrâre pentru mâine. Nu v-am vãzut, domnule deputat, vã rog sã mã iertaþi. Aveþi microfonul. Iertaþi-mã. Dacã colegii noºtri ar sta toþi jos, v-aº vedea mai uºor. Îmi cer scuze încã o datã.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Nicio problemã. Stimaþi colegi, Aºa cum am putut observa din raportul comisiei de specialitate, lucrurile sunã extraordinar de bine. Aº continua intervenþia mea de la punctul la care domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii, domnul Iulian Iancu, a lãsat aceastã discuþie. România are nevoie de un plan naþional de acþiune privind eficienþa energeticã. Adicã, lucrurile trebuie spuse pânã la capãt, dragi colegi deputaþi. Acest plan naþional de acþiune privind eficienþa energeticã este transpunerea unei directive europene, pe care România avea obligaþia sã o facã pânã în 30 aprilie 2014. Pe data de 17 noiembrie 2014 a expirat ºi termenul pânã la care România risca un infringement datoritã nerealizãrii planului naþional de acþiune privind eficienþa energeticã. În aceastã situaþie suntem, iar responsabilitatea realizãrii planului naþional de eficienþã energeticã revine Guvernului României, Departamentului pentru Energie. Proiectul de hotãrâre de Guvern care încearcã sã impunã acest plan naþional de acþiune are termen februarie 2015. Aºadar, rugãmintea noastrã este urmãtoarea: ne aveþi parteneri ºi suntem conºtienþi cu toþii de importanþa obþinerii unei energii atât primare, cât ºi secundare, inteligente. Suntem conºtienþi cu toþii de importanþa eficienþei energetice a clãdirilor, a clãdirilor industriale, dar vã rog de la acest microfon, rog guvernanþii sã respecte ceea ce ºi-au asumat în faþa Comisiei Europene. Aºadar, veniþi cât mai urgent cu putinþã în comisiile de specialitate, în Parlamentul României cu acest plan naþional de acþiune privind eficienþa energeticã. Vã mulþumesc.
		Domnul Miron Tudor Mitrea: ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã sunt alþi colegi care vor sã intervinã la acest punct de pe ordinea de zi? Nu. Vã mulþumesc. Am sã insist din nou la colegii deputaþi care au de discutat lucruri sã continue acest lucru în afara sãlii ºi pe ceilalþi îi rog sã ia loc.