Gheorghe Dragomir
Gheorghe Dragomir
Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/12-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 03-12-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.69 Gheorghe Dragomir - intervenție intitulată "La mulți ani, România! 96 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gheorghe Dragomir:

"La mulți ani, România! 96 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918"

În fiecare an, în prima zi a lunii decembrie sărbătorim Ziua Națională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist.

Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegați și sprijinită de peste 100.000 de români veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România. Altfel spus, ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate națională și marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acțiuni unioniste ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15 noiembrie 1918).

Dar care au fost totuși momentele cheie care au dus la realizarea Marii Uniri? În toamna lui 1917, întreaga Rusie se fărâmițează sub loviturile revoluției bolșevice. În Basarabia, guvernatorul guberniei renunță la prerogativele sale, înmânând puterea Sfatului Țării, care anunță la scurt timp formarea unei republici autonome în locul fostei provincii rusești, Republica Democratică Moldovenească. Numai că bolșevicii și dezertorii ruși, care cutreierau teritoriul noii republici, răspândeau teroare pe oriunde mergeau. Copleșite, autoritățile de la Chișinău cer intervenția armatelor române pentru a pune capăt tulburărilor interne. Ostașii noștri trec Prutul și în câteva săptămâni reușesc să pună capăt agitațiilor bolșevice și a valului de jafuri și crime. Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării proclamă independența republicii și, după mai bine de un secol de ocupație, românii de dincolo de Prut aveau în mâini propriul destin. Iar ei își doreau unirea.

Pe de altă parte, Consiliul Național Român Central somează autoritățile maghiare să cedeze puterea în "toate teritoriile locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească". Guvernul maghiar trimite o delegație să discute cu membrii consiliului, dar după două zile de negocieri, tratativele nu ajung la nicio concluzie. Motiv pentru care, șase zile mai târziu se anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În fiecare colț al Crișanei, Banatului, Ardealului și Maramureșului românii își desemnează delegații, iar cei 1.228 de reprezentanți aleși se întrunesc apoi în ziua de 1 decembrie la Alba Iulia.

În aclamațiile a peste 100.000 de români, este citit textul Rezoluției de la Alba Iulia în care "Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre". O delegație este trimisă regelui Ferdinand pentru a-i înmâna Rezoluția Unirii, iar el o primește zicându-le că "După Basarabia și Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe: Ardealul, cu ținuturile din Ungaria locuite de români. Azi ne-ați adus și această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice". Ceea ce se înfăptuise până atunci era de necrezut. Idealul unirii se împlinise și în 1922, pe 15 octombrie, regele Ferdinand este încoronat regele Marii Românii, în Catedrala de la Alba Iulia.

Președintele Senatului îi înmânează lui Ferdinand Coroana de Oțel a lui Carol I, înfățișând acum și însemnele provinciilor unite cu țara și spune: "punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi și glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și de pretutindeni prin credința lor, prin munca și prin jertfa lor, au asigurat unitatea națională și salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas și o simțire de la Tisa până la Nistru și până la Mare".

Așa cum sublinia și istoricul Florin Constantiniu, "Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit".

România a împlinit 96 de ani. Cu această ocazie îi spun și eu la mulți ani!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 29 februarie 2020, 2:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro