Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 februarie 2016

19.

Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2015.

		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
		................................................
		18. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2015. Îl prezentăm acum sau îl lăsăm pentru săptămâna viitoare? Eu nu pot să vă rog frumos să vă opriţi telefonul celular ca să vă prezentaţi raportul, că n-am cum. Aveţi cuvântul.
		Domnul Mircea Man: Domnule preşedinte, mulţumesc. Stimaţi colegi, Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2015. Lucrările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii s-au desfăşurat în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2015 în cadrul celor 47 de şedinţe în plen stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. În primul semestru al anului 2015, au fost adresate comisiei un număr de 315 petiţii, au fost acordate 23 de audienţe şi s-au efectuat 35 de deplasări în teritoriu ale membrilor comisiei. Principalul domeniu vizat de petiţionari în primul semestru al anului 2015 este cel al justiţiei, 76 de petiţii având această tematică. În primul semestru al anului 2015, 52 de petiţii au vizat probleme întâmpinate de petenţi în sfera drepturilor lor de natură socială, în sensul larg al termenului. Petiţiile care reclamă prezumtive abuzuri şi ilegalităţi în domeniul relaţiilor de muncă prezintă ponderea cea mai mare, iar numărul lor este în creştere şi în acest semestru. Comisia constată, însă, influenţa dispoziţiilor legale în privinţa atribuţiilor Inspecţiei Muncii în privinţa acestui tip de speţă, recursul la instanţa judecătorească fiind singurul în măsură să asigure recuperarea drepturilor salariale cuvenite. Un număr semnificativ de petenţi au reclamat în faţa comisiei faptul că din cauza dispoziţiilor legale cuprinse în Legea nr.95/2006 şi în Codul fiscal, au primit documente de impunere din partea ANAF referitoare la CASS calculată la nivelul salariului minim brut pe ţară, chiar dacă veniturile lor reale realizate anual au fost cu mult mai mici decât plafonul respectiv. Petenţii consideră că dispoziţiile legale respective nu respectă principiul proporţionalităţii prevăzut în textele Constituţiei României. În perioada de referinţă, din totalul petiţiilor cu tematică socială, cele care au fost soluţionate favorabil reprezintă 28,3%. În perioada 1 ianuarie-31 iunie, s-au înregistrat 53 de memorii adresate comisiei noastre de către persoane condamnate care execută o pedeapsă privativă de libertate aflate în custodia unităţilor de detenţie din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Ca urmare a creşterii numărului de petiţii venite către comisie, precum şi din cauza gravităţii unora dintre reclamaţii, am hotărât demararea unei acţiuni de informare la faţa locului cu privire la cazuistica semnalată de către deţinuţi. Astfel, pe parcursul lunilor februarie-martie 2015, s-au efectuat vizite de informare la un număr de 35 de penitenciare, acţiune care a inclus deopotrivă membrii comisiei noastre, dar şi alţi colegi deputaţi. Scopul urmărit a vizat modul în care se aplică prevederile Legii nr.254/2013 privitor la executarea pedepselor privative de libertate. Acţiunea de informare s-a finalizat cu un raport care, după aprobarea sa în comisie, a fost prezentat conducerii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, precum şi liderilor grupurilor parlamentare, urmând a fi prezentat şi în plenul Camerei Deputaţilor. Continuă să se adreseze comisiei cetăţeni care sesizează nereguli în activitatea autorităţilor cu atribuţii specifice în domeniul acordării şi recunoaşterii unor drepturi reparatorii. În primul semestru al anului 2015 au fost înregistrate 17 memorii cu astfel de problematică. În principal, aspectele sesizate se referă la întârzieri mari în derularea procedurii administrative de analiză şi soluţionare a dosarelor de despăgubiri sau la nepunerea în plată a compensaţiilor şi despăgubirilor băneşti. Comisia observă din analiza răspunsurilor Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, principala instituţie vizată, că aceasta continuă să transmită informaţii vagi şi generale privind stadiul de soluţionare a dosarelor de despăgubiri cu citarea in extenso a prevederilor legale aplicabile în materie. În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de petiţii, respectiv 58, la care nu s-a primit răspuns în temeiul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor, Ordonanţa de Guvern nr.27/2002 şi Legea nr.233/2002. Din totalul celor 315 petiţii înregistrate la comisie în semestrul I al anului 2015 mai sunt pe rol 10 petiţii, urmând să se acţioneze în continuare pentru rezolvarea acestora. Stimaţi colegi, Informaţii detaliate referitoare la petiţiile adresate comisiei şi organizaţiilor legal constituite puteţi găsi în textul raportului care v-a fost pus la dispoziţie. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului Camerei Deputaţilor, puteţi consulta orice petiţie şi puteţi solicita orice informaţie în materie la sediul comisiei. Vreau să mulţumesc colegilor parlamentari care au participat la deplasarea în teritoriu pentru o bună informare privind condiţiile din penitenciare. Mulţumesc.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Domnul deputat Tinel Gheorghe.
		Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Intervenţia mea se vrea mai mult a fi o remarcă sau ca să fiu şi mai "abrupt", aşa, o precizare foarte clară cu privire la modul cum instituţiile statului răspund solicitărilor acestei comisii. În anexa IV, avem aici exemplificat foarte clar care este viteza de reacţie, ca s-o numesc aşa, a instituţiilor statului la solicitările pe care Comisia de abuzuri şi petiţii le adresează. Şi văd aşa: la CSM, 232 de zile. Păi, fraţilor, avem o lege! dacă nici în Comisia de abuzuri sau nici la solicitarea Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor nu se răspunde, atunci la ce se răspunde? La simpla petiţie a unui cetăţean? Vă daţi seama ce se întâmplă acolo? Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, 203 zile, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, 203 zile. Domnule preşedinte, stimaţi colegi din Comisia de abuzuri, poate c-ar fi timpul să-i chemaţi pe reprezentanţii acestor instituţii în comisie să le atrageţi atenţia că şi ei sunt supuşi aceleiaşi legi de a răspunde în termen, să ştiţi. Pe bună dreptate, numărul sesizărilor şi al petiţiilor adresate instituţiilor statului creşte de la an la an, iar Parlamentul României, prin Comisia de abuzuri, este unica sau ultima instituţie care mai poate lămuri ceva. Prefectura Ilfov, 211 zile. Să mă ierte Dumnezeu! Prefectura Ilfov e aici în Bucureşti. Chiar mai bine de o jumătate de an îi trebuie să răspundă la o solicitare venită, culmea, de la instituţia cea mai credibilă a acestei naţii, Parlamentul României, prin Comisia de abuzuri şi petiţii? Şi ne facem că nu vedem sau de ce? Încă o dată spun: partidele politice ar trebui...noi ar trebui să le atragem atenţia celor pe care i-am nominalizat în funcţiile respective că răspunsurile nu sunt facultative şi că nu pot să încalce ei înşişi prevederile legale. În rest, Partidul Naţional Liberal susţine raportul în forma în care a fost prezentat, cu observaţiile pe care eu le ridic aici, în aşa fel încât, domnule preşedinte al comisiei, să vedem o îmbunătăţire a acestui raport în ceea ce priveşte viteza de reacţie la cel de pe semestrul II al anului 2015 când veţi veni cu el în plenul Camerei Deputaţilor. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Domnule deputat, aveţi cuvântul.
		Domnul Octavian-Marius Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am fost în mandatul trecut patru ani vicepreşedintele acestei comisii şi le mulţumesc tuturor colegilor mei pentru modul în care comisia a funcţionat. Şi noi ne-am confruntat atunci cu aceleaşi lucruri cu care se confruntă astăzi colegii noştri care fac acum parte din comisie. Nu vom rezolva nimic şi, din păcate, toată această lipsă de reacţie a unor instituţii ale statului faţă de o comisie a Parlamentului nu face decât să scadă atât credibilitatea comisiei, cât şi a Parlamentului în ansamblul său. Nu vom rezolva nimic până când nu vom încerca să găsim soluţii juridice prin care cei care nu răspund în termen sau nu se prezintă în faţa unei comisii parlamentare să fie sancţionaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
		Domnul Mircea Man: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Le mulţumesc celor doi colegi care au luat cuvântul şi vreau să vă asigur că am demarat întâlniri informale cu toate instituţiile abilitate să dea răspunsul la petiţii, am discutat despre aspectele legate de termenele în care să răspundă şi am primit asigurări şi avem o colaborare bună cu aproape toate instituţiile. M-am asigurat că se va răspunde în termen la toate petiţiile pe care comisia le primeşte şi răspunsul trebuie să ajungă la cei care au trimis petiţii.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Alte intervenţii? Domnul Mircovici. Doamna Andreea Paul. Vă rog frumos.
		Doamna Maria-Andreea Paul: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să anunţ plenul Parlamentului că pe data de 23 februarie am cerut în Comisia de buget, finanţe şi s-a votat în unanimitate propunerea mea de a audia reprezentanţii ANAF. Cu această ocazie, voi discuta şi cu Comisia de abuzuri să ni se alăture şi să ridicăm problemele de fond pe care astăzi le-aţi prezentat şi care sunt în strânsă legătură cu procedurile administrative fiscale excesive la care au fost supuşi reprezentanţii mediului de afaceri în România în anul 2016. Mulţumesc.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă deputat, îmi cer scuze că vă întrerup, discutăm despre raportul Comisiei pentru abuzuri.
		Doamna Maria-Andreea Paul (din sală): E legat de comisie.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: N-are nici o legătură.
		Doamna Maria-Andreea Paul (din sală): O să vedeţi că are.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Mircovici.
		Domnul Niculae Mircovici: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Am ascultat şi eu cu atenţie acest raport şi vizavi de problema petiţionării din partea cetăţenilor către aleşii lor, aş vrea să fac o singură observaţie care mi se pare esenţială. În afară de petiţiile care se adresează şi cererile, şi sesizările care se adresează comisiei de specialitate a Parlamentului, a Camerei Deputaţilor, noi avem dese situaţii în care, cu prilejul audienţelor, oamenii vin la cabinetele parlamentare cu o serie de cereri şi sesizări care fac obiectul neîndeplinirii unor atribuţii din partea unor structuri administrative, în mod deosebit, ale statului. În această situaţie, noi suntem obligaţi de statutul de reprezentanţi ai acestor oameni să intervenim pentru a primi un răspuns la probleme, pe care ei nu îl primesc. Din păcate, de multe ori, sub o formă sau alta, acest lucru se interpretează dacă este cazul, sau poate fi interpretat, dacă cineva doreşte, ca trafic de influenţă. Noi ar trebui, din punct de vedere legislativ, fiind autoritatea legiuitoare a României, cred, să stabilim o graniţă foarte fermă între ce înseamnă traficul de influenţă şi ce înseamnă intervenţia unui ales pentru rezolvarea problemelor pe care le solicită şi le ridică cei care l-au ales. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui să ne aplecăm cu mare atenţie toţi, dar în mod deosebit specialiştii jurişti pe care-i avem aici şi cu curaj să rezolvăm această problemă. Vă mulţumesc.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Luăm act de acest raport. Suspend şedinţa Camerei Deputaţilor. Ne vedem la 12,30 pentru votul final.