Ioan Oltean
Ioan Oltean
Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.128/18-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-06-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-12-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.21 Ioan Oltean - declarație politică dedicată "Zilei Constituției";

   

Domnul Ioan Oltean:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Dați-mi voie acum să-mi prezint și eu propria mea declarație politică intitulată "Ziua Constituției". (Coboară la tribună.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Ieri, 8 decembrie 2014, s-au împlinit 23 de ani de la aprobarea Constituției din anul 1991 după o îndelungată ruptură de democrație, prin voința exprimată la referendumul din acel an de aproape 8,4 milioane de cetățeni români, marcându-se astfel instaurarea democrației și a statului de drept în România și deschiderea drumului către economia de piață și valorile europene și euroatlantice.

Revoluția din decembrie 1989 a însemnat o transformare radicală a întregii societăți românești și de aici, nevoia unui nou ansamblu de norme și legi în jurul cărora să se organizeze noua societate, noul stat democratic cu toate instituțiile sale. Constituția din 1991 a consacrat o listă impresionantă de drepturi fundamentale, iar revizuirea acesteia din 2003 a mers mai departe pe această cale, răspunzând cerințelor integrării euroatlantice a țării prin perfecționarea procesului decizional intern.

Ideea unei legi supreme al cărei conținut este invariabil și care se aplică tuturor celorlalte norme legale nu trebuie privită ca ceva imuabil. Chiar dacă revizuirea Constituției este un proces anevoios și care ridică multe contradicții și suspiciuni, nu putem trece cu vederea nici conceptul de evoluție constituțională și nici cel de realitate constituțională. Revizuirea din anul 2003 a îndreptat unele nereușite ale Constituției, dar trebuie să regândim periodic adecvarea normelor sale la realitățile societății românești. Constituția nu este un proces finit, ci, așa cum spunea Georges Clemenceau, este o "creație continuă" la care trebuie să contribuie toate componentele societății.

Constituția nu este un text juridic ca toate celelalte. Constituția este modul de funcționare al unui stat, un document nobil care își arată importanța în viața de zi de zi, deoarece este cea care garantează drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui individ din societate.

Constituția reprezintă baza valorilor fundamentale de ieri, de azi și de mâine și este datoria Parlamentului să vegheze la modernizarea statului, la evoluția instituțiilor statului, în limitele constituționale, dar, atunci când este nevoie, să procedeze primul la adaptarea legilor față de noile necesități și realități. Într-o democrație, Parlamentul este instituția esențială prin care se exprimă voința poporului și tocmai de aceea, în ceea ce privește revizuirea Constituției, Parlamentul trebuie să creeze un cadru democratic pentru dezbateri publice la care să aibă acces, în primul rând, destinatarii valorilor constituționale.

Este nevoie de unele clarificări aduse Constituției, mai ales când este vorba de raporturile constituționale Președinte - Guvern - Parlament, de aplicarea rezultatului referendumului din 2009, de problemele legate de asumarea răspunderii de către Guvern în fața Parlamentului, nevoia de a menționa sau nu într-o nouă constituție principiul subsidiarității, atunci când vorbim de reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Un alt punct ce va trebui clarificat este dacă vom introduce în textul Constituției limitarea deficitului financiar la 3% din PIB, condiție introdusă în Tratatul fiscal european, ratificat și de România. Dar, mai presus de orice clarificări, clasa politică și Parlamentul României trebuie să țină cont că o Constituție a unei țări nu se face pentru sau împotriva unui om politic sau a altuia, pentru sau împotriva unui partid, și se face pentru o întreagă națiune.

Revizuirea Constituției nu este doar un simplu proces legislativ, ci reprezintă consolidarea democrației constituționale, un demers de maximă responsabilitate ce trebuie gestionat corespunzător, fără patimă politică sau interese de moment. Thomas Jefferson spunea: "Fiecare generație este tot atât de independentă ca și cea precedentă, după cum și aceasta era față de cea dinaintea ei. Prin urmare, ea are, ca și aceasta, dreptul de a alege pentru ea însăși o formă de guvernământ pe care o crede cea mai prielnică propriei fericiri".

Modificarea legii fundamentale este, în primul rând, o ocazie de a valorifica experiența politică, socială, jurisprudența acumulată de o societate de la ultima Constituție adoptată, iar semnificația textului trebuie să evolueze odată cu dezvoltarea societății. (Revine la prezidiu.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 3 june 2020, 21:51
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro