Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.147/16-09-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 09-09-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2015

4. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind învățământul secundar) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 17 aprilie 2015 (PL-x 531/2015). (rămas pentru votul final)
 
see bill no. 531/2015

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Punctul 4. Nu avem încă raportul.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut privind învățământul secundar între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Ghizdeanu (președintele Comisiei Naționale de Prognoză):

Mulțumesc, domnule președinte.

La 17 aprilie 2015 a fost semnat Acordul de împrumut privind învățământul secundar între România și BIRT, în valoare de 200 de milioane de euro, care are ca obiective principale creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat și reducerea abandonului școlar în învățământul secundar și terțiar.

Proiectul este structurat pe trei componente: intervenții la nivelul liceelor, intervenții sistemice la universități și, evident, managementul proiectului. Perioada de acordare este de 20 de ani și rambursarea într-o singură tranșă la 1 noiembrie 2034.

Având în vedere conținutul proiectului de lege, adresez rugămintea pentru un vot pe varianta Guvernului. Menționez că suntem cu toții de acord cu conținutul raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Comisia. Domnul președinte Viorel Ștefan.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Conform prevederilor art.75 din Constituție și art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului, comisia a avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor.

Doamna Paul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tuturor Mariilor și Marinilor și numelor conexe le spun la mulți ani pentru ziua onomastică de ieri!

Revenind la proiectul pe care-l dezbatem acum în plen, Banca Mondială a fost mereu un partener de nădejde al României pentru a rezolva problemele structurale cheie care ne vizează în mod direct. Educația este una dintre ele.

Astăzi vorbim de un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro acordat pe o perioadă de 7 ani, deci până în anul 2022, care presupune următoarea manieră de negociere și acord între România și BIRT: este vorba de un împrumut pe o perioadă de 20 de ani cu dobândă Euribor la șase luni, la care se adaugă o marjă variabilă a băncii - în prezent marja este de 0,8 procente, dar ea se poate modifica la fiecare șase luni - și se rambursează într-o singură tranșă, la 1 noiembrie 2034. Înainte însă de orice tragere care va avea loc de două ori pe an, deci tragerile sunt semianuale, România va plăti un comision inițial, înainte de prima tragere, de 0,25%, și asta înseamnă o plată efectivă a României a costului inițial de 500 de mii de euro. În anul 2034 însă rambursăm integral acest împrumut de 200 de milioane de euro.

Scopul este însă educația. Beneficiari sunt 1.160 de licee, în special din zonă tehnologică și mediu rural, dar nu numai, și aproximativ 300 de facultăți. De ce? Pentru că România este obligată să diminueze rata abandonului școlar. Este obligată să acorde un sprijin pentru elevii din mediul rural și să crească rata de promovabilitate la bacalaureat. Din păcate, la toți cei trei indicatori, ultimii ani ne stau dovadă că regresăm și nu evoluăm. Acesta este argumentul pentru care Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui acord.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții. Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Și Partidul Social Democrat sprijină acest Proiect de Lege privind rectificarea acordului. Așa cum spuneau și antevorbitorii mei, este un acord de împrumut pe un termen de 20 de ani în domeniul educației. Vizează finanțarea Proiectului "Învățământul secundar din România - ROSE", cel mai mare proiect finanțat de Banca Mondială în Europa și Asia Centrală.

De asemenea, e vorba de Proiectul "Sprijin la bacalaureat și acces la facultate", un proiect validat și aprobat de Guvernul României, un proiect care are ca scop reducerea gradului mare de abandon în învățământul secundar din perspectiva tranziției la învățământul terțiar și aici trebuie spus că peste 100 de mii de elevi nu se prezintă la examenul de bacalaureat din motive pe care le cunoaștem, alt scop, obținerea unor performanțe tot mai bune la examenul de bacalaureat, ținând cont de faptul că din 2009 și până în prezent rata de promovare la bacalaureat a avut o scădere semnificativă în anul 2011 și 2012, dar în 2013, 2014 și 2015 s-a observat o creștere, culminând cu anul acesta, în 2015, o rată de promovabilitate de 67,8%.

De asemenea, scopul proiectului mai este asistența pentru sprijinirea studenților cu risc de abandon prin programe specifice, și aici trebuie spus că peste 20 de mii de studenți abandonează facultatea în primii doi ani de studii și din cauza rezultatelor slabe și a mediilor mici la bacalaureat, dar și pentru că provin din medii socio-profesionale dezavantajate sau din mediul rural.

De asemenea, scopul acestui proiect mai este atragerea fondurilor europene în învățământul românesc. Acestea toate, pentru ca cetățenii români și mai ales cei dezavantajați să-și îmbunătățească nivelul de educație și de pregătire.

Prin urmare, susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă prin care o să aprobăm acest acord vine să suplimenteze acele fonduri care sunt destinate educației. În acest context, formațiunea noastră va susține această inițiativă, atrăgând totodată atenția guvernanților că este foarte important ca, în momentul în care se vor selecta instituțiile de învățământ în cauză care să fie beneficiarele acestui proiect, să avem grijă ca într-adevăr să fie cele care sunt în cauză. Instituțiile de elită din orașe și județe, care în acest context ar avea resursa umană necesară pentru promovarea unor asemenea programe și proiecte, ar trebui să fie în acest context îndreptate pentru alte tipuri de proiecte și programe, ca, în acest sens, liceele din mediul rural, în principal, sau cele din orașele mai mici, unde rata de promovabilitate la bacalaureat este într-adevăr scăzută, să fie beneficiarii acestui proiect, pe de o parte.

Pe de altă parte, este foarte important să spunem că rata abandonului școlar nu doar la nivelul liceal crește, pentru că foarte mulți nu ajung deja la nivel de liceu, cea mai mare scădere este în momentul de față după clasa a VIII-a, foarte mulți copii nu ajung să se înscrie la liceu sau la școlile profesionale. Este o rată de abandon școlar de circa 10-15% între cei care au terminat clasa a VIII-a și nu se mai regăsesc în liceele și școlile profesionale.

Deci în contextul în care se mai poate, și Guvernul va avea posibilitatea să lucreze pe acest proiect, ar trebui să prevenim, începând deja din clasele V-VIII, rata abandonului școlar în mediul rural.

Și a treia problemă, foarte importantă, este pregătirea profesorilor din zona rurală, în principal, pentru că discrepanțele majore între mediul urban și mediul rural, diferențele de șanse care există între școlile din mediul rural și mediul urban vin și datorită faptului că din această zonă posibilitatea de a te înscrie la programe de pregătire sunt mult mai mici. În acest context ar trebui să avem în vedere un proiect prioritar pentru zona rurală, ca în acest fel posibilitatea de a te înscrie la liceu să fie serioasă și cu șanse în această zonă. În plus, ar fi fost necesară, dar din păcate este tardivă, susținerea unui proiect separat al Uniunii Europene pentru finanțarea școlilor. Avem programe fragmentate. În cadrul programelor operativ-regionale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii școlare la programe operativ-regionale, avem programe de dezvoltare pentru învățământ în zona ministerului social, Ministerul Muncii.

Eu cred că aceste programe, toate programele europene... ar fi trebuit să încercăm să realizăm un program special al fondurilor europene destinate și gestionate de către Ministerul Educației. Poate pentru viitor vom gândi și acest proiect.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aș vrea să clarificăm conținutul unui termen care este foarte des invocat și care nu reflectă ceea ce se ascunde în spatele lui. Se vorbește mereu despre abandonul școlar. Vreau să spun că abandonul școlar nu este totuna cu rata de părăsire timpurie a școlii. Mereu se dă un procent exagerat, aproape halucinant, că 17, 16, 20% din tinerii noștri abandonează școala. Nu, procentul se referă la rata de părăsire timpurie, și am să dau un singur exemplu: dacă un elev optează pentru învățământul profesional, ceea ce cu toții ne dorim, și după ce termină învățământul profesional și se angajează în câmpul muncii, deci răspunde unei necesități sociale, el apare, fără discuție, încărcând procentul de părăsire timpurie a școlii. Deci noi nu putem condamna pe acest elev sau societatea în ansamblu că avem un procent ridicat, din moment ce acest lucru ne dorim, ca un mare număr de tineri care termină învățământul profesional sau liceal să intre în câmpul muncii. Piața muncii așteaptă.

Subliniez că abandonul școlar se referă la cei care părăsesc în principal forma de învățământ obligatorie, ceea ce intră la părăsirea timpurie a școlii. Părăsirea timpurie se calculează până la vârsta de 25 de ani. Deci chiar și un elev care termină liceul și nu merge la facultate încarcă acest procent, dar el poate intra în câmpul muncii.

Aș cere ca pe viitor să facem distincție între ce înseamnă abandon școlar și părăsirea timpurie a școlii.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Bună ziua! O toamnă rodnică vă doresc!

Voi vota acest acord destul de important, însă sunt două lucruri importante de menționat: primul se referă la stabilitatea sau la o legislație în sistemul de învățământ corectă, coerentă, o legislație care să nu fie modificată foarte des, pentru că atunci nu cred că vom atinge parametrii pe care ni-i dorim, acest acord va avea doar un simplu scop social; și al doilea lucru, sistemul de învățământ din România trebuie corelat cu piața muncii, trebuie corelat cu nevoile societății românești, pentru ca toți cei care absolvă o formă de învățământ să se integreze în piața muncii și să fie utili societății românești și ei să aibă satisfacțiile lor.

Dacă legislația va fi modificată lunar, dacă vom interveni în sistemul de învățământ ori de câte ori un grup mai mare sau mai mic va putea decide rezultatul sau investiția făcută, banii pe care România îi ia nu își vor demonstra utilitatea. Trebuie, pe fondul unei legislații consecvente, serioase și continue, să facem aceste investiții.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Turcan și încheiem.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Un acord de împrumut și de sprijin financiar pentru Ministerul Educației Naționale este binevenit. În contextul unui parteneriat financiar pe termen lung pe care România l-a încheiat cu instituțiile internaționale, sprijinirea învățământului secundar pare să fie un deziderat la care să achiesăm cu toții. Întrebarea este cum se realizează acest sprijin pentru învățământul secundar.

În momentul de față, în România, sunt 700 de mii de copii care nu există nicăieri înregistrați în sistemul de educație. Sunt 500 de mii de copii care nu au diplomă de bacalaureat. Între clasele a VIII-a și a IX-a, 50 de mii de copii abandonează școala, iar rata de părăsire timpurie a școlii este în creștere, este de 17%, în condițiile în care prin strategia "Europa 2020" trebuia să ajungem la 11%.

Acești indicatori arată că e nevoie să sprijinim învățământul secundar, să-l cuplăm cu învățământul terțiar, dar nu oricum. Avem 14% absolvenți de învățământ terțiar, însă acești 14% unde se regăsesc pe piața muncii, cât și ce valorează diplomele pe care ei le obțin?

De aceea, Partidul Național Liberal a solicitat și în comisia de specialitate ca aceste cheltuieli care vor fi făcute pe programul de finanțare a învățământului secundar să fie prezentate public, să fie încadrate în strategia ministerului pe termen lung pentru relansarea și axarea învățământului românesc pe calitate, altfel riscăm să venim doar cu programe încropite care să acopere o problemă într-un loc, dar să lase descoperit un alt loc cangrenat în momentul de față. Dacă nu urmărim calitatea, performanța, echitatea și incluziunea în sistemul de educație, corelate cu piața muncii și cu cerințele internaționale, riscăm ca niște bani suportați de către cetățenii României, în momentul rambursării, să fie irosiți.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 14 décembre 2019, 10:01
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro