Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/03-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.120 Constantin Adăscăliței - declarație politică despre cadastrul agricol;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

Prin dezbaterile publice din ultimii 5 ani, reprezentanții UAT-urilor din mediul rural, din care cel mai semnificativ for - ACOR (Asociația Comunelor din România) au stabilit împreună cu MADR 3 priorități pe termen scurt și mediu: PNDR, irigațiile și cadastrul. Despre acest ultim domeniu voi vorbi în intervenția de astăzi, întrucât cadastrul deficitar sau lipsa lui este una dintre cele mai frecvente piedici în aplicarea pentru finanțări europene agricole. Mai mult, termenul de finalizare nu trebuie să depășească 2020, în condițiile în care din acel moment plățile din agricultură se vor face pe exploatație, și nu pe unitatea de suprafață. Înțelegem prin cadastru ansamblul de documente care prezintă situația topografică, economică și juridică a terenurilor, dar și elemente tehnice privind delimitarea hotarelor, marcarea perimetrelor sau puneri în posesie.

După revoluția din ’89, fondul funciar românesc a suferit transformări structurale, în principal, din cauza retrocedărilor, însă nimeni nu s-a preocupat și de o resistematizare din punct de vedere cadastral. În anii ’70, comuniștii au făcut ultimul cadastru general în care terenurile erau în proprietatea Cap-urilor și IAS-urilor, desființate după 1990. Este clar, că datorită tuturor transformărilor, acesta nu mai este de actualitate, iar statisticile din 2014 arătau că maxim 10% din terenurile agricole românești sunt cadastrate, de multe ori cu ocazia vânzării către entități străine. În opinia noastră, deși multe guverne și-au exprimat intenția pentru demararea unui proiect național de cadastru, 2 mari probleme au blocat acest demers: pe de o parte legislația ambiguă, iar pe de altă parte lipsa sursei de finanțare, care la nivel național ar fi însemnat o sumă de ordinul sutelor de milioane de euro pentru un total de aproximativ 10 milioane hectare de teren agricol.

Încă două aspecte lămuritoare în încercarea de diagnoză a sistemului: la nivel național 90% dintre operațiunile cadastrale au vizat terenuri și construcții din intravilan și doi - neclaritățile din sistem lipsesc bugetele UAT-urilor de sume care nu pot fi încasate, estimate la zeci de milioane de euro anual.

Recent, la o conferință comună a Camerelor de Comerț Internaționale s-a concluzionat că cea mai mare piedică în dezvoltarea afacerilor din agricultură o reprezintă cadastrul. Având în vedere că o exploatație agricolă are o valoare intrinsecă imobiliară, un cadastru extins permite garanții mai mari față de bănci și, implicit, un capital de lucru mai mare.

Instituția centrală de resort, ANCPI (Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară) a lansat anul trecut în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Programul național de cadastru și carte funciară, proiect de viziune în valoare de 1 miliard de euro, atât bani europeni, cât și fonduri guvernamentale de dezvoltare. Trebuie menționat că această instituție, care până în 2009 se finanța din venituri proprii, a suferit grave constrângeri financiare în perioada 2010-2012, care au blocat progresele în domeniu. Abia în luna mai 2013, prin ședința de Guvern, s-a alocat o sumă considerabilă destinată înregistrării imobilelor în sistemul de cadastru și carte funciară. Un exemplu de bună practică este Proiectul CESAR, prin care, cu ajutorul unui împrumut de la BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), s-a efectuat cadastru pentru un număr de 50 UAT-uri, reprezentând 1,74% din planul național de cadastru. Pentru cetățenii acestor comune programul înseamnă lucrări de cadastru și cărți funciare gratuite și o gestionare durabilă, mai ales în scopul aplicării pentru fonduri europene destinate fermierilor.

Vă propun să sprijinim eforturile Guvernului și ale ANPCI către progrese mai mari în efectuarea cadastrului agricol. Totodată, ANCPI, prin oficiile teritoriale județene, trebuie să dezvolte o comunicare mai intensă atât cu administratorii UAT-urilor, cât și cu simplii cetățeni care dețin proprietăți funciare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 20:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro