Petre Petrescu
Petre Petrescu
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Petre Petrescu

    Declarații politice și intervenții ale deputaților: Petre Petrescu - declarație politică: - Abandonul școlar;

Domnul Petre Petrescu:

"Abandonul școlar"

Potrivit datelor statistice, România este campioană la abandonul școlar. Un copil din cinci abandonează școala în anii de liceu. Ca procent, rata abandonului școlar în România este de 19% față de media europeană de 13%, în cazul elevilor cu vârste între 15 și 18 ani. Fie că pur și simplu nu mai au chef de învățat, fie că trebuie să muncească pentru a-și întreține familia, tinerii încep să abandoneze școala din ce în ce mai des.

Rapoartele statistice arată că cea mai mare problemă este la țară, în rândul băieților. Problemele în familie și sărăcia sunt printre cele mai frecvente cauze ale abandonului școlar în mediul rural. Sărăcia acționează în diferite moduri în favoarea abandonului școlar. Fie copiii nu se pot prezenta la școală din cauza faptului că nu au haine, rechizite sau pentru că nu își pot plăti transportul, fie sunt nevoiți să muncească pentru a contribui la întreținerea familiei, ceea ce nu le mai permite să aloce timp școlii. În cazul familiilor cu mulți copii, adeseori frații mai mari sunt nevoiți să aibă grijă de cei mai mici sau să se ocupe de gospodărie, în timp ce părinții muncesc. Fetele sunt cele care renunță mai des la școală din acest motiv.

Alături de sărăcie, în topul motivelor care îi fac pe cei mici să nu se mai întoarcă în bănci sunt tradiția, în cazul copiilor de etnie romă, influența părinților care, la rândul lor, nu au trecut pe la școală, sau plecarea acestora în străinătate și, nu în ultimul rând, oferta școlară nestimulantă - materii greoaie, manuale neatractive etc.

Reducerea semnificativă a numărului de tineri care părăsesc timpuriu școala este o investiție esențială nu numai în viitorul fiecăruia dintre tineri, ci și pentru prosperitatea întregii țări. Pentru economie și societate, în ansamblu, ratele înalte de părăsire timpurie a școlii au efecte pe termen lung asupra evoluției societății și asupra creșterii economice. Persoanele care au părăsit timpuriu școala au tendința de a participa mai puțin la procesul democratic și sunt cetățeni mai puțin activi. Circa 6% dintre români sunt analfabeți, mai mulți decât în Bulgaria - 2% sau Ungaria - 1%. Alte statistici arată că nu mai puțin de 40% dintre români citesc prost sau nu știu să citească. Bugetul alocat de România educației este cel mai mic din Uniune. Guvernul României trebuie să își facă o strategie clară în ceea ce privește reducerea abandonului școlar. Acest obiectiv trebuie considerat o prioritate, deoarece abandonul școlar poate crea probleme în mai multe sectoare ale economiei țării.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Alocațiile copiilor;

Domnul Petre Petrescu:

"Alocațiile copiilor"

În România, țară membră a Uniunii Europene, cu o populație de aproape 20 de milioane de locuitori, trăiesc aproximativ 4.000.000 de copii. Dintre aceștia, aproximativ 50% se află în risc major de sărăcie, procent care ne situează pe locul doi în UE la acest capitol, după Bulgaria și la mare distanță de media europeană de 27%.

Cu alte cuvinte, cu o alocație lunară de 42 lei, adică 9 euro/lună, copiii din România sunt săracii Europei. Alocația de stat pentru copii reprezintă în România 4% din salariul minim, în condițiile în care Bulgaria are 8% din salariul minim, Ungaria, 18%, iar Italia, 25%. În țările dezvoltate din vestul Europei, alocațiile depășesc de cele mai multe ori 100 de euro. Spre exemplu, în Germania ajunge până la 184 de euro, în Suedia, alocațiile de stat pornesc de la 116 euro, iar Franța plătește o alocație de 124 de euro pentru doi copii, 282 de euro pentru trei copii și 441 euro pentru 4 copii.

Atunci când vine vorba de lipsurile copiilor, România ocupă un loc fruntaș în top. În ceea ce privește alimentația, 23,8% dintre copiii români duc lipsă de fructe și legume, iar alimentația a 29% dintre ei are deficit de proteine, spre deosebire de copiii din alte state membre UE, unde aceste procente variază undeva între 0,5 și 2%. Lipsa hainelor reprezintă și ea o problemă pentru 25,2% dintre copiii români, în timp ce 18,7% nu au încălțăminte adecvată.

Nu este de mirare faptul că, în ceea ce privește natalitatea, România ocupă unul dintre ultimele locuri din lume, scăzând dramatic de la an la an. În timp ce statul român plătește o sumă absolut ridicolă ca alocație pentru copii, 9,4 euro pe lună, celelalte state europene își susțin în mod serios natalitatea, actualizând alocațiile de stat cel mult o dată la patru ani.

Este de datoria Guvernului României să găsească soluții pentru a mări considerabil alocațiile pentru copii, pentru că altfel natalitatea o să continue să scadă vertiginos, iar România va deveni un stat îmbătrânit și fără viitor.

      Petre Petrescu - declarație politică: - Cine sunt vinovații pentru jaful de la Loteria Națională?;

Domnul Petre Petrescu:

"Cine sunt vinovații pentru jaful de la Loteria Națională?"

După Oltchim sau CFR Marfă, Loteria Română poate deveni un alt monopol al statului român care ajunge pe butuci. Specialiștii spun că instituția ar putea face un profit de 200 de milioane de euro pe an, însă nimeni nu dorește ca loteria să facă bani.

Când se discută despre dezastrul de la Loteria Română, se discută despre unul dintre cele mai păguboase contracte pentru statul român, contract care a fost prelungit ilegal prin acte adiționale de către șefii care s-au perindat la conducerea Loteriei Române, despre favorizarea unei societăți fără experiență în domeniu, în detrimentul unui lider mondial în ceea ce privește loteriile și jocurile de noroc.

Este vorba despre contractul de gestionare a tuturor jocurilor loto ale Loteriei Române. Contractul pentru sistemul informatic care gestionează jocurile Loteriei Române ar fi fost prelungit ilegal, timp de un an, prin ordine de ministru. Deși ar fi trebuit organizată o licitație pentru alegerea furnizorului unui astfel de sistem, miniștrii finanțelor Daniel Chițoiu și Ioana Petrescu au preferat calea mai scurtă, a negocierii directe.

În 2012, cu un an înainte de expirarea contractului cu Intralot, grecii care dețineau deja monopolul asupra informatizării jocurilor loteriei printr-un contract controversat, șeful Loteriei, Dan Ghiță, a recomandat găsirea unui alt furnizor. În ciuda avertismentelor șefului de atunci al Loteriei, ministrul de finanțe nu a luat nicio măsură. După un timp a schimbat conducerea instituției. Pe 11 decembrie 2013, cu 20 de zile înainte de expirarea contractului, conducerea Loteriei informează Ministerul Finanțelor că pentru găsirea celei mai bune oferte de gestionare a sistemului informatic și al serverelor loteriei a trimis scrisori de informare mai multor firme cunoscute din domeniu. Loteria primise patru răspunsuri, printre care și cele de la Intralot și de la Gtech.

Oferta Intralot propunea administrarea sistemului pentru un procent de 4,99% din încasările nete, adică banii rămași din încasări după plata premiilor. Concernul internațional Gtech, lider mondial în administrarea jocurilor loteristice, voia 12,35% din încasările nete.

Noul șef al Loteriei propune ministrului păstrarea parteneriatului cu Intralot pentru softul și echipamentul de administrare a jocurilor loteristice. În schimb, prelungește, prin act adițional, vechiul contract cu aceleași condiții păguboase. Procentul de 4,99% se triplează brusc și inexplicabil. Așadar, procentul pe care îl plătește de atunci statul român este cu aproape 3% mai mare decât cel propus de contracandidații firmei Intralot.

Stimați guvernanți, care este motivul pentru care o companie a statului român își permite să plătească cel mai mare procent de pe piață uneia dintre cele mai neperformante companii, cum este Intralot?

      Petre Petrescu - declarație politică: - Pensionarii, bătaia de joc a Guvernului;

Domnul Petre Petrescu:

"Pensionarii, bătaia de joc a Guvernului"

Numărul pensionarilor din România a ajuns la aproape cinci milioane și jumătate la finalul anului 2014. Dintre aceștia, peste 80% au pensia mai mică de 1.000 de lei pe lună. Pentru 15 procente dintre aceștia banii nu acoperă nici valoarea coșului de consum lunar. Practic, cu o pensie medie de aproximativ 200 de euro, pensionarii din România trăiesc la limita sărăciei.

În Uniunea Europeană pensionarii sunt tratați cu respect pentru munca pe care au depus-o de-a lungul anilor și sunt recompensați atât cu pensii decente, cât și cu servicii medicale de calitate.

Astfel, în Austria, pensia minimă obligatorie variază între 700 și 1.200 de euro pe lună, iar în Belgia și Olanda se primește o pensie minimă de peste 1.200 de euro. În țări precum Polonia și Cehia pensia medie depășește 400 de euro. Și în Italia, Franța sau Spania, bătrânii au pensii mai bune ca la noi. Pensia din aceste țări este de aproximativ 5 ori mai mare decât în România.

De parcă aceste probleme nu ar fi de ajuns, pensionarii români trebuie să plătească printre cele mai mari prețuri la medicamente din întreaga Uniune Europeană, costul medicamentelor comercializate în România fiind de câteva ori mai mare decât în alte state membre ale UE.

Ce a făcut Guvernul pentru a îmbunătăți situația pensionarilor din România? Mai nimic. Valoarea pensiei medii a crescut în ultimii patru ani cu mai puțin de 10%, un procent insignifiant, având în vedere diferențele uriașe dintre România și celelalte state membre. Ca o bătaie de joc, la începutul anului, pensia minimă garantată a fost majorată cu 50 lei, până la valoarea de 400 lei, mai puțin de 100 euro.

      Petre Petrescu - declarație politică: - România fără medici - o Românie bolnavă;

Domnul Petre Petrescu:

"România fără medici - o Românie bolnavă"

Prin declarația de astăzi doresc să vă aduc în atenție un fenomen care a început să aibă urmări deosebit de grave pentru sistemul medical românesc, și anume migrația medicilor români. Migrația medicilor continuă să crească de la an la an, iar Guvernul nu reacționează, chiar dacă statul înregistrează pierderi consistente din cauza deficitului de cadre medicale.

Statisticile ne arată ca în prezent peste 20.000 de medici români lucrează în alte țări, majoritatea din Uniunea Europeană. Primul val al migrării medicilor a început în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. De atunci am pierdut peste 14.000 de doctori. Lipsa lor se simte în toate spitalele din țară.

Situația e cu adevărat tragică în zonele rurale. Multe dispensare sunt închise, iar serviciile de ambulanță, suprasolicitate. Salvările bat zilnic drumuri lungi în sate și comune. Estimările arată că aproximativ 100 de localități din România nu au medic, iar numărul pacienților care revin unui doctor este de șase ori mai mare decât la oraș. Mulți oameni ajung la control când este prea târziu.

În România există acum 2,3 medici la mia de locuitori, față de 3,4, cât este media în Uniunea Europeană. În prezent, în România lucrează 39.896 de medici. Aceste cifre ne clasează pe un loc codaș la nivelul Uniunii Europene.

Problema lipsei medicilor începe să fie din ce în ce mai serioasă. Spre exemplu, în anul 2014, au ieșit din sistem aproximativ 3.500 de medici, dintre care 2.450 au plecat să profeseze în afara țării, și au intrat doar 3.000 de medici, potrivit Colegiului Medicilor din

Motivele migrației medicilor nu mai reprezintă de mult timp un mister: salariile derizorii, condițiile precare de muncă și suprasolicitarea, în condițiile unui număr tot mai mic de cadre medicale în spitale.

În România, veniturile medicilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Un medic rezident, în România, care lucrează inclusiv la secția de primiri urgențe, ajunge să câștige în jur de 220 de euro, în timp ce media europeană este de 1.300 de euro. Diferențe foarte mari sunt și între salariul pe care îl primește un medic specialist sau primar în țara noastră și un specialist cu aceeași pregătire în Europa. Astfel, un medic specialist este plătit de stat, în România, cu doar 500 de euro, în timp ce un medic primar primește cel mult 800 de euro. Media europeană este de aproximativ zece ori mai mare, respectiv 7-8.000 de euro.

Personal, consider că este de datoria Guvernului să găsească soluții eficiente împotriva acestui fenomen pentru că altfel, în câțiva ani, ne vom afla în situația de a fi nevoiți să plecăm din țară să ne tratăm bolile, pentru că în România nu va mai avea cine să o facă.

      Petre Petrescu - declarație politică: - România importă alimente, în timp ce producătorii locali nu pot intra pe piață;

Domnul Petre Petrescu:

"România importă alimente, în timp ce producătorii locali nu pot intra pe piață"

Deși am putea hrăni tot sud-estul Europei cu produse românești, anual, în țară continuă să intre sute de tone de alimente pentru care plătim aproape 5 miliarde de euro. Importurile de alimente sugrumă afacerile producătorilor locali. Carnea de porc, cartofii sau laptele sunt printre cele mai importate alimente din România.

Țara noastră a importat în anul 2014 carne și fructe în valoare de miliarde de euro, în timp ce producătorii români se plâng că nu au unde să-și vândă mărfurile. Fermierii români care au reușit să-și facă loc în hipermarketuri în competiția cu legumele și fructele din import se numără pe degete. Numai în primele șase luni ale anului 2014 am importat carne de aproape 300 de milioane de euro, dar și fructe în valoare de 200 de milioane de euro.

Tot în prima jumătate a anului 2014, România a importat legume în valoare de 158 de milioane de euro, cu 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2013. Surprinzător, tot de peste hotare am adus lapte, ouă și miere pentru care am plătit 176 de milioane de euro.

Piața agroalimentară este invadată de produse din import. Importăm mai multe produse agroalimentare decât reușim să trimitem la export. Pe rafturile marilor magazine găsim roșii, mere și multe alte alimente din alte țări, chiar dacă legumele și fructele românești nu mai merg nici măcar la export. Legumele românești, așa cum ni le amintim, sunt pe cale de dispariție. De vină sunt produsele din import, arătoase, dar fără gust, care ne-au invadat magazinele și piețele. Aceste produse, de cele mai multe ori, sunt primite mai bine de comercianți decât produsele românești.

Cauzele situației actuale nu sunt un secret. Lipsa de organizare în asociații, subvențiile prea mici, TVA-ul de 24% fac din produsele agroalimentare românești să fie mult mai scumpe decât cele din import. Guvernul nu a făcut nici el nimic pentru a remedia această situație, iar lipsa de strategie în agricultură este cruntă. Pentru agricultori nu există facilități sau reduceri nici la taxe, nici la impozite.

În lipsa unui sprijin concret de la Guvern, producătorii autohtoni vor pieri în totalitate, iar victimele colaterale vor fi toți românii care vor fi nevoiți să consume doar alimente din import foarte arătoase, dar fără gust și pline de chimicale.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 16:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro