Cornel-George Comșa
Cornel-George Comșa
Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.128/18-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-06-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-12-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 9, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.38 Cornel-George Comșa - declarație politica "Situația geopolitică regională la începutul lui 2015";

Domnul Cornel-George Comșa:

"Situația geopolitică regională la începutul lui 2015"

Anul 2014 se încheie în condițiile unei situații regionale instabile și impredictibile. Conflictul civil din Ucraina, având ca părți combatante guvernul legitim de la Kiev și forțele rebele sprijinite de Rusia din sudul și estul țării, continuă să fie destul de activ, chiar și în condițiile acordului de la Minsk și a multiplelor armistiții temporare, numărul morților și al răniților continuă să crească, iar situația economică regională se degradează în continuare, constituind un pericol economic pentru întreaga regiune.

Istoria ne învață că în jocurile din politica internațională este de evitat să îți lași adversarul fără opțiuni. Atunci când îl împingi cu spatele la zid nu mai poți fi sigur de modul în care reacționează sub presiune și tensiune.

În urma refuzului președintelui Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în cadrul Summitului de la Vilnius pentru Parteneriatul Estic, în Kiev a luat ființă mișcarea de protest ce avea să rămână în istorie drept Euromaidan, care avea să declanșeze revoluția din februarie 2014. Aceasta va duce la schimbarea guvernului, alegeri parlamentare anticipate și alegeri prezidențiale anticipate, ca urmare a fugii în Rusia a fostului președinte Yanukovych și punerea ulterioară a acestuia sub acuzare pentru înaltă trădare.

Ulterior revoluției din februarie, Federația Rusă a inițiat o serie de acțiuni contrare dreptului internațional și cu încălcarea suveranității teritoriale a Ucrainei a anexat în perioada 23 februarie-19 martie 2014 peninsula Crimeea, aflată din 1954 în componența Ucrainei, ca urmare a decretului lui Nikita Hrușciov din 19 februarie 1954.

Anexarea Peninsulei Crimeea a fost urmată de apariția în Sud-Estul Ucrainei, în regiunile majoritar rusofone, a unui conflict militar activ între trupele regulate ale Ucrainei și trupe neregulate de rebeli sprijiniți de Moscova care și-au asumat autoritatea asupra respectivelor teritorii și au proclamat o serie de republici, având ca scop secesiunea de Ucraina și potențiala anexare la Rusia.

Așa cum afirma și Henry Kissinger într-un articol din noiembrie, anexarea Crimeii este un simptom, nu o cauză a conflictului. Reprezintă o reacție a Rusiei la ceea ce consideră a fi o intruziune a forțelor occidentale în spațiul ei vital, Ucraina având o strânsă legătură istorică cu aceasta.

Situația strategică rămâne relativ la fel din vară și până în prezent, cu puține posibilități de soluționare a conflictului într-o perioadă de timp previzibilă.

Din punctul de vedere al României, anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia nu face decât să stabilizeze potențialul de acțiune al forțelor navale și aeriene ruse în întreaga regiune a Mării Negre și partea de est a Mării Mediterane, constituind un pericol potențial pentru stabilitatea flancului sud-estic al NATO, cât și pentru extracția resurselor naturale din platoul continental de către România.

În discursul privind Starea Națiunii din 5 decembrie 2014, Vladimir Putin a enunțat viziunea strategică a Rusiei privind criza din Ucraina și poziția Rusiei în sistemul internațional. Discursul său a reafirmat postura de putere revizionistă, confirmând intenția de a nu renunța la confruntarea cu Statele Unite și puterile occidentale. De asemenea, a fost confirmat faptul că va continua aceeași politică externă, chiar și în condițiile situației grave a economiei rusești, afectată serios de sancțiunile financiare și economice occidentale, precum și de scăderea masivă, cu peste 30% în doar șase luni a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Totodată, Vladimir Putin a mai enunțat intenția de a asigura o relativă autonomie economică și financiară de piețele internaționale, afirmând "că dezvoltarea Rusiei depinde doar de ruși", susținând repatrierea resurselor financiare din străinătate ale oligarhilor ruși, aceștia urmând să beneficieze de amnistierea generală a oricăror tentative de evaziune fiscală.

Discursul lui Vladimir Putin ne arată că deși efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei sunt semnificative și pot afecta în mod grav situația socioeconomică națională, acesta crede că poate să își continue politica externă pe aceeași linie, urmărind să atragă investitori din Asia și din alte zone emergente. Această perspectivă considerăm că este incorectă, Rusia neavând de unde să obțină resursele financiare de pe piețele asiatice, acestea depinzând și ele de cele occidentale, iar celelalte piețe emergente nu au fonduri suficiente sau doritori care să investească în Rusia. Politica rusă se poate dovedi a fi extrem de proastă, iar asta ar trebui să ne sperie, căci nu avem nevoie de o Rusie instabilă care ar putea lua decizii ce ne-ar putea afecta în mod direct securitatea.

Interesul Rusiei este să facă parte din ordinea internațională actuală, dar nu ca un jucător de mâna a doua, ci ca unul din principalii actori ai sistemului, iar forțele occidentale trebuie să îi acorde acest rol. Dacă ne uităm la politica Rusiei de dinainte de criza din Ucraina, putem observa că aceasta a urmărit să se integreze în modelul occidental, să fie un stat progresist, modern și dezvoltat, dovadă este chiar organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, prin care dorea să arate lumii o Rusie renăscută și modernă.

Vizita de acum câteva zile a președintelui François Hollande în Rusia ne oferă speranța că situația s-ar putea detensiona în viitor. Deși nu știm în mod precis temele dialogului dintre cei doi, salutăm discursul lui Vladimir Putin de la finalul întrevederii, discurs care a detensionat situația potențial critică dintre Franța și Rusia pe tema contractului Mistral și a arătat că "atenția" acordată sentimentelor de mare putere a Rusiei poate produce efecte pozitive.

De asemenea, salutăm poziția și atitudinea președintelui Poroșenko, perseverența sa în căutarea păcii și a echilibrului, precum și poziția fermă, dar politicoasă în fața Moscovei, toate acestea putând duce la detensionarea situației din Ucraina și eventual la încetarea focului.

Pentru România și pentru întreaga regiune trebuie să încurajăm astfel de abordări diplomatice, pentru ca anul 2015 să aducă mai multă stabilitate regională, mai puține tensiuni și evitarea instalării unei noi Cortine de fier, din spatele căreia ambele tabere să alimenteze doctrinar populații sărăcite și învrăjbite una împotriva celeilalte.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 3 june 2020, 23:01
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro