Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 17, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.230/22-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 17-12-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 17, 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - marcarea elementelor benefice în procesul adoptării bugetului pentru 2016;

Am să deschid ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice și, pentru început, am să-i dau cuvântul doamnei deputat Carmen Hărău.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Dat fiind faptul că avem de ieri buget, România are aprobat bugetul din 2016, permiteți-mi să fac niște considerații ca membru în Comisia de buget, finanțe, ca unul dintre oamenii care i-a văzut perindându-se, rând pe rând, pe ordonatorii de credite, pe miniștrii tehnocrați prin fața comisiei Parlamentului.

Am văzut, stimați colegi, o echipă de oameni specialiști dedicați și foarte hotărâți, foarte determinați să facă lucruri bune pentru România. Am văzut niște oameni care, necondiționat de corsetul politic, au avut exprimări deosebit de sincere în legătură cu ceea ce cred ei despre noi, despre societatea românească și despre stadiul în care se află acum România, despre felul în care evoluează politica, ceea ce aduce avantaje, dar aduce, fără discuție, și un oarecare disconfort. Am văzut niște oameni conștienți de faptul că nu pot suplini Parlamentul, că au nevoie de colaborarea cu Parlamentul și că, în cele din urmă, firescul societății democratice este ca politicile economice, politicile sociale, politicile unei țări să se facă de politicieni.

Și-am mai văzut niște oameni conștienți de faptul că un an este foarte puțin pentru a face creșteri sau a determina creșteri spectaculoase și a gestiona fundamental diferit diverse tipuri de activitate socio-economică.

Iar despre buget, doresc să vă informez că am fost foarte plăcut impresionată de câteva aspecte pe care în ceilalți trei ani în care am lucrat la buget nu le-am întâlnit, și anume: se pune mare preț, se pune mare accent pe transparentizarea actului politic; se pune mare accent pe transparentizarea procedurilor, așa cum ministrul fondurilor care a avut o prestație excepțională în cadrul comisiei, ne-a informat, se pune mare accent pe transparentizarea cheltuirii banului public. Am găsit această idee reiterată la ministrul finanțelor, la ministrul economiei, care va pretinde publicarea tuturor cheltuielilor și bugetelor companiilor din subordine. Am văzut acest lucru la ministrul sănătății care va aduce la zi site-ul Ministerului Sănătății pe care figurează cheltuielile spitalelor publice, care acum e rămas în urmă cu informația, pe la anul 2011.

Am văzut un deosebit interes pentru debirocratizare. Iar dacă lucrul acesta va fi realizat, se vor pune bazele conformării voluntare într-o mai mare măsură decât până acum.

A apărut, stimați colegi, o idee nouă în discuția dezbaterii bugetare - nu că ea n-ar fi fost menționată și n-ar fi fost adusă în discuție, personal am făcut asta și în anii trecuți, dar de data asta chiar am găsit teren de interes -, și anume, structura veniturilor bugetare. Trebuie să știm cu toții că evaziunea fiscală, resursele generate de evaziunea fiscală și care aduc, printr-o mai bună colectare, fonduri la bugetul statului, se cam apropie de limită. Și atunci va trebui să ne preocupăm foarte serios de veniturile nefiscale, pentru că a da cu biciul pe ANAF și pe agenții economici să-și plătească corect și la timp cheltuielile, începe să devină o metodă care aduce bani din ce în ce mai puțini la buget.

În schimb, titularul de portofolii, de acțiuni, statul român ar trebui să se îngrijească mult mai serios, iar ministrul economiei a promis asta, de veniturile nefiscale, de veniturile din dividendul statului, de buna gestionare a propriului portofoliu.

Salut cu această ocazie - și cu asta închei - punctul de vedere al ministrului energiei care, ca un demnitar autentic patriot, a pus în cadrul Comisiei de buget, finanțe accentul pe faptul că România are nevoie de mix energetic cu parte importantă de producția energiei din cărbune. A reiterat ideea și a subliniat-o în mod repetat că siguranța națională, securitatea națională depinde de siguranța energetică, iar siguranța energetică a României asigură siguranța Flancului de Est al NATO și al Uniunii Europene.

Doresc succes Guvernului, doresc succes tuturor persoanelor implicate în actul decizional politic. Vă doresc tuturor sărbători fericire și să avem un an bun, cu pace!

Mulțumesc frumos.

Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, doamnă deputat.

Aceleași urări vi le facem și noi dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS Iacob Pușcaș - declarație politică intitulată Pledoarie pentru biserică și spital;

Urmează domnul deputat Iacob Pușcaș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iacob Pușcaș:

Mulțumesc.

"Pledoarie pentru biserică și spital"

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Absența finanțării bisericilor în Proiectul de buget al noului Guvern, care vine în întâmpinarea planului de austeritate al neoliberalismului dreptei europene, reprezintă o abordare politică nerealistă, vădit jignitoare la esența creștină a poporului nostru, fiind justificată de Executiv prin presiunea unor ONG-uri ateiste, suprafinanțate din exterior, al căror scop declarat este să lovească în instituția divino-umană a Bisericii noastre naționale, adică în instituția cu cea mai mare credibilitate în ochii poporului român, conform sondajelor.

Proiectul de buget propus, dincolo de faptul că este rezultatul unei probleme de concepție așa-zis tehnocrată, nicidecum a uneia impusă de anumite criterii care țin de retribuirea procentelor alocate de ministere, consider că reprezintă un atac nedemn împotriva "Maicii neamului românesc", cum este numită biserica de Eminescu, întrucât dezinformează voluntar sau nu când pune cap în cap biserica și spitalul, deoarece niciodată în postcomunism guvernele României nu au deturnat din fondurile pentru spitale către susținerea lăcașurilor de cult.

Din această perspectivă, insistența diversionistă cu care se sfidează poporul nostru creștinesc, vă rog, stimați colegi parlamentari, să ne dăm cu toții mâna ca, vrând ca țara noastră să aibă și spitale și biserici, să nu fim complici la o "resetare" care să îl excludă pe Dumnezeu din viața noastră și a poporului nostru creștin și să lucrăm împreună pentru locul bisericii acolo unde trebuie.

Mai amintesc și celelalte două declarații, prima, intitulată "Cumințenia culturii", în care îmi exprim susținerea pentru noul ministru al culturii pentru rezolvarea problemelor de ordin salarial din cadrul ministerului, probleme destul de grave și declarația intitulată "Uciderea fumatului", prin care solicit sprijinul colegilor parlamentari care au votat legea de interzicere a fumatului în spațiile publice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu tema Tăierile ilegale de material lemnos, o vulnerabilitate la adresa securității naționale;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Sorin-Avram Iacoban.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Astăzi declarația mea politică se intitulează "Tăierile ilegale de material lemnos, o vulnerabilitate la adresa securității naționale."

Dragi colegi,

Recentele anchete și dezvăluiri din mass-media, din România, au dezvăluit o adevărată rețea criminală ce acționează pe teritoriul țării noastre. Obiectul acesteia o reprezintă exportul de material lemnos, tăiat ilegal cu complicitatea ROMSILVA și a altor autorități ale statului, fie că vorbim de autorități centrale, fie că vorbim de cele locale.

Dosarele penale deschise în cauză se pare că au protejat pe cei din vârful piramidei, condamnările îndreptându-se către simplii cărăuși, care erau doar complici al acestui jaf național. Nimic despre adevărații autori sau coautori, nimic despre foștii șefi ROMSILVA, nimic despre politicienii care au înlesnit jaful din pădurile patriei, nimic despre autoritățile de control care au închis în mod premeditat ochii.

S-a vorbit despre interzicerea exportului de bușteni, subiect care, în mod inexplicabil, a fost redus la tăcere. Știm că SRI a tras anumite semnale de alarmă încă de acum câțiva ani, cu privire la ceea ce se întâmplă în pădurile din România. Acest lucru înseamnă că anumite informații au ajuns la factorii decidenți care, însă, au preferat să tacă.

Concluzia: ori au fost incompetenți, ori au luat parte, în calitate de complici sau coautori, la această megaafacere.

Datele raportate de Greenpeace România, în ultimul raport dat publicității, arată o situație care nu constituie altceva decât un atentat la patrimoniul național. Astfel, dacă în perioada 2009-2011 au fost raportate 28 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în perioada 2013-2014 numărul acestor cazuri a crescut la 62 de tăieri ilegale pe zi, constituind un total de 52 de milioane de euro pagubă. S-a estimat azi, dragi colegi, jaful din pădurile României, la fabuloasa sumă de un miliard de euro.

Din acest punct de vedere, dar și din cauză că tăierile ilegale au avut un element comun, adică lipsa de reacție a autorităților competente, cred că în speță este vorba de o vulnerabilitate la adresa securității naționale. Dacă instituțiile de informații în domeniul securității naționale au alertat autoritățile cu competență în domeniu, de ce acestea n-au luat măsurile care se impuneau, de ce a crescut numărul cazurilor de tăieri ilegale din pădurile patriei?

Într-adevăr, "Radarul pădurilor" a avut un impact direct față de transporturile ilegale de lemn, prin aceasta gândindu-ne la transportul fără documente legale sau cu valori care diferă față de cele trecute în documentația existentă.

Recent, am promovat un proiect de lege care simplifică confiscarea ansamblelor auto care transportă ilegal material lemnos, fie că este sau nu prelucrat.

Cred că interzicerea exportului de bușteni pe o perioadă de timp este una dintre soluții. Un acord politic în ceea ce privește interzicerea pe următorii cinci ani a tăierii arborilor ar fi absolut necesar, având în vedere dimensiunea dezastrului din pădurile patriei. Nu în ultimul rând, solicit pe această cale instituțiilor cu competență în domeniu să se autosesizeze în ceea ce privește defrișările ilegale, defrișări pe care le caracterizez ca fiind un act de crimă organizată ce trebuie tratat ca atare.

În caz contrar, în maximum 20 de ani vom mai vedea păduri doar la posturile de televiziune "Discovery".

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul Iașiul nu se regăsește în bugetul pe 2016;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Iașiul nu se regăsește în bugetul pe 2016".

Iașiul, dar și cei peste 4 milioane de locuitori din Regiunea de Nord-Est, au nevoie de două mari investiții: Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș și Spitalul Regional de Urgență. Spitalul Regional de Urgență nu se regăsește cu sume prinse în buget ca investiție pe 2016, iar Autostrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș este prinsă o sumă modică pentru studiul de fezabilitate pe tronsonul Iași-Târgu Neamț.

Premierul Dacian Cioloș declara recent că Autostrada Iași- Târgu Mureș este o a doua prioritate națională a Guvernului privind construcția de autostrăzi.

În Masterplanul de transport național pentru 2016 era prevăzut ca studiul de fezabilitate pentru această autostradă să fie efectuat în anul 2016.

Autostrada Iași-Târgu Mureș face parte din Rețeaua principală de Transport Transeuropeană și aparține proiectelor din Rețeaua TEN-T Core Network și este prinsă actualmente cu o sumă modică pentru studiul de fezabilitate pe tronsonul Iași-Târgu Mureș.

Întrucât numărul coridoarelor TEN-T se va reduce după 2020, este absolut necesar să începem acum construcția autostrăzii A8, altfel suntem în situația de a nu putea accesa bani europeni pentru această autostradă, care presupune o investiție extrem de costisitoare.

Spitalul Regional de Urgență nu se găsește în bugetul pe 2016, iar acest spital este o necesitate pentru bolnavii din Moldova, din Regiunea de Nord-Est, care au nevoie de un spital integrat în cazul accidentelor grave, severe. România are alocați 320 de milioane de euro pentru a-i investi în ridicarea celor trei spitale regionale de urgență Cluj, Craiova și Iași. Banca mondială poate pune la dispoziție sumele necesare pentru studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale de urgență.

Iașiul nu stă bine nici la capitolul infrastructurii aeriene. Singurele aeroporturi nominalizate în bugetul Ministerului Transporturilor sunt cele din București, Constanța și Timișoara, iar în ceea ce privește transportul inter-modal, unde Iașiul are un proiect în stand-by de câțiva ani, prioritățile stabilite sunt București, Timișoara, Oradea, Cluj, Bacău.

Nu sunt prinse în buget sumele necesare pentru centura de nord a Iașiului și nu vor fi bani pentru această investiție până în anul 2020.

În concluzie, Iașiul care este al doilea județ ca mărime din țară, ca număr de populație, este tratat de actualul Guvern la ,,și altele", iar Moldova este în continuare condamnată la sărăcie și subdezvoltare.

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică intitulată Demnitatea, ca ultimă redută;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Ion Eparu.

Urmează domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Demnitatea, ca ultimă redută".

Doamnelor și domnilor,

După mai bine de o săptămână marcată de o agitație extremă, agitație ce a avut drept cauză discuțiile asupra bugetelor, atât cel de stat, cât și cel al asigurărilor sociale, în Parlament, pe holuri, s-a lăsat o oarecare liniște. Ca unul care nu am propus niciun amendament, și aici ar fi de discutat și de spus multe, am asistat cu oarecare distanțare la un adevărat spectacol în plen. În timp ce un parlamentar încerca să justifice nevoia de fonduri suplimentare pentru un drum sau un pod, sau o autostradă, sau un studiu de fezabilitate, sau nu știu ce altă investiție, toți colegii din aceeași zonă, din aceeași regiune cu vorbitorul, se mobilizau și votau în favoarea amendamentului, dezertând din frontul solicitat de lideri. Imediat, însă, ce amendamentul pica - și toate au picat, după știința mea - se produceau adevărate regrupări de trupe. De obicei, aceia care tocmai votaseră un amendament pentru un drum în Moldova erau cei mai înverșunați adversari ai noului amendament prin care se cereau bani pentru o investiție în Oltenia, de exemplu.

A fost cu adevărat o lecție cum nu mi-aș dori să mai văd. Pentru noi, cei circa 114 parlamentari, foste sau actuale cadre didactice, dar în special pentru membrii Comisiei de învățământ, au fost câteva zile în care lupta cea mai dură am dus-o cu propria noastră conștiință. Am avut de ales între a vota sau a nu vota un buget care îngloba și creșterile salariale din sistemul de educație, care aducea o firavă creștere a bugetului cercetării, dar care lăsa în același timp multe alte zone ale sistemului de educație descoperite, buget care, prin cifra 3,62% din PIB, se situează departe de acea iluzorie cifră de 6% din PIB, legală, de altfel.

Ca o paranteză, venind înspre Parlament, acum, de dimineață, la Radio-România Actualități am auzit o știre, că sistemul de educație este acela care va primi cei mai mulți bani. Așa să fie oare?

Personal mă consolasem cu situația, pentru că există oricând motive și de apreciere, dar și de împotrivire la orice buget. Numai că liniștea interioară a ținut doar până ieri, când, la discursul ținut în plenul reunit al Parlamentului, Președintele țării, cadru didactic cu experiență în sistemul de educație, printre alte teme abordate, a redeschis poarta speranțelor. A vorbit despre faptul că anul 2016 vrea să fie anul unei Românii a educației, și citez: "Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente pe tema educației, din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore pentru viitorul sistemului de învățământ din România. Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care să-l asumăm și să-l ducem la bun sfârșit."

Era înainte ca noi să votăm 3,62% din PIB pentru educație.

Să fii Președintele țării, să fii cadru didactic, să ai propriul tău Guvern, să ai abilitatea sau poate mijloacele de a colabora bine cu cele două mari partide din Parlament, asta da șansă uriașă pentru ca visul frumos să devină o realitate în educație!

Și pentru a alterna din nou temperatura dușului, pentru că așa este viața, încă o idee. Documentându-mă pentru declarația politică de azi, am dat peste un text de excepție, cel puțin din punctul meu de vedere, intitulat "Apel pentru restaurarea demnității profesorilor", scris de domnul profesor Ștefan Colceriu, doctor în filologie. Am intenționat să redau măcar o parte din acel text sub forma declarației politice de azi, încercând să iau legătura cu domnul profesor pentru a-i solicita acordul. A refuzat categoric să discute cu mine. Motivul? Noi, oamenii politici, ar fi trebuit de mult să știm care sunt problemele din educație și ar fi trebuit să facem ceea ce trebuia făcut de mult. Dacă textul Domniei Sale ne ajuta să ne lămurim, atunci n-avem altceva de făcut decât să acționăm.

Vă mărturisesc că atitudinea domnului profesor a fost o lecție de demnitate a unui om fidel unui sistem și care crede că vindecarea sistemului este obligația tuturor factorilor de decizie implicați într-o formă sau alta în societate.

Risc și reproduc două scurte pasaje din articolul domnului profesor Ștefan Colceriu. Citez: "Profesorii sunt, prin esența vocațională a activității lor și prin scopul formator al acesteia, persoane care nu pot exista în afara domeniului demnității. Profesor ești sau nu ești. Dacă ești, se întâmplă în virtutea vocației tale lăuntrice. Nu poți să fii puțin profesor." Și al doilea citat: "Demnitatea profesorilor ca a noastră, a tuturor, de altfel, depinde de gradul de libertate, de raționalitate și de autonomie pe care-l are fiecare. Unii o iau cu asalt singuri și n-o pierd niciodată, în nicio circumstanță. La alții, cei mai mulți, demnitatea e o floare delicată ce există în ei, gata oricând să fie călcată în picioare. Terfelirea demnității cuiva înseamnă anularea libertății interioare, adică uciderea cu bună știință a sufletului. Liceul nu ar trebui să fie cimitirul tinereții nimănui."

Domnule profesor Colceriu, vă mulțumesc. Atâta timp cât în sistemul de educație mai există oameni ca dumneavoastră, mai există o șansă, dincolo de oamenii politici, fie ei și cadre didactice.

Ion Eparu, profesor universitar, deputat PSD de Prahova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică intitulată 26 de ani de la comunism;

Domnule deputat Aurelian Mihai, aveți cuvântul.

Îmi permit să vă întreb, domnule Mihăiță Calimente, nu sunteți trecut pe lista pe care o am în față. Aveți o declarație politică? Da.

Urmează domnul deputat Virgil Guran, și pe urmă domnul deputat Mihăiță Calimente.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarație politică: "26 de ani de la comunism"

26 de ani au trecut ca ieri. În 1989 nu știam ce înseamnă libertatea ori să trăiești în democrație. Așa eram majoritatea românilor. Trăiam cu toții tânjind după o viață mai bună. Ce s-a realizat în acești ani? Ce a adus nou copilul numit democrație, crescut la sânul românilor, hrănindu-se din prea puținul dărniciei politicienilor puternici ai anilor '90?

Am așteptat cu toții o mare schimbare, la început de libertate, trăgând cu ochiul la Occident, ca mai apoi, în anii 2000, unii dintre noi, prea nerăbdători în a mai finanța lipsa de reformă din țară, cu propria noastră suferință, am ales să nu mai tragem nici cu ochiul la bunăstarea altora, nici să mai sperăm că România va îmbrățișa curând o viață nouă și bună pentru cetățenii săi. Unii chiar ne-am mutat în Occident.

Am ales această cale din prea multă suferință și teama unui viitor incert oferit de politicienii acelor ani, mult prea ocupați pentru interesele personale ale Domniilor Sale, așa cum îi judecam atunci, și fără să le pese de ce vrea majoritatea. Electoratul era tratat încă cu multă indiferență, majoritatea era doar folosită, așa cum percepeam cu toții acest lucru.

Timpul și faptele noastre, ale românilor din diaspora, au demonstrat că pe măsura ambiției și curajului nostru ne-am făurit o altfel de viață, iar România a primit în scurt timp, în anii următori emigrării, cel mai mare sprijin financiar, și nu numai, tot din partea noastră. În tot acest timp, netrăind în România, nici spitalele nu le-am ocupat, nici sistemul de asigurări sociale și de sănătate românesc nu l-am folosit, nici de serviciile administrației de acasă nu am uzat și nici autostrăzile, bineînțeles, nu le-am tocit. Bine, vorbind de autostrăzi, nici acum nu prea avem multe, din păcate, și nici de adăugat la acest subiect.

Practic, doar am trimis bani acasă cu nemiluita, cu vagoanele, miliarde, în valută, fără a cere de acasă nimic. Am trăit cu dorul în suflet și cu speranța că poate în România va fi mai bine, iar cei rămași acasă să aibă alt viitor, un viitor la care și noi speram. Și noi, cei din afara României deja, emigranții, dar și românii de acasă, ne-am înșelat. Speranțele acelui început bănățean, am putea spune, din 16 decembrie 1989, în care Timișoara dădea ora exactă a libertății, oraș care marca cursul istoric al acestui neam, acele speranțe au rămas în același ghem. Revoluționarii, acei tineri frumoși de atunci, au îmbătrânit, iar ochii lor s-au umplut zilnic de lacrimi.

Mai întâi au văzut cum succesul Revoluției le-a fost subtilizat de politicieni cu metehne vechi, apoi și-au văzut fabricile închizându-se, au înfruntat șomajul, încă trăind cu speranța că vor mai apuca să construiască copiilor un viitor, ajutându-i să își termine școlile. Au mai primit însă o lovitură când acei copii au emigrat, acei copii pentru care au vrut o viață mai bună și pentru care, în acea iarnă din decembrie 1989, au ieșit în stradă contra celui mai aprig și mai absurd sistem totalitar.

Lacrimile și tristețea din inimile lor i-a făcut să înțeleagă că au îmbătrânit prea devreme, mulți au și murit fără să-și vadă copiii înapoi acasă, au murit săraci. Au fost învinși de bunătatea și multa lor încredere, depozitată în mâinile unora, aflați ocazional în politică, parcă doar pentru a pângări termenul "politică", indivizi lacomi, indivizi lipsiți de viziune, care au adus România tot mai departe de ceea ce trebuia să fim, fără niciun pic de milă față de viitorul acestui neam. Partea tristă este faptul că încă se mai găsesc mulți care să aibă impresia că lucrurile stau altfel, căutând să scape de povara lipsei de succes și rezultate din acei ani.

În loc să fim invitați la masă cu țările ai căror locuitori au primit din partea politicienilor dumnealor respectul cuvenit, cetățeni pentru care astăzi a cumpăra o casă sau un autoturism nou a devenit un pas ușor de bifat, cetățeni pentru care a avea un loc de muncă bine plătit este doar o chestiune de alegere, cetățeni pentru care a face turism la sfârșit de săptămână este o sărbătoare a bucuriei sau pentru care a merge la cumpărături este doar un hobby, noi, românii, am ajuns la masa săracilor.

Oricine ar achiesa la ideea de vină comună l-aș contrazice. Nu ne merităm o astfel de soartă. Cetățenii ar fi trebuit să cunoască o altfel de viață mai dreaptă, mai bună, ar fi meritat salarii cinstite, seriozitate din partea clasei politice, mai ales a celei care decide, iar cei care facem politică ar trebui să înțelegem că oamenii au așteptări mari din partea noastră pe linia speranțelor pe care cetățenii și le-au depozitat în ziua votării, pe același calibru trebuie să ne și încadrăm. Nu încape loc de îndoială. Doar noi, politicienii, avem șansa cea mai mare de a schimba în bine această țară. Nu este ușor, trebuie mult curaj. Acolo unde un om sau un grup de oameni își propune să aducă ceva nou, ceva înălțător și benefic semenilor săi răbdarea nu-și mai are rostul său, iar dorința de a munci pentru a produce efecte pozitive devine arzătoare.

Închei prin a mulțumi românilor încă optimiști pentru voința și dorința de a vedea această minunată țară în locul meritat, iar celor aflați în diaspora, care și-au ajutat dezinteresat compatrioții, fie prin a le oferi sau a-i ajuta cu un loc de muncă, fie un spațiu pentru ședere sau pur și simplu i-au înțeles pe cei aflați în suferință, tuturor acestora nu am cuvinte să le mulțumesc pentru dovada de bună educație și gestul umanitar în toți acești ani departe de casă.

Din orice colț al țării sau al diasporei ne dorim cu toții o altfel de Românie, transmițând tuturor celor care trebuie să audă că vom apuca să ne potolim setea de a vedea că se face dreptate acestui neam.

Aurelian Mihai, deputat diaspora.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică cu referire la manifestările de protest organizate de crescătorii de oi și de transportatori;

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Marți am avut vizita celor care se ocupă de oierit, astăzi venind pe drum am văzut că sunt manifestații din partea transportatorilor pentru prețurile mai noi ale RCA-ului. Mă întreb ceva: de ce nu există o reacție, de ce nu se organizează o întâlnire, nu s-a organizat ieri o întâlnire cu reprezentanții transportatorilor? ASF-ul se subordonează Parlamentului, prim-ministrul poate să-i cheme, ASF-ul poate să cheme toți asigurătorii, se stătea la o masă, se discuta și nu era nevoie astăzi să fie blocat, din nou, Bucureștiul. Mii de oameni să vină din diverse locuri, în loc să muncească, să vină să-și ceară anumite drepturi, care poate fi stabilit dacă sunt normale sau nu sunt normale.

Am impresia că, totuși, când îi critică oamenii pe cei care se ocupă de politică de multe ori au dreptate, cu toate că ne văităm. Nu înțeleg de ce conducerea Parlamentului, conducerea Senatului, conducerea Camerei Deputaților nu au făcut acest demers?

Am văzut o reticență când am cerut să fie chemați cei de la Banca Națională, care, de asemenea, dacă știm, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale este numit de către Parlament. Am văzut reticență în a-i chema să dea un raport, să ne spună o dată de ce s-a ajuns în situația creditării, în situația în care mulți oameni sunt disperați că francul elvețian sau altă valută a ajuns la un asemenea nivel, iar specialiștii din Banca Națională, specialiști plătiți cu mii și zeci de mii de euro pe lună, nu au anticipat, că ăsta e rolul lor, de fapt, nu au venit cu propuneri, iar la cererea noastră a existat așa, o codeală, stai, dar de ce să-i chemăm, de ce să-l chemăm pe Isărescu, pentru că este Isărescu.

Eu, din câte îmi aduc aminte, de când m-am născut, mama mea, părinții mei m-au învățat să mă rog la Dumnezeu și că există un singur Dumnezeu. N-am auzit de Dumnezeu-Isărescu, n-am auzit de Dumnezeu de la ASF sau de la alte organisme...

Oare ne trezim? Mă întreb, conducătorii noștri au vreun parti-pris cu acești oameni, de se tem să-i cheme pe cei care sunt în subordinea organismului din care facem parte, pe cei care ar trebui să ia măsuri și cei care ar trebui să vină și să organizeze aceste întâlniri, pentru că au dreptate în mare măsură și ciobanii, au dreptate în mare măsură și cei care au credite și nu pot să le dea înapoi, și cei care au ajuns să plătească un RCA pentru o Dacie, de aproape că depășește RCA-ul valoarea acelei mașini.

Când ne trezim, mă întreb?

Am impresia, și o spun cu toată responsabilitatea, că noi, cei care reprezentăm politicul, trebuie să fim mult mai atenți când ne alegem conducătorii. Dacă ne vom alege, în continuare, conducători care au fost în anumite relații vechi cu cei care trebuie să ia măsuri, nu cred că vor avea curajul și demnitatea să treacă la măsuri împotriva celor care greșesc.

Am impresia că această cumetrie, cu toate că toată lumea zice că schimbăm sistemul politic, această cumetrie continuă și, din păcate, noi nu luăm atitudinea necesară.

Sper să se întâmple acest lucru, sper ca astăzi să nu fie incidente, din nou, în stradă și să se găsească o soluție logică pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihăiță Calimente - rememorare a evenimentelor care au marcat pentru totdeauna istoria României și a Timișoarei, de la care se împlinesc 26 de ani;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Mihăiță Calimente.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În aceste zile de decembrie se împlinesc 26 de ani de la evenimentele care au marcat pentru totdeauna istoria României și a Timișoarei, în special.

Această zi, 17 decembrie, rămâne una dintre cele mai sângeroase ale Revoluției Române. Zeci de oameni și-au pierdut viața sau au fost răniți pe străzile orașului, strigând "Libertate" și "Jos Ceaușescu!".

La împlinirea a 26 de ani de la Revoluție, este momentul să ne amintim cu pietate și recunoștință de martirii luptei împotriva regimului totalitar comunist.

Noi suntem ceea ce suntem acum pentru că unii dintre noi au avut curajul să spere, să creadă în schimbare, să acționeze cu prețul sacrificiului suprem pentru recâștigarea demnității și valorilor naționale. În acele zile, conștiința națională și dorința de libertate au cântărit mai mult decât teama față de un sistem autoritar constituit prin frică și manipulare.

17 decembrie, dar și 22 decembrie 1989 sunt date cu o semnificație aparte pentru istoria poporului român și pentru evoluția țării noastre. Aceste zile simbolizează triumful Revoluției asupra regimului comunist și apariția primelor centre de putere care au readus apoi România pe linia tradițiilor sale democratice și parlamentare.

Acestea sunt lucrurile și semnificațiile pe care noi, astăzi, nu avem voie să le uităm, mai ales noi, care astăzi facem parte din cea mai importantă instituție a democrației românești, Parlamentul.

În decembrie 1989 s-au deschis larg porțile către libertate și de atunci s-au parcurs etape semnificative care au ancorat solid și ireversibil România în parcursul său democratic european.

Cum am mai spus și cu alte ocazii, România se află astăzi în cea mai bună situație din istoria sa modernă. Cu toate acestea amenințările din jurul său nu lipsesc și de aceea este mai important ca oricând să ne amintim de momentele importante ale istoriei și să avem grijă să nu repetăm greșelile trecute.

Spuneam că sunt 26 de ani de la începutul Revoluției. Din păcate, nici astăzi nu știm cine a tras în noi. Recent, Procuratura militară a închis dosarul Revoluției, care nici nu a ajuns în instanță vreodată, și atunci ne mirăm de dihonia care există în România de 26 de ani. Ne mirăm de ce resetăm clasa politică și societatea din cinci în cinci ani. Ne-am făcut, oare, un proces de conștiință să vedem care este vina fiecăruia? Nu. Ne place să arătăm cu degetul către alții și dacă se poate către Parlament și către parlamentari.

Celelalte instituții ale statului sunt perfecte, își fac datoria și nu fac niciun fel de greșeli. Ca să nu mai vorbim de presă, cea de-a patra putere în stat, care este perfectă și neprihănită.

În final, aș vrea să aduc un pios omagiu celor care în urmă cu 26 de ani își dădeau viața pentru libertatea noastră și pentru ca noi să fim astăzi aici, să exercităm atributele suverane ale parlamentarismului democratic modern.

Mihai Calimente, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS Dorel Covaci - Să nu-i uităm pe eroi, să-i prețuim pe români, cu sărbătorile și tradițiile lor!;

Doamna Rodica Nassar:

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Dorel Covaci. Urmează domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dorel Covaci:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sărbătoarea Nașterii Domnului și trecerea în Noul An 2016 sunt un prilej potrivit pentru a încerca să uităm cele rele și să fim mai buni, mai toleranți, mai darnici și mai solidari, să redescoperim sensul profund și adevărat al vieții. Sfintele sărbători de iarnă constituie un moment de bucurie, de întâlnire cu cei dragi, de pace și liniște sufletească, o ocazie de a redescoperi adevăratele valori: credința, familia, bunătatea și compasiunea.

Nu putem, însă, să uităm sacrificiile făcute de tinerii ce au murit în decembrie 1989, ca noi să fim liberi, să ne bucurăm de frumusețea sărbătorilor creștine.

Nu putem să uităm eroii Timișoarei. Nu pot să uit ziua de 17, ziua de 18 decembrie 1989 când tineri care cântau colinde pe treptele Catedralei din Timișoara au fost împușcați. Au murit strigând "Libertate" și crezând în Dumnezeu. Printre ei era și Sorin Leea, tânăr originar din Făget, județul Timiș.

Să nu-i uităm pe toți cei care s-au jertfit pentru mai-binele poporului român. Pentru Anul Nou 2016 îmi doresc să consolidăm ceea ce am făcut bine și să începem să construim un viitor mai trainic și mai bun. Cu toții, împreună, să avem puterea și înțelepciunea de a crea o imagine mai bună a României, a societății românești clădită pe un sistem corect de valori care să genereze succesul și să inspire încrederea românilor și partenerilor externi.

În această ordine de idei, cred că este un moment bun să aduc în atenția dumneavoastră figura unui român care păstrează cu sfințenie tradițiile românești, dincolo de granițele țării. Este vorba de doamna Florica Zaharia, conservator-șef în cadrul Departamentului de Conservare de la Muzeul Metropolitan din New York, Statele Unite. Născută în 1954 la Hărțăgani, județul Hunedoara, absolventă a Liceului Pedagogic din Deva, absolventă a Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București, doctor în arte vizuale la Universitatea Națională de Artă din București, este nevoită să părăsească țara în 1986, fiind o victimă a opresiunii regimului comunist, din cauza operei interzise a socrului său, scriitorul Romulus Zaharia. A fost forțată împreună cu familia să ia drumul exilului. A ajuns în Spania, apoi în Statele Unite și din 1988 lucrează la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. În prezent este șefa Departamentului de Conservare a Textilelor de la Muzeul Metropolitan din New York. Cu suflet mare de român, cu experiența acumulată, dorește să înființeze un muzeu în comuna natală din Băița, județul Hunedoara.

Îi urăm mult succes în toate proiectele sale și ne bucurăm că a ales să se întoarcă, la un moment dat, acasă pe plaiurile natale și să fructifice avantajele pe care i le conferă experiența, dragostea și dorul de țară.

Sunt convins că românii oriunde s-ar afla trăiesc cu dragostea și dorul de țară, păstrând în sufletul lor tradițiile noastre, iar sărbătoarea nașterii Domnului Iisus Hristos și a Noului An le aduce aminte de copilărie, de colindele atât de frumoase, de credința creștină, de bunătatea noastră românească.

Să nu-i uităm pe eroi, să-i prețuim pe români, cu sărbătorile și tradițiile lor! Să urăm tuturor sărbători fericite, La mulți ani cu sănătate, realizări și bucurii!

La mulți ani, tuturor!

Mulțumesc.

Deputat PSD, Dorel Covaci.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

La mulți ani, domnule deputat!

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - declarație politică despre necesitatea valorificării potențialului tinerilor;

Îi dau cuvântul domnului deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Valorificarea potențialului tinerilor reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru actuala clasă politică din România. Una dintre categoriile cele mai defavorizate de condițiile actuale din țară, tinerii, trebuie ajutați și ghidați, dacă ne dorim ca aceștia să nu se piardă pe drum și să își facă un rost în viață. Tinerii reprezintă viitorul acestei țări și instituțiile statului trebuie să înțeleagă acest lucru și să gândească strategii cu aplicabilitate nu doar în prezent, ci și în viitor, pentru a aduce plusvaloare României pe timp îndelungat.

Pentru a susține valorificarea potențialului tinerilor am solicitat consiliilor locale, atât din municipiul Ploiești, pe care îl reprezint în Parlamentul României, cât și tuturor autorităților locale din țară, să elaboreze o Strategie pentru tineri, aplicabilă la nivel local și, de asemenea, am recomandat acestora înființarea unei Direcții pentru servicii oferite tinerilor în cadrul primăriilor.

Printre problemele cele mai importante identificate la nivel local în rândul tinerilor ploieșteni se numără lipsa de informare cu privire la opțiunile reale pe care le au pe piața muncii după terminarea studiilor, lipsa orelor "after school" și a activităților recreative de weekend destinate tinerilor neimplicați în vreo activitate sportivă sau recreativă, aspecte legate de ecologizare și potențialul cultural al orașului Ploiești, dar și lipsa programelor și serviciilor care să ajute tinerii să se implice activ în viața comunității, aspecte care ar trebui să devină o prioritate pentru furnizorii de servicii.

Pornind de la aceste observații, consider că obiectivul unei strategii pentru tineri este acela de a oferi servicii adaptate nevoilor acestora, atât prin semnalarea problemelor identificate, cât și prin susținerea unor idei care să rezolve aceste neconcordanțe. În același timp, strategia trebuie să vizeze crearea unor parteneriate cu organizațiile comunitare.

Direcția pentru servicii oferite tinerilor va avea rolul de a furniza programe și inițiative, utilizând metode strategice care sunt derulate pe baza unor studii și a unor metode consolidate ale valorilor, în vederea dezvoltării populației tinere. Furnizarea directă a unui serviciu anume, intervenind în momentul în care acesta este indispensabil și există resursele financiare și umane necesare pentru furnizarea respectivului serviciu este foarte importantă.

Scopul Direcției pentru servicii oferite tinerilor va fi să identifice nevoile și interesele tinerilor și să reacționeze într-un mod adecvat și eficient, în parteneriat cu aceștia. Toate acestea se vor realiza prin consultarea tinerilor, asigurarea că tineretul va fi un partener activ, reprezentat în diferite rețele și parteneriate, facilitarea accesului tinerilor la informații relevante, susținerea unor game diversificate de oportunități de studii și dezvoltarea unei serii de răspunsuri la problemele ce au fost identificate de aceștia.

De asemenea, am propus și un anumit număr de programe care pot fi lansate odată cu inițierea activității Direcției pentru servicii oferite tinerilor. Spre exemplu, programul "Oportunități de implicare pentru tineri în vederea dezvoltării aptitudinilor de leadership" va avea menirea dea a oferi tinerilor șansa de a se implica activ în structurile operaționale sau de conducere ale unor grupuri sau organizații de tineret. Obiectivul major al programelor de dezvoltare pentru tineret este acela de a oferi experiențe de viață, oportunități de recreere, evoluție în plan personal și profesional, consolidarea sentimentului de încredere în forțele proprii, dar și oportunități de a stabili relații noi cu ceilalți tineri din comunitate.

Consider că toate aceste măsuri la care am lucrat sunt nu doar bine-venite, ci necesare și cred cu tărie că trebuie să fie luate în considerare de către autoritățile locale și să fie implementate urgent, pentru că tinerii români au nevoie să știe că statul, prin intermediul nostru, stimați colegi, le oferă susținere deplină și nu este doar dispus, ca până acum, ci chiar își dorește să creeze un mediu propice dezvoltării lor personale și profesionale, ajutându-i să capete și să dezvolte aptitudinile necesare pentru a reuși în viață în România.

De aceea este foarte, foarte important să trecem de teorie și să ajungem să aplicăm în practică toate aceste strategii.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată De la caritate la solidaritate. Cum ne îngrijim vârstnicii?;

Are cuvântul în continuare doamna deputat Tamara Ciofu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "De la caritate la solidaritate. Cum ne îngrijim vârstnicii?".

Acum, când sfârșitul de an se apropie, un gând bun vreau să îl adresez tuturor celor care sunt în vârstă, care privesc spre un viitor mai bun, mai plin de speranțe, care pentru majoritatea înseamnă mai multă sănătate, pensii mai bune, mai multă iubire și mai mult respect, cu alte cuvinte, puțin mai multă solidaritate socială.

Problematica persoanelor vârstnice este complexă și presupune o serie de dificultăți atât din punct de vedere al asistenței sociale acordate acestor persoane, cât și al necesității instituționale privind îngrijirea acestor persoane, în familie, la domiciliu sau instituționalizat.

Fenomenul de îmbătrânire este, din păcate, un fenomen global, aspect care ne este relevat și de studiile multor organizații internaționale. Astfel, conform datelor recente ale ONU, ponderea populației vârstnice se va mări, pe termen lung, chiar în zonele unde natalitatea este superioară ratei de înlocuire. Fenomenul de îmbătrânire se manifestă, în mod deosebit, în Europa - 21,1% din populație are 60 ani și peste, iar procentele pe sexe sunt 17,9% - pentru bărbați și 24,0% pentru femei. Și în Japonia - 26,8% din populație are 60 de ani și peste, iar procentele pe sexe sunt 24,1% - pentru bărbați și 29,3% - pentru femei.

Creșterea rapidă a populației persoanelor vârstnice are o importanță specială în termeni de politici publice, deoarece au un impact decisiv la nivelul proceselor economice, sociale și politice, acest segment de vârstă având nevoie de îngrijiri speciale pe termen lung, din cauza degradării firești a stării de sănătate.

De aceea consider că trebuie să facem eforturi pentru a schimba atitudinea oamenilor, în general, și a tinerilor, în special, pentru a înțelege nevoile persoanelor vârstnice, a reduce intoleranța intergenerațională și pentru a înțelege că o societate incluzivă înseamnă să ne schimbăm atitudinea bazată numai pe caritate pe una în care respectul pentru drepturile omului să primeze.

Astăzi, din nefericire, îmbătrânirea reprezintă pentru multe persoane: inutilitate, prin pensionare, disponibilizări din activitățile atât sociale, cât și casnice; singurătate fie din cauza dispariției partenerului de viață, marginalizării, conflictelor cu familia; sau suferință, provocată de agresiuni verbale, fizice, psihice, boală; stare de sănătate precară.

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, înființat în anul 2000, având ca obiectiv principal instituționalizarea dialogului social dintre persoanele vârstnice și autoritățile publice, pentru a proteja drepturile și libertățile acestor persoane a elaborat o Strategie privind reforma în domeniul asistenței sociale pentru perioada 2011 - 2013, care prevedea: eficientizarea utilizării fondurilor în sistemul de asistență socială, precum și îmbunătățirea eficienței funcționale a sistemului de asistență socială prin creșterea capacității de analiză, prognoză, monitorizare și evaluare a planurilor de acțiune anuale sectoriale pentru toate departamentele implicate în acordarea asistentei sociale.

Dar aceste strategii trebuie continuate și, indiferent de culoarea politică a unui guvern, trebuie să existe o viziune pe termen mediu și lung în care Parlamentul să fie partener.

În final, aș dori să fac niște considerații privind unele măsuri necesare pentru a îmbunătăți viața și traiul decent al persoanelor vârstnice.

Este imperioasă elaborarea și implementarea unei strategii naționale de conștientizare și sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica îmbătrânirii populației, cu accent pe necesitatea unei intervenții strategice urgente.

O altă măsură ar fi stimularea menținerii la domiciliu prin alocarea de fonduri familiale pentru persoanele vârstnice și sprijinirea îngrijitorilor informali, ca formă de suplinire a deficitului de servicii sociale.

Un alt aspect privește mai buna educație, pentru implicarea activă a persoanelor vârstnice în viața socială, prin implicarea acestora în activități de informare, culturale, educative, de voluntariat și, bineînțeles, la nivel decizional; de asemenea, îmbunătățirea procesului de recrutare, instruire și calificare a personalului pentru lucrul cu persoanele vârstnice în mod special și îmbunătățirea strategiei pentru dezvoltarea serviciilor sociale care se adresează persoanelor vârstnice, în toate zonele teritoriale ale țării.

Evident, există multe ale modalități, dar aș vrea să subliniez și importanța elaborării de programe naționale pentru prevenirea stării de dependență, dezvoltarea rețelei medicilor geriatri, stimularea medicilor de familie în vederea susținerii programelor de acordare a asistenței medicale la domiciliu, stimularea furnizorilor de servicii medicale de îngrijire la domiciliu în dezvoltarea serviciilor de acest gen în mod unitar pe teritoriul întregii țări.

Și, desigur, un aspect fundamental, implicarea sistemului public-privat în ajutorarea vârstnicilor dependenți de îngrijire, pentru a realiza coerență în asigurarea nevoilor acestor persoane și a reduce marginalizarea lor.

Ca urmare, trebuie să învățăm să profesăm solidaritatea socială și intergenerațională.

Un gând bun tuturor și sărbători fericite, pline de lumină și pace în suflet!

Deputat Tamara Ciofu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

La mulți ani, doamnă deputat!

Sărbători fericite!

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu Alexandru Raețchi - considerații despre necesitatea intrării în normalitate a sectorului 5 al Capitalei;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Ovidiu Raețchi. Ovidiu Alexandru Raețchi.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vedeți, chiar tribuna asta de la care vorbesc acum și care este simbolic centrul democrației românești se găsește fizic, geografic în sectorul 5. Și, totuși, sectorul 5 este asociat de foarte mulți dintre români cu petrecerea ușoară și frauduloasă sau cu ghetourile. Chiar la doi pași de noi, vizavi de Dealul Arsenalului, a început istoria Capitalei, Capitala s-a născut, istoric vorbind, în sectorul 5 și, totuși, așa cum spuneam, sectorul 5 este asociat de foarte mulți dintre noi cu ghetourile și cu petrecerea facilă.

Chiar în timp ce veneam înspre Parlament prin sectorul 5 mă uitam că până și becurile de sărbători, luminile de Crăciun se opresc în momentul în care pătrunzi în sectorul 5. Sunt pentru toată lumea, mai puțin pentru cetățenii din Rahova, din Ferentari, de pe 13 Septembrie, din Sebastian. Până și metroul se oprește când vorbim de sectorul 5. Toate celelalte sectoare beneficiază de magistrale, până și în sectorul 6 s-au găsit politicieni care să se bată pentru o magistrală de metrou, pentru sectorul 5 nu s-a putut și, cu toate astea, vedeți, terenul se surpă în sectorul 5.

Avem un singur parc cât de cât decent în sectorul 5, în rest doar puțin spațiu verde și odată ce ai intrat în Rahova sau în Ferentari nu poți găsi un spital decent pentru locuitorii de acolo sau pentru copiii de acolo.

Am vrut să spun toate aceste lucruri pentru că se apropie sărbătorile, se apropie Anul Nou și aș vrea să le transmit celor din sectorul 5, oamenilor din Rahova, din Ferentari, din zona Drumul Sării, Sebastian, de pe 13 Septembrie, că știu că din 2016 toate aceste lucruri se vor schimba și că vom intra într-o zonă a normalității.

La mulți ani și vă mulțumesc!

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

La mulți ani, vă spun și eu și am să-i dau în continuare cuvântul doamnei deputat Ana Birchall.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - intervenție cu subiectul Sărbătoarea Crăciunului înseamnă bucurie, dăruire și o lume mai bună;

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Vom sărbători în curând Crăciunul, iar declarația mea politică din această săptămână este dedicată adevăratelor semnificații pe care Nașterea Domnului le aduce în viața oamenilor.

Crăciunul este sărbătorit încă din cele mai vechi timpuri ca eveniment suprem al nașterii lui Iisus, dar a devenit de-a lungul timpului și o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moșului, pe care în special copiii le așteaptă cu multă nerăbdare.

La români, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, alături de Paște și de Rusalii, fiind, în esență, o sărbătoare a bucuriei și a dăruirii.

Ce dar și ce bucurie mai mari poate cineva să ofere decât pe însuși Fiul Său, pe care L-a trimis în lume ca model de viață și, mai apoi, îngăduind jertfirea Lui, ca dorință de mântuire a oamenilor și dovadă a iubirii Lui nemărginite față de noi?

Aceasta este lecția profundă pe care Dumnezeu a oferit-o oamenilor prin Iisus Hristos, un arhetip de bunătate, modestie și sfințenie, din care fiecare putem lua câte puțin pentru a da celorlalți acum și în restul anului.

Pentru a pregăti cum se cuvine această sărbătoare, biserica rânduiește postul de 40 de zile, care se încheie în seara Ajunului Crăciunului. Fiecare dintre noi își împodobește sufletul și îl primenește, pentru a întâmpina cu inima curată vestea nașterii lui Iisus.

Alături de haina interioară, casele creștinilor se împodobesc cu brazii frumos ornați de copii, cu darurile Moșului sau cu vizita celor dragi. Decembrie este cu adevărat mai mult decât luna cadourilor, este o perioadă a comuniunii.

În toată această frenezie a Crăciunului nu trebuie să îl uităm pe Hristos, adevăratul sărbătorit, care odată acceptat în casele, familiile și sufletele noastre, ne va dărui însutit din ceea ce i-am dat noi. Textul frumoaselor colinde românești este o invitație la reflecție asupra faptului că suntem atât cât iubim, sau, mai bine zis, atât cât dăruim.

Am fost de curând în locurile sfinte, unde s-a născut și s-a jertfit Iisus Hristos, iar sentimentele pe care le poți trăi în aceste locuri unice sunt cu greu descrise în cuvinte, cu greu poți să exprimi ceea ce simți și ceea ce trăiești în aceste locuri sfinte. Dar în România, la români, frumusețea și profunzimea Crăciunului sunt cu totul și cu totul aparte. Nicăieri nu am simțit fiorul unei sărbători în care omul se întâlnește cu Dumnezeu, ca în creștinismul românesc. De la colindele copiilor, la mirosul merelor coapte, al rășinii de brad sau al cozonacilor împletiți în special de bunica, toate fac din sărbătoarea Crăciunului una cu adevărat personală, intimă, familială. Ca în fiecare an, personal sărbătoresc Crăciunul, alături de familia mea, în inima Bucovinei, într-o frumoasă localitate numită Dorna Arini, în județul Suceava, unde vă invit să vedeți cum tradițiile poporului român se împletesc foarte bine cu creștinismul milenar al acestui spațiu binecuvântat de Dumnezeu.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sfânta sărbătoare a Crăciunului este ocazia potrivită de a ieși din egoismul care ne caracterizează în viața de zi cu zi și să învățăm să dăruim mai mult celui de lângă noi. Cred că putem intra cu adevărat în spiritul Nașterii Domnului, căutând să răspundem la iubirea lui Dumnezeu care își dăruiește Unicul Fiu, prin iubirea față de cei din jur. Trebuie ca în anul care bate la ușă să ne străduim, cu toții, să iubim mai mult România și pe români, pentru a fi cu adevărat demni de Grădina Maicii Domnului în care poporul român a fost rânduit să trăiască.

Nașterea pruncului sfânt în ieslea din Betleem este darul făcut de Dumnezeu oamenilor, în nemărginita Sa iubire. Și noi trebuie să dăruim în această perioadă din puținul nostru, din dragostea și căldura care ne înconjoară.

Vă doresc tuturor un Crăciun binecuvântat cu pace, cu liniște, cu mireasmă de brad, cu arome de mere coapte și de cozonaci, alături de cei dragi, iar pentru 2016 vă doresc tot ce este mai bun și mai frumos pentru dumneavoastră și pentru familiile și cei dragi dumneavoastră.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

La fel să vă dea Dumnezeu, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Korodi Attila - argumente în favoarea dialogului pe tema protecției minorităților;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Attila Korodi.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Cu câteva zile în urmă, într-o comună din circumscripția mea electorală, Cozmeni, s-a întâmplat un lucru care a zguduit întreaga comunitate. Să vă explic.

De pe clădirea în care își are sediul atât Primăria Cozmeni, cât și alte instituții - o grădiniță, composesoratul local și casa de cultură a satului - a fost îndepărtată inscripția KÖZSÉGHÁZA. Inscripția înseamnă, în limba română, "Casa Comunei", și a fost îndepărtată în urma unei decizii judecătorești luate în baza unei reclamații făcute de un român care trăiește în Spania. Menționez că toate instituțiile enumerate mai sus, care funcționează acolo, au inscripția lor proprie, bilingvă, pe clădire. Iar inscripția scoasă a însemnat ceva pentru comunitatea locală, a fost un simbol, ceva care a fost pe clădirea respectivă de-a lungul istoriei, începând cu momentul construirii ei; este un element al identității comunității din Cozmeni.

A fost îndepărtată o inscripție, deși avem legi referitoare la inscripții în limba maghiară. Avem o zi specială în care serbăm Ziua limbii maghiare în România. Iar clădirea respectivă a fost vizitată de mai mulți politicieni români, printre care se numără președinți și premieri.

Totuși, cum am zis și mai sus, inscripția a trebuit scoasă. Pentru că se poate. Pentru că trăim într-o Românie care din afară pare a fi "un model european" din punctul de vedere al protecției minorităților naționale. Care a încercat practic să adopte fiecare convenție referitoare la protecția minorităților, venită din partea Consiliului Europei, dar să nu o și aplice. Pentru că trăim într-o Românie în care foarte frecvent întâlnim situații în care legile nu înseamnă nimic - să ne gândim la incendiul "Colectiv" -, într-o Românie în care mereu se găsește o portiță de scăpare. Într-o Românie în care sub fațada justiției se comit mari injustiții. Ca și în cazul din Cozmeni. Care a zguduit o întreagă comunitate, comunitatea maghiară din România.

Ca membrii ai comunității maghiare, vedem că, din punctul de vedere al protecției minorităților naționale, lucrurile stagnează sau chiar se înrăutățesc. Dialogul este lipsit cu desăvârșire, se înmulțesc decizii ale instituțiilor guvernamentale la nivel central și local în care se îngrădesc drepturile minorităților. Această tendință a început acum aproximativ patru ani de zile. A fost momentul în care s-au înmulțit acțiunile în justiție, împotriva unor simboluri și drepturi ale comunității maghiare. Acest instrument bizar este folosit acum și mai mult. Este folosit de prefecți, este adus, ca argument, de funcționari guvernamentali, este aplaudat și susținut de acei politicieni - jucători politici naționali sau locali - care se pot hrăni din deciziile justiției împotriva unor normalități democratice europene în domeniul protecției minorităților etnice tradiționale.

Pe lângă forțarea Primăriei Cozmeni de a scoate inscripția menționată la început, pot să enumăr multe, multe cazuri similare. Ce ziceți de amendarea organizatorilor unor tabere pentru copii maghiari - organizate de diferite ONG-uri - în care mâncarea servită nu era inscripționată, la masa de servire, în limba română, sau declararea cu nonșalanță a unor simboluri ale comunității ca panouri sau steaguri de reclamă și publicitate de către polițiile locale, sau interzicerea folosirii simbolurilor comunității pe clădiri publice administrative, sau omiterea intenționată a inscripțiilor bilingve, la intrarea localităților, în cazul reabilitării infrastructurilor rutiere, sau anularea retrocedării către biserica reformată a unui liceu, sau netipărirea manualelor de limbă română pentru școlile cu predare în limba minorităților etnice? Aș putea să mai enumăr multe lucruri. Însă cred că mai degrabă ar trebui să ne gândim la viitor, fiindcă drumul pe care suntem acum nu este cel al consolidării unei democrații solide și al unei societăți române prospere. Soluțiile enumerate sunt mai degrabă caracteristice unor țări autoritare, țări cu care într-o perioadă chiar am fost și aliați. Dar am trecut de acea perioadă deja de un sfert de veac. Sau credeam că am trecut.

Care ar trebui să fie viitorul?

Viitorul ar trebui să fie acela în care decidenții politici stau la masa dialogului și oferă soluții viabile pe termen lung societății românești, pe tema protecției minorităților. Viitorul trebuie să fie acela în care moștenirea lăsată de bunicii și străbunicii noștri, prin "Declarația de la Alba Iulia", să fie în sfârșit pusă în practică. Viitorul trebuie să fie acela în care o lege sau mai multe legi șchioape să nu mai fie mai presus de valori europene definite în convențiile și recomandările Consiliului Europei și folosite fățiș ca argumente în justiția română. Viitorul trebuie să fie acela în care fiecare copil vede în țara noastră o șansă, și nu o povară, o zonă a libertății, și nu a frustrării, un spațiu al exprimării libere a identității, și nu un spațiu al conformării și al confruntării.

Știu, sunt viziuni despre care mulți credem că deja sunt parte a vieții noastre cotidiene, dar, din păcate, suntem încă departe. Diferența o face modul în care implementăm legile deja votate și închiderea oricărui dialog pentru a face pașii mai departe.

Societatea din România ar trebui să înțeleagă un lucru: nimeni nu ia nimic din drepturile majorității, din contră, ne apropie de ceea ce au parafat bunicii și străbunicii noștri în "Declarația de la Alba Iulia".

Doamnelor și domnilor, avem nevoie de soluții, avem nevoie de un dialog serios, pentru ca țara noastră într-adevăr să fie țara noastră, a tuturor, indiferent de naționalitate. O țară care își valorifică forța care provine tocmai din diversitatea naționalităților locuitorilor săi.

În spiritul sărbătorilor care se apropie, îndemn toată lumea la mai multă înțelegere, la mai multă toleranță, să fim cu toții mai buni. Și a fi mai bun înseamnă și respect. Respect față de valorile celuilalt. Respect față de promisiunile făcute de strămoșii noștri. Respect față de recomandări și reglementări adoptate. Doar astfel putem să ajungem acolo unde aspirăm de un sfert de veac: o Românie prosperă, în care este bine să trăim.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică vizând adoptarea Legii pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, o măsură preventivă pentru sănătatea cetățenilor.

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Mugur Cozmanciuc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează adoptarea Legii pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, o măsură preventivă pentru sănătatea cetățenilor.

Stimați colegi,

Un popor productiv este, în primul rând, un popor de oameni sănătoși. Țara noastră înregistrează un deficit acut în domeniul programelor locale, regionale sau naționale de sănătate cu caracter de prevenție. Tendințele, la nivel internațional, în materie de medicină modernă sunt ca aceasta să se transforme într-o medicină preventivă. O prioritate strategică a domeniului sănătății din România ar trebui să o constituie prevenția. Prevenția însă trebuie implementată prin politici și programe bine articulate, bine gândite, o campanie de informare și comunicare și educarea cetățenilor pe domenii de referință.

Datele agregate rezultate din cercetările efectuate de Institutul Național de Statistică sunt mai mult decât îngrijorătoare în ce privește starea de sănătate a cetățenilor români. Ritmul de creștere al mortalității generale și infantile din România este mai mare decât media Uniunii Europene. Numărul deceselor din ultima decadă cunoaște o anumită ciclicitate, fiind în mod constant cu aproximativ 60-70.000 mai mare decât numărul nașterilor. Acest lucru riscă să se transforme într-o vulnerabilitate la adresa securității naționale.

În urma celor prezentate succint mai sus, consider că Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun se înscrie în seria legilor stricte, cu caracter preventiv, adoptate mult mai devreme de unele țări membre ale Uniunii Europene. Tutunul constituie una din cauzele principale ale decesului prematur la nivelul Uniunii Europene. Problema este atât de gravă încât tutunul - ca și fumul de țigară - este cel puțin la fel de nociv și pentru nefumători, adesea numiți fumători pasivi. Măsura legislativă adoptată de Parlamentul României îi va proteja pe nefumători și probabil îi va ajuta pe fumători fie să se lase de fumat, fie să fumeze mult mai puțin.

Menționez că eforturile privind diminuarea efectelor negative pentru fumătorii activi și pasivi se depun la nivelul Uniunii Europene. Au fost implementate programe speciale al căror obiectiv final urmărește scăderea numărului de fumători. Măsura legislativă nu trebuie privită ca fiind una aspră, ci mai degrabă una normală, cu rol de prevenție. De asemenea, cred că adoptarea legii este un act de normalitate din partea puterii legislative.

Câți dintre noi nu am fost martorii unor imagini negative privind consumul de produse din tutun în instituțiile de învățământ, în instituțiile sanitare sau în alte instituții publice centrale sau locale ale autorităților din administrația națională sau locală? Aceste exemple dar și altele, pe lângă acestea, pot contribui la un nivel scăzut al calității vieții populației în România.

De asemenea, avem datoria de a îndrepta acest lucru. Am luat act de numeroasele mesaje pe care le-am primit în legătură cu acest proiect de lege și noi, parlamentarii, am acționat în consecință.

În final, vreau să vă transmit că Partidul Național Liberal a început reclădirea viitorului său politic, prin luarea unor decizii importante în interiorul partidului. Partidul este guvernat de principii și nu abandonează valorile naționale ale României și spiritul democratic. De aceea, s-a hotărât o recalibrare politică, sub sintagma "prin noi înșine" care ne face mai puternici și mai uniți. Partidul Național Liberal nu va face niciodată rabat de la principiile sale. De aceea cred că semnalul pe care l-am dat la nivel național, privind resetarea clasei politice, este bine-venit. Consider că adoptarea unor măsuri legislative privind prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun a fost un pas pentru a face un alt fel de politică.

Urmează ca, în perioada anului 2016, Parlamentul României și Partidul Național Liberal să propună o serie de legi care să continue acești pași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat, Partidul Național Liberal.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 7 december 2019, 14:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro