|
Doamna Raluca Surdu: Prin intermediul declarației mele politice de astăzi doresc să evidențiez necesitatea schimbării legislației care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor locale din România în sensul în care să existe două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor. Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este o prioritate pentru PNL și, mai mult de atât, este o necesitate pentru democrația din România. În primul rând, se impune o întrebare cât se poate de firească: dacă pentru cea mai importantă funcție din statul român, și anume poziția de șef al statului, se organizează două tururi de scrutin, de ce acest lucru nu se întâmplă și în cazul primarilor? Într-un peisaj politic precum cel din România, consider că avem nevoie cât mai repede de o legislație care să înlăture orice fel de incertitudine și să asigure românilor ideea că vor fi conduși de primari care se bucură de o susținere majoritară din partea comunității pe care vor să o conducă. Spre exemplu, un edil ales cu un scor de 25% sau maximum 30%, așa știm că s-a întâmplat în multe cazuri în 2012, și probabil așa se va întâmpla și în 2016 dacă nu renunțăm la ideea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, putem spune că este lipsit de legitimitate. Cu o legitimitate scăzută, este slăbită și autoritatea pe care respectivul primar o va avea în fața electoratului. Propunerea ca primarii să fie aleși într-un singur tur este una care știm bine că oferă un avantaj uriaș primarilor aflați în funcție. Actuala lege consider că poate favoriza un soi de monopol al unui anumit partid politic. Sunt clar dezavantajați ceilalți competitori, care nu beneficiază de un mecanism politic performant, dar care au în schimb un program politic consistent pentru electorat. De ce să nu aibă cu toții premise egale? De asemenea, știm la fel de bine că mulți primari în funcție sunt deja erodați din punct de vedere al imaginii sau al autorității pe care o mai au și par și incapabili să mai poată contribui în vreun fel la modernizarea și dezvoltarea comunităților pe care le conduc. Această situație în care mulți primari sunt contestați de o mare parte din populație și, de asemenea, se confruntă cu serioase probleme de imagine sau de altă natură se poate remedia doar prin revenirea la sistemul în care primarii să fie aleși în două tururi de scrutin. Un candidat cu proiecte consistente pentru respectiva comunitate pare, din start, pierzător în fața unui primar în funcție deja de câteva mandate, și astfel electoratul poate pierde ocazia să cunoască o îmbunătățire a condițiilor din cadrul respectivei localități. Unul din argumentele de forță invocat de cei ce susțin că alegerea primarilor într-un singur tur reprezintă și o economie la bugetul de stat este, din punctul meu de vedere, o problemă cât se poate de falsă. În realitate, cifrele spun cu totul altceva. De exemplu, potrivit informațiilor publice, în iunie 2012 Guvernul a alocat aproximativ 100 de milioane de lei pentru organizarea scrutinului de la nivel local, suma care a fost cu o treime mai mare decât la alegerile locale din 2008, care s-au desfășurat în două tururi de scrutin și pentru care executivul de atunci a cheltuit doar 66 de milioane de lei. În concluzie, întrebarea pe care o am față de cei care susțin cu vehemență alegerea primarilor dintr-un singur tur este următoarea: vrem o restartare adevărată, consistentă, în politica românească și în administrația locală din România, care să fie în interesul direct al cetățenilor, sau vrem să continuăm în același mod care, privind în ansamblu, pare să fie unul incompatibil cu dezvoltarea și modernizarea comunităților locale? Românii au demonstrat, incontestabil, în 16 noiembrie, că vor o altfel de politică, vor să fie conduși de politicieni cu viziuni noi, cu altfel de atitudini.
|
