Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 3 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/13-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 03-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.98 Constantin Adăscăliței - pledoarie "Pentru susținerea agriculturii ecologice în România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Pentru susținerea agriculturii ecologice în România"

Săptămâna trecută, pe 24 februarie a fost sărbătorit Dragobetele, această zi devenind o veritabilă zi a îndrăgostiților care vor să își sărbătorească românește sentimentele pentru persoana iubită. Puțină lume știe însă că această sărbătoare are rădăcini străvechi pe teritoriul spațiului carpatic, dinainte chiar de epoca creștină, iar semnificația primordială o reprezenta venirea primăverii și începerea anului agricol.

Cu toții am susținut faptul că agricultura românească este un domeniu strategic, iar guvernul a demonstrat prin măsurile sale că a înțeles acest lucru, și agricultura a devenit o prioritate a actualei coaliții de guvernare. Ultimii trei ani au adus cu ei creșterea suprafețelor de teren lucrate, îmbogățirea parcului tehnologic și de utilaje, creșterea absorbției de fonduri europene și producții record, ce au contribuit nemijlocit la creșterea PIB. Astăzi, odată cu începerea campaniei agricole de primăvară, doresc să supun atenției dumneavoastră una din nișele importante ale acestui sector, și anume agricultura ecologică sau, în termeni europeni - "agricultura organică" sau "agricultura biologică."

Acest tip de agricultură este de fapt un sistem de producție al cărui rol principal este acela de a produce o hrană mai curată, care să nu afecteze organismul uman, în deplină armonie cu mediul înconjurător, care trebuie protejat și conservat. Conform Codex-ului european, agricultura organică este acel "management de producție care ameliorează și promovează sănătatea agro-ecosistemului, biodiversitatea, ciclurile biologice și activitatea biologică a solurilor." Același text prevede că se pot utiliza toate metodele agronomice, biologice și mecanice, însă fără folosirea materialelor sintetice, în speță orice substanțe chimice destinate protejării sau dopării producției agricole.

Îmbrățișarea acestei filozofii de producție nu a fost și nu este ușoară, mai ales că în cei 50 ani de comunism accentul a fost pus pe o producție cât mai mare, depășirea planurilor etc., iar de protejarea mediului nici nu se punea problema. Din păcate și astăzi, când majoritatea terenurilor lucrate sunt arendate, dacă îndemni un mare fermier să lucreze ecologic, îți va răspunde că datorită concurenței și bursei internaționale de prețuri, care permite o marjă minimă de profit, dumnealui va prefera culturi intensive, modificate genetic, săturate de pesticide și îngrășăminte, dar cu producții duble față de culturile prietenoase cu mediul. Un exemplu din practică - 1 hectar de grâu cultivat fără folosirea compușilor chimici poate produce între 3-3,5 tone, în timp ce prin metoda intensivă producția ajunge și la 6 tone. Ce nu realizează însă arendașii care vor să își maximizeze profiturile este că în timp, fauna de microorganisme care fac terenul fertil este distrusă, iar calitatea solului scade până la sterilitate.

Astfel a luat naștere dezbaterea privind obiectivele economice ale agriculturii eco, și anume să permită un nivel decent de câștiguri celor ce o practică și nu în ultimul rând să permită o producție cantitativă suficientă populației care se hrănește. Legiuitorul european a gândit pe etape realizarea acestor obiective. Pe termen scurt, prin Politica Agricolă Comună se dorește ca suprafața cultivată bio să depășească 10% din suprafața totală. Prevederile PAC au făcut ca agricultura bio să crească de la an la an, însă avem destule cazuri în UE în care fermierii s-au întors la agricultura convențională, întrucât cea biologică nu le putea acoperi cheltuielile. De asemenea, sprijinul oferit de stat era insuficient.

Analizând piața produselor bio din România, aceasta a avut o creștere de la an la an, însă din păcate doar în cazul exploatațiilor mici și rareori mijlocii, în general pe legume-fructe, ceaiuri sau plante medicinale. Specialiștii ne declară că avem peste 1 million de hectare de pășune care dacă s-ar certifica ne-ar situa pe unul din primele trei locuri în UE în ceea ce privește suprafața cultivată bio. Din această situație rezultă clar două probleme: încă nu am convins marii fermieri să practice agricultura ecologică la scară largă, iar a doua - se simte nevoia unor compensații mai mari, care să ajute fermierul la acoperirea costurilor de producție.

Noul PNDR 2014-2020 aduce schimbări pozitive în acest domeniu. Odată cu introducerea unui pachet de sprijin pentru pajiștile certificate ecologic se vor obține produse animale de calitate, care vor putea fi valorificate corespunzător. Fermierii înregistrați în sistemul de agricultură ecologică vor primi subvenții mărite, de exemplu 500 euro/hectar /an pentru legume sau 620 euro/hectar/an pentru livezi.

Îmi doresc, dragi colegi, ca în viitor, performanța agriculturii noastre să fie apreciată mai mult prin indicatori calitativi și de protecție a mediului, și mai puțin prin indicatori cantitativi, dar dăunători pe termen lung.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 14:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro