Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/06-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.52 Constantin Adăscăliței - declarație politică intitulată "Abia acum România este pe mâini bune";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Abia acum România este pe mâini bune"

Acum 6 ani, mai precis la alegerile parlamentare din 2008, PDL-ul a candidat sub un slogan național de toată frumusețea "România, pe mâini bune", expresie care ne face să ne gândim la responsabilitate, competență, speranță; lucruri de care țara avea mare nevoie pentru că tocmai apăruse la orizont criza de peste ocean.

Din păcate, acum, românii au văzut pe ce mâini bune au dat România acelei perioade, pentru că acele mâini sunt bune acum la dat declarații și la purtat brățările DNA. Nu știu dacă guvernele Boc ar trebui blamate pentru devalizări de genul Microsoft sau ANRP sau pentru ipocrizia cu care au tăiat pensii și salarii în timp ce statul pierdea sume uriașe de bani în rețele de crimă organizată, conform rechizitoriilor DNA. Ceea ce ne-a deranjat însă în acea perioadă de tristă amintire a fost atitudinea rigidă, inflexibilă în fața criticilor și a soluțiilor adevărate anticriză, a fost aroganța care au sancționat-o cetățenii la votul din 2012. Astăzi apar în spațiul public, zi de zi, dovezi că România a fost, sub patronajul fostului președinte, un stat clientelar în care câteva firme agreate și-au înzecit veniturile fără a uita să returneze o parte din bani către filierele care ofereau protecție politică.

Guvernul condus de Victor Ponta a preluat, așadar, o moștenire dezastruoasă pe care a denunțat-o ori de câte ori a fost cazul, dar indiferent de câte bătălii politice s-au succedat din 2012, coaliția de guvernare nu și-a uitat angajamentele asumate în fața românilor. E suficientă o scurtă analiză pentru a concluziona că măsurile noastre au beneficiat de cele mai ample fundamentări și dezbateri publice din istoria postrevoluționară a României. Am aprobat cu toții atât măsurile care au reparat nedreptățile guvernelor Boc-Ungureanu, cât și cele care, într-o formă sau alta, au relansat circuite economice sau au crescut calitatea vieții cetățenilor. Exemplificăm pe scurt câteva dintre aceste măsuri: reducerea TVA la pâine, scutirea pe profitul reinvestit sau măsurile din domeniul agro-industrial.

Săptămâna trecută s-au publicat măsurile prevăzute de noul Cod fiscal, așa cum au fost trimise spre dezbatere Parlamentului, în opinia noastră, modificări așteptate, meritate, de care întreg mediul economic avea cu adevărat nevoie. Modificările cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA la 20, respectiv 18% și la 9% pentru carne, pește, legume-fructe, reducerea CAS la angajat și angajator, diminuarea accizei la combustibil și eliminarea anumitor taxe. Termenul de 6 luni în care acest proiect va fi dezbătut în Parlament este suficient pentru promovarea și eficientizarea noului normativ fiscal.

Unii reprezentanți ai opoziției, uitând că nu mai devreme de anul trecut au susținut ei înșiși aceste schimbări, au sărit imediat împotriva prevederilor de mai sus, folosind în genere două linii de argumentație: primul argument - măsurile au caracter populist și electoral, multe intrând în vigoare în anul alegerilor locale din 2016. Îmi este greu să cred că în țara noastră, unde avem alegeri aproape o dată la 2 ani, fără a socoti parțialele, putem găsi vreun moment neatins de umbra alegerilor; al doilea argument al opoziției se referă aproape unanim la susținerea bugetară a acestor măsuri pe care paradoxal specialiștii le califică drept măsuri de dreapta, ca să nu spunem chiar liberale. Analizele MFP calculează un impact bugetar cumulat net de 6.8 miliarde lei pentru 2016, 3,1 miliarde pentru 2017, 3,1 miliarde în 2018 și 2,3 miliarde lei în 2019, când se va reduce și cota unică de la 16 la 14%. Vă propun o scurtă paralelă - creșterea TVA din 2010 a dus evaziunea fiscală din 2011 la o cotă alarmantă de 17% din PIB, reprezentând peste 25 miliarde euro, din care se estimează că 5% reprezintă creșterea TVA de la 19 la 24%. Cu alte cuvinte, efectul de împovărare a celor deja împovărați a trimis în economia subterană venituri de aproximativ 7 miliarde euro pe care bugetul nu le colectează nici în ziua de astăzi. Dacă prin aceste măsuri vom reuși să colectăm măcar o treime din acest bazin, vom acoperi și depăși fără probleme impactul bugetar estimat.

Beneficiul major, însă, este acela pe care îl vor resimți milioanele de salariați din România, și anume scăderea prețurilor la raft și creșterea puterii de cumpărare și, implicit, a calității vieții. Îmi doresc ca peste câțiva ani cetățenii să poată face o comparație între epoca Băsescu-Boc și perioada de guvernare a premierului Victor Ponta și să decidă ei în care dintre legislaturi țara a fost pe mâini bune.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 19:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro