Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/12-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 03-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.13 Constantin Adăscăliței - declarație politică intitulată "Criza francului elvețian. Guvernul PSD de partea cetățenilor";

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Adăscăliței.

Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Adăscăliței:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă un titlu adecvat momentelor pe care le traversează zeci de mii de români, referitoare sau cu trimitere la criza francului elvețian.

Sigur, am ales să vorbesc despre acest subiect deoarece am crezut întotdeauna că Guvernul PSD trebuie să încurajeze în mod special tânăra familie din România.

În județul Iași, în special în municipiu, am întâlnit numeroase familii tinere care în 2007-2008 au crezut că-și pot achiziționa o locuință pe care să o plătească prin muncă cinstită într-un termen rezonabil de 20-25 de ani.

Ca om de afaceri care am creat de-a lungul timpului sute de locuri de muncă stabile, am constatat că față de 2007 salariile din mediul privat fie au stagnat, fie au crescut ușor, doar în ritmul salariului minim pe economie.

Disperare. Așa s-ar putea caracteriza ceea ce trăiesc cei peste 150.000 de români cu credite în franci elvețieni, care alături de familiile lor stau cu ochii pe fluctuațiile cursului valutar încă din 2009, an în care francul a început să se aprecieze în raport cu euro și cu leul românesc. Astfel, dacă în august 2007, acesta valora doar 1,96 lei, în august 2012 s-a apropiat de 3,96, iar în ianuarie 2015 a atins maximul istoric de 4,58.

În ceea ce privește destinația creditării în franci elvețieni, o treime din debitori și-au achiziționat locuințe - bineînțeles, principala țintă a oricărei familii tinere -, circa 60% bunuri de larg consum, îndeosebi autoturisme, iar doar 10% au folosit banii în alte scopuri.

Luna trecută acești cetățeni au reacționat la auzul veștii cumplite că Banca Centrală Elvețiană a renunțat la raportul fix între franc și euro, fapt ce l-a urcat pe acesta la cote nebănuite în momentul contractării creditelor.

În prezent, situația este următoarea: datornicii cu credit ipotecar în franci elvețieni au rata în multe cazuri mai mare decât veniturile ambilor salariați din familie, iar restanțele pe câte două, trei luni sunt la ordinea zilei. În ce privește pe cei care și-au cumpărat autoturisme, vedem cum aceste bunuri și-au diminuat treptat valoarea, în timp ce rata lunară a crescut mai mult decât dublu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recomandă în această speță o sumă de soluții individuale mai degrabă decât una generală, iar cei care au înțeles greșit mesajul domniei sale îndeamnă la o intervenție minimă a statului în această chestiune, folosind, de exemplu, argumentul: dacă azi îi ajutăm pe cei cu credite în franci și mâine va crește euro, ce facem atunci cu aceștia? Răspunsul meu ar fi următorul: dacă mâine euro s-ar aprecia la o valoare dublă, atunci statul ar trebui să intervină numaidecât. La fel și în cazul creditelor în oricare dintre celelalte valute, fie ele sau nu exotice.

Ne doare așadar să vedem că acești datornici sunt cetățeni români, majoritatea tineri până la 40 de ani, care au ales să rămână în România să muncească și să-și întemeieze o familie. De prisos să mai spunem că fără un plan de acțiune proactiv, cu implicarea tuturor părților, această situație va escalada într-o criză socială care poate afecta pe orizontală poate aproape un milion de români. Dacă vom trata aceste cazuri drept clasice credite neperformante, oamenii își vor pierde casele, probabil și locurile de muncă, și unii vor alege veșnica soluție de avarie, plecatul în străinătate.

Am analizat toate soluțiile care s-au vehiculat fie în străinătate, fie au fost propuse Executivului din țara noastră.

Vecinii din Ungaria, de exemplu, au ales convertirea forțată a creditelor în forinți, Croația și Polonia, soluții de care nu cred că suntem interesați, pentru că au introdus curs valutar fix timp de aproape un an, acoperit de Banca Națională, pentru a da ocazia debitorilor să-și refinanțeze creditele.

Personal susțin includerea în legislație a scutirilor temporare fie de la plata ratei sau cea a dobânzii, iar în cazul creditelor ipotecare, cred că nu ar fi greșit ca statul să vină el însuși cu garanții pentru acești oameni.

O chestiune care ar trebui să ne preocupe în perioada imediat următoare legată de acest subiect este, bineînțeles, finalizarea Legii insolvenței persoanelor fizice.

Este important acest aspect, deoarece trebuie stabilit un prag maxim de îndatorare a persoanei și o minimă protecție care în cazul unei crize să-i rămână suficient familiei pentru traiul zilnic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamne ajută!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 20:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro