Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.51 Constantin Adăscăliței - declarație politică: - "Pledoarie pentru combaterea șomajului din România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Pledoarie pentru combaterea șomajului din România"

Șomajul este un fenomen care, prin afectarea tuturor statelor în diverse proporții, a devenit prin consecințele sale una dintre preocupările generale ale organismelor UE. Activitatea acestor organisme urmărește două direcții, pe de-o parte atenuarea acestor consecințe prin prestații care să asigure supraviețuirea financiară a șomerilor, iar pe de altă parte măsuri prin care toată această forță de muncă să fie reabsorbită de către circuitul economic. În terminologia de specialitate primele se numesc măsuri pasive, iar ultimele - măsuri active.

Potrivit ONU, termenul de șomer este definit drept "orice persoană care a împlinit 15 ani; este aptă de muncă; nu muncește sau caută un loc de muncă". În acest context, România are obligația alinierii la modelul social european și implementării măsurilor comunitare de combatere a șomajului, deși s-a dovedit că aceste soluții nu au un caracter universal valabil, ci pentru fiecare stat, în funcție de caracteristici, trebuie măsuri specifice.

Dezbaterea în acest domeniu pornește de cele mai multe ori de la împărțirea resurselor pentru implementarea acestor măsuri. Adică, cum e mai bine ? Să direcționăm aceste resurse pentru prestații sociale cât mai confortabile sau către măsuri active care să aducă la angajarea forței de muncă în sistem, fapt care pe termen lung va returna banii către stat prin plata contribuțiilor și cotizațiilor. De prisos să mai spunem că în tot spațiul comunitar această chestiune a fost gestionată cel mai eficient de către guvernele de stânga, cel mai bun exemplu fiind țările nordice. Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă (SEO) vizează o direcție suplimentară, și anume Prevenirea Riscului Șomajului prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, formarea profesională pe tot parcursul vieții și îmbogățirea competențelor și aptitudinilor tuturor indivizilor.

În România rata șomajului la nivel național era în decembrie 2014 de 5,14%, mai mică cu 0,3% față de decembrie 2013, însumând 478.338 persoane. Din totalul persoanelor înregistrate ca șomeri, doar 140.000 beneficiază de indemnizație, în timp ce restul de aproape 350.000 sunt neindemnizați. Din numărul total de șomeri circa 150.000 provin din mediul urban, iar 320.000 din mediul rural.

La nivel european avem de-a face cu o anomalie statistică. Astfel că, în timp ce România are un procent de șomeri de 05%, în Spania cifra se situează la 26%, în Polonia - 10%, iar în Italia - 12%. Această anomalie se explică prin faptul că în România cei care sunt înregistrați ca șomeri și nu mai primesc indemnizație sunt radiați din evidențe dacă nu se prezintă o dată la șase luni la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Altă explicație a specialiștilor este că în țara noastră există circa 3 milioane de persoane care sunt patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători în agricultură și nu figurează în evidențele oficiale ca persoane fără loc de muncă. O concluzie nefericită a acestei anomalii o constituie faptul că în România instituțiile statului menite să combată munca la negru și evaziunea fiscală din piața muncii încă nu funcționează cum ar trebui. În teritoriu Guvernul a decis recent comasarea ITM-urilor cu AJPIS-urile, demers prin care sperăm să se poată controla mai bine situația persoanelor fără ocupație declarată.

O altă specificitate a situației din România o reprezintă numărul mare de români plecați la muncă în străinătate, oameni care nu mai sunt luați de 10 ani în evidențele privind forța de muncă și care au de multe ori o situație incertă chiar în țările occidentale unde viețuiesc.

Să vorbim puțin despre indemnizația de șomaj. În România aceasta este o sumă fixă, neimpozabilă, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe țară. Această indemnizație se acordă dacă sunt îndeplinite anumite condiții: stadiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 luni, nu se realizează alte venituri, nu se îndeplinesc condițiile de pensionare și beneficiarii sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. De menționat că pot primi indemnizație de șomaj și absolvenții de liceu sau studii superioare, timp de 12 luni, măsura de sprijin pe care legiuitorul a gândit-o până la găsirea unui loc de muncă.

În ceea ce privește măsurile active de diminuare a șomajului, consider că trebuie investit în pregătirea și calificarea celor care caută de muncă, mai ales în domeniile în care se schimbă tehnologia.

În același timp, statul trebuie să se implice în stimularea vechilor și noilor întreprinderi care creează noi locuri de muncă. În această categorie intră și întreprinderile care angajează absolvenți sau persoane cu dizabilități. În spațiul comunitar legislația s-a adaptat cerințelor economice și a dat posibilitatea unor diverse tipuri de angajare legală: contract cu orar atipic, angajare provizorie pe durată determinată, stagii sau alte contracte de muncă deosebite. Vedem, așadar, că soluțiile pentru prevenirea și combaterea șomajului trebuie să producă un echilibru între menținerea forței de muncă într-o stare calificată și stimularea mediului economic la crearea permanentă de locuri de muncă, care prin impozite și cotizații vor genera încasări la bugetul de stat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 14:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro